CURSUL 3

CAPACITATEA CIVILĂ A
PERSOANEI FIZICE
Structura cursului:

Capacitatea de exercițiu a persoanei fizice

Noțiune
• Caractere juridice
• Categorii
• Sancțiunea nerespectării regulilor
privind capacitatea de exercițiu
 Capacitatea de exercițiu a persoanei fizice

Art. 37 C. civ. – ”Capacitatea de exerciţiu

este aptitudinea persoanei de a încheia singură acte
juridice civile.”
Definiție:
Este acea parte a capacității civile ce
reprezintă aptitudinea persoanei fizice de a dobândi
și exercita drepturi civile și de a-și asuma obligații
prin încheierea de acte juridice civile.
 Premisele capacității de exercițiu
Premisele (condițiile) capacității de exercițiu:
- existența capacității de folosință
- existența discernământului
Discernământul este aptitudinea persoanei
fizice de a-și reprezenta corect consecințele juridice
ale manifestării sale de voință, iar existența sa este
determinată de vârsta și starea sănătății sale
mintale.
- este o stare de fapt
- se apreciază de la o persoană la alta
Caractere juridice:

 legalitatea
 generalitatea
 inalienabilitatea
 intangibilitatea
 egalitatea
 Legalitatea capacității de exercițiu
- desemnează faptul că legea este cea care
reglementează toate aspectele referitoare la
această capacitate:
- instituire
- început
- conținut
- încetare
Orice manifestare a voinței individuale fiind
exclusă în acest domeniu.
Intangibilitatea capacității de exercițiu
Art. 29 (1) Nimeni nu poate fi îngrădit în
capacitatea de folosință sau lipsit, în tot sau în parte, de
capacitatea de exercițiu, decât în cazurile și condițiile
expres prevăzute de lege.

- capacitatea de exercițiu poate fi limitată prin

lege și chiar suprimată
- una din condițiile capacității de exercițiu este
discernământul, aptitudine pe care nu o au toate
persoanele fizice
 Generalitatea capacității de exercițiu
- materializează aptitudinea de a dobândi și
exercita drepturile subiective civile și de a executa
obligațiile civile prin încheierea oricăror acte
juridice civile cu excepția celor interzise de lege.
Gradul de generalitate a capacității de
exercițiu este diferit după cum este vorba despre
capacitatea de exercițiu deplină sau despre
capacitatea de exercițiu restrânsă.
Inalienabilitatea capacității de exercițiu
Art. 29 alin. (2) C. civ.- ”Nimeni nu poate
renunța, în tot sau în parte, la capacitatea de
folosință sau la capacitatea de exercițiu.”
- capacitatea de exercițiu nu poate constitui
obiectul niciunui act juridic cu titlu oneros ori cu
titlu gratuit
- capacitatea de exercițiu nu poate face
obiectul vreunei renunțări totale sau parțiale
 Egalitatea capacității de exercițiu
Este o consecință a egalității persoanelor în
fața legii civile.
Reglementare:
- art. 30 C. civ. – ”rasa, culoarea,
naționalitatea, originea etnică, limba, religia, vârsta,
sexul sau orientarea sexuală, opinia, convingerile
personale, apartenența politică, sindicală, la o
categorie socială ori la o categorie defavorizată,
averea, originea socială, gradul de cultură, precum
și orice altă situație similară nu au nicio influență
asupra capacității civile.”
Categorii de persoane:
 Lipsa capacității de exercițiu
- minorii până la 14 ani
- persoanele puse sub interdicție judecătorească
 Capacitate de exercițiu restrânsă
- minorii cu vârsta cuprinsă între 14 – 18 ani
Excepții:
- minorul pus sub interdicție
- minorul căsătorit
- minorul care a împlinit vârsta de 16 ani și căruia
instanța de tutelă i-a recunosc capacitate deplină
 Capacitate de exercițiu deplină
- persoanele cu vârsta peste 18 ani
- minorul care dobândește capacitate deplină
de exercițiu prin căsătorie (între 16-18 ani)
- prin recunoașterea capacității depline
pentru motive temeinice de către instanța de
tutelă, în cazul minorului care a împlinit 16 ani.
Reprezentarea legală a persoanelor lipsite de
capacitate de exercițiu
Pentru persoanele lipsite de capacitate de
exercițiu – prezumate de lege ca fiind lipsite de
discernământ, actele juridice se încheie de către
reprezentanții lor legali:
- părinți
- tutori
- curatori
Actele juridice se încheie în numele celor
lipsiți de capacitate de exercițiu de către
reprezentanții legali - regula
Excepții:
Actele juridice ce privesc:
- munca
- îndeletnicirile sportive
- îndeletnicirile artistice
- profesia celui lipsit de capacitate de exercițiu
vor fi încheiate de reprezentantul legal cu
participarea minorului lipsit de capacitate de
exercițiu.
 Actele pe care persoanele lipsite de capacitate de
exercițiu le pot încheia personal
Lipsirea anumitor categorii de persoane de
capacitate de exercițiu este o măsură de ocrotire

