Lucrare Licenta Rolul Avocatului În Societatea Modernă Băcanu Ciprian

UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ȘI DREPT
LUCRARE DE LICENŢĂ
Coordonator ştiinţific:
Absolvent:
Ciprian Băcanu
2023
UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ȘI DREPT
Programul de studii: Licență
Forma de învăţământ:
Rolul avocatului în societatea modernă
Coordonator ştiinţific:
Absolvent:
Ciprian Băcanu
2023
Cuprins
INTRODUCERE…………………………………………………………………......………4
CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE PRIVIND PROFESIA DE AVOCAT ÎN
ROMÂNIA................................................................................................................................6
1.1. Reglementările profesiei de avocat în
România..................................................................6
1.2. Drepturile şi îndatoririle avocatului……………………………………………...
………10
1.3. Aspecte referitoare la deontologia profesională a avocatului….…………………....
……13
1.4. Încetarea calităţii de avocat………………………………………………………....
……16
CAPITOLUL AL II- LEA. PERSPECTIVE PRIVIND PROFESIA DE AVOCAT ÎN

SOCIETATEA
MODERNĂ……...........................................................................................19
2.1. Rolul social al avocatului……………………………………………………...…………
19
2.2. Profesia de avocat, între modernism şi progres……………………………………......…
22
2.2.1. Avocatul în lumea justiției predictive și inteligența
artificială..................................23
2.2.2. Profesia de avocat în era inteligenței artificiale………………………………....…
26
CAPITOLUL AL III- LEA. TRANSFORMAREA PROFESIEI JURIDICE:

IMPACTUL ȘI PROVOCĂRILE CREATE DE INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ
PRIVIND PROFESIA DE AVOCAT ÎN SOCIETATEA
MODERNĂ................................................30
3.1. Inteligența artificială în sectorul juridic: presiunile și provocările create de noile
transformări..............................................................................................................................30
3.2. Profesia de avocat versus inteligența arificială - considerente etice.................................31
CAPITOLUL AL IV-LEA. STUDIU PRIVIND INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ ȘI
VIITORUL PROFESIEI JURIDICE DE AVOCAT............................................................35
4.1. Scopul, obiectivele și ipoteza
cercetării.............................................................................35
4.2. Designul cercetării.............................................................................................................36
4.2. Metodologia cercetării.......................................................................................................36
4.3. Analiza și interpretarea
rezultatelor....................................................................................37
4.4. Concluziile cercetării.........................................................................................................43
CONCLUZII………………………………………………………………………………...45
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………….....46
Introducere
Motto: „În interesul tuturor este desigur existenţa unei clase de avocaţi; ea este un
membru neapărat în organismul justiţiei. Dar pentru ca această clasă să poată fi onestă, de
caracter, cultă, pentru ca înainte de toate, să n-aibă nevoie nici de-a apăra cauze injuste,
nici de-a aluneca pe căi de-a dreptul imorale, trebuie ca existenţa ei să fie pe deplin
asigurată”, de unde necesitatea ca „spre a se opri înmulţirea peste măsură a advocaţilor, să
se îngreuieze foarte mult intrarea în această clasă, se-nţelege că fără a jigni pe cei care sunt
deja”.
(Eminescu articol publicat în Revista „Timpul” din 27 iunie 1880)
Într-o societate ideală, omenirea dorește să o construiască în ultimii 2000 de ani,

probabil că rolul avocaților și al judecătorilor pe care aceștia îl au în societatea actuală, nu ar
mai fi la fel de necesar. Însă, până la realizarea acelei „Societăți de Aur”, avocații vor fi
întotdeauna componente necesare oriunde se vor afla comunități de oameni, deoarece în cel
mai înalt sens, aceștia au rolul de a rezolva conflictele apărute și contribuie la crearea
soluțiilor, astfel încât acestea să permită diferitelor părți ale unei ordini sociale să funcționeze
mult mai armonios. Cu toate acestea, alături de rolul important pe care avocatul îl are în
societatea actuală, un alt aspect însemnat îl reprezintă și dificultățile și provocările pe care
profesarea acestei meserii o reprezintă deseori.
Scopul realizării acestei lucrării constă în analiza impactului provocat de utilizarea tot
mai frecventă inteligenței artificiale în domeniul juridic și a efectelor pe care aceasta le-ar
putea avea în viitorul apropiat, îndeosebi în privința profesiei de avocat.
Obiectivele principale care au stat la baza cercetării efectuate au urmărit evidențierea
problemelor cu care se vor confrunta profesioniștii din domeniul juridic datorită utilizării
inteligenței artificiale în viitorul apropiat, investigarea referitoare la posibilitatea ca
inteligența artificială să fie utilizată pentru a automatiza sau a spori performanța
profesioniștilor din domeniul juridic și determinarea aspectelor pozitive și a ajutorului oferit
de utilizarea la scară largă a inteligenței artificiale în domeniul juridic.
Mai exact, pe baza metodelor de cercetare utilizate, studiul realizat în cadrul acestei
lucrări dorește să descopere în ce măsură profesia de avocat ar putea fi înlocuită de
inteligența artificială în viitorul apropiat.
Motivul pentru care am ales acest subiect ca temă a lucrării, se datorează faptului că,
întotdeauna am considerat profesia de avocat și rolul acestuia în societate ca fiind unul foarte
5
important. De asemenea, sunt de părere că profesia de avocat, presupune, alături de alte
lucruri importante și un grad mare de responsabilitate față persoanele care devin clienții
acestuia.
Acest lucru se datorează faptului că există numeroase situații în care deznodământul
anumitor cazuri, care pot avea un impact major asupra vieții clientului depind de
profesionalismul, implicarea și dedicarea avocatului în cauză.
Pe parcursul lucrării, structurată în patru capitole principale, mi-am propus să prezint
aspectele considerate a fi cele mai relevante cu privire la rolul avocatului în societatea
modernă, și, totodată, o mică transpunere către ceea ce ar putea să aducă viitorul și evoluția
continuă a tehnologiei și impactul acesteia, asupra profesiei și a rolului avocatului în viitor.
Mai concret, structura lucrării se prezintă în felul următor:
Capitolul I, intitulat „ Aspecte generale privind profesia de avocat”, prezintă
informații cu privire la condiţiile de accedere la profesia de avocat şi activităţile desfășurate
și aspecte ce țin de drepturile, îndatoririle şi încetarea calităţii de avocat.
În capitolul al II-lea, voi detalia aspecte ce țin de principalele perspective cu privire la
profesia de avocat în societatea modernă. Astfel, aici va fi vorba despre rolul social al
avocatului și vor fi prezentate aspectele principale ale profesiei de avocat, între modernism şi
progres: avocatul în lumea justiţiei predictive, transformarea formei de exercitare a profesiei
de avocat și profesia de avocat în era inteligenței artificiale. Capitolul III, intitulat „Rolul
avocatului în societatea modernă”, va cuprinde sinteza principalelor aspecte importante și
relevante cu privire la tema lucrării.
Acesta cuprinde descrierea rolului atribuit avocatului în protejarea valorilor supuse
procesului inerent al democraţiei, rolul avocaților într-o nouă conjunctură geopolitică și
impactul pe care societatea modernă îl are asupra structurii, logicii și coerenței profesiei de
avocat. În ultimul capitol vor fi prezentate câteva dintre considerații asupra impactului pe
care digitalizarea îl are/ l-ar putea avea asupra sistemului judiciar românesc și nevoia de
adaptare a profesiei de avocat la noile tehnologii apărute.
În final, sunt prezentate concluziile principale obținute ca urmare a studiului și
cercetării efectuate pe subiectul ales ca temă a lucrării. Studiul realizat în ultima parte a
lucrării este bazat pe cercetări cantitative și se concentrează asupra posibilități ca inteligența
artificială să înlocuiască în viitor oamenii care practică profesia de avocat.
6
Capitolul I. Aspecte generale privind profesia de avocat în România
În multe cazuri, avocații pot ajunge la soluționarea unui caz fără a se ajunge la proces,
prin negociere, reconciliere și compromis. Mai mult, legea oferă cetățenilor puterea de a-și
gestiona drepturile legale în multe chestiuni și în diferite moduri, cum ar fi prin testamente,
contracte sau statutul corporativ, iar avocații ajută la multe dintre aceste aranjamente.
Începând cu secolul al XX-lea, un domeniu de activitate în dezvoltare rapidă pentru avocați a
fost reprezentarea clienților în fața comitetelor administrative și a instanțelor de judecată.
1.1. Reglementările profesiei de avocat în România
În România, legea care reglementează organizarea profesională a avocaților, este

Legea 51/1995. Profesia de avocat în Ţările Române a existat din timpuri străvechi, fiind una
dintre primele profesii pentru care s-a simţit necesitatea unor reglementări cu putere de lege.
În acest sens, în istoria dreptului românesc, se regăsesc diverse reglementări obligatorii
referitoare la activitatea de “vechil” (denumire arhaică a avocatului) datând din secolul al
XVIII- lea. Profesia de avocat în Transilvania şi celelalte teritorii româneşti a fost
reglementată din vremuri timpurii de legi şi coduri valabile, mai întâi pentru Ungaria şi apoi
pentru imperiul Austro-Ungar.
În Monitorul Oficial nr. 186 din 6 martie 2023, s-a publicat Legea nr. 50/2023 privind
modificarea art. 20 alin. (5) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei
de avocat. Astfel, potrivvit noii reglementări, „art. 20 alin. (5) se modifică și va avea
următorul cuprins: cel care a promovat examenul de primire în profesia de avocat și care,
până la data susținerii examenului de primire în profesia de avocat, a îndeplinit funcția de
judecător, procuror, notar public, grefier cu studii superioare juridice, magistrat-asistent,
executor judecătoresc, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani dobândește calitatea de
avocat definitiv, fără susținerea examenului de definitivare prevăzut la alin. (1), cu condiția
promovării examenului de definitivat în profesia din care provine”. 1
Profesia de avocat este liberă și independentă atâta timp cât se realizează în
conformitate cu legislația în vigoare care reglementează practica și organizarea și, de
asemenea, cu Codul deontologic. Cu toate acestea, avocatul are autonomie în ceea ce privește
1
A se vedea Legea nr. 50/2023 privind modificarea art. 20 alin. (5) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și
exercitarea profesiei de avocat, disponibil la adresa: https://lege5.ro/App/Document/geztinjrgm3te/legea-nr-50-
2023-privind-modificarea-art-20-alin-5-din-legea-nr-51-1995-pentru-organizarea-si-exercitarea-profesiei-de-
avocat, accesat la data de 10.04.2023.
7
administrarea, organizarea și funcționarea. Principiile pe care se bazează profesia de avocat în
România sunt: autonomia și descentralizarea, independența, legalitatea, libertatea și
confidențialitatea.2
Astfel, fiind considerată una dintre cele mai respectate profesii din România, dar și din
străinătate, profesia de avocat este una foarte frumoasă, cu multe avantaje, dar și cu provocări
pe măsură. Pentru a deveni avocat, în România, este necesară parcurgerea anumitor etape. În
primul rând, este necesară finalizarea studiilor corespunzătoare unei facultăți de drept.
Sistemul educațional românesc de învățământ juridic își propune să pregătească
proaspeții absolvenți de liceu care au obținut diploma de bacalaureat pentru a deveni
practicieni în domeniul dreptului, oferindu-le un set de cursuri care acoperă principalele
domenii ale dreptului. Astfel, studenții la drept trebuie să parcurgă un program de licență de
patru ani înainte de a ajunge să practice dreptul în calitate de consilieri juridici sau de a tinde
să devină avocați, procurori sau judecători, după ce promovează examene suplimentare.
Drept urmare, pentru a deveni avocat, este necesară absolvirea Facultății de Drept, cu
diplomă licență, pasul următor fiind promovarea examenului de admitere în profesie /
admitere în barou, „organizat cel puțin o dată pe an de Uniunea Națională a Barourilor din
România, și la nivel național, în cadrul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi
Perfecţionarea Avocaţilor.”3
Următoarea etapă o reprezintă efectuarea unui stagiu de practică/de pregătire
profesională de doi ani (durata stagiului calculându-se de la data înscrierii în tabloul
avocaților). „Stagiul profesional reprezintă perioada parcursă la începutul exercitării profesiei
și are ca scop pregătirea și formarea profesională inițială a avocatului în vederea obținerii
titlului profesional de avocat definitiv”4, se arată în Statutul profesiei de avocat.
În perioada stagiului, avocatul își desfășoară activitatea cu titlul profesional de avocat
stagiar, sub care este înscris în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei. După
finalizarea stagiului, acesta trebuie să susțină examenul de definitivat.
O persoană poate deveni avocat definitiv numai după ce este declarată admisă în urma
unui examen organizat de Uniunea Națională a Barourilor din România (anual şi la nivel
2
Potrivit art. 1 alin. (2) lit. b) și lit. c) din Statutul profesiei de avocat adoptat prin Hotărârea Uniunii Naţionale a
Barourilor din România (U.N.B.R.) nr. 64/2011 (Monitorul Oficial nr. 898 din 19 decembrie 2011), cu
modificările și completările ulterioare, (în continuare - „Statutul profesiei”), exercitarea profesiei de avocat este
supusă principiului libertății și principiului independenței - alături de alte principii fundamentale ale profesiei.
Disponibil la adresa: https://www.unbr.ro/libertatea-si-independenta-avocatului-in-exercitarea-profesiei-intre-
aparenta-si-realitate/, accesat la data de 15.04.2023.
3
A se vedea despre https://www.inppa.ro/examene/examen-primire-in-profesie/, accesat la data de 02.03.2023.
4
A se vedea Statutul Profesiei de Avocat, adoptat prin Uniunea Națională a Barourilor din România din 2011 din
2011.12.19, art. 288, alin. (1), disponibil la adresa: https://lege5.ro/App/Document/gi4diobrha/stagiul-
profesional-statut, accesat la data de 15.02.2023.
8
naţional), potrivit Legii nr. 51/1999 şi Statutului profesiei de avocat, sau prin promovarea
examenului de absolvire a Institutului Național Pentru Pregătirea Și Perfecționarea
Avocaților.
Potrivit normelor în vigoare, respingerea de trei ori la acest examen duce inevitabil la
excluderea din profesie a avocatului stagiar. Standardele importante în spațiul european cu
privire la condițiile înaintate față de un candidat la profesia de avocat „sunt reflectate în
recomandările Comitetului de Miniștri a Consiliului Europei, Rezoluțiile și Recomandările
Consiliului Barourilor și Societăților Juridice din Europa, precum în legislațiile și practicile la
nivel național al diferitor state.”5
Condiții necesare a fi îndeplinite în vederea exercitării profesiei de avocat

