Secţiunea 1.

2, „Microbi folositori
omului”, le atrage elevilor atenţia asupra
faptului că unii microbi sunt benefici,
prin intermediul analizării diferitelor
metode şi mijloace prin care îi putem
folosi în folosul nostru.

În cadrul unei activităţi de preparare a

iaurtului, elevii observă, mai întâi, felul
în care microbii pot fi de folos în
industria alimentară.
Lactobacillus
Activitatea complementară încurajează
elevii să discute despre experimentele
lor, examinând la microscop o cultură
din iaurt şi observând ei înşişi prezenţa
bacteriilor folositoare.

OBIECTIVELE TRIMITERI LA
LECŢIEI CURRICULUMUL NAŢIONAL
Toţi elevii:
 vor înţelege că microbii benefici ne pot ajuta să
rămânem sănătoşi
 vor şti că majoritatea microbilor sunt benefici Timp estimat pentru predare
oamenilor 50 de minute
 vor şti că putem profita de pe urma microbilor

Elevii cu capacităţi deosebite:

 vor înţelege că avem nevoie de colonizarea bacteriană
pentru a ne bucura de o viaţă sănătoasă
 vor şti că trebuie să ne protejăm flora microbiană
normală
 1.2 Microorganisme
Microbi folositori omului
Informaţii generale
Bacteriile sunt organisme unicelulare. Chiar dacă unele ne pot
Cuvinte cheie îmbolnăvi, majoritatea ne ajută sau ne fac bine. Unul dintre cele mai
cultură importante feluri prin care bacteriile sunt benefice omului poate fi
colonizare
observat în industria alimentară. Derivaţii naturali, obţinuţi în urma
contaminare
multiplicării microbiene normale, sunt folosiţi pentru a fabrica multe
fermentaţie
incubaţie dintre produsele pe care noi le consumăm zi de zi.
floră naturală Fermentaţia provoacă o transformare chimică în alimente. Acesta
pasteurizare este un proces prin care microbii descompun zaharurile complexe în
probiotic compuşi simpli cum ar fi dioxidul de carbon şi alcoolul. Fermentaţia
transformă produsul dintr-un aliment în altul.
Materiale Fermentaţia acetică a microbilor produce oţet. Fermentaţia lactică
necesare produce iaurt şi brânză. De asemenea, anumite ciuperci sunt folosite
Pentru fiecare elev pentru a face brânza albastră! Drojdia, Saccharomyces cerevisiae,
 pahar de laborator este folosită pentru a fabrica pâine şi produse de panificaţie prin
 film alimentar/folie
fermentaţie. Vinul şi berea sunt produse prin aceeaşi metodă, deşi
alimentară
 un exemplar dinSH 1 şi alcoolul se obţine după fermentaţie, atunci când microbii se dezvoltă
din SW 1 în lipsa aerului. Bacteriile şi ciupercile sunt folosite şi în industria
 lapte praf ciocolatei. Aceste organisme produc, prin fermentaţie, acidul care
 lapte integral dizolvă coaja tare a boabelor de cacao, miezul fiind astfel despărţit
 iaurt natural de coajă.
nepasteurizat Atunci când bacteriile Streptococcus thermophilous sau Lactobacillus
 linguriţă sterilizată
bulgaricus sunt adăugate în lapte, acestea consumă zaharurile în
Pentru grup timpul fermentaţiei, transformând laptele în iaurt. În produsele din
 plită lapte fermentat, există atât de mult acid încât puţini microbi care ne-
 bain-marie la 20oC ar putea dăuna pot supravieţui.
 bain-marie la 40oC Bacteriile Lactobacillus sunt, în general, considerate bacterii utile sau
„prietenoase”. Bacteriile prietenoase care ne ajută să digerăm
Activitate
complementară mâncarea au fost numite bacterii probiotice, adică „pentru viaţă”.
 un exemplar din SW 2 Acestea sunt bacteriile pe care le găsim în iaurturile şi în băuturile
 bec Bunsen probiotice pe care le consumăm.
 folii
 albastru de metil Pregătire prealabilă
 microscop cu rezoluţie
X40 1. Exemplar din SH 1, SW 1 şi SW 2 pentru fiecare elev.
 lamele de microscop 2. Achiziţionaţi un bax de iaurturi naturale proaspete şi lapte praf.
 pipete sterile
3. Pentru fiecare grup, fierbeţi cel puţin o linguriţă de iaurt pentru
a-l pasteuriza.
Măsuri
de precauţie
 În timpul preparării, elevii Materiale didactice disponibile pe internet
trebuie să poarte un halat
sau un şorţ şi ochelari de  Un film demonstrativ al activităţii
protecţie
 Fotografii mărite cu microbi benefici
 Coloraţi lamele easupra
chiuvetei  SH 1 în format MS PowerPoint
 Imagini mărite ale iaurtului pe lamelă
 1.2 Microorganisme
Microbi folositori omului