le va împiedica să încheie personal numai

acele acte juridice care ar putea fi periculoase
pentru patrimoniul acestora.
Actele juridice pentru aceste persoane sunt
încheiate de reprezentanții lor legali în numele lor.
Acte pe care le pot încheia singure:
- acte de conservare – sunt acele acte prin
care se urmărește preîntâmpinarea pierderii unui
drept subiectiv civil și nu pot avea caracter
vătămător
Exemple:
- întreruperea unei prescripții care curge
împotriva celui lipsit de capacitate de exercițiu
- înscrierea unei ipoteci
- înscrierea unui privilegiu
- somația
 - acte de dispoziție, curente de mică valoare
care se execută la momentul încheierii lor, adică
acele acte mărunte, cu o valoare redusă ce se
încheie aproape zilnic, pentru nevoile curente ale
celui lipsit de capacitate de exercițiu
Exemple:
- cumpărare de rechizite școlare
- bilete pentru mijloacele de transport în
comun
- alimente
- timbre
 Acte juridice pe care minorul lipsit de
capacitate de exercițiu la poate încheia doar
personal:
- darea consimțământului la adopție în cazul
minorului care a împlinit 10 ani
- ascultarea minorului în procedurile
administrative sau judiciare care îl privesc

Persoanele lipsite de capacitate de exercițiu

NU POT încheia:
- acte de dispoziție de mare valoare
 - nici actele de dispoziție de mică valoare dacă
sunt afectate de termen, condiție sau sunt cu
executare succesivă
Din împrejurarea că persoana lipsită de
capacitate de exercițiu poate încheia personal
anumite acte juridice există un minim de
conținut al capacității de exercițiu (ea nu este
suprimată total).
Anularea actelor încheiate de către minorul
lipsit de capacitate de exercițiu:
- dacă există un prejudiciu, fie el și minim
 Capacitatea de exercițiu restrânsă

1. Acte juridice pe care le poate încheia singur:

- acte de conservare
- acte de administrare care nu-l prejudiciază
Actele de administrare sunt acele acte prin
care se realizează o normală punere în valoare a
unui bun sau a unui patrimoniu.
În cazul în care îl prejudiciază și a încheiat
singur actul acesta este supus anulării.
- constituirea de depozite bănești la C.E.C
- acte de dispoziție, curente de mică valoare care se
execută la momentul încheierii actului juridic
- acte juridice privind munca, îndeletnicirile artistice
sau sportive ori profesia sa, cu încuviințarea
reprezentantului legal acolo unde este cazul.
În cazul acestor acte juridice minorul cu
capacitate restrânsă:
- își exercită singur drepturile
- își execută singur obligațiile
- dispune de veniturile astfel obținute.
Exemple:
- participarea la activitățile unui ansamblu
folcloric, contract de ucenicie, participarea la
activitățile unui club sportiv
2. Acte juridice pe care le poate încheia cu
încuviințarea ocrotitorilor legali:
- acte de administrare care au ca obiect bunuri
privite ut singuli
- acte de administrare care privesc un
patrimoniu (în această situație înstrăinarea bunurilor
aflate în pericol de depreciere sunt considerate acte
de administrare a patrimoniului)
În cazul actelor de administrare:
- dacă a fost încheiat singur fără
încuviințarea ocrotitorului legal și este
prejudiciabil – intervine nulitatea relativă
- dacă a fost încheiat cu încuviințarea
ocrotitorului și este prejudiciabil – intervine
răspunderea ocrotitorului
 3. Acte juridice pe care le poate încheia cu
încuviințarea ocrotitorilor legali și a instanței de tutelă:
- acte de dispoziție
Actele de dispoziție sunt acelea care au ca
rezultat scoaterea unor bunuri sau drepturi din
patrimoniul care conține sau grevarea unui bun cu o
sarcină reală.
Exemple:
- actele de înstrăinare
- partaj
- ipotecare ori grevare cu alte sarcini
- renunțarea la drepturile patrimoniale
 4. Acte juridice pe care minorul cu capacitate
de exercițiu restrânsă NU le poate încheia chiar
dacă are încuviințarea ocrotitorului legal:
- donații
- garantarea obligațiilor altuia
- acte juridice cu tutorele său, soțul acestuia,
o rudă în linie dreaptă ori frații și surorile acestuia
Excepții:
- darurile obișnuite care sunt potrivite stării
materiale ale minorului
 Încetarea capacității restrânse de exercițiu