Astfel, există două modele principale de furnizare a pregătirii profesionale pentru
avocați: un sistem care implică o școală vocațională specializată, cum este în Franța (Școala
Baroului); sau un sistem bazat pe cursuri, după cum este în Anglia și Țara Galilor (acesta este
specific pentru țări mari, cu economie bogată și dezvoltată).
Consiliul Barourilor şi al Societăţilor de Drept din Europa, sprijină activitatea continuă
a Consiliului Europei privind elaborarea unei convenții privind profesia de avocat. Scopul
Convenției este „de a consolida statul de drept și, prin aceasta, protecția avocaților a căror
activitate este fundamentală pentru administrarea justiției și protecția drepturilor
fundamentale.”6 Într-adevăr, atacurile la adresa rolului avocaților au crescut în ultimii ani.
Astfel, hărțuirea, amenințările, închisoarea, supravegherea, disparițiile forțate și asasinatele
avocaților au continuat să aibă loc în multe state ale Uniunii Europene și sunt chiar în creștere
în unele dintre ele.
Drept consecință, a apărut nevoi a de a se creea un nou instrument care să asigure
protecția efectivă a profesiei de avocat, a cărei misiune este crucială pentru accesul la justiție
și pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în special a dreptului la
apărare și a garanțiilor unui proces echitabil. În același timp, țările mai mici, de regulă, au
optat pentru un sistem mai puțin costisitor, mai flexibil care „include un stagiu, practică sau
5
A se vedea Consiliul Barourilor și Societăților de Avocatură din Europa - Consiliul Barourilor Europene,
Directiva 98/5/EC a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 1998 de facilitare a exercitării cu
caracter permanent a profesiei de avocat într-un stat membru, altul decât cel în care s-a obținut calificarea.
6
A se vedea Poziția Consiliului Barourilor Europene cu privire la proiectul de convenție privind protecția
profesiei de avocat, disponibil la adresa:
https://www.ccbe.eu/fileadmin/speciality_distribution/public/documents/EUROPEAN_CONVENTION/CONV
_Position_papers/EN_CONV_20230216_CCBE-position-on-the-draft-Convention-on-the-protection-of-the-
profession-of-lawyer.pdf, accesat la data de 28.02.2023.
9
mentorat, fără a avea o abordare standardizată a pregătirii fiecărui individ după cum acesta
urmează să susțină un examen de calificare în barou.” 7
De asemenea, în majoritatea statelor din Uniunea Europeană, oricine dorește să devină
avocat trebuie să obțină o diplomă în drept, să treacă peste un examen preliminar și să fie
admis în Barou.
Toate statele fondatoare ale Uniunii Europene solicită o pregătire juridică inițială sau
susținerea unui examen pentru exercitarea profesiei de avocat. Unele din ele, cum ar fi
Belgia, Danemarca, Olanda și Luxemburg cer ca, „oricine dorește să exercite profesia de
avocat, să obțină o diplomă în drept, să facă un stagiu de trei ani cu un avocat înregistrat și să
susțină examenul teoretic și un examen al argumentelor verbale la sfârșitul stagiului.” 8
Principalele activități desfășurate în cadrul profesiei de avocat

Prin profesia sa, avocatul „apără drepturile omului, în funcție de fiecare situație care
apare și necesită expertiza acestuia”.9
Fie că este vorba despre drept civil, comercial, penal, administrativ sau orice alt tip de
drept, avocații sunt necesari în situațiile în care o persoană are nevoie să își apere drepturile
în instanță, dar și în situații mai simple precum redactarea unor contracte. Astfel, un avocat
autorizat să practice avocatura este obligat să respecte legea, protejând totodată drepturile
clientului său. Acesta poate desfășura mai multe activități principale, în funcție de
specializarea sa. Mai concret, activitățile specifice profesiei de avocat sunt prevazute de art. 3
din Lege, constând în:
- „consultaţii şi cereri cu caracter juridic;
- asistenţă şi reprezentare juridică în faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire
penală, a autorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor
judecătoreşti, a organelor administraţiei publice şi a instituţiilor, precum şi a altor persoane
juridice, în condiţiile legii;
- redactarea de acte juridice, atestarea identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor
prezentate spre autentificare;
7
A se vedea Eastern Partnership, Enhancing Judicial Reform in the Eastern Partnership Countries. Working
Group “Professional Judicial Systems”. Project Report „The Profession of Lawyer”. May 2012. (Raportul
Proiectului „Profesia de Avocat”, Grupul de Lucru „Sistemul Judiciar Profesionist”. Parteneriatul Estic.
Consolidarea ReformeiJustiției în Țările Parteneriatului Estic. Strasbourg. Mai 2012. p. 43.
8
A se vedea Andoulsi Isabelle, Rolul avocaților în procedurile judiciare din Europa. Rolul Avocaților în
Procedurile Judiciare în Europa. Université Libre de Bruxelles (U.L.B.) Institut d’Etudes européennes. mai
2012, p.11.
9
A se vedea Legea 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat* Republicare din 2018.05.24,
Versiune de la: 15 aprilie 2023, Art.2, alin (2). Disponibil la adresa: https://www.unbr.ro/legea-nr-511995/,
accesat la data de 17.04.2023.
10
- asistarea şi reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate în faţa altor autorităţi
publice cu posibilitatea atestării identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor încheiate;
- apărarea şi reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor şi intereselor legitime
ale persoanelor fizice şi juridice în raporturile acestora cu autorităţile publice, cu instituţiile şi
cu orice persoană română sau străină;
- activităţi de mediere;
- activităţi fiduciare desfăşurate în condiţiile Codului civil;
stabilirea temporară a sediului pentru societăţi la sediul profesional al avocatului şi
înregistrarea acestora, în numele şi pe seama clientului, a părţilor de interes, a părţilor sociale
sau a acţiunilor societăţilor astfel înregistrate;
- activităţi de curatelă specială potrivit legii şi Statutului profesiei de avocat;
- orice mijloace şi căi proprii exercitării dreptului de apărare, în condiţiile legii.” 10
În consecință, specializările unui avocat pot fi multiple și numeroase, după cum am
menționat anterior, aceștia putând apăra drepturile oamenilor în instanță, și totodată pot
redacta și diverse contracte sau documente juridice. Astfel, în exercitarea activităților
specifice profesiei, avocații pot rezolva diferite provocări cu care oameni se confruntă, în
special în situațiile în care aceștia nu sunt la zi cu legislația din diverse domenii și au nevoie
să-și apere drepturile și să soluționeze diferite cazuri.
1.2. Drepturile şi îndatoririle avocatului
Precum în majoritatea domeniilor, și în ceea ce privește profesia de avocat, „există

atât reacţii pozitive cât și unele mai puțin plăcute, atunci când vine vorba uneori despre
prejudecăți și păreri diverse care, ocazional, cu greu „pictează” dreptul ca pe o profesie
nobilă.”11 Însă, lăsând deoparte faptul că avocații sunt adesea văzuți în lumină proastă,
practicienii în drept trebuie să încerce să devină o sursa pozitivă a schimbării și o cale de
inspirație. Acest lucru se vede cel mai bine atunci când avocații se angajează în munca pro
bono, care vine în detrimentul timpului, banilor și efortului lor. Astfel, reprezentarea
companiilor mari aduce cu siguranță profituri, dar dorința de a susține dreptatea pentru cei
slabi și asupriți face din avocați o forță de luat în considerare.
10
A se vedea Legea 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat*), Republicare din 2018.05.24,
Versiune de la: 15 aprilie 2023, Art. 3, alin. (1), disponibil la adresa: https://www.unbr.ro/legea-nr-511995/,
accesat la data de 17.04.2023
11
A se vedea Legea și Statutul profesiei de avocat: Februarie 2022. Legislația profesiei de avocat. Ediție tiparită
pe hartie albă, Editura: Universul Juridic, București, p. 9.
11
Conform Statutului Profesiei de Avocat adoptat în 19.12.2011, principalele drepturi ale
avocatului prezentate în Subsecțiunea 1, Art. 220, 221, 222, 223, 224, 225, sunt
următoarele12:
- „avocatul are dreptul să exercite activităţile specifice profesiei potrivit Legii, prezentului
statut, codului deontologic şi regulamentului baroului din care face parte, doar după emiterea
deciziei de primire în barou şi înscrierea în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a
profesiei.
- avocatul are dreptul de a asista, de a reprezenta ori de a exercita orice alte activităţi specifice
profesiei cares se nasc din contractul de asistenţă juridică, în conformitate cu dispoziţiile
prezentului statut.
- avocatul are dreptul de a-și stabili sediul profesional numai în circumscripţia baroului în
care este înscris în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei oricare dintre avocaţii
titulari sau asociaţi.
- avocatul are dreptul să îşi stabilească sedii secundare în circumscripţiile barourilor din care
nu face parte. Înfiinţarea sediilor secundare se aprobă, la cerere, de consiliul baroului în
circumscripţia căruia urmează să se deschidă sediul secundar. Cererea va menţiona: forma de
exercitare a profesiei, adresa sediului secundar, motivul deschiderii acestuia, avocaţii care îşi
vor desfăşura activitatea la sediul secundar şi vechimea acestora în profesie”. 13
De asemenea, îndatoririle avocatului sunt prezentate în Secțiunea 3 a Statutului, în
Articolele 227-242, principalele dintre acestea fiind:
- îndatorirea exerciţiului liber al profesiei, demnitatea, conştiinţa, independenţa, probitatea,
umanismul, onoarea, loialitatea, delicateţea, moderaţia, tactul şi sentimentul de
confraternitate. Acestea sunt principii esenţiale ale profesiei de avocat, iar acesta este obligat
să le respecte atât în activitatea sa profesională, precum şi în viaţa privată.
- îndatorirea „de pastra secretul profesional atât în sediul profesional cât şi în celelalte spaţii
în care avocatul îşi desfăşoară activitatea profesională.”14
12
A se vedea Statutul din 2011 al Profesiei de Avocat, Dată act: 3-dec-2011, Emitent: Uniunea Națională a
Barourilor din România, Subsecțiunea 1, Drepturile avocatului, Cum prevede la Art. 220-225, pp. 49-50,
disponibil la adresa: https://www.unbr.ro/wp-content/uploads/2015/12/Statut-din-2011-al-PROFESIEI-DE-
AVOCAT_ACTUALIZAT_06-02 2019_iDREPT.ro_.pdf, accesat la data de 02.03.2023.
13
Statut din 2011 al Profesiei de Avocat, Dată act: 3-dec-2011, Emitent: Uniunea Națională a Barourilor din
România, Secțiunea 3, Îndatoririle avocatului, Cum prevede la Art. 227-242, pp. 51-54, disponibil la adresa:
https://www.unbr.ro/wp-content/uploads/2015/12/Statut-din-2011-al-PROFESIEI-DE-
AVOCAT_ACTUALIZAT_06-02-2019_iDREPT.ro_.pdf, accesat la data de 02.03.2023.
14
Statut din 2011 al Profesiei de Avocat, Dată act: 3-dec-2011, Emitent: Uniunea Națională a Barourilor din
România, Secțiunea 3, Îndatoririle avocatului, Cum prevede la Art. 228, alin. (2), p. 51, disponibil la adresa:
12
- îndatorirea de a studia temeinic cauzele ce i-au fost încredinţate, să se prezinte la fiecare
termen stabilit de instanţele de judecată, de organele de urmărire penală sau de alte instituţii
şi să manifeste conştiinciozitate şi probitate pentru îndeplinirea mandatului încredinţat.
- îndatorirea „de a acorda, atunci când este desemnat, asistenţă juridică gratuită. Avocatul
înscris în registrul de asistenţă judiciară are obligaţia, atunci când este desemnat, să acorde
asistenţă judiciară în formele prevăzute de art. 71 alin. (1) din Lege.”15
- îndatorirea de a se asigure pentru răspunderea profesională, în temeiul art. 42 din Lege,
răspunderea profesională presupunând acoperirea daunelor efective suferite de client şi
rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor Legii, ale prezentului statut şi
a regulilor deontologice.
- îndatorirea de a depune toate diligentele necesare pentru îndeplinirea serviciului profesional
ce i-a fost încredinţat.
- conform legii, avocatul are îndatorirea de a achita, la termenul stabilit, taxele şi contribuţiile
la formarea bugetului baroului, al bugetului U.N.B.R. şi al bugetului sistemului de asigurări
al avocaţilor.
- îndatorirea de a purta robă, în condiţiile Legii, în faţa tuturor instanţelor judecătoreşti,
precum şi în faţa Curţii Constituţionale din România.
- îndatorirea „de a purta insigna şi de a deţine legitimaţia de avocat, „cu care se identifică în
faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor cu atribuţii
jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti, a organelor administraţiei
publice şi a instituţiilor publice, precum şi a altor persoane juridice şi fizice, inclusiv în faţa
avocaţilor, cu care intră în contact în exercitarea activităţilor sale.” 16
- îndatorirea de a folosi atât în mod direct, cât şi indirect numai procedee oneste în scopul
dobândirii clientelei.
1.3. Aspecte referitoare la deontologia profesională a avocatului

