CONSULTANŢĂ AGRICOLĂ

SEMINAR 1
-GENERALITĂŢI
-SERVICIILE DE CONSULTANŢA AGRICOLĂ ÎN
DANEMARCA (1)

Prof.univ.dr.
Carmen ANGELESCU
GENERALITĂŢI

• Pentru agricultură, consultanţa reprezintă un serviciu

profesional de consiliere şi, la cerere, de implicare, realizat
gratuit sau pe baza unui onorariu, de către specialişti sau
organizaţii autorizate, având ca scop sprijinirea
managerilor exploataţiilor agricole sau altor persoane,
care sunt interesate în realizarea unor obiective sau
rezolvarea unor probleme din sfera agriculturii.

• Un „serviciu de consultanță agricolă” este serviciul pe care fermierul îl

primește de la un consultant, constând dintr-o consiliere orală sau scrisă care
analizează problemele practice întâmpinate de fermier la exploataţia agricolă
a acestuia și oferă orientări pentru soluţionarea lor.

2
Abordarea clasică a „transferului de tehnologie prin
informarea fermierilor”, aplicată cu succes în trecut, și-a dovedit
limitele în rezolvarea unor probleme complexe, de actualitate.

Vechiul model liniar al transferului de tehnologie (de la oamenii

de știinţă, prin intermediul consultanţilor, către fermieri) este în
prezent învechit și trebuie înlocuit cu un model interactiv de
sisteme de relaţionare.

Aceasta, deoarece cunoștinţele sunt generate, în mare măsură,

şi de fermieri și de firmele private, precum și de cercetătorii care
lucrează în domeniul cercetării de bază și al cercetării aplicate.
Prin urmare, un sistem complet şi complex de consultanţă
agricolă trebuie să cuprindă:

o gamă mai largă de activităţi de comunicare și învăţare,

organizate pentru fermieri de către profesioniștii din diferite
discipline, inclusiv agricultură, marketing agricol, sănătate,
studii de afaceri, gestionarea apei.

reacţii din partea consultanţilor și a exploataţiilor agricole,

către cercetători și autorităţi.

5
• Conform Regulamentului CE Nr. 1782/2003, sistemele de consultanţă
agricolă din statele membre ale UE au trebuit instituite începând cu,
cel târziu, 1 ianuarie 2007.

• În statele membre situaţia s-a rezolvat în felul următor:

➢ În unele state serviciile de consultanţă agricolă au fost constituite prin

integrarea structurilor existente de consultanţă agricolă sau a organismelor
private de consultanţă, în serviciile de consultanţă agricolă;

➢ În alte state membre a fost creată o nouă reţea de consultanţă, specializată în

cerinţele de reglementare în materie de gestionare şi îmbunătăţire a condiţiilor
agricole și de mediu.
CE ESTE UN SISTEM DE CONSULTANȚĂ AGRICOLĂ?

• „Sistemul de consultanță agricolă” este o organizare complexă

formată din diferite organisme de consultanţă coordonate de
un organism sau o autoritate centrală.

• Acest sistem garantează că fiecare fermier din orice stat membru

poate să solicite și să primească consultanţă privind standardele
obligatorii, cel puţin privind toate cerinţele legate de eco-
condiţionalitate.

• Sistemul cuprinde organizarea globală și diferiţii operatori publici

și/sau privaţi care furnizează servicii de consultanţă agricolă
fermierilor dintr-un stat membru [articolul 12 din Regulamentul (CE)
al Consiliului nr. 73/2009].
 ** Finlanda
raportează că, în
plus față de cele
19 organisme
private non-profit,
există o serie de
alte organisme
private, orientate
spre profit; dar nu
oferă informații
suplimentare
• Regulamentul CE nu specifică modul de organizare a serviciilor
de consultanţă agricolă sau cine poate furniza consultanţa.
• Cu alte cuvinte, statele membre au avut libertatea de a stabili
modul de instituire a sistemului și au avut posibilitatea de a
utiliza capacitatea existentă.
Astfel, a fost elaborată următoarea clasificare a entităţilor care pot
furniza consultanţă:
organizată de guvern sau de alte organizaţii publice. În fiecare stat membru
există instituţii de stat sau locale care oferă un anumit nivel de consultanţă, în
timp ce se axează pe o gamă mai largă de activităţi (Ministerele Agriculturii
sau Agenţii de mediu, administraţii locale);

