1.

Formulați obiectivele procesului psihoterapeutic

2. Alegeți o paradigmă teoretică și descrieți etapele procesului terapeutic pentru o inter-
venție de 10 ședințe
3. Descrieți trei tehnici pe care le-ați utiliza în ședințele individuale cu copilul

STUDIU DE CAZ
EXAMEN ANUL III – 12.06.2023

I. Informaţii depre Client:

• Nume: Karina
• Vârsta: 12 ani și 7 luni
• Clasa: a VI-a

Cerințe:
1. Formulați obiectivele procesului psihoterapeutic
2. Alegeți o paradigmă teoretică și descrieți etapele procesului terapeutic pentru o
intervenție de 10 ședințe
3. Descrieți trei tehnici pe care le-ați utiliza în ședințele individuale cu copilul

II. Simptomatologia clientului:

Acuze prezente:
Karina este adusă de către părinți la evaluare psihologică, la recomandarea medicului
specialist psihiatru, în urma unui episod de automutilare – s-a tăiat pe mâini și pe picioare cu
lama de la o ascuțitoare. Părinții afirmă că manifestă repulsie față de părinți, furie, protest în
tot ceea ce face, este foarte rece cu părinții. Simptomele au debutat în urmă cu un an, după
divorțul părinților.

Diagnosticul medical:
- tulburare emoțională
- structură dizarmonică de personalitate în observație

II. Profil psihologic

 Nivel cognitiv:

În plan cognitiv a fost evaluată inteligența generală. Performanța intelectuală a fost

testată cu Testul Matrici Progresive Raven Standard. Karina a obținut un număr de 46 de
răspunsuri corecte din 60, scor corespunzător unui coeficient de inteligență IQ = 111, in-
teligență medie superioară.
Nivel emoțional:
Nivelul depresiei a fost evaluat cu Inventarul de Depresie pentru Copii – CDI. La ver-
siunea lungă de autoevaluare, scorul total CDI brut este 13, corespunzător unui scor T de 57,
și reprezintă un scor deasupra mediei. Examinarea scorurilor factoriale a evidențiat faptul că
scala “Ineficiență” (scor T=74) are o valoare înalt semnificativă clinic, iar scala „Stimă de
sine scăzută” (scor T=66) are o valoare semnificativă clinic. Scalele „Dispoziție Negativă”
(scor T=54), “Probleme interpersonale” (scor T=53) au valori ușor deasupra mediei, iar scala
„Anhedonie” (scor T=48) a înregistrat un scor sub medie. Astfel, din autoevaluarea Karinei
putem observa că aceasta își evaluează negativ abilitățile și performanța școlară, manifestă
lipsă de considerație față de propria persoană sau sentimentul că nu este iubită suficient și
poate avea tendințe suicidare.
In ceea ce privește dispoziția depresiva, Inventarul Clinic Millon pentru Adolescenți –
MACI indica un scor peste medie la scala Trăiri depresive (scor BR de 57), ceea ce sug-
erează faptul ca fata poate afișa uneori un nivel scăzut de activitate, pierderea încrederii si
sentimente diminuate de adecvare si atractivitate. Aceste informații sunt consistente cu infor-
mațiile obținute in urma interviului clinic semistructurat realizat cu copilul, care declară că
are momente de tristețe atunci când se simte respinsă de covârstnici și suferă foarte mult dacă
aceștia fac afirmații sau evaluări negative privitoare la atitudinea ei (ex. Doi copii afirmă că
este toxică, enervantă). În astfel de situații Karina povestește că simte o durere emoțională
foarte mare, iar pentru a o reduce se automutilează (se taie cu lama pe mâini și/sau picioare),
acoperind durerea emoțională cu durere fizică.