Capacitatea restrânsă de exercițiu a persoanei

fizice încetează în următoarele situații:
- dobândirea capacității de exercițiu
- punerea sub interdicție judecătorească,
situație în care persoana devină lipsită de
capacitate de exercițiu
- pierderea capacității de folosință, prin
moartea persoanei
 Capacitatea deplină de exercițiu
Regula: Se dobândește:
- la majorat
- prin ridicarea interdicției judecătorești

Excepția: Se dobândește la 16 ani (capacitate de

exercițiu anticipată):
- prin căsătorie înainte de majorat
- în baza unei hotărâri judecătorești
 Încetarea capacității de exercițiu
- la moartea persoanei fizice
- prin punerea sub interdicție
- prin anularea căsătoriei înainte ca minorul
să fi împlinit 18 ani:
• în acest caz încetarea are caracter
temporar
- în cazul căsătoriei putative dacă minorul a
fost de bună-credință la încheierea căsătoriei, iar
hotărârea de anulare rămâne definitivă înainte de
împlinirea vârstei de 18 ani
 Sancțiunea nerespectării regulilor privind
capacitatea de exercițiu
Nerespectarea dispozițiilor legale referitoare la
capacitatea de exercițiu a persoanei fizice se
sancționează în mod specific cu NULITATEA
RELATIVĂ.
- este o nulitate de protecție
- nu poate fi invocată de cel care a contractat
cu minorul ori cu persoana pusă sub interdicție
judecătorească – art. 1248 alin (2) C. civ. ”nulitatea
relativă poate fi invocată numai de cel al cărui interes
este ocrotit prin dispoziția legală”
Excepție:
Nulitatea absolută sau nulitatea relativă – în
cazul în care regula încălcată la încheierea actului
juridic privește atât capacitatea de exercițiu cât și
pe cea de folosință, în funcție de natura interesului
ocrotit.
Acțiunea în anulare va fi formulată de:
- reprezentantul sau ocrotitorul legal
- minorul care a împlinit vârsta de 14 ani
Minorul de 14 ani trebuie să apară personal în
proces, dar asistat pe toată perioada acestuia de
părinți sau tutore după caz.
 - procuror din oficiu sau la solicitarea instanței
de tutelă dacă actul a fost încheiat fără autorizarea
instanței de tutelă atunci când aceasta este cerută
de lege
- succesorii universali, cu titlu universal sau
creditorii chirografari ai celui ocrotit
Nu poate obține anularea actului:
- minorul lipsit de capacitate de exercițiu sau
cu capacitate de exercițiu restrânsă care a utilizat
manopere dolosive pentru a convinge o altă
persoană că este capabil și a determinat-o să
contacteze cu el
Condiții:
 minorul utilizează manopere dolosive
 induce în eroare o persoană pentru a contracta
Sancțiune:
- instanța poate menține contractul
Cu toate acestea:
 simpla declarație că este capabil să contacteze,
făcută de cel lipsit de capacitate de exercițiu sau
cu capacitate de exercițiu restrânsă, nu înlătură
anulabilitatea actului.
 Efectele anulării actului juridic pentru
nerespectarea dispozițiilor în materia capacității
de exercițiu :
- desființarea retroactivă a actului juridic
- repunerea părților în situația anterioară
- restituirea prestațiilor efectuate în
temeiul actului juridic anulat
Reguli speciale:
- persoana care nu are capacitate de exercițiu
deplină nu este ținută la restituirea prestațiilor
decât în limita folosului realizat, apreciat la data
cererii de restituire.
- sarcina probei acestei îmbogățiri incumbă
celui care solicită restituirea.
- minorul fără capacitate de exercițiu sau cu
capacitate de exercițiu restrânsă poate fi ținut la
restituirea integrală atunci când, cu intenție sau din
culpă gravă, a făcut ca restituirea să fie imposibilă.
Bibliografie:
• Codul civil
• Legea nr. 95/2006 – privind reforma în domeniul
sănătății
• E. Chelaru, Drept civil. Persoanele, în reglementarea
noului Cod civil, Ediția a 4-a, Editura Hamangiu,
București, 2016 ;
• O. Ungureanu, C. Munteanu, Drept civil. Persoanele.
În reglementarea noului Cod civil, Ediția a 3-a revăzută
și adăugită, Editura Hamangiu, București, 2015;
• Fl. A. Baias, E. Chelaru, R. Constantinovici, I.
Macovei (coordonatori), Noul Cod civil. Comentariu pe
articole (art. 1-2664), Editura C. H. Beck, București,
2012;