Française cuisine

Cuprins
• Bucataria Franceza
• Legendă
• Istoric
• Preparate tradiționale/specifice
Franței
• Bucatari chefi
• Retete culinare
Bucătăria
franceză
 BUCĂTĂRIA FRANCEZĂ
• Bucătăria franceză sau bucătăria franțuzească (fr. Cuisine
française) reprezintă totalitatea stilurilor culinare dezvoltate de-a lungul
timpului pe teritoriul Franței, urmând tradiția locală, dar acceptând și
influențe din coloniile fostului Imperiu. Acesta a evoluat de-a lungul
secolelor, în urma schimbărilor sociale și politice din țară. Evul Mediu a
văzut dezvoltarea unor banchete somptuoase cu alimente extrem de
condimentate și bogat decorate de către bucătarii înaltei aristocrații, unul
dintre cei mai celebrii fiind Guillaume Tirel. Odată cu Revoluția Franceză,
obiceiurile culinare s-au modificat prin viziunea unor maeștri bucătari ca
Pierre François La Varenne și a bucătarului lui Napoleon Bonaparte, Marie-
Antoine Carême care au început utilizarea sistematică a mirodeniilor și a
ierburilor aromatice. Bucătăria franceză a fost codificată în secolul al XX-lea
de către Auguste Escoffier această culegere devenind un punct de referință
în bucătăria modernă, ceea ce este cunoscut astăzi ca haute cuisine (în fr.
grande cuisine), reprezentând azi nu numai un obicei alimentar, dar și un
model cultural. Escoffier nu a reușit însă să cuprindă toate aspectele și
complexitatea preparatelor de pe întreg teritoriul Franței o mare parte din
caracterul regional, care poate fi găsit în provinciile franceze rămânând în
afara codului său.
Bucătăria Franței, a la carte!

• Cand ne gandim la bucataria Frantei ne vin in minte imagini

legate de sampania servita la temperaturi ideale, un mic-dejun
cu croissant si cafea cu lapte si platouri de branzeturi asortate
cu felii de mar sau nuci pralinate. Nu exista gurmand care sa
nu considere Franta un adevarat paradis culinar. Nu atat pentru
savoarea mancarurilor, cat pentru diversitatea imensa a
aromelor, pentru virtuozitatea bucatarilor si pentru
rafinamentul ingredientelor. Pe drept cuvant, Franta este cea
mai nobila dintre artele culinare ale lumii. Fiind o adevarata
scoala de gatit pentru alti europeni si nu numai, bucataria
franceza devine remarcabila prin capodoperele cu care iese pe
scena: consomme-uri, terine, tarte de legume, specialitati
precum coq au vin sau pot au feu, mousse-uri sau celebrele
crepes suzettes.
 Noua gastronomie
franceză
• De-a lungul vremii s-au conturat două
curente majore în ceea ce priveşte bucătăria
din Hexagon. Înainte de a porni în explorarea
lor, trebuie să amintim că indiferent de tipul
de gătit, francezii au în cadrul unei mese,
patru feluri de mâncare: antreul care de obicei
constă într-o supă, felul principal, brânză şi
desert, iar uneori o mică salată înainte de
brânză sau desert. Desigur la toate acestea
nu lipseşte clasicul vin roşu, alb sau roze.
 Modul de servire
• In Franta, servirea preparatelor la masa se face in stilul „a
la russe”: aceasta metoda provine din secolul 19 si
presupune servirea separata, pe rand, a felurilor de
mancare. O masa frantuzeasca incepe cu un aperitiv cald
sau rece, urmat de supa, felul principal, salata, branza si, in
final, desert. Branza este un tip de mancare cu identitate
proprie in Franta. Orice fermier din Franta produce branza,
astfel ca sunt mii de sortimente: de capra, de vaca, de
oaie, luand numele regiunii sau denumita in functie de
ingredientele de baza. Si, la fel ca si vinul, branza devine
mai buna cu timpul. O branza veche, dospita este
considerata mult mai nobila decat un preparat proaspat,
chiar daca au aceleasi ingrediente si acelasi mod de
fabricare.
 Trei curiozitati à la française

