Metoda pălăriilor gânditoare este una dintre tehnicile interactive de stimulare a

creativităţii elevilor. Este foarte utilă mai ales la orele de literatură, îndeosebi la
cele de caracterizarea personajelor. Elevii învaţă prin descoperire şi îşi însuşesc
trăsăturile personajelor printr-un schimb de informaţii.

CLASA: a II-a
ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARE
TEMA : “ Căţeluşul şchiop”, de Elena Farago
Pe catedră am şase pălării de culori diferite. Pentru fiecare pălărie voi numi câte un copil care va răspunde
cerinţei de sub pălărie.

1. Pălăria albă - INFORMEAZĂ

Ce informaţii avem despre “căţeluşul şchiop”? Dar despre copii?

Ce informaţii lipsesc sau nu le cunoaştem?
Nu ştim care a fost motivul pentru care copilul l-a lovit pe căţeluş.
Cum putem obţine aceste informaţii?
Povestind întâmplări văzute sau transmise despre comportamentul copiilor şi al câinilor.

2. Pălăria roşie - SPUNE CE SIMŢI!

- Uite cum privesc eu această situaţie!

Copilul nu a ştiut cum să se joace cu căţelul, poate l-a tras de coadă sau l-a fugărit, iar el s-a apărat şi şi l-a
muşcat.
Eu sunt foarte supărată pe copil şi-mi pare rău că acest căţel a fost lovit cu răutate în picior. Vă imaginaţi cât a
suferit căţelul? Este cel mai rău copil cel ce repetă fapta lui.
Voi ce credeţi sau ce-aţi face?
Copiii răspund la întrebări.
Chiar la noi pe stradă sunt câini fără stăpâni şi nimeni nu le găseşte un adăpost. Voi sunteţi de acord să rămână
pe stradă? Când plouă nu au unde să se adăpostească!

3. Pălăria verde - GENEREAZĂ IDEILE NOI

Oferă soluţii, idei.

Putem amenaja un adăpost în curtea şcolii, pe scara blocului sau să instalăm cuşti pentru ei, unii pot fi duşi la
ţară la bunici. Putem ruga părinţii să ne ajute să scriem o scrisoare primarului.
- Ce credeţi, putem găsi şi alt mod de rezolvare?

4. Pălăria galbenă - ADUCE BENEFICII

- Ce se va spune despre noi dacă vom face ce-ai spus? Eu cred că părinţii vor fi de partea noastră şi vor construi
chiar ei cuşti pentru câini. Vom fi apreciaţi pentru ideile noastre.
5. Pălăria neagră - ASPECTE NEGATIVE

Sunt prea mulţi câini. Câinii ar face mizerie şi zgomot.

Nu toţi oamenii iubesc animalele. Ei vor fi tot liberi şi copiii vor fi în pericol. Nu se respectă regulile de igienă.

6. Pălăria albastră - CLARIFICĂ

Pune o întrebare colegilor tăi să verifici dacă au înţeles conţinutul poeziei.

7. Pălăria albă

Putem să tragem o concluzie?

Câinii trebuie protejaţi de primărie şi de oameni. Să li se facă adăposturi.

 Ce trebuie să facem noi?

 Să scriem o scrisoare primarului sau să-l sunăm la telefon.
 Ce putem reţine din tot ce s-a spus?
 Să scriem scrisoare primarului?
 Să hotărâm cine o va duce la primărie.
 Iar noi vom continua să-I hrănim şi nu vom uita – “ Nu loviţi câinii!”, “ Faceţi numai fapte bune!”
În concluzie ,prin folosirea la oră a acestor metode interactive care stimulează elevul şi îl fac să descopere singur
noile noţiuni pornind de la ceea ce cunoaşte, învăţarea are o mai multă eficienţă.

