Grile Comportamentul Consumatorului – specializarea Marketing

1. In cadrul procesului decizional de cumparare, cea de-a a treia faza se refera la:

A. evaluarea post-cumparare;
B. cautarea de informatii si identificarea alternativelor;
C. evaluarea mentala a variantelor considerate;
D. formularea intentiei de cumparare;

2. Deciziile programate se caracterizeaza prin:

A. au implicatii financiare si psihologice;

B. se refera la situatii noi;
C. au un caracter repetitiv;
D. se iau in cazul unor produse complexe;

3. Gradul de cuprindere si amploarea procesului de evaluare mentala a alternativelor depinde de unul

din urmatorii factori:

A. condițiile economice generale;

B. costul luarii unei decizii incorecte;
C. numarul si densitatea populației;
D. epuizarea stocului de produse la consumator.

4. În cazul regulii disjunctive de decizie, consumatorul stabilește standarde minime:

A. numai pentru anumite atribute dominante;

B. pentru toate atributele considerate;
C. pentru un singur atribut;
D. nici una din variantele de mai sus.

5. Modalitățile ce au dobândit constanță în timp referitoare la anumite produse/servicii reprezintă:

A. atitudinile;
B. intențiile de cumpărare;
C. preferințele de cumpărare;
D. obiceiurile de consum.

6. Schimbarea observabilă / neobservabilă în comportamentul unui consumator, datorită efectelor

experienței care conduce la creșterea probabilității ca un act comportamental să fie repetat reprezintă:

A. Percepția;
B. Motivația;
C. Învățarea;
D. Personalitatea;

7. Familia este cel mai tipic exemplu de:

A. grup modal;
B. grup de apartenență;
C. grup de referință;
D. nici una din variantele de mai sus.

8. Predispozițiile învățate de a reacționa cu consecvență față de un obiect / clasă de obiecte, într-un

mod favorabil/nefavorabil reprezintă:

A. Percepția;
B. Motivația;
C. Atitudinea;
D. Învățarea.

9. Clasa socială poate fi operaționalizată prin următoarele caracteristici:

A. Ocupația;
B. Veniturile;
C. Nivelul de educatie;
D. Toate variantele de mai sus.

10. Deciziile neprogramate se caracterizează prin:

A. au un caracter repetitiv;
B. sunt decizii de rutină;
C. se refera la situații noi;
D. se iau în cazul unor produse de uz curent.

11. Dispoziția favorabilă/nefavorabilă față de un anumit obiect social reprezintă:

A. dimensiunea cognitivă a atitudinii;

B. dimensiunea conativă a atitudinii;
C. dimensiunea afectivă a atitudinii;
D. nici una din variantele de mai sus.

12. Procesul prin care consumatorul recepționează, selectează, organizează și interpretează stimuli din
mediul înconjurător, dându-le o anumită semnificație reprezintă:

A. Atitudinea;
B. Învățarea;
C. Motivația;
D. Percepția.

13. În sens restrâns, comportamentul consumatorului cuprinde:

A. Conduita companiilor în cazul achiziționării de bunuri industriale;

B. Conduita oamenilor în cazul cumpărării și/sau a consumului de bunuri materiale și servicii;
C. Conduita utilizatorului final, inclusiv comportamentul alegătorilor;
D. Comportamentul companiilor în cazul utilizării bunurilor industriale achiziționate.
14. În conformitate cu Philip Kotler, comportamentul consumatorului:

A. Apare ca o „ieșire”, respectiv ca un rezultat al unor „intrări” recepționate și „prelucrate” de

mintea umană;
B. Este un comportament strict rațional, prin care consumatorul urmărește maximarea utilității;
C. Se bazează pe un consumator pasiv, un consumator care este obiectul manipulării mediului extern;
D. Nici una din variantele de mai sus.