15
Statut din 2011 al Profesiei de avocat, Dată act: 3-dec-2011, Emitent: Uniunea Națională a Barourilor din
România, Cum prevede la Art. 230, alin. (1), p. 52, disponibil la adresa:
16
Statut din 2011 al Profesiei de avocat, Dată act: 3-dec-2011, Emitent: Uniunea Națională a Barourilor din
România, Cum prevede la Art. 237, alin. (1), p.53, disponibil la adresa:
13
Profesia de avocat este una foarte veche şi în același timp, permanent nouă. Există o
diferenţă mare între ceea ce numim astăzi avocat şi ceea ce a fost în decursul timpului.
Principala diferenţă este dată de faptul că până nu demult, la începutul secolului al XX-lea,
cuvântul avocat denumea un titlu, iar astăzi el numeşte o profesie. Structurile profesiei,
(ordine, barouri) s-au transmis în timp, însă compoziţia lor s-a schimbat. De exemplu, în
Franţa, „până de curând (anul 1991), baroul era un club, cu sensul britanic al termenului.
Barourile actuale nu au aceeaşi unitate ca în trecut, ci doar o deontologie riguroasă, ce poate
salva coerenţa profesiei.”17
Misiunea avocatului
Într-o societate întemeiată pe respect faţă de justiţie, avocatul îndeplineşte un rol
eminent. Misiunea sa nu se limitează doar la executarea fidelă a unui mandat în cadrul legii.
Într-un stat de drept, „avocatul este indispensabil justiţiei şi justiţiabililor şi are sarcina de a
apăra drepturile şi libertăţile acestora: el este deopotrivă sfătuitorul şi apărătorul clientului
său.”18 Misiunea lui îi impune îndatoriri şi obligaţii multiple, uneori aparent contradictorii,
faţă de: client; tribunale şi celelalte autorităţi în faţa cărora avocatul îşi asistă sau îşi
reprezintă clientul; profesia sa în general şi fiecare confrate în particular; public, pentru care o
profesie liberală şi independentă, supusă respectării normelor pe care ea şi le-a impus, este un
mijloc esenţial de apărare a drepturilor omului în faţa statului şi a altor puteri.” 19
Natura normelor deontologice

Normele deontologice sunt destinate să garanteze, prin acceptarea lor liber consimţită,
buna îndeplinire de către avocat a misiunii sale, recunoscută ca fiind indispensabilă pentru
buna funcţionare a oricărei societăţi omeneşti. Nerespectarea acestor norme de către avocaţi
va duce, în ultimă instanţă la o sancţiune disciplinară.
Fiecare barou are normele sale specifice, care derivă din propriile sale tradiţii. Ele sunt
adaptate organizării şi domeniului de activitate al profesiei în respectivul stat-membru,
precum şi procedurilor juridice, procedurilor administrative şi legislaţiei naţionale. Nu este
nici posibil şi nici nu este de dorit ca acestea să fie dezrădăcinate sau să se încerce
17
A se vedea Gorea Brînduşa, Puha Elena, Lecţii de deontologie juridică, Editura Zethus, Târgu-Mureş, 2010,
pp.189-190.
18
pp.189-190.
19
pp.189-190.
14
generalizarea unor norme care nu sunt susceptibile de a fi generalizate. Normele specifice
fiecărui barou se referă totuşi la aceleaşi valori şi relevă, de cele mai multe ori, o bază
comună.
Îndatoririle cuprinse în Codul deontologic al avocaţilor, ţin trează conştiinţa că
profesia de avocat nu poate suscita încredere decât dacă el cultivă virtuţile jurământului
depus la intrarea în exerciţiul profesiei, prin care se angajează să apere Constituţia şi legile
ţării, drepturile şi libertăţle omului şi să exercite profesia în mod demn, independent şi cu
probitate.
În Codul deontologic al avocaţilor din Uniunea Europeană se afirmă: „independenţa
absolută a acestuia, scutită de orice presiune, îndeosebi de presiunea derivată din propriile
sale interese, sau datorată influenţelor din afară. Avocatul trebuie să evite orice prejudiciere a
independenţei sale şi să vegheze la a nu neglija etica sa profesională pentru a-i mulţumi pe
clienţii săi, pe judecători sau pe terţi. Această independenţă este necesară şi în activitatea
juridică şi în cea judiciară. Sfatul dat de avocat clientului său nu are nici o valoare dacă acest
lucru a fost făcut din complenzenţă, din interes personal sau sub efectul unei presiuni din
afară.”20
De asemenea, conform Codului Deontologic al Avocatului Român, adoptat prin
Hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 268/17 iunie 2017
avocatul trebuie să-şi îndeplinească funcţiile sale cu „o perfectă integritate morală” şi prin
supunerea următoarelor principii fundamentale:
a)„Principiul libertății și independenței avocatului;
b) Principiul legalității și al respectării Statului de drept;
c) Principiul respectării secretului profesional;
d) Principiul evitării conflictelor de interese;
e) Principiul demnității, al onoarei și al probității;
f) Principiul profesionalismului și loialității față de client;
g) Principiul competenței profesionale;
h) Principiul respectării confraților și a tuturor persoanelor cu care avocatul intră în relații
profesionale;
i) Principiul autonomiei și al auto-reglementării profesiei de avocat;
j) Principiul loialității față de profesia de avocat.”21
20
A se vedea la adresa: https://www.unbr.ro/codul-deontologic-al-avocatilor-din-uniunea-europeana-2/, accesat
la data de 02.03.2023.
21
A se vedea Hotărârea nr. 268/17 iunie 2017 prin care Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România, în
ședința din 17 iunie 2017, a fost adoptata prin Codul Deontologic al Avocatului Român, Capitolul III, Art 8 , alin
15
Relaţiile cu clienţii
Avocatul nu acţionează decât atunci când este împuternicit de clientul său, exceptând
cazul în care el a primit o însărcinare în acest sens din partea unui alt avocat care îl reprezintă
pe client sau din partea unei instanţe competente. Avocatul „trebuie să se străduiască, în mod
rezonabil, să cunoască identitatea, competenţa şi posibilităţile persoanei sau ale autorităţii
prin intermediul căreia a fost împuternicit, atunci când circumstanţe specifice relevă că
această identitate, această competenţă sau aceste posibilităţi sunt îndoielnice.” 22
Avocatul îşi sfătuieşte şi îşi apără clientul cu promptitudine, în mod conştiincios şi cu
diligenţă. El îşi asumă personal răspunderea pentru misiunea care i-a fost încredinţată.
Avocatul îşi informează clientul cu privire la evoluţia cauzei care i-a fost încredinţată.
Conflictul de interese
Avocatul nu trebuie să fie sfătuitorul şi nici reprezentantul sau apărătorul a mai mult
de un client într-una şi aceeaşi cauză, atunci când există conflict de interese între respectivii
clienţi sau când riscul unui astfel de conflict este evident. Acesta „trebuie să se abţină să se
mai ocupe de cauzele tuturor clienţilor implicaţi, atunci când se iveşte un conflict de interese,
când secretul profesional riscă să fie violat sau când independenţa sa riscă să fie ştirbită.” 23
Stabilirea onorariilor
Avocatul trebuie să-şi informeze clientul cu privire la tot ceea ce cere cu titlu de
onorarii, iar valoarea însumată a onorariilor sale trebuie să fie echitabilă şi justificată. Sub
rezerva unei convenţii contrare, încheiată legal între avocat şi clientul său, modalitatea de
calculare a onorariilor trebuie să fie în conformitate cu normele baroului din care face parte
avocatul. Dacă avocatul este membru al mai multor barouri, normele aplicabile vor fi cele ale
baroului cu care avocatul şi clientul său au cele mai strânse relaţii.
Asigurarea pentru răspunderea profesională

Avocatul trebuie să aibă o asigurare permanentă pentru răspunderea sa profesională, în
limite rezonabile, ţinând cont de natura şi de amploarea riscurilor pe care şi le asumă prin
exercitarea activităţii sale. Avocatul care îşi exercită activitatea într-un stat-membru gazdă
(2).
22
A se vedea Gorea Brînduşa, Puha Elena, Lecţii de deontologie juridică, Editura Zethus, Târgu-Mureş, 201o, p.
190.
23
A se vedea Ghigheci Cristinel, Etica profesiilor juridice, Editura Hamangiu, București, 2017, p.410.
16
poate, „cu acordul autorităţilor competente din statul-membru din care provine şi al celor din
statul-membru gazdă, să se conformeze în exclusivitate normelor aplicabile asigurării pentru
răspunderea profesională în statul-membru gazdă.”24
În acest caz, avocatul are obligaţia de a lua măsurile necesare pentru a-şi informa
clienţii că asigurarea sa este în conformitate cu normele aplicabile în Statul-membru gazdă.
Relaţiile cu magistraţii
Avocatul care se prezintă în faţa unei jurisdicţii dintr-un stat-membru sau participă la o
procedură în faţa unei astfel de jurisdicţii trebuie să respecte normele deontologice aplicabile
în respectiva jurisdicţie. Avocatul trebuie să respecte, în orice circumstanţă, caracterul
contradictoriu al dezbaterilor. El nu poate, de exemplu, „să contacteze un judecător, cu privire
la o cauză, fără a-l informa în prealabil pe avocatul părţii adverse.” 25El nu poate transmite
unui judecător acte, note sau alte documente, „fără ca acestea să fi fost comunicate, în timp
util, avocatului părţii adverse, cu excepţia cazurilor în care respectivele demersuri sunt
autorizate prin normele de procedură aplicabile.”26
Aşadar, în societatea noastră, întemeiată pe respect faţă de justiţie, avocatul
îndeplineşte un rol eminent. Misiunea sa nu se limitează doar la executarea fidelă a unui
mandat în cadrul legii. El este „indispensabil justiţiei şi justiţiabililor şi are sarcina de a apăra
drepturile şi libertăţile acestora: el este deopotrivă sfătuitorul şi apărătorul clientului său.” 27
1.4. Încetarea calităţii de avocat
De asemenea, potrivit legii 51/1995 în art. 27, calitatea de avocat încetează în

următoarele circumstanțe: în cazul renunțării scrise la exercițiul profesiei; în cazul decesului;
în cazul excluderii din profesie, ca sancțiune disciplinară; în cazul condamnării definitive a
avocatului pentru o faptă prevazută de legea penală care, potrivit legii, îl face nedemn de a fi
avocat.
Cu privire la acest ultim aspect este important a se menţiona faptul că „sunt infracțiuni
pentru care, în cazul condamnării, avocatul devine nedemn, aducându-se atingere prestigiului
profesiei: infracțiuni contra vieții, contra libertății persoanei, infracțiuni privitoare la viața
sexuală, infracțiuni contra patrimoniului, contra înfăptuirii justiției, infracțiuni de fals și alte
24
25
26
27
17
fapte de natură penală de o gravitate deosebită cum ar fi profanarea de morminte, asocierea în
vederea săvârșirii de infracțiuni, trafic de stupefiante etc.”28
De asemenea, „amnistia, grațierea ori reabilitarea ori săvârșirea faptei înainte de
intrarea în profesie nu influențează decizia de constatare a încetării calității de avocat.
Persoanele care exercită această onorabilă profesie trebuie să aibă un profil moral
impecabil.”29
Dacă avocatul îndeplinește condițiile pentru a solicita ieșirea la pensie poate solicita
continuarea exercitării profesiei, cerere pe care o va soluționa consiliul baroului unde este
înscris. Avocatul pensionar care continuă exercitarea profesiei „ori este menținut în profesie
este obligat să contribuie la constituirea fondului sistemului propriu de asigurări sociale în
condițiile prevăzute de legislația pensiilor și asigurărilor sociale pentru avocați.” 30
Totuși, pentru a continua exercitarea profesiei nu este necesar doar acordul baroului ci
și un aviz medical care să constate că acesta își menține capacitatea fizică și psihică pentru a
continua să rămână în profesie. Aces aviz se prezintă anual pentru înscrierea în tablou.
Decizia de respingere a menținerii în activitate poate fi contestată în 15 zile de la
comunicare la sediul Uniunii Naționale a Barourilor din România. Încetarea calității de
avocat „se constată prin decizia consiliului baroului și duce la radierea acestuia din Tabloul
avocaților.”31
Pentru a renunța la profesie, se face o cerere scrisă și trebuie ca acesta să finalizeze
toate cauzele în care s-a angajat cu cel puțin 60 de zile înainte de data la care s-a stabilit că va
înceta calitatea sa de avocat ori să asigure substituirea. Cu alte cuvinte, „trebuie să prezinte la
barou o listă cu cauzele pe care nu le-a finalizat și avocații ce le vor prelua în locul său.” 32
Dacă avocatul decedează, cauzele sunt preluate de colaboratorii ori avocații asociați. În lipsa
lor, Consiliul Baroului va desemna alți avocați.
În concluzie, profesia juridică a avocatului este una dintre cele mai prestigioase și
vechi ocupații ale aproape tuturor societăților. Un avocat un reprezentant al justiției, fiind de
la sine înțeles că înfăptuirea justiției este îndatorirea primordială a acestuia. De altfel,
28
A se vedea Ghigheci Cristinel, Fișe privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, Editura Universul
Juridic, București, 2019, p. 242.
29
A se vedea Moldovan Carmen, Fișe privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, Editura Universul
30
Juridic, București, 2019, p. 243-244.
31
32
18
avocatul ajută în diverse moduri, inclusiv în redactarea documentelor juridice, cum ar fi
testamente, contracte, acorduri și alte tranzacții economice.
Din motive umane, un avocat ar trebui să ofere asistență juridică gratuită persoanelor
nevoiașe și defavorizate. De asemenea, problemele cu care se confruntă profesia de avocat,
atât la nivel individual, cât și din punct de vedere instituțional, sunt semnificative și par să
devină din ce în ce mai extinse.
Capitolul al II-lea. Perspective privind profesia de avocat în societatea