Introducere

1. Începeţi lecţia explicând că există milioane de specii de microbi şi că majoritatea acestora sunt
inofensivi pentru oameni; unii sunt, de fapt, foarte benefici. Întrebaţi elevii dacă ei cunosc metode
prin care putem folosi microbii în avantajul nostru. Exemplele pot face referire la: Penicillium
(ciupercă) folosit pentru a produce antibiotice, anumiţi microbi care descompun animale şi plante
moarte pentru a obţine îngrăşământ, microbi care ne ajută să digerăm hrana, unii fiind chiar folosiţi
pentru a transforma laptele în iaurt, brânză şi unt.
2. Reamintiţi-le elevilor că microbii, la fel ca oamenii, sunt fiinţe vii şi au nevoie de o sursă de hrană
pentru a se dezvolta şi a se înmulţi. Nevoile lor alimentare sunt diferite însă, de obicei, toate
produsele pe care noi le consumăm pot constitui o sursă de hrană pentru mulţi microbi. De
asemenea, microbii produc reziduuri, care pot fi atât benefice, cât şi dăunătore pentru oameni.
Întrebaţi elevii dacă au văzut cum se transformă laptele în iaurt. Deşi pentru noi aceasta poate fi o
problemă, în industria lactatelor este un procedeu (fermentaţia) folosit pentru a fabrica iaurtul.
3. Explicaţi-le că fermentaţia este o transformare sau un proces chimic prin care bacteriile „consumă”
zaharurile şi produc acizi şi gaze. Acest proces este folosit în industria alimentară pentru a produce
vin bere, pâine, iaurt şi multe alte alimente. Pentru a prepara iaurtul, bacteriile adăugate în lapte
consumă zaharurile din acesta şi, prin fermentaţie, le transformă în acid lactic. Acidul lactic îngroaşă
laptele, transformându-l în iaurt. Spuneţi clasei că urmează să prepare ei înşişi iaurt pentru a putea
observa procesul de fermentaţie.

Activitate principală
1. Această activitate cuprinde 3 teste care pot fi efectuate de întreaga clasă sau în grupuri.
2. Oferiţi clasei sau grupurilor reţeta pentru prepararea iaurtului (SH 1). Este important ca fiecare etapă
a reţetei să fie explicată clasei, printr-o discuţie de grup care să detalieze desfăşurarea fiecărui pas.
a. Laptele praf ajută la îngroşarea amestecului
b. Fierberea laptelui ajută la eliminarea microbilor nedoriţi. Mai apoi, amestecul va fi incubat la o
temperatură favorabilă dezvoltării microbilor. Alte organisme pot pot interveni în procesul de
fermentaţie sau, dacă ajung în iaurt, pot provoca toxiinfecţie alimentară.
NOTA 1 dacă nu aveţi posibilitatea de a fierbe laptele în clasă, puteţi folosi lapte UHT sau lapte
pasteurizat.
c. Dacă amestecul nu este răcit, înainte de a adăuga iaurtul în pasul 4, microbii „care fac iaurtul”
vor fi ucişi.
d. Iaurtul conţine microbii necesari preparării sale, precum Lactobacillus sau Streptococcus.
Adăugăm iaurtul în amestecul pe bază de lapte pentru ca microbii să transforme, prin
fermentaţie, amestecul respectiv.
e. Agitarea amestecului permite răspândirea omogenă a bacteriilor Lactobacillus. Este important
să folosim o lingură sterilă pentru a evita contaminarea amestecului cu microbi nedoriţi, cum
ar fi mucegaiurile.
f. De asemenea, vasele sterile cu capac împiedică contaminarea cu microbi nedoriţi care ar
putea afecta procesul de fermentaţie.
g. 32oC - 43oC este intervalul de temperatură ideal pentru dezvoltarea bacteriilor Lactobacilli
sau Streptococcus. Amestecul se poate lăsa la temperatura camerei, dar perioada necesară
înmulțirii microbilor şi producerea acidului lactic se poate prelungi cu până la 5 zile.
NOTA 2 Dacă este necesar, pentru a desfăşura această activitate, se pot f
olosi cantităţi mai mici de lapte.
 1.2 Microorganisme
Microbi folositori omului