Nivel de personalitate:
Patternuri clinice de personalitate (Axa II)
În urma interpretării scorurilor obținute la Inventarul Clinic Millon pentru Adolescenti
– MACI, protocolul este valid (x=60), fata nu manifestă tendința de a se prezenta ca fiind so-
cial agreabil și moral (y=35), și nici tendința de exagerare a dificultăților emoționale (z=36).
Scorul de BR=50 la scala Tendințe borderline sugerează un risc de dezvoltare a unor
disfuncții la nivelul personalității, care explică instabilitatea afectivă marcantă a Karinei,
capriciozitatea în comportament, ostilitatea impulsivă și acțiunile de auto-mutilare. Karina
experimentează o confuzie severă de identitate, pe care încearcă să o compenseze prin acțiuni
precipitate, auto-prezentări schimbătoare și comportamente de auto-pedepsire.
În privința patternurilor clinice de personalitate, cele mai ridicate scoruri au fost înreg-
istrate la scalele Puternic (BR=78), Insubordonat (BR=69), Opoziționist (BR=68) și Egoist
(BR=60).
Scorul înalt la scala Puternic (BR=78) arată faptul că fata se poate manifesta
încăpățânat si rigid, tinzând sa ii domine sau sa ii abuzeze pe ceilalți. Pune adesea sub semnul
întrebării drepturile celorlalți si prefera sa controleze majoritatea situațiilor. Poate fi neatentă
sau poate da răspunsuri mai abrupte, tinzând sa fie lipsită de răbdare fata de problemele si
slăbiciunile celorlalți.
 Scorul înalt la scala Insubordonat (BR=69), Insubordonat (BR=69) sugerează faptul
că Karina poate avea tendința de a se comporta într-o maniera antisociala, opunând adesea
rezistenta la eforturile celorlalți de a o face sa adere la standarde de comportament accept-
abile din punct de vedere social. Karina tinde sa afișeze in mod constant o atitudine rebela
care poate genera conflict cu părinții, scoală și există riscul ca aceste conflicte să se extindă la
autoritățile legale.
Scorul înalt la scala Opoziționist (BR=68) sugerează faptul ca Karina poate sa fie dis-
prețuitoare, posacă, ursuză si pasiv-agresivă. Se comporta adesea într-o maniera impre-
dictibila. Poate fi cumsecade si plăcută intr-un moment si ostilă si iritabilă in momentul ur-
mător. Copila se simt adesea confuză si contrariată cu privire la dispozițiile ei afective, însă
pare incapabilă sa le controleze pentru mult timp.
Scorul înalt la scala Egoist (BR=60) sugerează faptul că fata este adesea percepută de
ceilalți ca fiind centrată pe propria persoana si narcisista. Își e rar sub semnul întrebării pro-
pria valoare si acționează plină de auto-suficienta. Tinde adesea sa considere ca totul i se cu-
vine in relațiile cu ceilalți, poate fi arogantă, exploatatoare si puțin preocupată de nevoile
celorlalți.

Preocupări exprimate
Sub aspectul preocuparilor exprimate, Inventarul Clinic Millon pentru Adolescenti –
MACI indica scoruri semnificative clinic la scalele Neînțelegeri în familie (BR=79) Dezapro-
bare corporala (BR = 73) si Auto-depreciere (scor BR de 69).
Adolescenții care obțin scoruri ridicate pe scala Neînțelegeri în familie (BR=79)
afirma ca familiile lor sunt tensionate si pline de conflicte. Acest lucru este adevărat în cazul
Karinei, care remarca puține surse de sprijin si resimte un sentiment marcant de înstrăinare
fata de părinți. Aceste probleme pot reflecta fie respingere din partea părinților (Karina
afirmă că nu se simte acceptată de părinți), fie rebeliune adolescentina (manifestată evident în
stilul vestimentar al Karinei și în atitudinea de respingere virulentă a oricărui sfat sau idee
care vine de la aceștia).
Adolescenții care obțin scoruri ridicate pe scala Dezaprobare corporala (BR=73) sunt
nemulțumiți de neajunsurile sau deviantele pe care le percep in legătura cu modul in care s-au
maturizat din punct de vedere fizic sau in legătura cu corpul lor. Tind de asemenea sa mani-
feste nemulțumire in legătura cu nivelul de atractivitate fizica si sociala. Aceste informații fi-
ind consistente cu cele obținute pe baza interviului clinic (afirma ca o deranjează kilogramele
in plus).
Adolescenții care obțin scoruri înalte pe scala Auto-deprexciere (BR=69) pot sa știe
cine sunt, însă sunt foarte nesatisfăcuți in privința imaginii de sine. Karina vorbește deschis
despre sentimentele legate de stima de sine scăzută și găsește puține aspecte de admirat la
propria persoană.
Un scor semnificativ deasupra mediei in ceea ce privește preocupările exprimate (scor
BR de 56) a fost obținut la scala Disconfort sexual. Adolescenții care obțin scoruri înalte pe
aceasta scala considera gândurile si sentimentele de natura sexuala ca fiind surse de confuzie
si foarte dezagreabile. În cazul Karinei, din interviul clinic a reieșit clar confuzia de identitate
sexuală (este convinsă că este interesată de fete) și preocupările persistente legate de sexuali-
tate și relațiile cu alte fete.