modernă
19
În prezent, diverse tehnologii bazate pe internet sau inteligență artificială au „deschis
ușa” unor persoane și entități care oferă servicii juridice online sau ajută în sarcinile selectate
care fac parte integrantă din gestionarea unei probleme, majoritatea dintre aceștia nefiind
avocați sau firme de avocatură. Astfel, cei care practică profesia de avocat ar trebui să se ia
măsuri cu privire la faptul că diferiți furnizori alternativi de servicii juridice caută în mod
activ să răspundă nevoilor juridice ale clienților deserviți de firmele lor în prezent. Acești
furnizori alternativi de servicii juridice vin sub mai multe forme, precum: site-uri web care
comercializează forme juridice, platforme ale unor furnizori de procese juridice și aplicații
sau site-uri web care furnizează informații sau sfaturi juridice.
2.1. Rolul social al avocatului
Conform art. 24 din Constituția României: „(1) Dreptul la apărare este garantat. (2) În
tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din
oficiu.”33
Avocatul este un specialist în drept, chemat în ajutor de către persoanele fizice și
juridice care au probleme juridice. De altfel, termenul avocat provine din latinescul
„advocatus”, care îl desemnează pe cel „cel chemat în ajutor”.34
Cu toate că prezența avocatului, alături de persoanele implicate în conflicte juridice
sau care au alte probleme de natură juridică este semnalată încă din antichitate, „nu toate
regimurile politice sau personalitățile care s-au succedat în decursul istoriei au manifestat
afabilitate față de instituția avocatului. Printre cei care au avut o poziție defavorabilă
avocaților se numără Napoleon și Eminescu.” 35
Dacă ar fi să facem o paralelă cu instituția „advocatus diaboli”, care desemnează
persoana însărcinată cu cercetarea celor propuși spre canonizare, „am putea spune că, în
procesul judiciar modern, procurorul este avocatul Diavolului, iar persoana care asigură
33
A se vedea Art. 24 alin. (1) și (2) din Constituția României, actualizată şi republicată în Monitorul oficial nr.
767 din 31 octombrie 2003.
34
A se vedea Ghigheci Cristinel, Etica profesiilor juridice, Editura: Hamangiu, București, 2017, p. 347.
35
Notă - „Primul avocat al diavolului datează din anul 1513, folosit la canonizarea sfântului Iustinian. În anul
1587, Papa Sixtus al V-lea, a făcut demersuri pentru înființa-rea instituției „avocatului diavolului”, Hotca Mihai
Adrian, Avocatul - cel chemat în ajutor, articol publicat în Vector European, Revista Științifico-practica, Nr.
2/2019, Universitatea de Studii Europene din Moldova, Chișinău, p. 39.
20
apărarea celui propus pentru canonizare este avocatul Domnului (advocatus dei 36),
echivalentul avocatului din zilele noastre.”37
În mileniul al III-lea, chestiunea rolului avocaților în societatea contemporană nu are
nevoie de o justificare deosebită, astfel că o asemenea discuție apare ca demodată. Cu toate
acestea, avocatul este un profesionist fără de care nu se poate discuta de stat de drept,
democrație sau efectivitatea drepturilor omului.
Oricine poate avea nevoie, la un moment dat, de un avocat, indiferent că este vorba de
persoane fizice sau juridice. Chiar și statele au nevoie și sunt, uneori, reprezentate de avocați
în fața instituțiilor naționale sau internaționale. Astfel, avocatul este „foarte important în
activitatea judiciară, întrucât este un specialist independent, care poate consilia, asista și
reprezenta justițiabilii și alte persoane cu probleme de natură juridică.” 38
Celebrul psiholog criminalist Tudorel Butoi, afirma recent: „avocatul este o
personalitate în Templul Justiției, este un creator, un inteligent, este competent și este un
partener în aflarea adevărului. Cine tratează altfel un avocat, este o caricatură!” 39 De
asemenea, judecătoarea Daniela Pantazi, membră a Consiliului Superior al Magistraturii a
afirmat faptul ca avocații „sunt indispensabili în actul de justiţie. Avocatul te ajută, te susține,
îți deschide și alte perspective asupra cauzei.”40
Cuvinte cu multă substanță, despre avocați, a rostit și doamna judecătoare Dana
Gârbovan, Președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, când a spus că:
„avocații sunt cei ce fac ca un sistem de drept să funcționeze. Un experiment istoric a
demonstrat acest lucru, profesia fiind abrogată în Prusia în 1780 și în Franța în 1789, pentru
ca ulterior ambele țări să realizeze că sistemele lor judiciare nu pot funcționa eficient fără
avocați.”41
De altfel, libertatea profesională specifică avocaților produce și anumite efecte
secundare, în special pe acela că lasă frâu liber egoismului, specific indivizilor autentici, în
36
Notă – „Advocatus dei era persoana desemnată să convingă printr-o argumentaţie desăvârşită că propunerea
de beatificare este corectă și trebuie să fie admisă”, Hotca Mihai Adrian, Avocatul - cel chemat în ajutor, articol
publicat în Vector European, Revista Științifico-practica, Nr. 2/2019, Universitatea de Studii Europene din
Moldova, Chișinău, p. 39.
37
A se vedea Mlodinov Leonard, Subliminal. Cum ne determină inconştientul comportamentul, Editura:
Humanitas, București, 2013, p. 219.
38
A se vedea Ghigheci Cristinel, Etica profesiilor juridice, Editura: Hamangiu, București, 2017, p. 349.
39
A se vedea despre rolul avocatului la adresa https://www.avocatura.com/stire/14231/celebrul-psiholog-
criminalist-tudorel-butoi-avocatul-este-o personalitate-in-tem.html, accesat la data de 12.03.2023.
40
A se vedea la adresa: https://www.avocatura.com/stire/12887/judecatorul-daniela-pantazi-csm-avocatii-sunt-
dupa-mine-indispensabili -in-actul-.html, accesat la data de 12.03.2023.
41
A se vedea la adresa: https://www.avocatura.com/stire/13619/interviu-judecatorul-dana-girbovan-presedintele-
unjr.html, accesat la data de 12.03.2023.
21
detrimentul altruismului și al solidarității de grup, astfel, avocatul este, de multe ori, un lup
singuratic, iar nu un membru al unei turme sau haite profesionale.
Totodată, libertatea profesională a avocaților ridică la cote foarte înalte concurența sau
competiția între ofertanții de servicii avocațiale, astfel că ar fi un gest ipocrit din partea lor să
susțină că sunt mai interesați de soarta confraților, comparativ cu cea a celorlalți oameni.
Pentru avocați, mai degrabă clienții sunt de-ai lor, decât membrii corpului profesional,
astfel că ei empatizează cu cei pentru care lucrează, cu cei pe care îi asistă sau cu cei pe care
îi reprezintă.
De regulă, avocatul intră în dispute unu la unu și, foarte rar, în echipe, ceea ce
înseamnă că, dacă respectă principiile și deontologia specifice profesiei, acesta nu poate
empatiza și nici nu se poate solidariza cu avocatul care asistă sau reprezintă partea adversă a
clientului său. Într-adevăr, legalmente, avocatul este obligat să fie, în condițiile legii, 100%
alături de cei pe care îi asistă sau reprezintă.
Cu toate acestea, „beneficiind de pregătire profesională ridicată și făcând parte dintr-o
categorie de elită, cei mai mulți dintre avocați sunt conștienți că, legal și moral, organizarea
corpului profesional și apartenența la asociații profesionale este departe de a fi inutilă.” 42
Dimpotrivă, organizațiile profesionale ale avocaților sunt necesare, întrucât în lipsa
acestora avocatul ar fi nu numai un lup singuratic, dar ar rămâne singur împotriva tuturor.
Avocatul este un protagonist al sistemului judiciar și de aceea trebuie respectat de
magistrați, autoritățile publice, instituțiile publice și de orice alte entități sau persoane.
Democrația, statul de drept, justiția și progresul sunt dependente, printre altele, și de
cât de independentă, puternică și respectată este profesia de avocat. Astfel, „atacurile sau
abuzurile, mai mult sau mai puțin concertate, asupra profesiei de avocat, dincolo de aspectul
lor negativ evident, relevă faptul că profesia de avocat are totuși o poziție importantă în
peisajul juridic social. Cine nu contează poate fi ignorat, dar avocații nu pot fi ignorați.” 43
Nu în ultimul rând, avocații sunt cei care, prin calitățile lor profesionale, „contribuie
la asigurarea conformității legilor cu Legea fundamentală, dreptul european și tratatele
internaționale privind drepturile omului (prin ridicarea unor excepții de neconstituționalitate,
cereri adresate Curții Europeane a Drepturilor Omului, cereri preliminare adresate Curții de
42
A se vedea Duțu Mircea, Accesul la justiție ca drum spre dreptate, 2017, a se vedea rolul avocatului în
articolul disponibil la adresa https://www.juridice.ro/essentials/968/accesul-la-justitie-ca-drum-spre-dreptate,
accesata la data de 02.03.2023.
43
22
Justiție a Uniunii Europene etc.); ajută cu sfaturi juridice pe cei care au probleme de natură
juridică ș.a.”44
2.2. Profesia de avocat, între modernism şi progres
Avocatul în lumea justiţiei predictive

În epoca modernă și contemporană, figura avocatului este disciplinată în diferite
moduri, astfel, în aproape toate țările lumii pentru a exercita profesia de avocat, este necesară
o calificare adecvată, apartenența obligatorie la un anumit ordin profesional, în timp ce
reglementarea înregistrării diferă de la stat la stat.
De regulă, asociația profesională căreia aparține avocatul, este denumită în general,
Baroul Avocaților, „multe sisteme juridice, pentru a respecta și garanta exercitarea dreptului
la apărare, prevăzând numirea unui avocat într-un proces al unui apărător oficial, în favoarea
celor care nu dispun de mijloacele necesare.”45
Astfel, avocatul și rolul său într-o societate bazată pe respectul față de justiție este pus
în evidență de „Carta principiilor fundamentale ale avocatului european”, care conține cele
zece principii generale care reglementează întreaga activitate a avocatului european, legătura
dintre aceste principii constituind baza dreptului la legitimă apărare, nucleul tuturor
drepturilor democratice.
În consecință, este de datoria avocatului nu doar să pledeze cauza clientului sau, ci să
și îl consilieze. Respectarea misiunii avocatului reprezintă o condiție esențială a Statului de
drept și a unei societăți democratice. Prin urmare, „avocatul nu apără doar interesele private
ale clienților săi, ci se comportă și ca un avocat al integrității sistemului juridic, devenind un
sprijin în respectarea și ocrotirea justiției, a statului de drept.”46
2.2.1. Avocatul în lumea justiției predictive și inteligența artificială
44
45
A se vedea Popescu Georgeta, Avocatul în lumea justiției predictive, Revista Avocatul, Revistă editată de
Uniunea Națională a Barourilor din România și Fundația Constantin Naumescu, București, 2022, p. 104.
46
La 25 noiembrie 2006, Consiliul Barourilor Europene a adoptat unanim „Cartea Principiilor fundamentale ale
avocatului european”. Carta conţine o listă de zece principii generale, care reglementează întreaga activitate a
avocatului european. Legătura dintre aceste principii constituie baza dreptului la legitima apărare, care este
nucleul tuturor drepturilor democratice.
Disponibil la adresa: https://www.ccbe.eu/NTCdocument/Codul_Deontologic_fi31_1253625489.pdf, accesat la
data de 7.03.2023
23
Inteligența artificială s-a născut cu mulți ani în urmă, cel care a introdus expresia
inteligența artificială fiind John McCarthy, a marcat nașterea efectivă a acestei discipline, în
anul 1956, în New Hampshire în cadrul unei conferințe ce a avut loc la Colegiul Dartmouth,
„conferință la care au participat cele mai reprezentative figuri ale câmpului național de calcul
dedicat dezvoltării sistemelor inteligente, respectiv Marvin Minsky, Claude Shannon și
Nathaniel Rochester.”47 Deși nu există o definiție universal acceptată a inteligenței artificiale
(IA), aceasta se referă la sistemele care manifestă comportamente inteligente prin analizarea
mediului lor înconjurător și care iau măsuri, cu un anumit grad de autonomie, pentru a atinge
obiective specifice.
Sistemele bazate pe inteligența artificială „se pot baza exclusiv pe software-uri,
acționând în lumea virtuală (precum, asistenți vocali, software de analiză a imaginii, motoare
de căutare, sisteme de recunoaștere vocală și facială), sau aceasta poate fi încorporată în
dispozitive hardware (de exemplu, roboți avansați, vehicule autonome, drone sau aplicații
pentru internetul obiectelor).”48
Constatările Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene arată că
„utilizarea sistemelor de inteligență artificială, implică un spectru larg de drepturi
fundamentale, indiferent de domeniul de aplicare.”49
Acestea includ, fără limitare, „protecția vieții private și a datelor, nediscriminarea și
accesul la justiție. Cu toate acestea, atunci când se abordează impactul inteligenței artificiale
asupra drepturilor fundamentale, interviurile arată că domeniul de aplicare este adesea
delimitat la anumite drepturi.”50 Astfel, atunci când se utilizează inteligența artificială, trebuie
luată în calcul o gamă mai largă de drepturi, în funcție de tehnologie și de domeniul de
utilizare. Pe lângă drepturile privind viața privată și protecția datelor, egalitatea și
nediscriminarea, precum și accesul la justiție, ar putea fi luate în considerare și alte drepturi.
Printre acestea se numără, de exemplu, „demnitatea umană, dreptul la securitate
socială și asistență socială, dreptul la o bună administrare (în cea mai mare parte relevant
47
A se vedea Popescu Georgeta,, Avocatul în lumea justiției predictive, Revista Avocatul, Revistă editată de
Uniunea Națională a Barourilor din România și Fundația Constantin Naumescu, București, 2022, pp. 105-106.
48
A se vedea Popescu Georgeta,, Avocatul în lumea justiției predictive, Revista Avocatul, Revistă editată de
Uniunea Națională a Barourilor din România și Fundația Constantin Naumescu, București, 2022, pp. 105-106.
49
A se vedea în: Înțelegerea viitorului. Inteligența artificială și drepturile fundamentale, Agenția pentru Drepturi
Fundamentale a Uniunii Europene, 2021, p.5. doi:10.2811/402.
50
A se vedea Popescu Georgeta, Avocatul în lumea justiției predictive, Revista Avocatul, Revistă editată de
Uniunea Națională a Barourilor din România și Fundația Constantin Naumescu, București, 2022, p. 106.
24
pentru sectorul public) și protecția consumatorilor. În funcție de contextul utilizării
inteligenței artificiale, trebuie luat în considerare orice alt drept protejat în cartă.” 51
De asemenea, accesul la justiție este atât un proces, cât și un obiectiv și este esențial
pentru persoanele care doresc să beneficieze de alte drepturi procedurale și materiale. Astfel,
utilizarea posibilă a sistemelor automatizate în procesele de luare a deciziilor judiciare, „prin
permiterea unor rezultate judiciare programabile și previzibile atrage, de asemenea, o
mulțime de provocări și riscuri semnificative pentru dreptul la proces echitabil și pentru
administrarea justiției. În regimurile democratice, introducerea inteligenței artificiale poate fi
justificată și de dorința de a crește nivelul de furnizare a justiției, de a face justiția mai
accesibilă, mai rapidă și mai puțin costisitoare.”52 Pentru categoriile de persoane pentru care
accesul la justiție rămâne un lux inaccesibil, posibilitatea de a-și judeca cazul cu ajutorul unei
mașini poate fi considerată un progres.
Avocatul uman versus avocatul robot