• 1. Masa de prânz durează două ore. Francezii consideră că mâncarea trebuie

consumată cu aceaaşi grijă cu care este preparată. În oraşele mari, pauza de
prânz durează două ore, în timp ce în oraşele mai mici se poate prelungi.
Aperitivele sunt servite împreună cu...aperitivele. Aperitivul (băutura
alcoolica), de obicei martini sau gin, este servit alături de aperitive precum
tartă cu somon sau foie gras.
• 2. Vinul este la fel de important ca orice alt fel. În timpul mesei francezii pun
două pahare în dreptul fiecărei persoane, unul fiind pentru apă, celălalt fiind
pentru vin. Francezii au un respect deosebit pentru vin, considerându-l parte
esenţială a unei mese, astfel că nu abdică deloc de la regula conform căreia
vinul alb este pentru fructe de mare şi pui, iar vinul roşu este pentru carne
roşie.
• 3. Francezii sunt cei mai mari consumatori de brânză din lume, cu 25
kilograme de persoană pe an. De asemenea, ei produc peste 300 de feluri
diferite de brânză. Ei mai consumă în cantităţi mari şi foie gras. Originile
acestei delicatese se regăsesc în Egiptul Antic acum peste 4500 ani. De acolo
acesta s-a răspândit în Grecia şi apoi în Imperiul Roman de unde a fost ulterior
preluat de către francezi.
 Legendă
• Legenda spune că bucătăria franceză s-ar fi născut în Evul
Mediu atunci când regele Franţei, Henri al II-lea s-a căsătorit cu
Caterina de Medici, fiica unor nobili italieni. Mare amatoare de
petreceri şi ospăţuri, se spune că viitoarea regină a Franţei ar fi adus
cu ea la curtea regală cei mai buni bucătari şi patisieri italieni care
să o ajute la organizarea meniurilor din cadrul petrecerilor
extravagante, devenite între timp o obişnuinţă regală. Chiar dacă
această legendă, nu foarte populară în rândul francezilor din motive
lesne de înteles, are sau nu un sâmbure de adevăr, un lucru este
cert: în momentul de faţă bucătăria franceză este un lider
gastronomic la nivel mondial. Ea este recunoscută inclusiv la nivel
oficial pentru aportul său, astfel că în noiembrie 2010 UNESCO
(Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură) a
introdus bucătăria franceză în patrimoniul cultural mondial, alături
de bucătăria mexicană.
 Istoric
• Bucătăria franceză are o istorie îndelungată care se întinde de-a lungul mai
multor secole începând cu Evul Mediu, atunci când era accesibilă doar unei anumite
pături sociale, artistocraţia. Influenţată de diversele mişcări sociale şi politice ale
vremii şi suferind transformări mari. De-a lungul istoriei bucătăria franceză a rămas
fidelă totuşi vinului, brânzei şi a sosurilor bazate pe smântănă sau muştar, acestea
rămânând şi astăzi adevărate simboluri ale eleganţei şi rafinamentului francez.
Dezvoltată mai ales în jurul Parisului şi apoi şi în celelalte oraşe ale Franţei, în
păturile sociale superioare care puneau foarte mult preţ pe partea estetică,
bucătăria franceză este una dintre cele mai colorate din lume. Francezii considerau
şi încă consideră că nu doar gustul este ingredientul principal al unei mese
desăvârşite ci şi cum arată aceasta. Pe vremuri verdele era obţinut din sucul de
spanac sau praz, în timp ce culoarea galbenă provenea de la şofran sau gălbenuşul
de ou. Mai departe, roşul provenea de la floarea soarelui, iar violetul de la floarea de
turnesol. Ca urmare a evoluţiei bucătăriei franceze, în 1652 apărea prima carte de
bucate franceză, intitulată simplu „Bucătăria Franceză". Scrisă de celebrul bucătar
de la vremea respectivă La Varenne, cartea practic arăta faptul că bucătăria
franceză devenise deja o parte esenţială a gastronomiei europene. Cartea oferea
multe reţete, inclusiv reţeta pentru faimosul sos gros „roux", obţinut la vremea
respectivă prin amestecarea făinei albe cu untul şi folosit la îngroşarea supelor sau
sosurilor. Înainte de inventarea acestui sos, francezii înmuiau pur şi simplu pâinea în
supă pentru a o îngroşa. Schimbări ca acestea au pus definitiv bucătăria franceză
pe harta gastronomică a lumii, impunând-o ca una dintre cele mai importante şcoli
 Preparate
tradiționale/specifice
Franței
• Brânzeturi
• Branzeturile fac parte din lucrurile de care
francezii sunt foarte mandrii. In aceasta tara se produc mai
mult de 400 de feluri de branza. In afara de acestea, se
produc si diverse feluri de branza in fiecare regiune. Modul
de preparare a unor tipuri de branzeturi nu s-a schimbat
deja de sute u chiar mii de ani, motiv pentru care sunt cu
adevarat interente si speciale. Mai multe tipuri de branza
din Franta este protejata de lege. Despre Franta trebuie stiti
ca este tara care exporta cea mai mare cantitate de
branzeturi. Totusi, trebuie mentionat si faptul ca francezii
nu se ocupa foarte atent numai de prepararea acestor
produse, ci si de pastrarea si servirea acestuia. In Franta
branzeturile se servesc alaturi de fructe dupa mesele
principale. Francezii sunt atenti si la temperatura
branzeturilor la care o fie servita, precum si la asortarea
acestora, deoarece deodata se servesc cel putin 3 produse
diverse. Dintre cele mai renumite branzeturi frantuzesti
amintim urmatoarele:
• Camembert
• Roquefort
• Brie
 Brânza Camembert
Branza Camembert este, fara doar si poate, una dintre cele mai cunoscute
tipuri de branzeturi frantuzesti. Aceasta provine din Normandia, chiar din satul
Camembert. Istoria veritabilei branze Camembert de Normandie debuteaza la
finele secolului al XVII-lea, in timpul revolutiei franceze, la ferma Beaumoncel,
intr-un satuc din Pays d’Auge. In 1791, Marie Harel, o fermiera originara din
Crouttes si care traia in Camembert, ii ofera adapost Parintelui Charles-Jean
Bouvoust, un preot refractar venit din Brie, care, pentru a-si arata recunostinta, i-
ar fi impartasit secretul fabricarii unei branzeturi din regiunea sa… astfel s-a
nascut Camembert.