oferită de organizaţii private. Printre organizaţiile private se numără

organizaţii ale fermierilor, ale agronomilor privaţi și furnizori de energie care
oferă consultanţă tehnică privind o serie de aspecte precum investiţiile
agricole, planuri de gestionare și scheme de certificare;

mixtă (atât privată, cât și publică).

• Indiferent de tipul furnizorilor de consultanţă, Sistemul de
consiliere agricolă alcătuit de aceştia are scopul de a ajuta
agricultorii să înţeleagă mai bine şi să îndeplinească regulile
Europene pentru mediu, sănătatea publică și a animalelor,
bunăstarea animalelor și bunele condiții agricole și de mediu.

• Reforma PAC din 2003 a introdus mecanismul de eco-condiţionare

(cross-compliance) care leagă plăţile directe de respectarea de
către agricultori a standardelor de bază privind mediul înconjurător,
siguranţa alimentară, sănătatea şi bunăstarea animalelor, precum
şi cerinţa de a menţine terenul în condiţii agricole şi de mediu bune
(GAEC).
• Introducerea acestui mecanism a fost însoţită de obligaţia pentru
statele membre de a înfiinţa un sistem de consultanţă agricolă (FAS
–Farm Advisory System) care are drept scop ajutorarea agricultorilor
pentru a înţelege şi a respecta regulile Europene pentru mediu,
sănătate publică și animală, bunăstarea animalelor.

• Acesta este motivul pentru care autorităţile naţionale au avut

obligaţia organizării unor FAS-uri pentru a oferi consultanţă
agricultorilor.

• Politica de dezvoltare rurală sprijină agricultorii pentru a face uz de

servicii de consultanţă şi sprijină Statele membre în înfiinţarea de
noi forme de servicii de consultanţă, dacă este necesar.
• Sistemul de consultanţă agricolă, FAS, se referă la organizarea
generală şi la diverşii operatori publici şi/sau privaţi care furnizează
servicii de consultanţă agricolă unor agricultori, într-un stat membru
(a se vedea articolul 12 din Regulamentul Consiliului).

• Existenţa unui FAS naţional dă garanţia că fiecare agricultor

poate căuta şi primeşte consiliere, cel puţin în ceea ce privesc
cunoştinţele de bază ale eco-condiţionalităţii în domeniul
mediului, sănătății publice, sănătății animale și vegetale, etc.

• Astfel, o firmă de servicii de consultanţă trebuie să fie capabilă să

evalueze situaţia specifică a agricultorului şi să ofere consilierea
corespunzătoare.
SITUAŢIA SERVICIILOR
DE CONSULTANŢĂ ÎN
DANEMARCA
DATE GENERALE
➢Situată in nordul Europei;
➢Relieful este reprezentat de câmpie,
care se întinde pe toată suprafaţa ţării

➢Climă temperat – oceanică, caracterizată prin ierni blânde, cu temperaturi medii în ianuarie și
februarie de 0,0 °C, și veri răcoroase, temperatura medie în august fiind de 15,7 °C.

➢Danemarca are o medie de 121 de zile pe an cu precipitații, în total circa 712 mm pe an;
toamna este cel mai umed anotimp, iar primăvara — cel mai uscat.

➢Din cauza poziției nordice a Danemarcei, cantitatea de lumină solară suferă mari variații de
la anotimp, la anotimp. Zilele de iarnă sunt scurte, soarele răsărind la 8:45 am și apunând la
3:45 pm, iar cele de vară sunt foarte lungi, cu răsăritul la 4:30 am și apusul la 10 pm.
➢Danemarca a luat permanent atitudine progresivă în ce privește
conservarea mediului; în 1971, Danemarca a înființat un Minister al
Mediului și a fost prima țară din lume care a adoptat o lege a mediului, în
1973.