Considerăm că utilizarea alternativelor metodologice moderne în activitatea didactică contribuie la îmbunătăţirea

calităţii procesului instructiv-educativ, având cu adevărat un caracter activ-participativ şi o reală valoare
educativ-formativă asupra personalităţii elevilor.

Un învăţământ modern, bine conceput, va permite iniţiativa şi spontaneitatea, creativitatea elevului, dar şi
dirijarea, îndrumarea sa, existenţa unor relaţii de cooperare între profesor şi elev. Acesta este elementul esenţial
al învăţământului modern.

BIBLIOGRAFIE

 Bratu, G. – Aplicaţii ale metodelor de gândire critică la învăţământul primar, Bucureşti, Editura Humanitas
Educaţional, 2004, pag. 120-122;
 Cerghit, I. – Metode de învăţământ, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1983, pag. 90-94;
 Dumitru, I. – Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă, Timişoara, Editura de Vest, 2000, pag. 56, 83, 89;
 Macarie, C. – Alternativele metodologice moderne – o provocare pentru activitatea didactică, Târgu-Jiu, Editura
Măiastra, 2005, pag. 39, 124-125;
 Învăţământul Primar – revistă dedicată cadrelor didactice, Bucureşti, Editura Minerva

Exemplu de întrebări / comportamente posibile în cazul acestei metode.