Pentru a avea o carieră de succes, un avocat uman trebuie să dețină o serie de abilități
precum comunicare, raționament, capacitate analitică, de cercetare, umane, perseverență și
creativitate. Prin urmare, un bun avocat trebuie să se exprime clar atât în scris cât și în vorbire
dar să fie și un bun ascultător, să convingă judecătorul, să aibă un bun raționament, astfel
încât concluziile să fie rezonabile și logice. De asemenea, este importantă „abilitatea de a fi
sociabil, de a înțelege nevoile clientului convingător, să evalueze reacțiile martorilor și
judecătorilor, a adversarilor, perseverentă în a finaliza munca, indiferent de volumul acesteia,
creativitatea în gestionarea intereselor clientului, posibilitatea de a găsi cea mai bună
soluție.”53
Avocatură a apărut în istorie din nevoia de a reprezenta și apăra pe altul, în mod
profesionist, grație cunoștințelor dobândite și talentului cultivat. Nu de puține ori, de-a
lungul istoriei, oratorul și avocatul s-au confundat, „baroul este pentru avocați ceea ce, în
vremurile antice era tribuna pentru oratorii Romei. El este câmpul unde se dezvelește toată
puterea elocvenței judiciare spre a face să triumfe justiția și adevărul.” 54
51
A se vedea în: Înțelegerea viitorului. Inteligența artificială și drepturile fundamentale, Agenția pentru Drepturi
Fundamentale a Uniunii Europene, 2021, p.7, doi:10.2811/402.
52
A se vedea la adresa: https://www.lexico.com/definition/artificial_intelligence, accesat la data de 09.03.2023.
53
A se vedea Waisberg Noah, AI pentru avocați: cum inteligența artificială adaugă valoare, amplifică experiența
și transformă carierele, Editura Wiley, 2021, p. 180.
54
A se vedea Duțu Mircea, Istoria Baroului din București, Editura:Universul Juridic, 2018, p.73, apud, D.C.
Heraclide, în Gazeta tribunalelor, 31 ianuarie 1864, tipărită la București.
25
Alegerea unui avocat nu este o misiune tocmai ușoară pentru justițiabili, „în special
pentru persoanele care nu cunosc prea bine sistemul juridic, motiv pentru care este necesară
informarea prealabilă, însă odată ales avocatul și stabilită o relație de bună comunicare și
încredere, avocatul nu se subordonează decât conștiinței sale și interesului legitim al
clientului său.”55
Persoanele mai optimiste susțin că nu este cazul de alarmare, deoarece oricât de
repede și mult ar avansa inteligența artificială și roboții, „există lucruri pe care nu le vor putea
face niciodată la fel de bine precum oamenii.” 56 Contrar acestor susțineri, „casa de avocatură
Baker&Hostetler a angajat supercomputerul dezvoltat de International Business Machines
Corporation, Ross, care îl are pe Watson ca sursa de inspirație, primul robot avocat din lume,
pentru a se ocupa de cazurile de insolvența și faliment, motivul fiind acela că aceștia cred în
tehnologiile cognitive și că pot oferi servicii mai bune.”57
Ross, primul robot avocat din lume „a fost programat să înțeleagă limbajul uman, să
postuleze ipoteze când este întrebat, să cerceteze și să genereze răspunsuri și referințe în
cazul în care își argumentează concluziile.”58
De asemenea, Ross învață din propriile experiențe astfel încât, va fi mai rapid și va
avea din ce în ce mai multă experiență interacționând cu oamenii. De exemplu, când îi este
adresată o întrebare, parcurge toată legislația în domeniu și va da un răspuns care include un
caz. Mai mult, Ross monitorizează non-stop legislația și deciziile instanțelor de judecată
astfel, afla imediat când un caz relevant pentru speță are o decizie definitivă. În ceea ce
privește comunicarea, „Ross economisește timp, prezentând rezultatele cele mai relevante, își
prezintă răspunsurile într-un limbaj accesibil și ușor de înțeles pentru toată lumea.”59
Astfel, clienții cabinetului îi pot adresa întrebări în limba engleză, fără a folosi însă
fraze complicate, ca și cum ar discuta cu un coleg, iar Ross „parcurge toată baza lui de date
juridice, apoi formulează un răspuns, însoțit de trimiteri la legislația în vigoare, jurisprudența
55
A se vedea Duțu Mircea, Istoria dreptului ca premisă a înțelegerii prezentului și viitorului juridic, 2023, articol
disponibil la adresa:
https://www.juridice.ro/essentials/6679/istoria-dreptului-ca-premisa-a-intelegerii-prezentului-si-viitorului-
juridic, accesat la data de 12.03.2023.
56
A se vedea Waisberg Noah, AI pentru avocați: cum inteligența artificială adaugă valoare, amplifică experiența
și transformă carierele, Editura Wiley, 2021, p. 182.
57
A se vedea Ryan Abbott, Robotul rezonabil: inteligența artificială și legea, Editura Cambridge University
Press, 2020, articol disponibil la adresa: https://doi.org/10.1017/9781108631761, accesat la data de 02.03.2023.
58
59
A se vedea Bonea Andrada, Supercomputerul Ross e primul robot avocat din lume, Mai, 2017, articol
disponibil la adresa: https://playtech.ro, PlayTech, accesat la data de 10.03.2023.
26
și surse anexe, precizează site-ul Futurism.”60 Prin urmare, adoptarea tehnologiei a ajutat la
eliberarea avocaților de anumite sarcini repetitive neproductive, care au fost preluate de
mașini, „astfel avocații putând fi mai productivi și mai implicați în oferirea de servicii de
consultanță și în activități care ajuta la creșterea profitabilității.” 61
În Belgia, a fost publicat la 5 decembrie 2017 articolul „Avocatul și robotul”, în care s-
a prezentat faptul că, „mai puțin de 1% din jurisprudența era accesibilă online, avocații însă
visau la un software de „justiție predictivă”, lucru ce permite limitarea căutărilor pentru
lucrări, poate sugera piste legale și informații despre șansele de succes a acțiunii în justiție.” 62
2.2.2. Profesia de avocat în era inteligenței artificiale

Departe de a fi doar un nou progres înregistrat în domeniul tehnologic, inteligența
artificială a cunoscut un interes crescut, datorită potențialului său impresionant, în domenii
dintre cele mai variate iar mediul juridic nu a făcut excepție.
Într-un articol purtând un nume sugestiv, “The winter, the summer and the summer
dream of artificial intelligence in law” (în traducere: “Iarna, vara și visul de vară al
inteligenței artificiale în drept”), „sunt amintite debuturile timide ale preocupării pentru
potențiale utilizări ale inteligenței artificiale în drept, plasate la începutul anilor 1980, odată
cu seria de conferințe “Logica, Informatica și Dreptul” organizate de Consiliul Național de
Cercetare al Italiei și, mai apoi, cu înființarea Asociației Internaționale pentru Inteligență
Artificială și Drept.”63
La acel moment, inteligența artificială era privită cu scepticism, datorită utilizărilor
limitate și, în mare măsură, circumstanțiate unor scopuri specifice, inspirate din funcțiile
inteligenței umane. Din acest motiv, „termenul de inteligență artificială părea excesiv de
avangardist pentru funcționalitățile limitate ale proceselor automate deductive sau
interpretative concepute până la acel moment.” 64 Cu toate acestea, câteva decenii mai târziu,
60
61
A se vedea Popescu Georgeta, Avocatul în lumea justiției predictive, 2022, apud Revista Biz Journals, martie
2020, disponibil la adresa: https://www.universuljuridic.ro/avocatul-in-lumea-justitiei-predictive-avocat-uman-
versus-avocat-robot/, accesat la data de 13.03.2023.
62
A se vedea Popescu Georgeta, Avocatul în lumea justiției predictive, 2022, apud Revista Biz Journals, martie
2020, disponibil la adresa: https://www.universuljuridic.ro/avocatul-in-lumea-justitiei-predictive-avocat-uman-
versus-avocat-robot/, accesat la data de 13.03.2023.
63
A se vedea Francesconi Enrico, The winter, the summer and the summer dream of artificial intelligence in law,
Artif Intell
Law 30, 147–161 2022, disponibil la https://doi.org/10.1007/s10506-022-09309-8, accesat la data de
13.03.2023.
64
A se vedea Remus Dana, Levy Franl S., Can Robots Be Lawyers? Computers, Lawyers, and the Practice of
Law, 27 noiembrie 2016,
27
titluri precum “Pot roboții fi avocați?” sau “Poate inteligența artificială înlocui judecătorii din
instanțe?”65, din ce în ce mai frecvente atât în mediul academic, cât și publicistic, au adus în
atenție posibilitatea ca progresul tehnologic să atingă la un moment dat, cel puțin ipotetic,
idealul replicării inteligenței umane, cu toate funcționalitățile sale cognitive, înlocuind, astfel,
actori cheie ai sistemului judiciar.
De asemenea, definirea sintagmei de inteligență artificială s-a dovedit dificilă, întrucât
nici măcar cu privire la definirea conceptului de inteligență nu există consens.
În celebra lucrare “Artificial Intelligence: A Modern Approach” (în traducere:
“Inteligența Artificială: O Abordare Modernă”) profesorii Stuart J. Russell și Peter Norvig
„consideră că un sistem este cu adevărat inteligent când are capacitatea de a acționa în lumea
reală ca entitate independentă, cu propriile seturi de valori și propria rațiune (definite în
diverse forme).”66 Așadar, algoritmii inteligenței artificiale, cum sunt cunoscuți astăzi, „nu
reprezintă o formă de inteligență artificială generală, însă sunt mai mult decât simple sisteme
software. În această categorie se regăsesc și exemplele prezentate în capitolele următoare.” 67
Într-un discurs recent din luna martie 2022 68 , susținut în cadrul conferinței „The
Future for Dispute Resolution: Horizon Scanning” (în traducere “Viitorul soluționării
disputelor: Scanarea Orizontului”), Sir Geoffrey Vos, Master of the Rolls al Marii Britanii
„anticipează că în anul 2040 justițiabilii din Marea Britanie vor putea apela la justiție printr-
un sistem online integrat, compus din portale pre-litigioase ce vor soluționa variate tipuri de
diferende, susținut, totodată, de sistemul judiciar online de soluționare a disputelor civile și de
familie. ”69
Având în vedere același perioadă de timp, cu privire la anumite tipuri de cauze cu un
impact mai scăzut, Sir Geoffrey Vos se așteaptă ca „părțile să fie din ce în ce mai puțin
dispuse să investească resurse importante financiare și de timp pentru a se angrena în litigii în
fața instanțelor naționale, preferând ca aceste cauze să fie soluționate de portale online bazate
disponibil la SSRN: https://ssrn.com/abstract=2701092 sau http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.2701092, accesat la