Mai intai comercializat in pietele din regiunea Vimoutiers, Camembert de

Normandie cunoaste imediat un destin exceptional gratie fiicei lui Marie Harel,
Marie Peynel. La succesul sau a contribuit si Victor Peynel, fiul cel mic al Mariei
Peynel, care, aflat in Surdon cu ocazia unei calatorii inaugurale la linia cailor de
fier Paris-Caen, ii da sa guste din minunatul sau produs si lui Napoleon al III-lea.
Cuvintele de lauda nu se mai opreau si uite asa, branza Camembert capata si
mai multa valoare.

Desi au trecut multi ani de atunci, Camembert-ul ramane un ingredient

vedeta pe mesele noastre. Acest produs cu traditie, natural si rasat, are o
savoare inconfundabila, extrem de apreciata de gurmanzi si connaisseuri. Pe
langa gustul sau exceptional, Camembert-ul, obtinut exclusiv din lapte de vaca,
 Brânza Roquefort

• Celebru sortiment cu renume internaţional, Roquefort se

produce în Aveyron, în sudul Masivului Central, exclusiv din lapte de
oaie, crud şi integral!
• Brânză cu mucegai albastru Roquefort a beneficiat de prima
denumire de origine din Franţa (AO) încă din 1925. Conţine cel puţin
52% materie grasă şi se prezintă într-un ambalaj de folie de aluminiu
pe care apare denumirea „Roquefort”, însoţită de sigla „AOC”
(denumire de origine controlată” şi eticheta „Brebis Rouge” (atestând
alimentaţia oilor).
• Se distinge printr-un miez cremos şi bine închegat, un gust fin şi
pronunţat şi un parfum special, cu un iz uşor de mucegai. Maturarea
se face cu cea mai mare grijă, în celebrele pivniţe de Roquefort.
Brânza Roquefort trebuie întotdeauna bine izolată, fie în ambalajul de
origine, fie într-o folie de aluminiu, pentru a se evita uscarea şi a se
păstra caracterul cremos.
 Brânza Brie

• Brie-ul este o brânză moale, din lapte de vacă. Ea

provine din regiunea Seine-et-Marne, aflată în nordul
Franţei, ce mai poartă şi denumirea istorică de Brie.
Brânza are o culoare pal-gălbuie, uneori cu o uşoară
tentă de gri, şi este acoperită de un strat de mucegai
alb. Perioada sa de maturare este de aproximativ 5-6
săptămâni. Brie-ul se consumă ca atare dar şi puţin
topit sau copt la cuptor într-un vas ceramic şi merge de
minune cu diferite soiuri de nuci sau fructe. Mucegaiul
alb este comestibil, se poate deci consuma. În materie
de vinuri, se recomandă asocierea cu un vin alb, sec
sau demisec, de exemplu Chardonnay.
 Brânza Bethmale