Activitate principală

1. Explicaţi clasei fiecare test

a. Testul 1 - Realizaţi experimentul urmând reţeta (SH 1), folosind iaurtul din pasul 4.
b. Testul 2 - Realizaţi experimentul urmând reţeta (SH 1), folosind iaurtul sterilizat (fiert) din pasul
4.
c. Realizaţi experimentul folosind reţeta din (SH 1) dar, la pasul 7, incubaţi jumătate din mostre la
temperatura recomandată, iar cealaltă jumătate la 20oC sau în frigider.
2. Subliniaţi faptul că bacteriile Lactobacillus aflate în iaurt sunt benefice sau „prietenoase”, fiind
cunoscute sub numele de probiotice. Aceste bacterii sunt benefice deoarece
a. ne apără împotriva bacteriilor dăunătoare care ne pot îmbolnăvi
b. ne ajută să digerăm anumite alimente
3. Elevii îşi vor nota observaţiile în fişa de activităţi a elevului (SW 1).

Recapitulare

Verificaţi dacă elevii au înţeles, punându-le următoarele întrebări:

a. Cum se numeşte procesul care a transformat laptele?
Fermentaţia este procesul prin care laptele se transformă în iaurt. În timpul fermentaţiei, microbii
consumă zaharurile simple şi le transformă în acizi, gaz şi alcool.
b. De ce este important să adăugăm iaurt în amestecul de lapte?
Iaurtul nepasteurizat conţine bacterii care realizează fermentaţia.
c. Ce se întâmplă când se adaugă iaurt pasteurizat în lapte şi de ce?
Nu se produce nicio schimbare deoarece iaurtul a fost fiert şi toţi microbii au fost ucişi.
Fermentaţia nu poate avea loc atunci când se adaugă iaurt pasteurizat în lapte.
d. Ce schimbări apar atunci când laptele devine iaurt şi de ce se petrec acestea?
Acidul lactic produs de bacterii a acrit laptele, îngroşându-l şi schimbându-i puţin culoarea.
e. De ce este important să păstrăm amestecul la cald peste noapte?
Bacteriile preferă să se dezvolte la temperaturi de aproximativ 37oC. Alte temperaturi fie omoară
microbii, fie le încetinesc ritmul de dezvoltare. Este important ca bacteriile să se dezvolte şi să se
înmulţească rapid pentru a produce suficient acid lactic care să transforme laptele în iaurt.
f. Ce se întâmplă dacă experimentul dă greş?
Dacă laptele pasteurizat se transformă în iaurt – este posibil ca laptele să nu fi fost fiert
corespunzător sau mostrele să fi fost contaminate.

# Activitate complementară

Oferiţi elevilor un exemplar din SW 2. Urmaţi instrucţiunile şi examinaţi microbii la microscop. Dacă iaurtul
este foarte gros, elevii ar putea fi nevoiţi să-l dilueze cu apă. Puteţi cere elevilor să efectueze testul acesta
folosind, mai întâi, doar iaurt, iar apoi iaurt diluat cu apă.
Nu uitaţi că cu cât iaurtul este mai diluat, cu atât bacteriile vor fi mai dispersate şi mai greu de observat
pe lamelă.
 1.2 Microorganisme
Microbi folositori omului

Testul 1 – Iaurt

Înainte de incubare După incubare

Care era consistenţa amestecului? lichidă groasă şi cremoasă

Cum mirosea amestecul? ca laptele ca mâncarea stricată

Ce culoare avea amestecul? albă gălbuie / albă

Testul 2 – Iaurt pasteurizat

Înainte de incubare După incubare

lichidă
lichidă
Care era consistenţa amestecului? (nicio schimbare)
ca laptele (nicio
ca laptele
Cum mirosea amestecul? schimbare)
Ce culoare avea amestecul? albă albă (nicio schimbare)

În ce fel s-a modificat amestecul în timpul fermentaţiei?

În timpul testului 1, după adăugarea iaurtului, amestecul a devenit mai gros datorită fermentaţiei acidului
lactic şi prezenţei microbilor. În cazul celui de al doilea test nu s-au observat modificari deoarece nu
existau microbi.

