1. Sunt particulare de dimensiuni foarte mici intre 10-300 = 1 nm ( 1 nm=
m). Pentru acest motiv nu pot fi vazuti decat cu ajutorul microscopului electronic. 2. Absenta structurii celulare 3. Poseda un singur tip de acid nucleic (ADN + ARN) 4. Absenta metabolismului propriu (in absenta organismului gazda sunt incapabile sa se reproduca) 5. Sunt filtrabile si ultrafiltrabile, pe baza acestui caracter pot fi separate de bacterii). 6. Sunt paraziti intra celulari obligatorii. Nu pot fi cultivate pe medii de cultura obisnuite folosite in mod normal , in bacteriologie.
7. Nu cresc si nu se divid, inmultirea lor se face prin replicare.
8. Sunt specifice, fiecare virus provocand o anumita boala. 9. Produc incluzii in celulele parazitate. Prezenta acestor incluzii nucleare citoplasmatice sau concomitent in nucleu si citoplasma, in anumite tesuturi sugereaza diagnosticul de laborator al unor viroze deoarece sunt caracteristice. 10. Fiecare virus prezinta o structura antigenica specifica, adica structura lor proteica induce in organismul uman in care patrund sinteza de anticorpi specifici. Omul si animalele infectate cu un anumit virus produc anticorpi specifici, iar imunitatea dobandita este solida si de lunga durata (tehnicile de serologie utilizate in diagnosticul de laborator al virozelor, detecteaza acesti anticorpi). 11. Virusurile au rezistenta naturala la antibioticele uzuale si la unele substante ce distrug bacteriile, de aici, inutilitatea administrarii antibioticelor in caz de viroza.
CLASIFICAREA VIRUSURILOR
In functie de gazda parazitata, virusurile pot fi :
1. Patogene, pentru anumite vertebrate/nevertebrate.
2. Virusuri patogene pentru plante. 3. Virusuri patogene pentru bacterii ( bacteriologie).
in functie de compozitia genoniului avem :
1. Virusuri ADN , din care fac parte ADENOVIRUSURI ce dau ( ADENOVIPOZE),
papovavirusuri care dau negii herpesvirusul (herpes in zona zoster), Poxivirus care da variola si vaccinia) 2. Virusi ARN, din care fac parte : enterovirus virus care da poliomielita, enterovirozele. Togavirus (rubeola), Arenavirus (febre hemoragice sud- americane), Coronavirus dau infectii respiratorii, Ortomixovirusuri (da SIDA) .
In functie de dimensiunile particulei:
1. Virusuri mici intre 20-50 nm.
2. Virusuri medii intre 50-150 nm. 3. Virusuri mari peste 150 nm.
In functie de simetria capsidei:
1. ELICOIDALA. 2. Cubica 3. Mixta, etc.
In functie de compozitia chimica:
1. VIRUSURI SIMPLE care au numai acid nucleic si invelis proteic.
2. VIRUSURI COMPLEXE care au acid nucleic , invelis proteic si inca un invelis extern.
Dupa dupa aspectul clinic de boli, virozele pot fi:
1. Infectii virotice generalizate. In cursul acestor viroze, virusul se raspandeste pe
cale sanguina in tot organismul si poate determina eruptii caracteristice pe piele sau mucoasa. In acest grup sunt cuprinse: variola, rujeola, rubeola, varicela. 2. Infectii cu localizare primara , in anumite organe, pentru care virusul respectiv are anumita afinitate. Raspandirea se face tot pe cale sanguina, pe calea nervilor periferici sau pe ambele cai. Din acest grup fac parte : 1. Infectii ale SNC: polioMielita, turbarea. 2. Infectii ale aparatului respirator : gripa, guturai. 3. Infectii localizate pe piele si mucoase: herpesul, negii , zona zoster. 4. Infectii ale ficatului: hepatita epidemica. 5. Infectii ale glandelor salivare: parotidita. 6. Infectii ale ganglionilor limfatici: limfogramulomatoza venerica.
O particularitate virala se numeste si VIRION si se compune din : nucle0id/ acid nucleic,
care este ADN sau ARN, si capsida, care e un invelis protector format din substructuri numite capsomere.