➢Pentru a ameliora degradarea mediului înconjurător și încălzirea globală,

guvernul danez a semnat următoarele acorduri internaționale: Tratatul
Antarcticii; Protocolul de la Kyoto; Legea Speciilor Protejate.

➢Copenhaga este vârful de lance al ecologismului verde, deschis în țară.

➢Danemarca are o economie mixtă modernă, prosperă și dezvoltată,

clasându-se pe locul 16 în lume, după PIB pe cap de locuitor, în termenii
parității puterii de cumpărare și pe locul 5, după PIB nominal pe cap de
locuitor.

➢Danemarca este una dintre cele mai competitive economii din lume, conform
Forumului Economic Mondial.
➢Danemarca are una dintre cele mai libere piețe ale muncii din Europa,
conform Băncii Mondiale. Angajatorii pot angaja și concedia persoane în orice
moment (flexibilitate), iar între angajări, ajutorul de șomaj este foarte ridicat
(Securitate socială ridicată).

➢Banca Mondială clasează Danemarca pe primul loc în lista țărilor europene în

care poţi să faci cel mai uşor afaceri. Înființarea unei societăți se poate face
în câteva ore, cu costuri foarte mici.

➢Danemarca are o forță de muncă de circa 2,9 milioane de persoane și se

clasează pe locul patru în lume, ca proporție în rândul său a persoanelor cu
studii superioare.

➢Danemarca are cel mai scăzut nivel din lume de inegalitate a veniturilor,
conform Băncii Mondiale, și cel mai ridicat salariu minim pe economie din lume,
conform FMI.

➢În 2010, rata șomajului se ridica la 7,4%, sub media UE de 9,6%.

• Danemarca se află pe locul al 9-lea în lume, în clasamentul exporturilor pe
cap de locuitor.

• Produsele agricole și alte produse de consum ocupă 18,7% din total

exporturi.

• Carnea și produsele din carne reprezintă aprox. 5,5% din totalul exporturilor;
peștele și produsele din peşte 2,9%.

• Danemarca este un mare producător de carne de porc, unul dintre cei mai
mari exportatori de carne de porc din UE.
AGRICULTURA
➢Suprafața totală este de 4,19 mil. Ha.

➢Suprafața agricolă - 2,61 mil. ha (61,02% din suprafața totală).

➢Suprafața arabilă – 2,2 mil. ha (62,3% din suprafața totală și 88% din
agricol).

➢Populaţia totală – 5,83 mil. locuitori (2020)

➢PIB - $ 60.908/locuitor (2020)

➢Populaţia activă – 2,86 mil. locuitori.

➢Populaţia activă agricolă – 2,1% din populaţia totală activă

➢Contribuţia agriculturii în PIB - 1,1% (2020)

• Producţia de cereale reprezintă jumătate din producţia agricolă daneză.
Suprafeţele cele mai mari sunt ocupate de grâu, orzoaică şi secară.

• Suprafeţe mari sunt ocupate de sfeclă şi păşuni. Două treimi din producţia
obţinută este utilizată în hrana animalelor.

• În Danemarca sunt produşi anual 23 milioane de porci, trei sferturi din această
producţie fiind destinată exportului. Exportul de porci reprezintă 7% din
exportul total al Danemarcei.

• Faţă de anul 1980 producţia de porci a crescut cu aproape 50%.

• În aceeaşi perioadă producţia de lapte a crescut cu 15%.

• Din anul 1930, suprafaţa destinată agriculturii a scăzut cu aproape 3,2 milioane
hectare, în favoarea dezvoltării urbane, mai ales în jurul anului 1960.

• În acelaşi timp au avut loc profunde schimbări şi în structura fermelor.

• În prima jumătate a secolului 20 erau aproximativ 200.000 de ferme, cu o suprafaţă

medie de 16 ha, dar după 1950 numărul acestora a intrat în declin uşor.