15. Procesele elementare ce compun comportamentul consumatorului sunt:

A. Percepția, motivația, satisfacție, comportamentul efectiv;

B. Motivația, satisfacția, învățarea, comportamentul efectiv;
C. Percepția, informația, atitudinea, motivația, comportamentul efectiv;
D. Percepția, satisfacția, atitudinea, motivația, comportamentul efectiv.

16. Legăturile dintre percepția și învățare pot fi înțelese (conform lui Wertheimer) prin următoarele două
clase de învățare:

A. Învățarea comportamentală și cognitivă;

B. Memorizare și introspecție;
C. Memorizare și informare repetată;
D. Învățare comportamentală și introspecție.

17. Atitudinea – predispoziția învățată a consumatorului de a reacționa cu consecvență față de un anumit

obiect – este considerată o construcție multidimensională formată din următoarele dimensiuni:

A. Dimensiunea cognitivă, afectivă și conativă;

B. Dimensiunea cognitivă, afectivă și rațională;
C. Dimensiunea afectivă, rațională și emoțională;
D. Dimensiunea afectivă, emoțională și conativă.

18. Dimensiunea cognitivă a atitudinii consumatorului presupune:

A. Dispoziția favorabilă sau nefavorabilă față de un anumit obiect;

B. Cunoașterea sau ignorarea obiectului în cauză;
C. Intenția fermă de a acționa sau de a se comporta într-un anumit mod față de obiectul considerat;
D. Nici una din variantele de mai sus.

19. Dimensiunea conativă a atitudinii consumatorului presupune:

A. Dispoziția favorabilă sau nefavorabilă față de un anumit obiect;

B. Cunoașterea sau ignorarea obiectului în cauză;
C. Intenția fermă de a acționa sau de a se comporta într-un anumit mod față de obiectul
considerat;
D. Nici una din variantele de mai sus.
20. Recunoașterea unei probleme de consum (identificarea unei nevoi nesatisfăcute) este datorată
următoarelor cauze:

A. Epuizarea sau uzarea stocului de produse aflate în folosința consumatorului;

B. Creșterea nevoilor existente, schimbarea acestora și apariția unor noi nevoi;
C. Schimbarea statutului demografic și/sau economic;
D. Apariția unor noi tehnologii pentru realizarea de produse și prestarea de servicii;
E. Obținerea unor informații cu privire la produse și servicii noi.

1 (A,B,D,E) 2 (A,B,C,D,E) 3 (B,C,D) 4 (A,B,C,D)

21. Pe măsura ce experiența de cumpărare și consum a consumatorului crește, căutarea sa de informații:

A. Crește;
B. Scade;
C. Rămâne la fel;
D. Nici una din variantele de mai sus.

22. A treia etapă a procesului decizional de cumpărare este:

A. Identificarea alternativelor de consum;

B. Decizia de cumpărare;
C. Identificarea problemei de consum;
D. Căutarea de informații.

23. Regulile de decizie cu privire la alegerea unei mărci (denumite și reguli euristice) se clasifică în:

A. Regula lexicografică și regula conjuctivă;

B. Regula conjunctivă și regula disjunctivă;
C. Reguli bazate pe un model compensator și reguli bazate pe un model necompensator;
D. Regula lexicografică și regula disjunctivă.

24. Regulile de decizie bazate pe un model compensator se împart în:

A. Regula conjunctivă și regula disjunctivă;

B. Regula lexicografică și regula aditivă simplă;
C. Regula lexicografică și regula aditivă complexă;
D. Regula aditivă simplă și regula aditivă complexă.