Testul 3
Concluzii
1. Ce a făcut ca laptele să se transforme în iaurt?
Cât Microbii
a durat până s-a obţinut
adăugaţi în lapteiaurtul atunci când
au transformat amestecul
zaharurile în aacid
fostlactic.
incubat la: a făcut laptele să se îngroaşe
Acesta
şi să devină iaurt.
20 oproces?
2. Cum se numeşte acest C aprox. 3-5 zile 40 oC peste noapte
Fermentaţie lactică.
3. Explicaţi diferenţa dintre rezultatele obţinute la testul 1 şi cele obţinute la testul 2.
În cazul testului 2, totul era sterilizat. În consecinţă, nu existau microbi care să realizeze fermentaţia
lactică.
4. Care este tipul şi numele microbilor ce pot fi folosiţi pentru a prepara iaurt?
Bacteriile din genul Lactobacillus şi Streptococcus.
5. De ce a durat mai mult obţinerea iaurtului la 20 oC decât la 40 oC?
Bacteriile preferă să se dezvolte la temperatura corpului, adică la 37 oC. La 20 oC, bacteriile au nevoie
de mai mult timp pentru a se înmulţi şi, prin urmare, produc mai încet acidul lactic.
6. Înainte de incubare, s-a folosit o lingură sterilă pentru a agita amestecul (pasul 5). Ce crezi că s-ar
întâmpla dacă s-ar folosi o lingură murdară?
Iaurtul obţinut ar putea fi contaminat cu microbi dăunători.
 Cum se prepară iaurtul
Adaugă două linguri de lapte praf degresat
în 500 ml de lapte integral.

Pune amestecul la fiert, la foc mediu, timp de

30 de secunde, amestecând continuu pentru o
omorî bacteriile nedorite. Ai grijă să nu dea în
foc!
Răceşte-l până ajunge la 46-60°C.

Împarte amestecul răcit în două recipiente sterile şi

marchează-le cu 1, respectiv 2.
Testul 1 : adaugă 1-2 linguriţe de nepasteurizat
Testul 2 : adaugă 1-2 linguriţe de iaurt pasteurizat
Amestecă ambele compoziţii folosind o lingură
pe care ai sterilizat-o, mai întâi, în apă în
fierbere.
Acoperă fiecare recipient cu o folie de aluminiu.

Pune ambele amestecuri în bain-marie la

32-43°C în apă fierbinte, timp de 9-15 ore
până obţii consistenţa dorită.
Testul 1 – Iaurt
Înainte de incubare După incubare

Care era consistenţa amestecului?

Cum mirosea amestecul?

Ce culoare avea amestecul?

Testul 2 – Iaurt pasteurizat

Înainte de incubare După incubare

Care era consistenţa amestecului?

Cum mirosea amestecul?

Ce culoare avea amestecul?

În ce fel s-a modificat amestecul în timpul fermentaţiei?

_____________________________________________________________________________________

Testul 3
Cât a durat până s-a obţinut iaurtul atunci când amestecul a fost incubat la:

20 oC ___________ 40 oC ___________

Concluzii
1. Ce a făcut ca laptele să se transforme în iaurt?
__________________________________________________________________________

2. Cum se numeşte acest proces?

___________________________________________________________________________

3. Explicaţi diferenţa dintre rezultatele obţinute la testul 1 şi cele obţinute la testul 2.

___________________________________________________________________________

4. Care este tipul şi numele microbilor ce pot fi folosiţi pentru a prepara iaurt?
___________________________________________________________________________

5. De ce a durat mai mult obţinerea iaurtului la 20 oC decât la 40 oC?

____________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________

6. Înainte de incubare, s-a folosit o lingură sterilă pentru a agita amestecul (pasul 5). Ce crezi că s-ar
întâmpla dacă s-ar folosi o lingură murdară?
__________________________________________________________________________
 Procedeu
Testul 1
1. Pune o picătură mică de iaurt pe lamela microscopului.
2. Cu ajutorul unei alte lamele curate, întinde iaurtul, într-un strat subțire, pe toată suprafaţa
primei lamele.
3. Lasă lamela să se usuce la aer, apoi trece-o pe deasupra unei flăcări Bunsen pentru a fixa
frotiul.
4. Acoperă frotiul cu câteva picături de albastru de metil şi lasă-l să acţioneze 2 minute.
5. Înlătură orice exces de colorant trecând lamela pe sub un jet de apă slab.
6. Acoperă preparatul cu o folie şi examinează lamela la un microscop de înaltă rezoluţie.
7. Notează-ţi observaţiile mai jos.

Testul 2
Cum se prepară frotiul:
1. Repetă etapele 1-7, de mai sus, înlocuind iaurtul nepasteurizat cu iaurt pasteurizat.
Iaurt

1. Apropiere 2. Lipire

3. Întindere

Observaţii
1. Ce ai observat în frotiul de iaurt?
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
2. Ce ai observat în frotiul de iaurt pasteurizat?
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
3. După părerea ta, ce a cauzat această diferenţă?
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________