• În anul 1999 numărul total al fermelor ajunsese la 58.000, cu o suprafaţă medie de

46 ha.
 Din punct de vedere al agriculturii, Danemarca prezintă multe
particularităţi:

➢ persoanele care posedă pământ trebuie să locuiască la fermă;

➢ fermele mai mari de 50 de ha, pot fi înstrăinate numai către persoane care au o
anumită pregătire în domeniul agricol şi posedă „certificatul verde”;

➢ fermierul nu poate lăsa ferma moştenire copiilor săi. Aceştia pot cumpăra
ferma de la părinţi;

➢ fermierii sunt asociaţi într-un sistem cooperatist, care le rezolvă interesele, cum
ar fi prelucrarea şi comercializarea produselor agroalimentare;

➢ toate interesele fermierilor sunt susţinute de către organizaţiile proprii.

Structura exploataţiilor agricole

➢ În Danemarca, exploataţiile agricole sunt în totalitate proprietate privată;

➢ Fermele daneze, de regulă, nu au personal angajat;

➢ Suprafaţa exploataţiilor creşte permanent, ajungând la o medie de 62, ha în

2019

➢ Fermele beneficiază de dotări tehnice de ultimă oră.

Rolul statului în agricultura daneză

➢ Interesele fermierilor în relaţiile acestora cu statul sunt reprezentate de

„Federaţia uniunilor fermierilor danezi”;

➢Statul danez a sprijinit puternic, dintotdeauna, fermierii danezi:

▪ A subvenţionat serviciile de ajutorare a fermierilor şi a lucrătorilor agricoli, în
caz de îmbolnăvire sau când aceştia participau la cursuri pentru
perfecţionarea educaţiei;

▪ A asigurat condiţii foarte avantajoase pentru investiţiile făcute de tineri în

domeniul agriculturii;

▪ A asigurat securitatea socială a fermierilor în caz de şomaj;

▪ A acordat o atenţie deosebită instruirii şi cercetării în domeniul agricol, pentru

care se alocă fonduri consistente, considerând că de instruirea fermierilor şi
de rezultatele cercetărilor de specialitate depinde viitorul agriculturii daneze.

Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat,

o schemă daneză în valoare de aproximativ 1,74 miliarde EUR (13 miliarde
DKK) pentru a compensa fermierii crescători de nurci și întreprinderile legate de
această activitate pentru măsurile luate în contextul epidemiei de coronavirus.
Decizia a fost luată în urma unei notificări complete din partea Danemarcei, la
30 martie 2021.
• În urma detectării și extinderii rapide a mai multor variante mutante ale
coronavirusului în rândul nurcilor în Danemarca, la începutul lunii noiembrie 2020,
autoritățile daneze și-au anunțat intenția de a sacrifica toate efectivele de nurci
din Danemarca și s-a interzis creșterea acestora până la începutul anului 2022.

• La 30 martie 2021, Danemarca a trimis Comisiei o notificare completă cu privire

la un sistem danez de despăgubire a fermierilor de nurci și a întreprinderilor
conexe, în acest context, având în vedere impactul economic semnificativ și
pierderea locurilor de muncă cauzate de aceste măsuri extraordinare. Schema
constă în două măsuri:

• Prima măsură, cu un buget de aproximativ 1,2 miliarde EUR (9 miliarde DKK), va

compensa fermierii de nurci pentru interzicerea temporară a creșterii de nurci;
• Cea de-a doua măsură, cu un buget de aproximativ 538 de milioane EUR (4
miliarde DKK), va sprijini fermierii de nurci și întreprinderile conexe, care sunt
dispuse să renunțe la capacitatea lor de producție către stat.

Sprijinul acordat în cadrul ambelor măsuri va lua forma unor granturi directe.
Despăgubiri pentru fermierii de nurci pentru interdicție temporară
•Subvențiile directe pentru compensarea interdicției privind creșterea nurcilor vor
acoperi toate costurile fixe pentru fermierii care vor închide temporar producția până
la ridicarea interdicției privind creșterea nurcilor, la 1 ianuarie 2022. Această perioadă
poate fi prelungită cu un an.