• Crusta sa usor portocalie

ascunde o branza de o consistenta
cremoasa cu un gust usor
dulce,acrisor.
 Brânza Bleu
d’Auvergne

• Acest tip de branza din lapte de vaca se

fabrica relativ de putina vreme, de pe la
mijlocul secolului trecut. Mucegaiul
albastru care brazdeaza branza este
dezvoltat din painea de secara, dandu-i
totodata un miros si un gust pregnant de
fan si flori.
Băuturi
•

• Băuturi

• In Franta branzeturile si mancarurile sunt asociate cu vin, care este ce

mai nobila bautura cu alcool. In Franta consumul de vin este foarte ridicat,
deoarece la fiecare masa se consuma aceasta bautura. Tara poate se
mandreasca cu foarte multe regiuni viticole mai mari sau mici, astfel se produc
vinuri rosii si albe de inalta calitate. Soiuri renumite de struguri din care se
produce vin in Franta sunt: Merlot, Pinot Noir, Cabernet uvignon, uvignon blanc
si Chardonnay.
Dupa vin, cea mai cunoscuta batura in Franta este
Champagne, adica sampanie, care este consumata la evenimente
importante sau sărbatori. O alta bautura renumita in aceasta tara este
Chartreuse, care este podus din diferite ierburi. Aceasta bautura este
speciala deoarece reteta este tinuta secreta si este preparata de catre
calugari. Un lichior foarte renumit si care este considerat cel mai bun
din lume, este Cointreau, din portocale. Alte bauturi importante mai
sunt: Chambord, Absint, Cognac (coniacul franțuzesc)
In afara de aceste bauturi desigur exista si alte optiuni pentru
care puteti optati. Nu uitati in ca in Franta se prepara cocktail-uri
foarte gustoase, pe care merita le gustati.
 Chartreuse

• In anul 1605, intr-o manastire din regiunea Grenoble,

calugarii Cartuzieni au primit cadou de la Francois-Annibal d’
Estrees (maresalul de artilerie al regelui Henri IV) un manuscris
ce continea reteta unui “elixir al unei vieti lungi”. Reteta a fost
creata de un calugar al secolului al XVI-lea, foarte bun
cunoscator al ierburilor si amestecurilor de ierburi, al proceselor
de infuzie si macerare. La inceput, calugarii intentionau sa
foloseasca bautura in scopuri medicinale. Astazi, Chartreuse
este produs de aceiasi calugari, de la mânăstirea Grande
Chartreuse, din oraselul francez Voiron, numai trei dintre ei
stiind reteta secreta a acestei bauturi. Exemple de cocktail-uri
preparate cu Chartreuse: Brigadier, Pago Pago, Bijou.
 Benedictine

• Unul dintre cele mai cunoscute lichioruri frantuzesti,

Benedictine, a fost inventat in secolul al 19-lea de catre
Alexandre le Grand. Reteta acestuia a fost dezvoltata
de calugarii de la Manastirea Benedictine din
Normandia, fiind utilizat in scopuri medicinale, pana in
perioada Revolutiei Franceze, cand manastirea a fost
distrusa. Abia dupa aceea a fost adus in forma lui de
astazi, reteta lui fiind pastrata secreta: poate fi
cunoscuta doar de 3 persoane in acelasi timp.
Benedictine este folosit in prepararea unor cocktail-uri
renumite, ca Singapore Sling, Frisco, Derby, Monte
Carlo.
 Chambord
• Se spune ca in timpul unei vizite a Regelui-Soare -
Louis XIV la castelul Chambord de pe Valea Loire, acesta
a fost servit cu un lichior unic de zmeura neagra. Astfel,
cu o traditie de peste 300 de ani, Chambord este astazi
o mostenire regala, calitate sugerata chiar de coroana
prezenta in designul sticlei. Intre cocktail-urile care
beneficiaza de aroma unica a acestui lichior francez se
numara French Manhattan, Raspberry Margarita, French
Martini, Chambord Daiquiri.
 Cointreau