data de 14.03.2023.
65
A se vedea Dawn Lo, Can AI replace a judge in the courtroom?, 2021, articol disponibil la
https://newsroom.unsw.edu.au/news/businesslaw/can-ai-replace-judge-courtroom, accesat la data de 29.02.2023.
66
A se vedea Russel Stuart și Norvic Petere, Artificial Intelligence: A Modern Approach, Ediția a IV-a, Editura:
Pearson Education Limited, 2021, pp. 881-882.
67
A se vedea Alecu Angelica-Georgiana, Transformarea justiției și avocaturii în era inteligenței artificiale,
articol publicat în Revista Avocatul, 2022, p.3.
68
A se vedea https://www.judiciary.uk/wp-content/uploads/2022/03/MR-to-SCL-Sir-Brain-Neill-Lecture-2022-
TheFuture-for-Dispute-Resolution-Horizon-Scannings-.pdf, accesat la data de 15.03.2023.
69
Pentru mai multe detalii despre Master of Rolls, a se consulta
https://www.judiciary.uk/about-the-judiciary/who-arethe-judiciary/judicial-roles/judges/profile-mor/, accesat la
data de 12.03.2023.
28
pe inteligență artificială.”70 Astfel, scenariul propus de Sir Geoffrey Vos are în vedere ipoteza
în care întregul proces de luare a deciziei este delegat unui algoritm, chiar dacă pentru cauze
cu un potențial impact minor.
Însă, inteligența artificială este deja prezentă, sub diferite forme, având diverse
funcționalități în sistemul judiciar. Astfel, printre utilizările concepute pentru optimizarea și
eficientizarea interacțiunii dintre justițiabili și sistemul judiciar, putem aminti:
a) „Ghiduri inteligente de completare online a unor formulare,
b) Sisteme inteligente de revizuire a documentelor,
c) Chatbots (programe ce simulează conversațiile cu un interlocutor uman) care sprijină
cetățenii cu informații și îndrumare în domeniul juridic,
d) Programe de auto-transcripție,
e) Platforme interactive pentru a urmări statusul soluționării unui dosar ș.a.”71
Cu toate acestea, utilizările nu se opresc la o experiență mai prietenoasă a justițiabililor
în interacțiunea cu organele judiciare. Scopurile pentru care este folosită în prezent inteligența
artificială în justiție includ și funcționalități mai complexe precum:
a) Identificarea informațiilor relevante în procesul de administrare electronică a
probatoriului, „inclusiv procesarea imaginilor pentru recunoașterea unor persoane, obiecte
sau locuri” 72
b) Dezvoltarea unor politici de prevenție a criminalității prin „distribuirea echipajelor de
poliție în diferite zone ale unei localități, „unde se anticipează că există o probabilitate mai
mare de săvârșire a unor noi infracțiuni, bazat pe predicțiile unor algoritmi ce fac conexiuni
între date de localizare, evenimente și rate anterioare ale criminalității” 73
c) Analiza și interpretarea sunetelor de împușcătură pentru identificarea tipului de armă de
foc cu care s-a tras, calibrul și clasa armei de foc, numărul de împușcături și direcția din care
s-a tras,
70
71
A se vedea Azam Salam, Artificial Intelligence, the “AI Justice Challenge” and the Future of Law in
Unnovation & Technology, 2019, disponibil la
https://www.cbabc.org/BarTalk/Articles/2019/August/Features/Artificial-Intelligence,-the-AI-JusticeChallenge,
accesat la data de 14.03.2024.
72
A se vedea Herbert B. Dixon Jr., Artificial Intelligence: Benefits and Unknown Risks, Revista Technology,
2021, pp. 42-43, articol disponibil la adresa:
https://www.americanbar.org/content/dam/aba/publications/judges_journal/jj-tech-v60n01-w21.pdf, accesat la
data de 14.03.2023.
73
29
d) Evaluarea potențialului infracțional sau de recidivă a unui infractor, „în cauzele penale,
pentru a lua decizii cu privire la dispunerea arestului preventiv sau pentru a cuantifica durata
pedeapsei cu închisoarea”74,
e) Identificarea infractorilor în cadrul unor spații publice sau în mulțimi prin recunoaștere
facială.
Astfel, deși nu a fost conceput încă un algoritm care să soluționeze o cauză printr-un
raționament similar celui efectuat de un judecător uman, „există deja decizii importante
(particularizate la aspecte punctuale) ce sunt luate prin intermediul sau cu ajutorul inteligenței
artificiale.”75
74
articol publicat în Revista Avocatul, 2022, p.5, apud J. Angwin, J. Larson, S. Mattu & L.Kirchner, Machine
Bias: There’s Software Used Across the Country to Predict Future Criminals, and It’s Biased Against Blacks.,
Propublica, 23 mai 2016, disponibil la https://bit.ly/3lPNmS1.
75
articol publicat în Revista Avocatul, 2022, p.5, apud K. Walch, Cognitive World (Contributor Group), The
Growth Of AI Adoption In Law Enforcement, disponibil la
https://www.forbes.com/sites/cognitiveworld/2019/07/26/the-growth-of-ai-adoption-in lawenforcement/?
sh=5c7f713d435d.
30
Capitolul al III- lea. Transformarea profesiei juridice: impactul și
provocările create de inteligența artificială privind profesia de avocat în
societatea modernă
Termenul de „inteligență artificială” poate fi aplicat sistemelor informatice care au

scopul de a reproduce funcțiile cognitive umane. În special, aceasta include învățarea
automată, unde algoritmii detectează modele și date și aplică le aplică pentru a automatiza
anumite sarcini. La ora actuală, în domeniul inteligenței artificiale există evoluții rapide care
vor avea implicații semnificative atât pentru profesia de avocat, cât și pentru o serie de
domenii ale sistemului juridic în sine.
3.1. Inteligența artificială în sectorul juridic: presiunile și provocările create de noile

transformări
În această eră a globalizării, tehnologia joacă un rol important în furnizarea de servicii

juridice, natura concurenței și cerințele și așteptările clienților.
Inteligența artificială a produs unele dintre cele mai mari schimbări, oferind noi
modalități pentru firmele de avocatură de a-și desfășura activitatea, pentru ca avocații să
consilieze și să comunice cu clienții și pentru ca cercetările juridice să fie întreprinse.
Totodată, aceste evoluții au dat naștere la o serie de întrebări precum: „Ce impact va
avea în continuare inteligența artificială asupra profesiei și a constituenților săi? Cum vor
afecta aceste schimbări procesul de furnizare a serviciilor juridice și activitatea judecătorilor
și a avocaților? Întreruperea va duce la crearea de noi tipuri de locuri de muncă și va face ca
unele locuri de muncă existente să fie redundante? Cum trebuie instituțiile de învățământ
juridic să își adapteze cursurile pentru a face față nevoilor în schimbare ale pieței? Va spori
inteligența artificială obiectivul de acces la justiție?”76
Sectorul serviciilor juridice din întreaga lume se confruntă cu presiunea de a se adapta
noilor transformări și inovații iar apariția noilor date bazate pe tehnologiile stimulate de
76
A se vedea Benjamin Alarie, Anthony Niblett și Albert Yoon, How Artificial Intelligence Will Affect the
Practice of Law, Universitatea din Toronto, 2017, p.3,
disponibil la adresa: http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.3066816, accesat la data de 18.05.2023.
31
automatizare și de evoluțiile inteligenței artificiale „promit o întrerupere semnificativă a celor
care au la bază o practică de lungă, mai mult, potențialul perturbator al unor astfel de noi
tehnologii este mai mare din punct de vedere juridic, precum și în sectorul serviciilor,
deoarece acesta a subutilizat în mod tradițional tehnologia.”77
Inteligența artificială are potențialul de a se schimba producerea şi consumul de
servicii juridice și chiar natura dreptului în sine.
Acest lucru poate permite o mai mare eficiență, o deschidere, o transparență și o
personalizare a serviciilor, dar aduce cu sine și potențiale provocări potențiale privind
încrederea între clienți și avocați, înlocuirea avocaților în întregime, și schimbări într-un sens
mai larg al mediului de reglementare.
3.2. Profesia de avocat versus inteligența arificială - considerente etice
În timp ce, cu puțin timp în urmă, Law School de la Harvard anunța o posibilă
„moarte” a profesiei de avocat pe motive de utilitarism exagerat și „tehnicitate” absolută, în
condițiile în care facultatea devine o „școală profesională”, iar juristul, un tehnician care
asigură asistență și mentenanță legală, iată că o lucrare de succes asupra inteligenței
artificiale, publicată la sfârșitul lunii martie a.c. în Franța, adaugă o nouă profeție
cutremurătoare: în 2030, un avocat din doi va fi robot!
În lucrarea sa „La chute de l’Empire humain. Mémoire d’un robot”, ficțiune
documentată și surprinzătoare asupra avântului inteligenței artificiale, Charles-Edouard
Bouée, „președintele-director general al unui cunoscut cabinet de consultanță parizian,
formulează, din această perspectivă, o serie de posibile evoluții ale unor domenii ale
cunoașterii, tehnice și profesionale, printre care și avocatura.”78
Astfel, se constată că inteligența artificială schimbă profund domeniul în care lucrează
avocații, domeniu care deja a suferit numeroase modificări, și „se prevede că, precum în alte
domenii profesionale, inteligența artificială va ajunge să depășească performanța
practicienilor putând fi posibilă chiar și înlocuirea acestora.”79
77
A se vedea Brooks Chay, Gherhes Cristian și Vorley Tim, Artificial intelligence in the legal sector: pressures
and challenges of transformation, Revista Cambridge Journal of Regions, Economy and Society, 2019, p. 1,
doi:10.1093/cjres/rsz026, accesat la data de 20.05.2023
78
A se vedea Charles-Edouard Bouee și François Roche, La Chute de l’Empire Humain, Mémoires d’un robot,
Grasset, 2017, p.29.
79
Grasset, 2017, p.30.
32
De asemenea, în domeniul serviciilor juridice, inteligența artificială poate fi utilizată
„pentru a crea platforme automate de consiliere, pentru a genera proiecte și să efectueze o
revizuire a documentelor pentru descoperire și diligență - poate prefigura o revizuire
completă a modului în care aceste servicii sunt furnizate.”80
Speculațiile cu privire la potențialul suplimentar al inteligenței artificiale de a
automatiza elementele practicii juridice s-au intensificat în ultima perioadă, întrucât
aplicațiile și mai largi, cum ar fi „prevederea” rezultatelor cazurilor, continuă să fie
investigate.
În același timp, se crede că „inteligența artificială va face ca practica avocaților să fie
mai interesantă prin automatizarea „muncii groaznice” și va oferi în continuare mai multe
oportunități comerciale în noile probleme juridice pe care le ridică, astfel, inteligența
artificială juridică ar putea fi comercializată sau destinată consumatorului (sau clientului) ca
aplicație, fără a fi nevoie de un avocat intermediar.” 81
Folosirea eticii cu privire la inteligența artificială în practica juridică