•Comisia consideră că epidemia de coronavirus se califică drept un eveniment

excepțional, deoarece este un eveniment extraordinar, imprevizibil, cu un impact
economic semnificativ. Prin urmare, sunt justificate intervențiile excepționale ale
statelor membre pentru a evita apariția unor noi variante de coronavirus și pentru a
preveni apariția unor noi focare,cum ar fi interzicerea temporară a creșterii nurcilor,
precum și compensarea daunelor legate de aceste intervenții.

•Comisia a constatat, de asemenea, că măsura este proporțională, întrucât o comisie

independentă de evaluare, numită de Administrația Veterinară și Alimentară daneză
și care le raportează direct, va efectua o evaluare a costurilor fixe necesare și a
costurilor de întreținere pentru anumite exploatații în cursul perioadei de închidere,
inclusiv prin efectuarea de inspecții la fața locului. Acest lucru va asigura faptul că
valoarea compensației acoperă numai daunele reale suferite de fermieri.
Sprijin pentru fermierii care cresc nurci și întreprinderile afiliate care
vor renunța la capacitatea lor de producție
•Această schemă va compensa pe termen lung fermierii care vor renunța la
capacitatea lor de producție în statul danez, în vederea restructurării unei industrii
predispuse la apariția unor noi variante de coronavirus care ar putea amenința să
prelungească criza actuală și perturbarea economiei daneze.

• Acesta va fi calculat pe baza a două elemente de pierdere globală ale fermierilor

crescători de nurci:
➢i) pierderea veniturilor acestora pentru o perioadă bugetară de zece ani;

➢ii) valoarea reziduală a stocului de capital al fermierului crescător de nurci

(clădiri, utilaje etc.).
 Cooperativele fermierilor din Danemarca

✓Agricultura daneză prezintă o serie de particularităţi în ceea ce priveşte

activitatea managerială, cea mai importantă fiind cea legată de existenţa
„Cooperativelor Fermierilor”.
✓Acestea sunt forme perfecţionate de asociere între fermierii din aceeaşi
ramură agricolă, reprezentând toate interesele acestora.

✓În Danemarca există peste 300 de uniuni şi asociaţii cooperatiste, formate la

nivel naţional, regional şi local, care îi grupează practic pe toţi fermierii din sfera
prelucrării şi desfacerii producţiei agricole.

✓Principii care stau la baza cooperativelor:

✓ Control democratic pe principiul un membru = un vot”;
✓ Drepturi şi obligații privind aprovizionarea;
✓ Protejarea capitalului cooperativei, surplusul care aparține membrilor fiind
alocat in funcție de tranzacțiile acestora cu cooperativa.
Prin cooperative, fermierii au asigurate:

✓ servicii permanente de consultanţă agricolă pentru toate categoriile de

produse vegetale şi animale;

✓ consultanţă de specialitate în ceea ce priveşte managementul agricol în

cadrul fermelor, o atenţie deosebită fiind acordată tinerilor fermieri,
inclusiv în ceea ce priveşte managementul investiţiilor privind dotarea cu
maşini şi tehnologie performantă;

✓ informări permanente privind metodele moderne de management al

fermelor, tendinţe ale preţurilor, pieţe de desfacere, câmpuri
demonstrative, toate efectuate prin rapoarte, buletine, publicaţii de
specialitate, simpozioane, radio, TV, etc;

✓ instruire profesională permanentă;

✓ ajutoare calificate în caz de boală, vacanţă sau plecare la instruire
pentru mai multe zile;

✓ legături permanente ale fermierilor cu întreprinderile industriale de

prelucrare a materiei prime agricole;

✓ organizarea desfacerii produselor finite atât pe piaţa internă, cât şi pe

piaţa externă;

✓ dotarea fermelor cu toată tehnica şi resursele materiale necesare;

✓ informarea şi creşterea calificării profesionale şi manageriale a

fermierilor;

✓ acordarea de sprijin în lupta pentru asigurarea pieţelor de desfacere.

•În acest context, serviciul danez de consultanţă agricolă s-a dezvoltat şi adaptat
continuu la cerinţele impuse.