Clasa a X-a, text suport Ion de Liviu Rebreanu.
Metoda presupune existenţa a şase pălării gânditoare de culori diferite: alb, roşu, galben, verde, albastru
şi negru. Elevii se împart în şase grupe , fiecărei grupe corespunzându-i câte o culoare. Pălăria
albă este cea care oferă înformaţii exacte, este obiectivă, asemenea unui computer. Elevii ce
poartă această pălărie pot formula întrebări: „ Ce informaţii avem? ”
Posibil răspuns: « Ion al Glanetaşului : un flăcău din sat, dar foarte harnic , iubitor de pământ, fără pământ
(sărac), ceea ce-i provoacă o mare nelinişte sufletească, făcând un compromis pentru a-l obţine (glasul
pământului). Se căsătoreşte cu Ana, o fată urâtă, dar bogată, deşi o iubeşte în continuare pe Florica ( frumoasă
şi săracă ). Este prins şi omorât de bărbatul acesteia, George, care se căsătorise cu Florica după
ce Ana, pe care el o iubea, l-a îndepărtat pentru Ion.»
Pălăria roşie dă frâu liber sentimentelor. Cei ce poartă acest semn trebuie să spună ce
sentimente nutresc faţă de personaj, fără să aducă argumente logice. „ Ce sentimente se desprind ? ”
Posibil răspuns: « milă: În diverse situaţii, Ion stârneşte milă, fiindcă este deposedat de ceea ce-i este lui cel
mai drag, Pământul. Tatăl său este cel care îl aduce în sapă de lemn, din cauza băuturii. Ion simte cel mai adânc
această decădere, când urcă acolo, pe deal, şi vede acel Paradis pierdut : „ – Locul nostru, săracul... ” dragoste,
admiraţie, respect, simpatie: pentru că e harnic ; atracţie: pentru că iubeşte pământul şi vrea să-l obţină cu orice
preţ ; respingere, ură: pentru că o seduce pe Ana şi o împinge la sinucidere. »
Pălăria galbenă este simbolul gândirii pozitive şi constructive a elevului. Cei din echipă
trebuie să găsească şi să demonstreze cu argumente logice o latură pozitivă a personajului Ion.
Posibil răspuns: « Personajul Ion , în ciuda hărniciei ce-l caracterizează pe parcursul întregii lecturi s-a dovedit
a fi un personaj rău. Ceea ce este pozitiv în el este, fireşte, hărnicia şi perseverenţa în a-şi atinge scopul. Luptă cu
el însuşi, cu sentimentele sale, dar şi cu cei din jur de dragul pământului pe care-l iubeşte ca pe o ibovnică. „ Apoi,
încet , cucernic, fără să-şi dea seama, se lăsă în genunchi, îşi coborî fruntea şi-şi lipi buzele cu voluptate de
pământul ud (...) Îşi încrucişă braţele pe piept şi-şi linse buzele simţind neîncetat atingerea rece şi dulceaţa
amară a pământului ”. Toata viaţa iubeşte cu patimă aceeaşi femeie , fără să-şi abandoneze sentimentele, chiar
dacă a fost „ silit ” de împrejurări să se căsătorească cu altcineva. „ – Nu vezi tu cum e lumea de azi, Florico? ...
Vai de sufletul meu ... Crede-mă ... În inima mea tot tu ai rămas crăiasă...” (...) „ Numai tu mi-eşti dragă în lume,
Florică, auzi tu?... Auzi? ”. Este un tânăr defavorizat din punct de vedere social, însă harnic şi dornic de muncă.
Îl macină sărăcia în care se zbate şi necazul ce căzuse pe capul său era că fără Ana „ nu mai scap de sărăcie până-
i Prut şi Siret.” Căsătoria cu Florica nu l-ar fi avantajat să se numere printre fruntaşii satului. »
Pălăria verde simbolizează gândirea creativă. Asemenea culorii verzi care exprimă
renaşterea, cel ce poartă acestă pălărie trebuie să fie creativ, să găsească un alt fir epic.
Posibil răspuns: « Dacă Ion s-ar fi căsătorit cu Florica, ar fi fost împăcat cu sine însuşi că şi-a urmat iubirea,
şi, deşi sărăci amândoi, Ion prin hărnicia lui ar fi reuşit să muncească şi să agonisească ceva avere care-l ridica,
mai tîrziu, într-o poziţie privilegiată în lumea satului.»
Pălăria neagră este cea care punctează numai aspectele negative ale personajului,
inventariază numai greşelile acestuia. Această pălărie e de preferat să îşi expună ipotezele la
sfârşit, adică după intervenţia pălariilor: galbenă, verde şi roşie, pentru a nu oprima ideile
creative ale acestora. Posibil răspuns: « Ion nu este sincer. Dacă o iubea cu adevărat pe Florica nu renunţa
la ea atât de uşor. Iar pe Ana, trebuia să o respecte, fiindcă prin intermediul ei scăpase de sărăcia ce-l măcina de
multă vreme, şi nu să o bată, încât să-i determine moartea. Este un om fără pic de suflet, dacă ne gândim că nu avut
grijă nici de copilaşul lui. Pe Ana, nu a putut să o iubească, dar de copil trebuia să aibă mare grijă, doar era
copilul său. Este meschin, rău, viclean, ipocrit, egoist, capabil de orice lucru necugetat şi necurat, să obţină tot ce
este mai bun şi de care să se bucure doar el. După moartea Anei, vrea să se întoarcă la Florica pe care umilit-o
odinioară, când a părăsit-o că era săracă, deşi la fel era şi el. »
Pălăria albastră este moderatorul şi deţine controlul întregii activităţi. Monitorizează şi
are în vedere respectarea regulilor. Introduce pălăria albă şi pune întrebări celorlalte.
Reconcentrează informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile principale şi concluziile
la sfârşit. „ Putem să rezumăm? ”, „ Care sunt ideile principale? ” Posibil răspuns: « Ion pendulează
între cele două „ glasuri ”: „ glasul pământului ” şi „ glasul iubirii ”; are mai multe defecte, decât calităţi; este un
personaj- simbol al ţăranului iubitor de pământ. »
 Avantajele metodei pălărilor gânditoare: stimulează creativitatea, gândirea colectivă şi
individuală a elevilor ; încurajează şi exersează capacitatea de comunicare a acestora ; se poate
aplica unei largi categorii de vârste; determină şi activează comunicarea şi capacitatea de lua
decizii; încurajează gândirea laterală, constructivă, complexă şi completă.
Dezavantajele sunt doar de ordin evaluativ, întrucât nu se poate stabili exact care şi cât de
însemnată este contribuţia fiecărui elev la lecţie.
Metodologie, condiţii de aplicare:
Metodologie: Se împarte clasa în şase grupe, fiecare grupă corespunzând câte unei pălării. În
cazul în care numărul de elevi din clasă nu e divizibil cu şase, nu este obligatoriu ca grupele să
aibă acelaşi număr de elevi, se poate lucra şi cu grupe inegale ca număr.
Condiţii: grupele lucrează simultan, iar răspunsurile grupelor sunt prezentate succesiv.
Am utilizat deseori această metodă în procesul de predare –învăţare şi am sesizat că este o
metodă la îndemâna elevilor, se poate aplica lejer la clasă. Evident, nu se poate obţine
performanţă la clasa la care elevii au neglijat să citeasă opera literară în cauză. Au existat situaţii
în care niciunul dintre membrii unei echipe să nu poată nota nici o observaţie, fiindcă nu citiseră
opera literară respectivă. Activitatea acesteia a fost preluată de către celelalte echipe. Elevii din
această grupă au remarcat dificultatea emiterii unor ipoteze personale, principalul motiv fiind
absenţa lecturii, iar pentru orele următoare au citit din propria iniţiativă operele din programa în
curs fără să li se impună.
Toate aceste motive şi avantaje ne determină să recomandăm cu căldură utilizarea
acestei metode