Cercetări amănunțite arată „modul în care capacitatea și motivația avocaților de a fi
etici, inclusiv prin punerea în aplicare a îndatoririlor de profesionalism, crează presiune.” 82
Astfel, patru factori principali sau „obstacole” care au fost documentați sunt: „
dimensiunea, specializarea și trecerea la interior (de exemplu, fragmentarea, pierderea
comunității și diminuarea independenței); pierderea monopolurilor; concurența și
comercialismul agresiv (susținut de clienți din ce în ce mai puternici și reforma economică a
agendei guvernamentale, oferind oportunități reale în special marilor firme, dar adăugând și
intense concurenței interne recompense întârziate) și managerialismul sau urmărirea și
revizuirea performanței concentrate pe eficiență (regăsite în întreaga profesie juridică).” 83
Aceste obstacole reflectă și întăresc acele cerințe ale organizației, cu care până acum
nici măcar reglementarea entității nu a reușit să se împace.
80
Grasset, 2017, pp.30-32.
81
A se vedea Gasser Urs și Carolyn Schmitt, The Role of Professional Norms in the Governance of Artificial
Intelligence, în The Oxford Handbook of Ethics of AI, editat de Markus Dubber, Frank Pasquale și Sunit Das.
Oxford University Press, 2019, disponibil la adresa: https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?
abstract_id=3378267, accesat la data de 21.05.2023.
82
A se vedea Rogers Justine și Bell Felicity, The Ethical AI Lawyer: What is Required of Lawyers When They
Use Automated Systems?, articol publicat în Revista Law / Technology and humans, Volume 1 (1) 2019, pp. 85-
86, disponibil la adresa: https://doi.org/10.5204/lthj.v1i0.1324, accesat la data de 25.05.2023.
83
A se vedea Rogers Justine și Bell Felicity, The Ethical AI Lawyer: What is Required of Lawyers When They
Use Automated Systems?, articol publicat în Revista Law / Technology and humans, Volume 1 (1) 2019, pp. 87,
disponibil la adresa: https://doi.org/10.5204/lthj.v1i0.1324, accesat la data de 25.05.2023.
33
Locul de muncă este acum site-ul și sursa de stabilire a normelor și control
profesional, în care o proporție semnificativă a comportamentului se realizează cu sau la
ordinul altora sau a sistemelor organizaţionale.
De subliniat este și faptul că înmulțirea produselor ce conțin inteligența artificială în
arena juridică, are loc pe un fundal al factorilor de stres existenți care au impact asupra
practicii etice tradiționale (deși imperfect implementate).
Astfel, incursiunea inteligenței artificiale în profesia avocaților poate inflama unele
dintre aceste tendințe existente, dând naștere totodată și unor riscuri de natură etică.
De exemplu, doi factori motivaționali de bază „construcția identităţii unui rol dezirabil
și semnificația excelenței în munca profesională - s-au schimbat deja prin orientarea spre
creșterea profitului și acest lucru se poate modifica în continuare.”84
La nivel mondial, multe firme de avocatură mai mari au preluat mai rapid tehnologiile
inteligenței artificiale și într-o măsură mai mare decât omologii lor mijlocii și mici.
Acest lucru se extinde la achiziționarea de companii de tehnologie care dezvoltă sau
extind IT-ul intern, fiind capabile să încheie parteneriate sau acorduri cu furnizori mai mari de
inteligență artificială legală.
Creșterea automatizării poate, de asemenea, exacerba elementele negative ale
mediului unei firmă mari de avocatură, aceste aspecte putând fi dăunătoare și lipsite de o
etică documentată.
In concluzie, influența pozitivă a inteligenței artificiale asupra profesiilor juridice
constă în faptul că aceasta prezintă un mijloc foarte interesant de îmbunătățire a eficienței
prin utilizarea chatbot-urilor ca instrumente de auto-ajutor în cercetarea juridică și utilizarea
lor de către asistenții administrativi, acest lucru producând „o reducere a riscurilor și a
incertitudinii prin intermendiul tehnologiei predictive și a instrumentelor de descoperire,
precum și ca instrument de conformitate și guvernanță.”85
Mai degrabă decât simpla automatizare, inteligența artificială are potențialul de a
crește eficiența profesiilor juridice, deoarece va deschide noi tipuri de locuri de muncă,
specializări și influențe pentru avocați, facultăți de drept și organismele de reglementare prin
asocierea lor cu discipline precum inginerie, finanțe, management, științe politice. și
evaluarea riscurilor.
84
A se vedea Buocz Thomas Julius, Inteligența artificială în instanță. Probleme de legitimitate ale asistenței IA
în justiție. Retskraft-Copenhaga Journal of Legal Studies, 2018. 2 (1), pp.41-59.
85
A se vedea Biresaw Samuel Maireg și Saste Umesh, The Impacts of Artificial Intelligence on Research in the
Legal Profession, articol publicat în Revista International Journal of Law and Society, 2022; 5(1): 53-65, p.57,
disponibil la adresa: http://www.sciencepublishinggroup.com/j/ijls doi: 10.11648/j.ijls.20220501.17, accesat la
data de 28.05.2023.
34
Cu toate acestea, este necesar ca membrii profesiilor juridice să fie dispuși să accepte
schimbarea, văzând inteligența artificială nu ca pe o amenințare, ci ca pe un instrument prin
care productivitatea, oportunitatea și potențialul lor pot crește.
În cele din urmă, având în vedere că acesta este un spațiu în curs de dezvoltare rapidă,
este esențial ca, cadrele de reglementare să fie dezvoltate pentru a reduce opacitatea și
secretul care înconjoară dezvoltarea acestor tehnologii, precum și utilizarea algoritmilor și a
datelor.
Astfel, cel puțin deocamdată, „nu se pune problema dispariției profesiei de avocat ca
urmare a invaziei roboticii, ceea ce este sigur constă în aceea că aplicațiile inteligenței
artificiale pot debarasa avocatul de o muncă extenuantă, pentru a se putea concentra asupra
veritabilelor sale misiuni definitorii pentru profesie, cea de a consilia, asista sau reprezenta pe
clientul său.” 86
De asemenea, este vital ca aceste produse să îndeplinească standardele de transparență
și responsabilitate pentru performanța lor, deoarece, „în mod inevitabil, „afirmarea”
inteligenței artificiale și a aplicațiilor sale în gestionarea informației juridice va marca, în
viitor, într-o anumită măsură, situația tuturor profesiilor din domeniul dreptului.”87
86
A se vedea Duțu Mircea, 2030: un avocat din doi va fi un robot!, 2017, articol publicat în Juridice Essentials,
disponibil la adresa: https://www.juridice.ro/essentials/1030/2030-un-avocat-din-doi-va-fi-un-robot, accesat la
data de 29.05.2023.
87
A se vedea Duțu Mircea, 2030: un avocat din doi va fi un robot!, 2017, articol publicat în Juridice Essentials,
disponibil la adresa: https://www.juridice.ro/essentials/1030/2030-un-avocat-din-doi-va-fi-un-robot, accesat la
data de 29.05.2023.
35
Capitolul al IV-lea. Studiu privind inteligența artificială și viitorul profesiei
juridice de avocat
În martie 2017, Congresul Avocaţilor din România a avut ca temă subiectul „Accesul
la justiţie”, ocazie prin care „Uniunea Naţională a Barourilor din România a formulat un
chestionar pe care l-a transmis tuturor barourilor. Unul dintre obiective a fost cercetarea
impactului accesului la informaţia juridică asupra activităţii avocaţilor. 91,70% dintre
respondenți a fost de părere că accesul mai facil la informaţia juridică are un impact pozitiv
asupra calităţii hotărârilor judecătoreşti.”88
4.1. Scopul, obiectivele și ipoteza cercetării
Scopul cercetării
Studiu prezent are ca principal scop cercetarea cu privire la impactul provocat de
utilizarea tot mai frecventă inteligenței artificiale în domeniul juridic și a efectelor pe care
aceasta le-ar putea avea în viitorul apropiat, îndeosebi în privința profesiei de avocat. Mai
exact, pe baza metodelor de cercetare utilizate, studiul dorește să descopere în ce măsură
profesia de avocat ar putea fi înlocuită de inteligența artificială.
Obiectivele cercetării
Principalele obiective urmărite în realizarea acestui studiu sunt următoarele:
- evidențierea problemele cu care se vor confrunta profesioniștii din domeniul juridic datorită
utilizării inteligenței artificiale în viitorul apropiat;
- investigarea referitoare la posibilitatea ca inteligența artificială să fie utilizată pentru a
automatiza sau a spori performanța profesioniștilor din domeniul juridic;
- evidențierea aspectelor pozitive și a ajutorului oferit de utilizarea la scară largă a inteligenței
artificiale în domeniul juridic.
88
A se vedea Chelaru Ioan, Aspecte ale stării avocaturii în România, Juridice Essential, 2017, articol disponibil
la adresa: https://www.juridice.ro/essentials/1731/aspecte-ale-starii-avocaturii-in-romania, accesat la data de
05.06.2023.
36
Ipoteza cercetării
Realizarea prezentului studiu are la bază următoarele ipoteze:
Ipoteza 1: Utilizarea pe scară largă a inteligenței artificiale, chiar dacă este eficientă, va
conduce pierderea unui număr mare de locuri de muncă.
Ipoteza 2: Inteligența artificială va crește în viitor performanțele celor care profesează în
domeniul juridic, mai degrabă decât să producă o automatizare a acestor profesii.
Ipoteza 3: Utilizarea inteligenței artificiale în cercetarea juridică crește nivelul de
transparență și creează un mediu mai accesibil.
4.2. Designul cercetării
Având în vedere obiectivele lucrării, în realizarea prezentului studiu am utilizat

metoda cercetării cantitative. Aceasta este o cercetare bazată pe date iar sondajul realizat a
ajutat la fundamentarea fiecărei ipoteze, în măsura în care acestea fie au fost confirmate sau
infirmate.. Astfel, alături de sondajul inițial, am analizat diferite reviste de cercetare și
articole publicate anterior. De asemenea, au fost luate în considerare și diverse informații și
statistici relevante pentru a ajunge la o concluzie.
În concluzie, designul prezentului studiu are la bază analiza datelor de cercetare
inițială, reviste și articole științifice relevante și în concordanță cu subiectul studiat. Astfel,
prin utilizarea metodei de cercetare cantitative am analizat rezultatele sondajului inițial
realizat, precum și datele obținute din cercetarea secundară.
4.3. Metodologia cercetării
Datele obținute au fost colectate prin completarea online a sondajului realizat.

Participanții au fost recrutații prin mijlocul anunțurilor din mediile sociale (facebook, grupuri
de suport realizate pe internet, forumuri etc.). Astfel, am aplicat metoda de cercetare în urma
căreia ipoteza este verificată în final și se precizează dacă este corectă sau nu.
Lotul de subiecți
La sondajul efectuat au participat un total de 40 de subiecți cu vârsta cuprinsă între
18-25 de ani. Subiecții selectați au făcut parte din categoria studenților la Facultatea de Drept
37
și a profesioniștilor din mediul juridic și non-juridic, pentru a obține o viziune de ansamblu
asupra subiectului cercetat.
4.4. Analiza și interpretarea rezultatelor
Analiza și interpretarea rezultatelor corespunzătoare Ipotezei nr. 1

Inteligența artificială va crea schimbări în structura ocupării forței de muncă în anii
care urmează, aceasta fiind o ramură a informaticii care se ocupă cu crearea de mașini
inteligente care reacționează și interacționează ca ființă, această încorporare a inteligenței în
aparaturi fiind rezultatul algoritmilor.
Utilizarea inteligenței artificiale pentru cercetare, revizuire de documente sau orice alt
scop ca atare, va crește eficiența unui individ, astfel un număr mai mic de persoane va fi
recrutat de orice companie deoarece, folosind inteligența artificială o persoană va putea lucra
mai repede decât ar face-o dacă situația ar fi altfel.
Într-un sondaj realizat în Statele Unite ale Americii, cei mai bine calificați 20 de
avocați cu mulți ani de experiență în spate, au concurat cu un sistem de inteligență artificială,
LawGeex în contextul revizuirii contractelor de afaceri iar „rezultatele sondajului au arătat că
inteligența artificială a avut o rată de precizie de 94%, comparativ cu cea de 85% a avocaților
la un loc.”89
Astfel, s-a susținut că prezentarea contractului principal de către avocații umani cu o
durată de 96 de minute, a fost redusă la 26 de secunde în cazul inteligenței artificiale.
Rezultatele sondajului realizat privind Ipoteza nr. 1

Întrebările din sondaj referitoare la prima ipoteză au fost următoarele: dacă utilizarea
inteligenței artificiale pe termen lung poate duce la pierderea unui număr mare de locuri de
muncă în domeniul juridic și dacă utilizarea acesteia îi va scuti pe cei care profesează în acest
domeniu de monotomia clauzelor standarnd. Răspunsurile obținute sunt prezentate în
graficele de mai jos.
Întrebarea nr.1: Utilizarea pe scară largă a inteligenței artifciale va provoca pierderea
unui număr mare de locuri de muncă în domeniul juridic pe termen lung?
89
Lawgeek, AI cu atingere umană, 2023. Articol disponibil la adresa:
LawGeex https://www.lawgeex.com/resources/aivslawyer/, accesat la data de 28.05.2023
38
Graficul nr. 1. Rezultatele obținute la întrebarea nr.1: Utilizarea pe scară largă a inteligenței
artifciale va provoca pierderea unui număr mare de locuri de muncă în domeniul juridic pe termen
lung?
Nu sunt sigur/ă
8%
Nu
16%
Da
76%
Da Nu Nu sunt sigur/ă
Conform Graficului nr. 1, din totalul de 40 de subiecți, marea majoritate, mai exact 29
dintre aceștia (în procent de 76%) au răspuns afirmativ, considerând ca într-adevăr utilizarea
pe scară largă a inteligenței artifciale va provoca în viitor pierderea unui număr mare de
locuri de muncă în domeniul juridic. Șase dintre subiecți (în procent de 16%) au răspuns
negativ, considerând că acest lucru nu se va întâmpla, iar 3 subiecți (în procent de 8%) au
răspuns că nu sunt siguri de acest lucru.
Întrebarea nr. 2: Îi va scuti utilizarea inteligenței artificiale pe cei care profesează în

domeniul juridic de monotomia clauzelor standarnd?
Graficul nr. 2. Rezultatele obținute la întrebarea nr. 2: Îi va scuti utilizarea inteligenței artificiale pe
cei care profesează în domeniul juridic de monotomia clauzelor standarnd?
39
Nu știu
13%
Da
43%
Nu
45%
Da Nu Nu știu
Conform Graficului nr. 2, din totalul de 40 de subiecți, 18 dintre aceștia (în procent de
45%) au răspuns negativ, considerând că utilizarea inteligenței artificiale nu îi va scuti pe cei
care profesează în domeniul juridic de monotomia clauzelor standarnd. De asemenea, 17
dintre subiecți (în procent de 42%) au răspuns afirmativ, considerând că acest lucru se va
întâmpla, iar 5 subiecți (în procent de 13%) au răspuns că nu știu dacă va fi sau nu așa.

Unii futuriști din domeniul juridic sunt de părere că inteligența artificială ar trebui să
automatizeze profesia de avocat90, în timp ce alții cred că utilizarea acesteia nu poate decât să
îmbunătățească performanța acestora. Conceptul de automatizare a activității juridice de către
inteligența artificială a apărut odată cu creșterea bazelor de date ale acesteia, utilizate ca
ajutor în cercetare, revizuirea documentelor și obținerea de argumente convenabile pentru un
anumit set de fapte, cel mai mare exemplu al unei companii care utilizează automatizarea pe
piața domeniului juridic la ora actuală fiind „wevorce”.91
O altă afacere creată de firmele de avocatură pe baza tehnologiei este NextLaw 92,
acesta fiind un start-up de tehnologie în domeniul juridic care oferă soluții pentru clienții săi.
De asemenea, primul start-up bazat o pe inteligență artificială din India 93 își deschide a
90
Deloitte, Developing legal talent- Stepping into the future law firm, 2016, pp. 17-18, Articol disponibil la
adresa: https://www2.deloitte.com/content/dam/Deloitte/uk/Documents/audit/deloitte-uk-developing-legaltalent
2016.pdf, accesat la data de 29.05.2023.
91
A se vedea platforma https://www.wevorce.com/mission-vision/. Wevorce descompune procesul de divorț într-
un proces în 5 etape: creare unui cont, invitarea soțului/soției, completarea unui chestionar online, obținerea
planului parental și acordul de separare, apoi întâlnirea cu un judecător privat autorizat. Platforma afirmă că
divorțul poate fi încheiat în 30 de zile folosind judecătorii lor privați.
92
A se vedea platforma https://www.nextlawnetwork.com/. Platforma este construită pe cele mai recente inovații
privind arhitectura de rețea, fiind o platformă tehnologică de vârf care conectează membrii existenți cu avocați și
firma din întreaga lume, instantaneu, trecând bariera fusurilor orare pentru a ajuta avocații să colaboreze astfel
încât să satisfacă nevoile clienților lor.
93
A se vedea platforma https://teres.ai/, Avocatul artificial, Curtea Supremă a Indiei a utilizat inteligența
artificială pentru a-și transcrie procedurile. Platforma Teres, care este frecvent utilizată pentru transcrierea
40
deschis calea către automatizare în caz de revizuire a documentelor. Totodată, specialiștii în
domeniul tehnologic sunt de părere că inteligența artificială va fi înlocuită cu o tehnologie
augmentată, unde avocații și inteligența artificială vor lucra împreună ca o echipă, astfel,
revizuirea documentelor realizată de aparatura modernă vor fi doar niște pre-filtre pe care
inteligența artificială o va face înainte de a preda materialele avocaților umani. Astfel, chiar
dacă inteligența artifcială va fi întâlnită și implementată tot mai des în procesele de cercetare
juridică, aceasta va presupune doar o creștere a performanțelor și nu automatizarea
procedurilor.

