ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ

FIŞĂ DE DOCUMENTARE

A. Monologul este o forma a comunicarii in care emitentul nu implica receptorul.

Forme de monolog:
1. Conferința – presupune o adresare directă, publică, în care cel care susține conferința
evită să enunțe propriile judecăți de valoare.
2. Expunerea – este forma de discurs care angajează în mod explicit personalitatea,
opiniile, sistemul de valori ale celui care vorbește.
3. Prelegerea – este situația comunicativă în care publicul care asistă la o prelegere a
avut posibilitatea să sistematizeze informații, fapte, evenimente anterioare.
4. Relatarea – o formă de comunicare în care se face o decodificare, o dezvăluire, o
prezentare, a unei realități obiective, a unor stări de fapt, a unor acțiuni fără implicarea
celui care participă, ferită de subiectivism.
5. Discursul – forma cea mai evoluată și cea mai pretențioasă a monologului, care
presupune emiterea, argumentarea și susținerea unor puncte de vedere, a unor idei
inedite, care exprimă un moment sau o situație importantă în evoluția domeniului
respectiv.
6. Toastul – o rostire cu prilejul unor evenimente deosebite; nu trebuie să depășească 3-4
minute.
7. Alocațiunea – reprezintă o intervenție din partea unui vorbitor într-un context
comunicațional, având drept scop ilustrarea unui punct de vedere. (maxim 10 minute).
8. Povestirea – este forma cea mai amplă a comunicării, în care se folosesc cele mai
variate modalități, face apel la imaginație și sentimente, la emoții, la cunoștințe
anterioare.
9. Pledoaria – este asemănătoare cu alocațiunea, dar se diferă prin aceea că prezintă și
susține un punct de vedere propriu.
10. Predica – tip de adresare în care posibilitatea de contraargumentare și manifestare
critică sunt reduse sau chiar anulate.
11. Intervenția – situația în care emițătorul vine în sprijinul unor idei ale unui alt
participant la discuție, acesta din urmă declarându-și acordul cu mesajul enunțat.
12. Interpelarea – situația în care cineva, aflat în postura de distribuitor de informație,
cere unor anumite surse o mai bună precizare în anumite probleme. (in parlament – pt
rezolvarea unor probleme)

B. Dialogul – mesajele se schimbă între participanți, fiecare fiind pe rând emițător și

receptor. Participanţii la dialog fac un schimb de informaţii; toţi participanţii la dialog se
consideră egali, îşi acordă acelaşi statut.

Forme de dialog:
1. Dezbaterea – este destinată clarificării și aprofundării unor idei.
2. Seminarul – implică serioase structuri evaluative.
3. Interviul – formă rigidă a dialogului, în care rolurile de emitent și receptor nu se
schimbă.
4. Colocviul – este forma de comunicare în care participanții dezbat în comun o anumită
idee, în baza unei discuții îmbogățindu-se sfera subiectului abordat.
17 Modulul I, clasa a – X – a
 ETICĂ ŞI COMUNICARE PROFESIONALĂ

b) COMUNICAREA NONVERBALĂ
- este reprezentată de comportamentul fizic care însoţeşte vorbirea

Elementele comunicării nonverbale:

1. Limbajul trupului (poziţia corpului, mimica, gesturile)
2. Limbajul spaţiului (se concretizează în modul în care utilizăm spaţiul
personal, social sau public).
3. Limbajul timpului (punctualitatea, petrecerea timpului în compania unei
persoane, folosirea eficientă a timpului)
Cronemica - ştiinţa care se ocupă cu studiul limbajului timpului.
4. Limbajul tăcerii (prin tacere oamenii comunica: aprobare, dezaprobare,
discretie, ratiune, pastrarea unei taine, admiratie).
5. Limbajul vestimentaţiei – (îmbracămintea trebuie adecvată activităţii
desfăşurate)
6. Limbajul culorii – evidenţiază atitudinea omului faţă de viaţă şi faţă de cei
din jur.

c) COMUNICAREA PARAVERBALA (tonalitatea, ritmul, intonatia, volumul

– volum mare sinceritate, aroganta sau automultumire; volum redus – retinere,
modestie, tact, slabiciune, lipsa de vitalitate)

Avantajele comunicării nonverbale:

- cel mai important avantaj se referă la expresivitate
- facilitează comunicarea, o completează cu o componentă afectivă, persuasivă
sau ludică.
- dispune de spontaneitate şi mare viteză de comunicare.

Dezavantajele comunicării nonverbale:

- în condiţiile excesului de gesticulaţie, mesajul poate fi alterat, reacţia fiind de
respingere sau negare a conţinutului transmis.

18 Modulul I, clasa a – X – a