• Desemnat nu doar o data “cel

mai bun lichior de fructe din lume”,
Cointreau este un lichior triplu sec
produs in Saint-Barthélemz-d’Anjou,
in Franta. Acest lichior de portocale
a fost creat la mijlocul secolului al
19-lea, reteta fiind pastrata secreta
si astazi. Cointreau este baza multor
cocktail-uri renumite, intre care
Margarita, Cosmopolitan, White
Lady, Daiquiri.
 “Champagne”
• Numele "Champagne" este protejat legal de Uniunea
Europeana prin Tratatul de la Madrid (1981). Potrivit
documentului, doar vinul spumant produs in regiunea
Champagne din Franta poate fi numit "sampanie". Desi initial
bulele erau considerate un defect al vinului, aceasta si-a
castigat renumele inca din secolul al 17-lea, fiind asociata cu
momente diverse de celebrare, sarbatori sau aniversari.
 “COGNAC”

• O situatie similara este intalnita si in cazul

coniacului. Metoda de producere a renumitei bauturi
a fost descoperita in secolul al 16-lea de catre
cavalerul francez Jacques de la Croix-Maron. Coniacul
se obtine prin dubla distilare a vinului produs din
strugurii din regiunea Cognac, si invechirea acestuia
timp de cativa ani in butoaie speciale de stejar.
Astfel, denumirea de “cognac” este atribuita
exclusiv produsului invechit obtinut prin distilarea
vinurilor din regiunea viticola cu acelasi nume din
Franta.
Sosuri
 Franta, țara sosurilor
• Sosuri celebre, venite din Franta, au cucerit
intreaga lume. Majoritatea sosurilor frantuzesti
sunt pe baza de vin, folosite in combinatie cu
smantana sau condimente.
• Bearnaise: ou, unt, vin alb
• Bechamel: faina, lapte, unt, ceapa
• Bordelaise: ceapa rosie, vin rosu
• Hollandaise: unt, galbenus de ou, zeama de
lamaie
• Rouille: ardei iute, rosii, ulei de masline, usturoi
 Béarnaise
Sauce

• Sosul bearnez este un sos

franțuzesc inventat de bucătarul șef
francez Collinet și servit prima dată în
1837. El este o variantă de sos
olandez, pe baza unei emulsii de unt
și gălbenuș de ou, completat cu
verdețuri asortate.
 Bechamel Sauce

Bechamel sauce, de asemenea, cunoscut

sub numele de sos alb, este realizat dintr-un Roux
(unt și făină) și lapte. Este unul dintre sosurile
specifice bucătăriei franceze . Este folosit ca baza
pentru alte sosuri (cum ar fi sosul Mornay , care
este bechamel cu branza ).
 Bordelais
e Sauce

Sosul Bordelaise este un sos clasic din Franta,

numit dupa regiunea Bordeaux.
Sosul se face cu vin rosu , maduva osoasa
, unt, ceapă eșalotă și sos demi-glace . Sauce
Marchand de vins este o denumire similară. În mod
tradițional, sosul bordelaise este servit cu carne de
vita la gratar sau friptură, deși poate fi, de
asemenea, servit cu alte tipuri de carne.
 Hollaindai
se Sauce

Sosul olandez este o emulsie de gălbenuș de

ou și unt lichid , de obicei, asezonate cu suc de
lamaie , sare , și un pic de piper sau ardei iute .
Are culoarea galben deschis și este neted și
cremos. Gustul este gras si untos, cu un ușor gust
acidulat de la sucul de lamaie, dar nu atât de
puternic încât să copleșească alimente ușor
aromate. De obicei se mananca alaturi de legume,
cum ar fi sparanghelul.
 Rouille Sauce

• Rouille este un sos alcatuit din

ulei de măsline cu pesmet , usturoi , șofran
și ardei iute . Se serveste ca garnitura de
pește, in special, bouillabaisse . Rouille este
cel mai des folosit în bucătăria “Provence” .
Mâncăruri tradiționale
 Cassoulet Toulousain

