 17:00-17:30 - Recapitulare

o Citește cu atenție definițiile și exemplele din manualul de

limba română pentru lecțiile respective.
o Rezolva exercițiile de recapitulare din manual sau de pe
internet.

17:30-18:00 - Învățare * Substantivul cu prepoziția de *

Definiție * Tipuri de substantive cu prepoziția de * Exemple

18:00-18:30 - Pauza

Seara

 18:30-19:00 - Exerciții
o Substantivul cu prepoziția de
 Exerciții de identificare a substantivelor cu prepoziția de
 Exerciții de clasificare a substantivelor cu prepoziția de
 Exerciții de conjugare a verbelor nepersonale

19:00-19:30 - Repetare * Repetă cu voce tare definițiile și

exemplele pentru lecțiile respective. * Găsește sinonime și
antonime pentru cuvintele și expresiile noi pe care le-ai
învățat.

19:30-20:00 - Învățare suplimentară * Citește un articol sau

un text despre lecțiile respective. * Poți urmări un videoclip
sau un curs online despre lecțiile respective.

20:00-20:30 - Pauza de masă

 20:30-21:00 - Exerciții suplimentare * Rezolva exerciții
suplimentare de aplicare a cunoștințelor.

Acest program este mai concentrat pe învățarea activă și pe

utilizarea practică a cunoștințelor. Te încurajez să faci
exercițiile cu atenție și să te autoevaluezi. Dacă ai nevoie
de ajutor, nu ezita să ceri sprijin unui profesor sau unui
coleg.

Iată câteva aspecte specifice pe care trebuie să le înveți

pentru aceste lecții:

 Substantivul cu prepoziția de
o Care sunt tipurile de substantive cu prepoziția de?
o Cum se identifică substantivele cu prepoziția de?
o Cum se clasifică substantivele cu prepoziția de?

Sper că acest program te va ajuta să înveți eficient aceste

lecții.

Desigur, poți să-l adaptezi în funcție de propriile nevoi și

preferințe. De exemplu, dacă ai mai mult timp la dispoziție,
poți dedica mai mult timp fiecărei activități. Dacă ai mai
puțin timp, poți să concentrezi învățarea pe cele mai
importante aspecte.

Iată câteva sfaturi suplimentare pentru a învăța mai eficient:

 Creează-ți un spațiu de învățare confortabil și liniștit.

 Fă pauze regulate pentru a-ți relaxa mintea și corpul.
 Ascultă muzică sau audio-book-uri în timp ce înveți.
 Găsește un partener de învățare cu care să poți discuta
despre subiectele pe care le studiezi.

Mult succes la învățare!

 Verbele nepersonale

Definiție:

Verbele nepersonale sunt verbe care nu exprimă acțiunea

sau starea unei persoane sau a unui obiect, ci o stare, o
relație, o cantitate, o acțiune abstractă sau o modalitate.

Tipuri de verbe nepersonale:

 Verbe nepersonale predicative:

o Verbe copulative: a fi, a deveni, a rămâne, a se arăta, a se
părea, a se numi, a se socoti
o Verbe modale: a putea, a trebui, a vrea, a trebui, a merita, a
conveni, a reuși
o Verbe impersonale propriu-zise: a ploua, a ninge, a fulgera,
a bătea vântul, a fi cald, a fi frig, a fi noapte, a fi zi
 Verbe nepersonale nepredicative:
o Verbe auxiliare: a avea, a fi, a vrea
o Verbe impersonale de modalitate: a se putea, a se trebui, a
se vrea, a se merita, a se conveni, a se reuși
o Verbe impersonale de stare: a fi cazul, a fi nevoie, a fi
vorba, a fi vorba să
o Verbe impersonale de cantitate: a fi destul, a fi prea mult, a
fi prea puțin
o Verbe impersonale de acțiune abstractă: a-i fi milă, a-i fi
rușine, a-i fi dor
o Verbe impersonale de modalitate: a trebui să, a vrea să, a
putea să

Exemple de verbe nepersonale:

 Verbe nepersonale predicative:

o A fi: Este o zi frumoasă.
o A deveni: A devenit profesor.
o A rămâne: A rămas acasă.
o A se arăta: Se arăta trist.
o A se părea: I se părea că visează.
o A se numi: Se numește Maria.
o A se socoti: Se socotea un om deștept.
 Verbe nepersonale nepredicative:
o A avea: Avea nevoie de ajutor.
o A fi: Este timpul să plecăm.
o A vrea: Vrea să meargă la cinema.
 Alte exemple:
o A ploua: Ploaia torențială a provocat pagube.
o A ninge: Ninge ca-n povești.
o A bătea vântul: Vântul sufla puternic.
o A fi cald: Este cald afară.
o A fi frig: Este frig afară.
o A fi noapte: Este noapte.
o A fi zi: Este zi.

