Moara cu noroc

Opera „Moara cu noroc” de Ioan Slavici a fost publicata in volumul

„Nuvele din popor” in anul 1881.

Nuvele este specia geniului epic in proza de o intinde medie ,cu un

singur fir narativ ,personaje putine si un conficlt puternic,acestul
punandu-se pe construcita personajelor.

Opera este o nuvele realista prin lipsa idializarilor,veridicitate si

caracterul pshiologic.Din punct de vedere al continutului este o nuvele
pshilogocica prin folosirea monologului interior accentul punandu-se
pe conflictul pshiologic.

Titlul nuvelei are un dublu sens.Din punct de vedere denotativ indica

locul desfasurari actiunu,iar in sens conotativ indica macinarea
sufleteasca a lui Ghita.Sintagma „cu noroc” poate semnifica norocul
avut de Ghita cand reuseste sa stranga bani cu usurita ,in sens ironic
reprezinta ghinionul lui Ghita datorita alegerilor facute.

Tema operei este dezumanizarea lui Ghita transformandu-se dintr-un

om onest ,harnic,muncitor intr-un om dominat al banului si orgolului.In
acelasi timp tema poate fii viata taranilor romanai de la sfarsitul
secoloui XIX.

O secventa semnificativa pentru teme este scena confruntari dintre

Ghita si Lica din capitolul V.Ghita isi ia metode de precautie:il angajeaza
pe Marti,cumpara pistoale si isi ia caine.Ghita domina scena prin forta
fizica .Tanarul accepta sa i ia bani Lica ,dar isi impune conditile.Din
acesta scena cheie a nuvelei Ghita pierde lupta cu sine si cu ceilanti prin
accepatrea tovarasiei cu Lica.
O a doua secvenata este scena depozitei si judecatie.Ghita isi pierde
autoritate morala find controlat cu usurinta de Lica .Samadaul este
acum cele ce domina intreaga scena prin puterea de controrale a
omanelilor :il pacaleste pe Ghita si ii afecteaza relatia cu Ana,omare trei
oameni .

Motivele care completeaza tema operei sunt:fortuna labilis(vorbele

batranei),banului,hanului(perceput ce loc de dezumanizare).

Incipitul este sub forma unui prololog suprizand discutia dintere Ghita si
batrana .Dialogul arata opozita dintrge generatia modera si cea
conservatoare legata de traditi.Batrana Il avertizeaza pe ginere „Caci
daca e vorba nu saracica ci linistea colobei tale te face ferict”.

Finalul este in relatie de simetrire cu incipitul prin vorbele

batranei.Intoarsa de la sarbatorile pastelui cand vede ruinele carcumei
pune seama sfarsitului tragic al ficei si ginerelai sale pe sema destinului
„asa le-a fost data”.Batrane afirma ca prevestise acest final „simtea eu
ca na sa iasa bine”.

Viziunea despre lume a autorulu este una cirtica.Slavici imprima scrieri

sale,ca orice scritor ardelean,caracterulu moralizator .Lica ,Ghita si Ana
platesc cu pretul vieti pentru ca s-au abatut de la normal supravietuitori
sunt batrana (simbol al onestiei) si copiii care sunt nevinoavati datorita
varstei.

Actiune este fixata spatio-temporal ,ofera veridicitate eveneimentelor,

prin indic spatiali(„Ineu „ ,”Fundeni”) si temporali („Paste”,”Sfantul
Gheorghe”).

Din punct de vedere al limbajului este unul sobru fiind impregnat cu

cuvinte si expresi adrenelesti „puica”,”iaca”.
Conflictul principla al nuvelei este unul pshiologic a lui Ghita de a
ramne om cinstit si patima pentru bani .Conflictul interior se refleca in
plan exterio prin confruntatarea dintre Ghita si Lica .

In concluzie opera „Moara cu noroc”de Ioan Slavici este o nuvela

realista prin veridicitate,fixarea actiuni spatio-
temporal,tema,viziune .Este o nuvle pshilogica prin punerea acentului
pe confictul pshiologic.

-naratorul