• Cassoulet toulousain este o mâncare tradiţională

franţuzească pe bază de fasole, cârnaţi de
Toulouse, carne de raţă sau gâscă, carne de porc.
Denumirea provine de la “cassole”, vasul de
ceramică folosit la prepararea mâncării.
•
 Confit de canard
• Confit de canard este un preparat ce constă în
pulpă de raţă, conservată în propria grăsime
rezultata din prăjirea acesteia. Este o metodă
folosită de secole pentru păstrarea îndelungată a
bucăţilor de carne de raţă, gâscă sau chiar porc.
 Couscous
• Couscous-ul este asemănător cu orezul şi
conţine granule din făină de grâu. Se
serveşte ca bază pentru carne sau
împreună cu legume şi sos, având un
aspect pufos şi uşor.
•
 Foie gras
• Foie gras este obţinut din ficat de raţă
sau gâscă îngrăşate forţat. Foie gras sau
ficat gras reprezintă una din cele mai
cunoscute delicatese ale bucătăriei
franţuzeşti şi poate fi consumat ca atare
sau preparat sub formă: parfait, pate şi de
obicei însoţeşte alte feluri de mâncare.
 Megret de canard
• Magret de canard este un preparat bine
cunoscut şi foarte apreciat de către gurmanzi.
Este alcătuit dintr-un file de piept de raţă,
împănat cu grăsime. Se serveşte prăjit alături de
o mare varietate de sosuri.
 Quiche
• Quiche este o tartă sărată, umplută cu carne
tocată, brânză sau legume, cu sos pregătit din
lapte, ouă şi smântână şi mirodenii. Se serveşte
rece. Cea mai cunoscută este : Quiche
Lorraine (regiune din nord-estul Franţei), care pe
lângă binecunoscutul amestec de lapte, ouă şi
smântână conţine şuncă sau costiţă afumată de
porc.
 Ratatouille

Acest fel de mancare atat de delicios, Ratatouille, este

faimos in intreaga lume si are “rude” la fel de gustoase prin
intreaga zona meditereaneana. Chiar daca multi oameni sustin
ca Ratatouille este un fel de mancare tipic din Provence, Franta,
el nu apare in lista de 1.123 de retete din cartea de bucate a lui
J.B. Reboul, de la sfarsitul secolului al 19-lea, “La cuisiniere
Provencale”. De fapt, Ratatouille este o reteta destul de
moderna, una care nu ar fi putut fi facuta inainte ca rosiile sa
vina in Europa din Lumea Noua. De fapt, autorul Marimar Torres
sustine ca Ratatouille are o legatura cu “samfaina”, un fel de
tocana cu legume prajite, din Catalonia, datand din vremurile in
care Provence era legata politic de Catalonia si Aragon.
In orice caz, in toata zona mediteraneana, cand un tip de
bucatarie incearca sa descrie propriul tip de tocanita, i se spune
“ratatouille”.
Dulciuri
 Macarons

Un macaron este o bezea dulce originara din

Franta, pe bază de albus de ou , zahăr pudră ,
zahăr tos , praf de migdale sau migdale sol și
colorant alimentar . Macaronul este de obicei
umplut cu Ganache , crema de unt sau gem si
arata ca un sandwich in forma de biscuiti
(cookies). Numele este derivat din italiană de la
cuvantul “maccherone” si se traduce prin bezea
italiana.
 Chouz à la
crème
Profiterole
Profiterolul sau choux à la crème
este o “minge” de patiserie cu o
umplutură de obicei din frisca dulce ,
crema de patiserie , crema , sau (mai
ales în SUA) inghetata . Poate fi
decorat cu o garnitura din sos de
ciocolată , caramel , sau praf de zahăr
Rețete
 Ratatouille
• Ingrediente:

500 g vinete, 500 g dovlecei, 500 g ardei gras (rosu, verde, galben), 3 linguri
ulei. Pentru sos: 3 linguri ulei, 4 cepe tocate, 1 kg rosii oparite si curatate de
pielita, 4 catei de usturoi (zdrobiti), sare, piper, o foaie de dafin, nucsoara,
patrunjel verde tocat.

Mod de preparare:

Se taie vinetele si dovleceii (cu coaja) cuburi mai mari, iar ardeii - fasii. Se
calesc toate - pe rand - intr-o tigaie, dupa care se pun intr-o cratita si se
amesteca.

Sosul: Se pune la-ncins uleiul si se rumeneste ceapa. Se adauga rosiile taiate,

nucsoara, usturoiul, foaia de dafin, sarea si piperul.