Modurile și timpurile verbelor nepersonale:

Verbele nepersonale nu au toate modurile și timpurile

verbelor personale. De exemplu, verbele copulative nu au
moduri nepersonale, iar verbele modale au doar moduri
personale.

Modurile nepersonale ale verbelor nepersonale:

 Modul infinitiv: A fi, a putea, a trebui, a vrea

 Modul supin: Fiind, putând, trebuind, vrând

Timpurile nepersonale ale verbelor nepersonale:

 Timpul prezent: A fi, a putea, a trebui, a vrea

 Timpul perfect simplu: Fusese, putease, trebuise, vrusese
 Timpul mai mult ca perfect simplu: Fusese fost, putease
putut, trebuise trebuit, vrusese vrut
 Timpul viitor simplu: Va fi, va putea, va trebui, va vrea

Locuțiunile verbale

Definiție:

Locuțiunile verbale sunt grupuri de cuvinte care au sensul

unui verb. Ele sunt formate dintr-un verb și un complement
sau un adverb.
 Tipuri de locuțiuni verbale:

 Locuțiuni verbale prepoziționale: A merge la școală, a se

duce acasă, a fi de acord
Locuțiuni verbale

(continuare)

Locuțiuni verbale substantivală: A face o treabă bună, a avea

succes

Formarea timpurilor și modurilor locuțiunilor verbale:

Locuțiunile verbale se conjugă la moduri și timpuri ca verbul din

componența lor. De exemplu, locuțiunea verbală a merge la școală
se conjugă la modul indicativ, timpul prezent astfel:

 Eu merg la școală.
 Tu mergi la școală.
 El/ea merge la școală.
 Noi mergem la școală.
 Voi mergeți la școală.
 Ei/ele merg la școală.

Substantivul cu prepoziția de

Definiție:

Substantivul cu prepoziția de este un substantiv care este însoțit de

prepoziția de. Prepoziția de poate avea diferite sensuri în funcție de
context.
 Tipuri de substantive cu prepoziția de:

 Substantive cu prepoziție de obiect: Cartea de pe masă, casa de

piatră, ziua de naștere
 Substantive cu prepoziție de material: Paharul de sticlă, haina de
lână, mașina de lemn
 Substantive cu prepoziție de cauză: *Timpul de odihnă, frica de
întuneric, dragostea de țară
 Substantive cu prepoziție de scop: *Mașina de spălat, telefonul
deșteptător, umbrela de ploaie
 Substantive cu prepoziție de apartenență: *Cartea lui Ion, casa
părintească, țara noastră
 Substantive cu prepoziție de relație: *Prietenia dintre noi,
concurența cu ceilalți, diferența dintre cele două lucruri

Exemple de substantive cu prepoziția de:

 Substantive cu prepoziție de obiect:

o Cartea de pe masă - cartea care se află pe masă
o Casa de piatră - casa care este construită din piatră
o Ziua de naștere - ziua în care s-a născut cineva
 Substantive cu prepoziție de material:
o Paharul de sticlă - paharul care este făcut din sticlă
o Haina de lână - haina care este făcută din lână
o Mașina de lemn - mașina care este făcută din lemn
 Substantive cu prepoziție de cauză:
o Timpul de odihnă - timpul în care cineva se odihnește
o Frica de întuneric - frica de întuneric
o Dragostea de țară - dragostea pentru țară
 Substantive cu prepoziție de scop:
o Mașina de spălat - mașina care este folosită pentru a spăla
o Telefonul deșteptător - telefonul care este folosit pentru a ne trezi
o Umbrela de ploaie - umbrela care este folosită pentru a ne proteja
de ploaie
 Substantive cu prepoziție de apartenență:
o Cartea lui Ion - cartea care aparține lui Ion
o Casa părintească - casa care aparține părinților
o Țara noastră - țara care aparține poporului român
 Substantive cu prepoziție de relație:
o Prietenia dintre noi - prietenia care există între noi
o Concurența cu ceilalți - concurența care există cu ceilalți
o Diferența dintre cele două lucruri - diferența care există între cele
două lucruri