•Istoria DAAS a început practic în jurul anului 1870 când organizaţiile fermierilor
au început să-şi angajeze proprii consultanţi. În anul 1910 erau 121 de angajaţi,
pentru ca astăzi DAAS să fie unul din liderii serviciilor de consultanţă agricolă din
Europa.

Evoluţia serviciului de consultanţă:

•1870- Consultanţă pentru crescătorii de vaci de lapte
•1880- Consultanţă pentru crescătorii de animale
•1900- Consultanţă pentru cultivatorii de plante
•1910- Consultanţă pentru contabilitatea fermei
•1920- Consultanţă pentru economia “casei”
•1940- Consultanţă pentru mecanizare şi tinerii fermieri
•1980- Consultanţă pentru agricultura ecologică (organică)
•2005- Consultanţă pentru management/conducere
37
Până în anul 2004, Guvernul a subvenţionat un număr fix de consultanţi
angajaţi de către organizaţiile locale de fermieri
Principiile de bază ale Serviciului Danez de Consultanţă Agricolă

•Serviciile de consultanţă trebuie realizate la cerere şi trebuie să fie imparţiale

faţă de interesele unor terţe părți.

•Rezultatele sustenabile pot fi obţinute numai prin respectul deplin al ideilor şi

necesităţilor fermierilor.

•Serviciile de consultanţă optimizează toate aspectele de la nivelul fermei şi

includ întotdeauna şi perspectivele economice.

•Serviciile de consultanţă sustenabile se bazează pe experienţă şi o abordare

pragmatică.

•Serviciile de consultanţă se bazează pe condiţiile actuale ale fermierilor

combinate cu rezultatele cercetărilor ştiinţifice.

•Serviciile de consultanţă trebuie să fie independente faţă de Guvern.

Serviciul danez de consultanţă agricolă, numit „modelul
danez”, are o serie de trăsături distinctive şi a fost dezvoltat
de organizaţiile de fermieri în decursul anilor. Aceste
trăsături sunt:
• un serviciu condus şi organizat de utilizatorii acestuia,
organizaţiile de fermieri
• un serviciu inițial subvenţionat de stat
• un serviciu “oficial” şi recunoscut de departe ca fiind
imparţial
• furnizează servicii de consultanţă pentru toate tipurile de
ferme de producţie
• un serviciu dezvoltat pe două nivele.
The Danish Agricultural Advisory Service - DAAS

• Serviciul Naţional de Consultanţă Agricolă (The Danish Agricultural Advisory

Service - DAAS) a fost constituit ca un parteneriat între cele 51 de centre
locale de consultanţă şi Centrul Naţional.

• Centrul Naţional de Consultanţă Agricolă (CNCA) este situat în nordul

localităţii Aarhus, în Peninsula Jutland. CNCA al DAAS are 500 de angajaţi,
specialiști în diverse domenii, organizaţi în departamente, în funcţie de
domeniul de pregătire profesională.

• Numărul total al angajaţilor DAAS este de 3400.

41
Activităţile de bază ale Serviciului Danez de Consultanţă
Agricolă:
•Asigură fermierilor cele mai bune cunoştinţe şi informaţii disponibile;
•Asigură soluţii practice la problemele fermierilor;
•Înregistrează şi procesează datele tehnico‐economice;
•Înregistrează şi procesează datele cu privire la contabilitatea fermelor
pentru scopuri legate de taxare şi managementul fermei;
•Realizează experienţe, analize şi teste;
•Concepe şi organizează cursuri de pregătire corespunzător cerinţelor
fermierilor;
•Face legătura dintre cercetare şi practica agricolă.
• Serviciile de consultanţă acoperă următoarele domenii:

➢ producţia vegetală
➢ creşterea bovinelor
➢ creşterea porcilor
➢ creşterea cailor
➢ creşterea păsărilor şi a animalelor
pentru blană
➢ economie şi legislaţie
➢ construcţii şi maşini agricole.
➢ educație și management agricol

• De la înfiinţarea serviciului de consultanţă, agricultura daneză a beneficiat

de subvenţii publice, subvenţii ce acopereau în principal salariile
consultanţilor şi cheltuielile de călătorie.