Clasa: a III-a A
Disciplina Limba si literatura romana
Subiectul Propozitia simpla.Parti principale de propozitie
Tipul lectiei consolidare de cunostinte
METODE SI PROCEDEE :
conversatia, explicatia, exercitiul, observatia, problematizarea, metoda palariilor
ganditoare.
MIJLOACE DIDACTICE :
- culegere de exercitii gramaticale, fise de evaluare, planse –Partile principale de propozitie, laptop,
retroproiector, palariile ganditoare.
LOCUL DE DESFASURARE :- sala de clasa ;
TIMP DE LUCRU : 50 minute
FORME DE ORGANIZARE: frontal, pe echipe, individual,

Propozitia este o comunicare spusa sau scrisa cu un singur predicat..

Propozitia simpla este propozitia formata numai din subiect si predicat.

partea principala de propozitie despre care se spune ceva cu ajutorul predicatului.Raspunde la intrebarile :cine ?, ce ? puse
predicatului.

-…partea principala de propozitie care arata ce face, cum este ce se spune despre subiect.Raspunde la intrebarile :ce
face ?, ce este ?, ce se spune despre subiect ?

Elevii privesc prezentarile si asculta explicatiile.

Se imparte clasa in sase echipe:. Se dǎ fiecǎrei echipe cate o palarie iar sub palarie vor descoperi o fisa de lucru.

PALARIA ALBA (informeaza )

Analizeaza subiectul si predicatul din propozitia data :

Randunica zboara pe deasupra casei.

Palaria albastra (clarifica – moderatorul)

Se da urmatoarea propozitie:

Taranul necajit privea carul stricat.

Care sunt intrebarile corespunzatoare pentru a afla subiectul si predicatul?

Palaria verde (idei noi - ganditorul)

Gaseste predicate pentru subiectele date :

Florile

Copiii

Ele …………………..

Palaria neagra (aspecte negative – criticul)

Barati formele gresite din exemplele urmatoare :

Parintii mei a plecat/ au plecat la tara .

Cititorii a primit/au primit autografele scriitorului.

Palaria rosie (spune ce simti – psihologul)

Alcatuiti versuri de primavara, folosind urmatoarele rime:

……………………canta

……………………se-avanta

……………………zambeste

……………………iubeste

Palaria galbena (aspecte pozitive – creatorul)

Compune versuri cu ajutorul subiectelor( rima) :

S-a sfarsit si …………….