Întrebarea nr. 3 din sondajul efectuat: Vor fi înlocuiți vreodată avocații umani de
inteligența artificială?
Grafic nr. 3. Rezultatele obținute la întrebarea nr.3: Vor fi înlocuiți vreodată avocații umani de
inteligența artificială?
Nu sunt sigur/
sigură Da
8% 28%
Nu
65%
Da Nu Nu sunt sigur/sigură
94
Spre deosebire de rezultatele obținute de alți cercetători 54% dintre respondenți nu
sunt de părere că inteligența artificială din domeniul juridic va înlocui oamenii avocaţi, în
timp ce un procent de 40% (11 subiecți) consideră că acest lucru se va întâmpla în viitor.
Întrebarea nr. 4 din sondajul efectuat: Ar trebui ca inteligența artificială să

automatizeze sau să crească performanța rezultatelor cu privire la profesia de avocat?
ședințelor de arbitraj, este utilizată pentru transcriere, platforma fiind administrată de Nomology Technologies
Private Ltd, cu sediul în Bengaluru.
94
Susskind Richard, Tomorrow's Lawyers: An Introduction to Your Future, Oxford University Press, Oxford,
2013, pp. 156-157.
41
40%
60%
Consider că Inteligența artificială va automatiza profesia de avocat

Consider ca Inteligența artificială ar trebui să îmbunătășească per-
formanțele realizate de avocați
Rezultatele obținute în urma răspunsurilor au fost, din nou, în contradicție cu alte

interviurile și studii realizate anterior de alte cercetări pe acest subiect, astfel, 60% dintre
subiecții prezentului studiu au considerat că inteligența artificială va automatiza mai degrabă
profesia de avocat decât să sporească performanțele profesioniștilor din domeniul juridic.

Efectuarea cercetărilor juridice face parte din viața de zi cu zi a avocaților și a altor
profesioniști din domeniul juridic, însă, acest lucru s-a schimbat odată cu introducerea
inteligenței artificiale. Cercetarea juridică reprezintă un proces în care este necesar ca
informațiile să fie identificate și recuperate pentru a fi folosite ca suport în luarea deciziilor
juridice.
Inteligența artificială a adus o schimbare uriașă în aproape toate domeniile, de
exemplu domeniul medical, inginerie etc., iar introducerea inteligenței artificiale în domeniul
dreptului a schimbat lucrurile pentru cei care profesează în domeniul juridic, producând o
creștere privind eficiența și calitatea rezultatelor cercetării. De asemenea, există numeroși
factori pentru care o mare parte din cei care profesează în domeniul juridic optează pentru
inteligența artificială privind cercetarea juridică, iar unele dintre principalele motive sunt
următoarele:
Ușurință și simplitate - Cercetarea efectuată utilizând inteligența artificială este mai
ușor de folosit și este foarte simplu de aflat informații relevante în loc să fie parcurse cărți de
drept sau să fie parcurse toate rezultatele relevante în modul tradițional.
Calitate superioară a cercetării - Cu ajutorul inteligenței artificiale, rezultatele
obținute în urma căutării efectuate sunt mai bine enumerate și ierarhizate în funcție de
42
relevanța cazurilor, reducând astfel timpul consumat în a realiza cercetarea pentru o anumită
temă.
Viteza de găsire a rezultatelor cercetării - Inteligența artificială a necesitat mai puțini
termeni de căutare, mai puțin timp și mai puțină filtrare a rezultatelor produse mai lucid,
coerent și bine formatate, astfel timpul necesar pentru a găsi rezultate relevante ale cercetării
a fost redus drastic.

Întrebarea nr. 5 din sondajul efectuat: A devenit sistemul juridic mai accesibil și mai
transparent din cauza inteligenței artificiale?
Nu sunt sigur/ă
21%
Da
Nu 58%
21%
Conform rezultatelor obținute, se poate observa că 55% dintre subiecți (22 dintre
aceștia) au fost de părere că cercetarea juridică s-a îmbunătățit prin introducerea inteligenței
artificiale în sistemul juridic, în timp ce, într-o proporție egală de 21%, 9 subiecți au răspuns
negativ și 9 au spus că nu sunt sigur dacă inteligența artificială a avut un rol în acest sens.
Întrebarea nr. 6 din sondajul efectuat: Pot fi considerate autentice predicțiile realizate
de inteligența artfificială cu privire la costurile și rezultatul unor proceduri juridice?
43
Da
23%
Nu sunt sigur/ă
48%
Nu
30%
Rezultatele obținute arată că 48% dintre subiecți nu au fost siguri dacă predicțiile
realizate de inteligența artfificială cu privire la costurile și rezultatul unor proceduri juridice
pot fi considerate autentice, în timp ce doar 22% dintre aceștia au oferit un răspuns afirmativ.
Acest lucru arată că utilizarea inteligenței artificiale în domeniul juridic este încă privită cu
un oarecare scepticism.
4.6. Concluziile cercetării
Studiul realizat a urmărit să examineaze efectul pe care îl are sau îl va avea inteligența
artificială în domeniul juridic. Primul parte a studiului a oferit o privire de ansamblu asupra
scopului, obiectivelor și a ipotezelor care se află la baza acestuia și a întrebărilor care
urmează să fie abordate în lucrare. A doua partea a studiului a tratat impactul pe care îl va
avea inteligența artificială au în domeniul dreptului.
Prima ipoteză a studiului a analizat eficiența și acuratețea pe care inteligența artificială
le are asupra profesiei de avocat. Într-un studiu recent realizat de LawGeex cu douăzeci de
avocați din SUA pentru revizuirea contractelor, s-a constatat că inteligența artificială a fost
mai eficientă și mai precisă decât avocații.95
Acest lucru poate duce la șomaj pe termen lung, astfel încât avocat uman ajutat
inteligența artificială va putea realiza o sarcină echivalentă cu cea efectuată anterior de un
număr mai mare de avocați.
Rezultatele sondajului realizat în prezentul studiu sub acest aspect, a arătat că din cei
40 de subiecți cu vârsta cuprinsă între 18-25 de ani, 76% consideră că utilizarea pe scară largă
a inteligenței artificiale va conduce la pierderea locurilor de muncă pe termen lung. Acest
95
Lawgeek, AI cu atingere umană, 2023. Articol disponibil la adresa:
LawGeex https://www.lawgeex.com/resources/aivslawyer/, accesat la data de 28.05.2023
44
rezultat verifică prima ipoteză conform căreia Utilizarea pe scară largă a inteligenței
artificiale, chiar dacă este eficientă, va conduce pierderea unui număr mare de locuri de
muncă.
Cea de-a doua ipoteză a studiului tratează aspectele cu privire la creșterea în viitor a
performanțele celor care profesează în domeniul juridic sau automatizare acestor profesii.
Platformele existente deja, precum Wevorce (în care divorțul poate fi efectuat online) și
NextLaw dovedesc acest lucru.
De altfel, se anticipează că până în anul 2036, 1.000.000 de funcții juridice vor fi
automatizate, futuriștii fiind totuși de părere că întotdeauna va fi nevoie de profesia de avocat
deoarece inteligența artificială nu face toată munca unui avocat uman, ci doar prefiltrează
munca acestora, astfel, deși unele roluri legale, cum ar fi revizuirea contractelor etc., vor fi
automatizate, intervenția umană va fi mereu necesară.
Drept urmare, inteligența artificială poate crește performanțele, dar nu va
automatizează niciodată profesiile din domeniul dreptului. Această lucru verifică a doua
ipoteză conform căreia Inteligența artificială va crește în viitor performanțele celor care
profesează în domeniul juridic, mai degrabă decât să producă o automatizare a acestor
profesii.
În final, cea de-a treia ipoteză a studiului verifică dacă cercetarea juridică a devenit
mai accesibilă și mai transparentă prin introducerea inteligenței artificiale în domeniul juridic.
Potrivit cercetării efectuate de către Consiliul Baroului American s-a arătat faptul, că
utilizarea inteligenței artificiale în cercetarea juridică va economisi până la 132-210 de ore pe
an pentru un avocat.
Rezultatele obținute în urma sondajului aplicat sub aceste aspect pe cei 40 de subiecți
cu vârsta cuprinsă între 18-25 de ani arată că 58% din ei consideră că cercetarea juridică a
devenit mai transparentă și accesibilă prin utilizarea inteligenței artificiale, în timp ce 21%
dintre aceștia nu sunt siguri de același lucru. Acest rezultat verifică a treia ipoteză confrom
căreia Utilizarea inteligenței artificiale în cercetarea juridică crește nivelul de transparență
și creează un mediu mai accesibil.
În consecință, ca urmare a rezultatelor obținute, concluzia și recomandările pot fi
rezumate astfel:
- Folosirea pe scară largă a inteligenței artificiale în domeniul juridic va produce o
îmbunătățire privind acuratețea și eficiența, însă va provoca pierderea unor locuri de muncă
pe termen lung.
45
- Ar trebui ca inteligența automată să fie folosită pentru augmentare și nu pentru
automatizarea în domeniul dreptului, deoarece majoritatea cazurilor judecate au nevoie de
interpretare umană.
- Cercetarea juridică a devenit mult mai ușoară și mai fiabilă odată cu introducerea
inteligenței artificiale.
- Țările aflate în curs de dezvoltare trebuie să fie evolueze într-o măsură în care să fie
capabile să utilizeze inteligența artificială cu cea mai mare eficiență.
- Predicțiile realizate de inteligența artificială cu privire la orice verdict de judecată trebuie
verificate de personalul uman din domeniul juridic.
46

Lucrare Licenta Rolul Avocatului În Societatea Modernă Băcanu Ciprian

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare Licenta Rolul Avocatului În Societatea Modernă Băcanu Ciprian

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ȘI DREPT

Rolul avocatului în societatea modernă

CAPITOLUL AL II- LEA. PERSPECTIVE PRIVIND PROFESIA DE AVOCAT ÎN

CAPITOLUL AL III- LEA. TRANSFORMAREA PROFESIEI JURIDICE:

Într-o societate ideală, omenirea dorește să o construiască în ultimii 2000 de ani,

1.1. Reglementările profesiei de avocat în România

În România, legea care reglementează organizarea profesională a avocaților, este

Condiții necesare a fi îndeplinite în vederea exercitării profesiei de avocat

Principalele activități desfășurate în cadrul profesiei de avocat

1.2. Drepturile şi îndatoririle avocatului

Precum în majoritatea domeniilor, și în ceea ce privește profesia de avocat, „există

1.3. Aspecte referitoare la deontologia profesională a avocatului

Natura normelor deontologice

Asigurarea pentru răspunderea profesională

1.4. Încetarea calităţii de avocat

De asemenea, potrivit legii 51/1995 în art. 27, calitatea de avocat încetează în

Capitolul al II-lea. Perspective privind profesia de avocat în societatea

2.1. Rolul social al avocatului

2.2. Profesia de avocat, între modernism şi progres

Avocatul în lumea justiţiei predictive

2.2.1. Avocatul în lumea justiției predictive și inteligența artificială

Avocatul uman versus avocatul robot

2.2.2. Profesia de avocat în era inteligenței artificiale

disponibil la SSRN: https://ssrn.com/abstract=2701092 sau http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.2701092, accesat la

Termenul de „inteligență artificială” poate fi aplicat sistemelor informatice care au

3.1. Inteligența artificială în sectorul juridic: presiunile și provocările create de noile

În această eră a globalizării, tehnologia joacă un rol important în furnizarea de servicii

3.2. Profesia de avocat versus inteligența arificială - considerente etice

Folosirea eticii cu privire la inteligența artificială în practica juridică

4.1. Scopul, obiectivele și ipoteza cercetării

4.2. Designul cercetării

Având în vedere obiectivele lucrării, în realizarea prezentului studiu am utilizat

4.3. Metodologia cercetării

Datele obținute au fost colectate prin completarea online a sondajului realizat.

Analiza și interpretarea rezultatelor corespunzătoare Ipotezei nr. 1

Rezultatele sondajului realizat privind Ipoteza nr. 1

Întrebarea nr. 2: Îi va scuti utilizarea inteligenței artificiale pe cei care profesează în

Analiza și interpretarea rezultatelor corespunzătoare Ipotezei nr. 2

Rezultatele sondajului realizat privind Ipoteza nr. 2

Întrebarea nr. 4 din sondajul efectuat: Ar trebui ca inteligența artificială să

Consider că Inteligența artificială va automatiza profesia de avocat

Rezultatele obținute în urma răspunsurilor au fost, din nou, în contradicție cu alte

Analiza și interpretarea rezultatelor corespunzătoare Ipotezei nr. 2

Rezultatele sondajului realizat privind Ipoteza nr. 3

4.6. Concluziile cercetării

S-ar putea să vă placă și