Sindroame clinice (Axa I)

 În urma interpretării scorurilor obținute la , Inventarul Clinic Millon pentru Ado-
lescenți – MACI, s-au obținut scoruri foarte înalte la scalele Trăiri anxioase (BR=79) și
Disfuncții alimentare (BR=75) și scoruri sugestive la scalele Predilecție spre abuz de sub-
stanțe (BR=65) și Tendințe impulsive (BR=67).
Sunt identificate probleme înalt semnificative clinic la scala Trăiri anxioase (scor BR
de 79). Adolescenții care obțin scoruri ridicate pe aceasta scala se simt măcinați de presimțiri
sumbre, fiind copleșiți de tot felul de chestiuni care ii fac nervoși si agitați.
Karina obține un scor semnificativ clinic la scala Disfuncții alimentare (scor BR de
75). Scorurile ridicate reprezintă tendințe distincte spre anorexia nervoasa si/sau bulimia ner-
voasa. Anorexicii manifesta o frica intensa de a nu se îngrașă, deși adesea sunt cu mult sub
greutatea normala. Bulimicii se angajează in episoade de mâncat necontrolat urmate de voma
auto-indusa sau de utilizarea inadecvata a laxtivelor sau diureticelor. Informațiile obținute in
urma interviului clinic nu indica existenta niciuneia dintre tulburările alimentare menționate
mai sus. Scorul ridicat la aceasta scala este mai degrabă relaționat cu dezaprobarea corpo-
rala si disconfortul resimțit din cauza kilogramelor in plus pe care fata consider că le are.
Scorul ridicat la scala Tendințe impulsive (BR=67) se manifestă prin tendința Karinei
de a reacționa intens emoțional la cea mai mica provocare. Copila dispune de un control
deficitar asupra impulsurilor sexuale si agresive, in vreme ce ambele se manifesta ca niște
forte puternice in timpul adolescentei. Aprinzându-se ușor cu privire la chestiuni minore, Ka-
rina își descarcă pornirile într-o maniera imprevizibila, impetuoasă si adesea provocatoare, în
special în relația cu mama.
Scorul ridicat la scala Predilecție spre abuz de substanțe (BR=65) sugerează faptul că
fata manifestă un risc crescut pentru consumul de droguri, tutun sau alcool. În urma interviu-
lui clinic nu am identificat astfel de comportamente la Karina, dar se recomandă o monitor -
izare mai atentă a anturajului și activităților ei.

III. Recomandări (Implicații ale Concluziilor pentru Obiectivul Psihodiagnosticului şi

Evaluării):
În urma concluziilor Psihodiagnosticului şi Evaluării formulăm următoarele recomandări aso-
ciate obiectivului psihodiagnosticului şi evaluării:
- Evaluare psihiatrică
- Psihoterapie individuală
- Parenting cu scopul îmbunătățirii comunicării cu copilul și implementării unor
strategii eficiente.
- Integrarea in activități sportive si recreative care să-i dezvolte Karinei interese
adecvate vârstei și relații adecvate.