Se lasa sa dea intr-un clocot, apoi se introduc vinetele, dovleceii si ardeii, se

presara deasupra patrunjelul tocat si se serveste imediat.
 Mousse au chocolat

• Ingrediente
• 170g de ciocolata amaruie, 80 g de lapte, 1 galbenus, 4 albusuri, 2
linguri de zahar.

• Mod de preparare
• Taiati ciocolata in bucati mici si puneti la incalzit laptele.
Retrageti-l de pe foc cand devine fierbinte si adaugati ciocolata.
Amestecati cu o lingura de lemn pana cand se topeste ciocolata.
Adaugati galbenusurile iar albusurile bateti-le spuma. Cand
albusurile incep sa se intareasca, adaugati zaharul. Adaugati un
sfert din albusurile batute spuma in amestecul de ciocolata si
lapte si amestecati usor. Adaugati usor si restul de albusuri.
Incercati sa amestecati cat mai usor astfel incat spuma sa nu se
lase. Ea trebuie sa devina omogena si nu trebuie sa mai vedeti nici
o urma de albus. Varsati spuma in pahare. Puneti paharele la rece
cel putin o ora, eu le-am lasat o noapte intreaga.
Bucatari Chefi
 Paul Bocuse

• Originar din Lyon, Chef Paul este respectat

pentru standardele sale incredibile si
contributiile sale mari in ceea ce priveste
bucataria franceza. Este unul dintre fondatorii
curentului “Nouvelle cuisine”, care celebreaza
folosirea ingredientelor cat mai fresh. El a fost si
mentor pentru multi chefi care astazi sunt
faimosi si a fondat competitia “Bocuse D’Or”,
considerata drept una din cele mai respectabile
si prestigioase competitii pentru bucatari.
 Jean-Christophe Novelli

• Provine din orasul istoric Arras din nordul

Frantei si gateste de la varsta de 14 ani. Dupa ce
a urmat o scoala de gatit, a devenit personal
chef pentru Elie Robert de Rothschild, membru al
celei mai renumite si mai complexe dinastii
europene si unul din marii bancheri ai Frantei. In
prezent, este un chef renumit in intreaga lume si
si-a lansat Academia Novelli, o scoala de gatit
care la 3 luni de la lansare a fost votata drept
una din cele mai bune 25 scoli culinare din lume.
 Anne-Sophie Pic

• Fiica lui chef Jacques Pic, Anne- Sophie a

crescut intr-o familie in care gatitul insemna totul.
Desi nu a avut nicio pregatire formala, gatitul a fost
intotdeauna o parte constanta din viata ei, iar de la
varsta de 23 de ani, a inceput sa gateasca alaturi de
tatal sau, de la care a invatat arta culinara la cel mai
inalt nivel. Intr-o lume a gastronomiei condusa de
barbati, ea este cea de-a patra femeie care a
castigat trei stele Michelin, iar in 2011 a primit titlul
de “cea mai buna femeie-bucatar din lume”.
 Hélène
Darroze
• Reprezinta a patra generatie a unei familii de
chefi. A fost nascuta in Villeneuve-de-Marsan din
regiunea Aquitania din sud-vestul Frantei si a renuntat la
specializarea obtinuta la facultate (comert) ca sa-si
urmeze visul de a fi chef. Primii pasi intr-o bucatarie
profesionista i-a facut in prestigiosul restaurant Louis XV
a lui Alain Ducasse din Monaco. Dupa 3 ani, celebrul
chef a fost cel care a incurajat-o sa se dedice bucatariei.
La 32 de ani, Helene si-a deschis primul restaurant in
Paris, iar in anul 2008 a deschis un restaurant si in
Londra. In prezent, ea se imparte intre aceste doua
adrese si intre cele doua fiice si tocmai ce a fost numita
cea mai buna femeie-bucatar din lume in 2015.
 Pierre Hermé
• Daca esti fan macarons, cu siguranta i-ai auzit
numele. Considerat un “Picasso al patiseriei”, Pierre
Herme face cele mai bune deserturi, pe care le
reinventeaza si le cauta mereu alte arome. El a
invatat sa le prepare de la 14 ani, cand a inceput sa
se antreneze sub tutela unui alt pastry-chef celebru:
Gaston Lenôtre. Daca ajungi in Paris, trebuie sa calci
pragul patiseriei sale legendare, unde gasesti cele
mai bune croissante si macarons din oras.
Fin