25. Rezultatul ultimei etape a procesului decizional de cumpărare (evaluarea post-cumpărare) poate
genera următoarea stare în rândul consumatorilor:

A. Insatisfacție;
B. Satisfacție superioară;
C. Satisfacție fragilă;
D. Toate variantele de mai sus.
26. Factorii situaționali (ca și categorie de factori observabili ce influențează comportamentul
consumatorului) sunt înțeleși ca fiind:

A. Factori specifici momentului și locului în care se manifestă comportamentul consumatorului;

B. Factori specifici companiilor;
C. Factori specifici consumatorului;
D. Niciuna din variantele de mai sus.

27. Caracteristicile inputurilor senzoriale ce influențează selecția perceptuală a consumatorului sunt:

A. Culoarea, mărimea, poziția, intensitatea luminoasă sau auditivă, gradul de noutate;

B. Culoarea, mărimea, poziția, intensitatea luminoasă și auditivă, momentul;
C. Culoarea, mărimea, poziția, gradul de învățare, gradul de noutate;
D. Culoarea, mărimea, motivația, gradul de noutate.

28. În funcție de originea lor, motivele de cumpărare pot fi împărțite în:

A. Motive primare și inferioare;

B. Motive inferioare și superioare;
C. Motive biologice și psihologice;
D. Motive vitale și modulare.

29. Grupul social reprezintă o variabilă de natură exogenă ce influeanțează comportamentul

consumatorului, acesta se împarte în următoarele categorii:

A. Grup de apartenență și grup de referință;

B. Grup formal și grup informal;
C. Grup aspirațional și grup disociativ;
D. Grupa de apartenență și grup formal.

30. Funcțiile grupului de referință sunt:

A. Funcția informațională, normativă și predictivă;

B. Funcția informațională, comparativă și predictivă;
C. Funcția informațională, comparativă și normativă;
D. Funcția inforamațională, comparativă și evaluativă.

31. Cultura (factor de influență exogenă a comportamentului consumatorului) poate fi definită ca fiind:

A. Ansamblu de norme, valori materiale și morale, convingeri și obiceiuri create în timp;

B. O subdiviziune relativ omogenă și de durată într-o societate, caracterizată de aceleași valori, interese
și comportamente;
C. Cunoștințe vaste în diferite domenii, pe care le posedă consumatorii;
D. Niciuna din variantele de mai sus.
32. Clasa socială (factor de influență exogenă a comportamentului consumatorului) poate fi definită ca
fiind:

A. Ansamblu de norme, valori materiale și morale, convingeri și obiceiuri create în timp;

B. O subdiviziune relativ omogenă și de durată într-o societate, caracterizată de aceleași valori,
interese și comportamente;
C. Cunoștințe vaste în diferite domenii, pe care le posedă consumatorii;
D. Niciuna din variantele de mai sus.

33. Atitudinile consumatorului față de un obiect devin instabile în cazul în care:

A. Se produce o ruptură între dimensiunile ei formatoare;

B. Se produce o ruptură a legăturii atitudine – comportament efectiv de cumpărare;
C. Atitudinile consumatorului față de un obiect sunt stabile în timp, ele nu pot fi modificate;
D. Niciuna din variantele de mai sus.

34. Intențiile de cumpărare se definesc ca:

A. O probabilitate obiectivă și necondiționată de achiziție a unui bun, într-o anumită perioadă de timp;
B. O probabilitate obiectivă și condiționată de achiziție a unui bun, într-o anumită perioadă de timp;
C. O probabilitate subiectivă, condițională, de achiziție a unui bun, într-o anumită perioadă de
timp;
D. O probabilitate subiectivă și necondiționată de achiziție a unui bun, într-o anumită perioadă de timp.

35. Decizia de cumpărare (ulterioară ca etapă intenției de cumpărare) depinde de:

A. Puterea de cumpărare și oferta companiei;

B. Voința de cumpărare și puterea de cumpărare;
C. Calitatea percepută a ofertei companiei și puterea de cumpărare;
D. Calitatea și valoarea percepută a ofertei.

36. Cercetările de tip longitudinal ale intențiilor de cumpărare permit:

A. Evaluarea legăturii dintre intențiile de cumpărare și cumpărările efective;

B. Nedeterminarea interdependențelor dintre variabilele explicative ale intenției de cumpărare;
C. Utilizarea a eșantioane diferite (ca dimensiune și componență) în studiul intențiilor de cumpărare;
D. Niciuna din variantele de mai sus.