• Actualmente însă, în serviciul danez de consultanţă numărul

serviciilor plătite de utilizatori a crescut drastic.
 RELAŢIILE LA NIVEL NAŢIONAL ŞI LOCAL ÎNTRE SERVICIILE DE CONSULTANŢĂ
• În principiu, există o diviziune clară a muncii:
➢ Centrul Naţional sprijină centrele locale de consultanţă şi constituie o legătură cu
institutele de cercetare din Danemarca şi din străinătate.
➢ Centrul Local furnizează fermierilor servicii de consultanţă,

• Centrul de consultanţă agricolă este responsabil de sarcinile care se rezolvă cel mai
raţional la nivel central, de exemplu, Programe informatice (de înregistrare a producţiei
de lapte, planificarea alimentaţiei, planificarea fertilizatorilor, bugetului şi economiei).

• Ceea ce înseamnă că centrul dezvoltă şi deţine toate programele informatice centrale

folosite în agricultura daneză, iar majoritatea programelor sunt create şi comercializate
de Centrul Naţional de Consultanţă Agricolă.
Activităţile de bază ale Centrului Naţional de
Consultanţă Agricolă
•Furnizează consultanţă tehnică specializată
•Diseminare de know‐how
•Realizează experienţe şi teste
•Dezvoltă metode şi intrumente de consultanţă
•Constituie veriga de legătură dintre cercetare şi practica agricolă
•Realizează educaţie şi cursuri de pregătire continuă

Centrul Naţionalde Consultanţă Agricolă

•a fost înfiinţat în anul 1972 şi este o Divizie în Cadrul Ministerului
Agriculturii
 Centrul Local de consultanță

• Centrele locale sunt deţinute şi gestionate de sindicatele locale ale

fermierilor din agricultura daneză (acestea constituie în prezent
principala formă de organizare a fermierilor danezi) și consiliază
agricultorii direct pe probleme tehnice, economice, educaţionale şi
sociale.

• Aproximativ 80 % din toţi agricultorii danezi utilizează acest sistem de

consiliere.
Centrele locale de Consultanță Agricolă
Servicii agricole create pentru întreaga fermă
• În vederea creării unui serviciu de consultanţă orientat spre o producţie
originală, organizaţiile de fermieri au decis spre sfârşitul anilor ‫׳‬80 că
serviciile de consultanţă ar trebui să demareze dezvoltarea unui program
de administrare a fermei, şi anume, BEDRIFTSLØSNINGEN.

• Acest program avea următoarele 4 caracteristici:

➢ un pachet de programe informatice, folosind o conexiune telefonică
pentru conectarea la baza de date centrală;

➢ aceleaşi programe erau folosite atât de fermierii cu PC-uri personale

cât şi de consultanţii ce utilizează o tehnologie a informației de ultimă
oră, în cadrul centrelor de consultanţă;
 ➢ oricine cumpăra o parte din pachetul de programe se abona şi la
versiuni actualizate, asigurându-se astfel folosirea ultimei versiuni;

➢ vânzările şi servirea au avut loc prin centrele de consultanţă,

pentru ca fermierii implicaţi să beneficieze în permanenţă de un
serviciu de urgenţă.
• Serviciul de consultanţă agricolă s-a bazat foarte mult pe dezvoltarea
acestui program complex de management.

• Când propunerea a fost prezentată pentru prima dată, părerea multor

persoane a fost aceea că programul este destul de costisitor.

• Însă acum acest program funcţionează foarte bine şi mulţi fermieri danezi
investesc în anumite segmente ale pachetului de programe, la fel şi în
centrele locale de consultanţă şi în şcolile agricole.
51
ALȚI FURNIZORI DE CONSULTANȚĂ
1. Centrul danez de cercetare a porcilor (RPC)
▪ este deținut atât de fermierii crescători de porci, cât și de fosta federație a
producătorilor danezi de porci și abatoare, care face acum parte din
Consiliul danez pentru agricultură și alimentație.