Si in loc a venit …………

bine-ai venit !

………… de mult te-am pomenit

Pentru a evalua cunostintele dobandite, se va rezolva o fisa de evaluare ce contine sarcini de lucru referitoare la propozitie si partile principale de
propozitie.

- Voi explica fisa de lucru

(anexa 1).

-Voi face aprecieri asupra modului de desfasurare a lectiei.

Se dǎ spre completare o „scrisoare deschisǎ” cǎtre pǎrinti, prin care se face autoevaluarea.

Fisa de lucru.

1.Partile principale de propozitie sunt………………

2.Subliniati partile principale de propozitie din textul urmator:

Vine vacanta in curand.

Noi asteptam de mult vacanta mare.

Maria si Alina pleaca la mare.

La munte merg ei.

3.Analizati subiectul si predicatul din prima propozitie.

Această metodă vizează diferite tipuri de gândire, urmăreşte realizarea feed-backului, verifică, fixează şi
sistematizează cunoştinţele. Folosirea ei presupune alegerea unor texte literare care să aibă un caracter
interdisciplinar. Am confecţionat şase pălării foarte atrăgătoare, fiecare având câte o culoare: alb, roşu,
verde, galben, albastru şi negru. Când un elev îşi alege o pălăriuţă, va interpreta rolul precis pe care
culoarea respectivă îl are şi pe care el îl cunoaşte. Pălăria albastră anunţă subiectul pus în discuţie,
introduce pălăria albă în scenă, pune întrebări pălăriilor ţinând cont de culoare, preia controlul întregii
activităţi. Poate fi numită moderatorul acţiunii. Pălăria albă este povestitorul, deci i se va cere să redea
pe scurt conţinutul textului. Pălăriuţa roşie, fiind psihologul, poate primi sau poate adresa întrebări de
genul: Care sunt sentimentele pe care le nutreşti faţă de personajele din text? Cum te-a afectat
întâmplarea? etc. Pălăria neagră( criticul) vede tot timpul partea negativă a faptelor. Poate primi /
adresa întrebări de tipul: Ce nu ţi-a plăcut? Cu ce nu ai fost de acord? Ce fapte dezaprobi? Pălărioara
verde(gânditorul) este creativă. Solicită colegelor efort creativ prin întrebări referitoare la modul în care
ar proceda dacă ar fi în locul personajelor din text. Pălăria galbenă, numită şi creatorul, reprezintă
simbolul gândirii pozitive şi constructive. Poate primi/formula cerinţa de a găsi alt final întâmplării sau
de a o continua. La clasele mici sau la începutul practicării metodei, recomand ca rolul pălăriuţei albastre
să fie interpretat de învăţător. Aplicarea cu succes a metodei, necesită câteva etape pregătitoare:
anunţarea activităţii, stabilirea copiilor care vor purta pălăriile( la început dirijată în funcţie de abilităţi)
sau repartizarea pe grupe, reamintirea relaţiei culoare - sarcini, abordarea subiectului pe care se va lucra
cu un moment de reflectare. Gânditorul ne relatează cum ar fi procedat în locul diferitelor personaje sau
îşi imaginează ce ar fi făcut dacă ar fi fost unul dintre ele. Ultimul cuvânt îl are pălăria creatoare, care
poate continua povestea sau îi poate găsi un alt final. Cvintetul este o poezioară de cinci versuri prin care
se rezumă un conţinut de idei. Activitatea se poate desfăşura individual, în perechi, în echipă. Structura:
- are un titlu 1. Primul vers este un singur cuvânt- cheie (substantiv); 2. Al doilea vers este format din
două adjective care descrie ceva; 3. Al treilea vers este format din trei verbe ( de obicei la gerunziu); 4. Al
patrulea vers este format din patru cuvinte şi exprimă păreri, sentimente faţă de subiectul în cauză; 5. Al
cincilea vers este un cuvânt care exprimă esenţa problemei