37. Cercetările de tip transversal ale intențiilor de cumpărare permit:

A. Evaluarea legăturii dintre intențiile de cumpărare și cumpărările efective;

B. Determinarea interdependențelor dintre variabilele explicative ale intenției de cumpărare;
C. Utilizarea unui panel în studiul intențiilor de cumpărare;
D. Niciuna din variantele de mai sus.
38. În general, durata efectuării sondajelor în cadrul cercetărilor longitudinale ale intențiilor de
cumpărare este de:

A. O săptămână;
B. O lună;
C. Trei luni;
D. Un an.

39. Periodicitate efectuării sondajelor în cadrul cercetărilor longitudinale ale intențiilor de cumpărare
pentru bunuri de uz îndelungat trebuie să țină cont de:

A. Durata procesului decizional de cumpărare din momentul în care intenția de cumpărare a

devenit explicită;
B. Durata procesului decizional de cumpărare din momentul în care s-a luat decizia de cumpărare;
C. Intensitatea nevoii de consum/cumpărare;
D. Niciuna din variantele de mai sus.

40. Motivația este definită ca:

A. Un model subiectiv al cauzalității obiective, cauzalitate reprodusă psihic, acumulată în timp,

transformată și tranferată prin învățare în spațiul interior al consumatorului;
B. Un model obiectiv al cauzalității obiective, cauzalitate reprodusă psihic, acumulată în timp,
transformată și tranferată prin învățare în spațiul interior al consumatorului;
C. Un model subiectiv al cauzalității obiective, cauzalitate reprodusă psihic, acumulată în timp,
transformată și tranferată prin atitudine în spațiul interior al consumatorului;
D. Niciuna din variantele de mai sus.

41. La baza declanșării procesului motivației se află:

A. Atitudinea consumatorului;
B. Nevoia consumatorului;
C. Intenția de cumpărare a consumatorului;
D. Factori externi consumatorului.

42. Nevoile psihogenice diferă de nevoile biogenice prin faptul că primele:

A. Sunt rezultatul unor impulsuri de natură fiziologică;

B. Sunt rezultatul subconștientului uman;
C. Sunt expresia unor tensiune de natură psihologică;
D. Niciuna din variantele de mai sus.

43. Modelarea comportamentului consumatorului are la bază:

A. Modele deterministe și stohastice;

B. Modele aleatorii și stohastice;
C. Modele predictive și analitice;
D. Modele grafice și deterministe.
44. Grupurile de apartenență ale consumatorilor pot fi:

A. Formale și informale;
B. Doar formale;
C. Doar informale;
D. Niciun din variantele de mai sus.

45. În cazul regulii disjunctive de decizie, consumatorul stabilește standarde minime:

A. Numai pentru anumite atribute dominante

B. Pentru toate atributele considerate
C. Pentru un singur atribut
D. Niciuna din variantele de mai sus

46. Atitudinile se formează într-un proces de:

A. Dedublare a personalității;
B. Învățare;
C. Cumpărare;
D. Niciuna din variantele de mai sus.

47. Regula conjunctivă de decizie presupune stabilirea de către consumator a unor standarde:

A. Minime pentru câteva atribute considerate;

B. Minime pentru toate atributele considerate;
C. Maxime pentru câteva atribute considerate;
D. Maxime pentru toate atributele considerate.

48. O posibilă sursă de informare utilizată de consumator în cadrul căutării externe de informații este
reprezentată de:

A. Memorie;
B. Experiențele anterioare;
C. Grupul social;
D. Niciuna din variantele de mai sus.

49. O posibilă sursă de informare utilizată de consumator în cadrul căutării interne de informații este
reprezentată de:

A. Memorie;
B. Grupul de referință;
C. Grupul social;
D. Familie.

50. Care din următoarele surse nu reprezintă o sursă de informare utilizată de consumator în cadrul
căutării externe de informații:

A. Memoria;
B. Grupul social;
C. Grupul de referință;
D. Clasa socială.