▪ Centrul danez de cercetare a porcilor desfășoară o vastă activitate de

cercetare și cunoștințe în domeniul producției dar și al creșterii procilor.

▪ Centrul transferă cunoștințe și oferă, de asemenea, servicii specifice de

consultanță atât consultanților danezi pentru producția de porci, cât și
crescătorilor de porci.

2. Industriile din amonte – furnizorii de input-uri

▪ Furnizorii de inputuri furnizează consultanță cu privire la produsele pe care
le vând.

▪ În Danemarca, industriile din amonte oferă consiliere ca parte integrată a

activității lor.
• Interesant este și faptul că cei care au un monopol pe această piață a
inputurilor au o altă percepție asupra serviciilor de consiliere și anume că:
serviciile de consultanță sunt furnizate de persoane numite în mod specific
consultanți și angajate de fermier, consilier privat sau DAAS.

3. Consilieri independenți privați

▪ Pe piață sunt doar două mari companii private de consultanță:

Patriotisk Selskab
▪ oferă în general servicii pentru marii proprietari de terenuri
▪ oferă servicii de consultanță în toate domeniile, este invitat ocazional și
participă la unele întâlniri cu centrele DAAS.
▪ Patriotisk Selskab are aproximativ 70 de angajați.

LVK – Landbrugets Veterinære Konsulenttjeneste.

▪ este deținut și controlat de clienții săi = fermieri.
▪ LVK oferă medicilor veterinari servicii de consultanță.
▪ LVK are aproximativ 40 de angajați.
• În afară de sistemul DAAS, Patriotisk Selskab și LVK, există un număr
(estimat la aproximativ 8-15 pe baza cercetării pe internet) de
companii independente - de obicei 4-8 angajați care oferă o varietate
de servicii de consultanță.

• Pe lângă întreprinderile mici, există un număr de întreprinderi de 1-3

proprietari/angajați, care de obicei s-au specializat într-un serviciu de
consultanță care oferă servicii de consultanță, fie în ceea ce privește
bovinele, porcinele, plantele, agricultura ecologică, fie contabilitatea
sau gestionarea afacerilor.

• Nu există o listă publică națională a tuturor consilierilor danezi și a

societăților consultative.
În Danemarca, angajarea într-o firmă de consultanţă se bazează pe:
▪capacitatea de a oferi consultanţă globală privind standarde legate de mediu,
sănătatea oamenilor, a animalelor și a plantelor, bunele condiţii agricole și de
mediu și condiţiile ecologice și naturale ale exploataţiilor agricole;
▪dispunerea de facilităţile și echipamentele administrative și tehnice;
▪deţinerea de experienţă în consultanţă și într-un mediu profesional;
▪deţinerea unei asigurări profesionale sau garantarea similară a
responsabilităţii.

Condiţii de angajare pentru un consultant:

▪ studii de inginer agricol, inginer de mediu sau studii similare;

▪ doi ani de experienţă profesională în consultanţă;

▪ studii suplimentare privind consultanţa în domeniul eco-condiţionalităţii, mediului

și condiţiilor naturale ale exploataţiilor agricole.
 TENDINŢE ÎN SISTEMUL DE CONSULTANŢĂ DANEZ

• În ceea ce priveşte adaptarea structurală a fermelor de producţie primară,

tendinţa este aceea de scădere a numărului de ferme full-time, printr-o
creştere continuă a dimensiunilor.

• De asemenea, efectivele de bovine şi porcine din cadrul fermelor va fi

redus, probabil fără a modifica semnificativ aria de producţie.

• Astfel efectivele de bovine, în general, pot înregistra o tendinţă de

creştere însă nu vor apărea întreprinderi mamut ca în alte ţări.

• Acest lucru este prevenit prin reglementările de mediu ale UE, care
stipulează un număr limită al efectivelor de animale per ha.

• În Danemarca, este ilegal să se achiziţioneze un număr nelimitat de

ferme care apoi să fie închise.