Liceul Tehnologic Tudor Vladimirescu

Profesor: Teodorescu Marcela Mihaela

Clasa : a VIII-a C
Unitatea de invatare: Activitățile economice
Subiectul lectiei: Turismul – potenţial şi valorificare economică
Competența cheie
Comunicarea în limba maternă
Sensibilizarea și exprimare culturală
Competente specifice
1.2 Definirea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor geografici de bază
4.4 Localizarea unor elemente din realitate pe reprezentări cartografice
6.2 Explicarea diversităţii naturale, umane şi culturale a ţării noastre, realizând corelaţii cu
informaţiile dobândite la alte discipline şcolare
Obiective operationale.

A. Cognitive – Pe parcursul acestei lectii elevii trebuie :

- sa definească termeni precum: turism, obiectiv turistic, potenţial turistic
- sa clasifice tipurile de turism pe baza unor imagini
- să identifice pe baza unor texte, obiective turistice din Romania

B. Metodologice:
- sa localizeze la harta obiective turistice

C. Atitudinale:
- sa lucreze ordonat si eficient in cadrul grupului
- sa efectueze o sarcina de lucru in timpul acordat
Forme de organizare: pe grupe
Strategii didactice: dirijata, cognitiva, euristica
Metode si procedee: conversatia euristica, observatia, descrierea, explicatia, lucrul cu harta

Descrierea activității

Profesorul împarte elevii în 4 grupe. Fiecărei grupe îi revine câte două texte literare din care
trebuie să recunoască obiective turistice descrise iar ulterior trebuie să le localizeze pe harta
fizico-geografică a Romaniei.

Elevii realizează sarcinile de lucru; localizează pe hartă obiectivele descoperite în texte.

Evaluare:

a) De continut: raspunsurile la intrebari, rezolvarea sarcinilor de lucru

b) De utilizare a operatiilor gandirii: sistematizarea informatiilor, analiza, argumentarea

Priveam fara de tinta-n sus
Intr-o salbatica splendoare
Vedeam …. (munte) la apus,
Departe-n zari albastre dus,
Un urias cu frunte-n soare,
De paza tarii noastre pus.
Si ca o taina calatoare,
Un nor cu muntele vecin
Plutea-ntr-acest imens senin
Si n-avea aripi sa mai zboare!
Si tot vazduhul era plin
De cantecele ciripitoare
Fragment ”Vara” de George Cosbuc

Priveliştea era magnifică şi am stat s-o privesc, căci din locul unde mă aflam o puteam
cuprinde în întregime. Castelul e chiar pe muchia unei prăpăstii fără fund. O piatră aruncată pe
geam ar cădea o mie de picioare fără să atingă nimic în calea ei. Cât vezi cu ochii, un ocean de
vârfuri de brazi, întretăiat pe ici-colo de hăuri întunecate şi de câte un fir argintiu, râurile care
clocotesc prin păduri. Nu-mi e însă inima să descriu frumuseţi, căci după ce m-am retras de la
fereastră, mi-am continuat explorarea: uşi, uşi pretutindeni, şi toate încuiate şi zăvorâte.
Singura ieşire de aici o constituie ferestrele tăiate în zidurile castelului. Acesta este o adevărată
închisoare, iar eu sunt prizonier.
Fragment ”Dracula” Bram Stoker

Pe Argeş in gios,
Pe un mal frumos
Negru-vodă vine
Ca să se închine
La cea monastire,
Falnică zidire,
Monastire naltă,
Cum n-a mai fost altă.
Fragment din Balada populara.

Vaporul merge mai încet, mai cu pază. Patru oameni stau la roata de la cârmă; amândoi
comandanții sunt pe punte, în picioare, cu ochii ațintiți înainte: trecem printre gherdapuri.
………………. (fluviu) mugește mai tare. Cu ochii închiși, te-ai crede întrun codru pe-o vijelie
cumplită. Din fundul ei se-ntind, pe sub valuri, nenumărate brațe de piatră, gata s-apuce vasul
și să-l farme-n bucăți la cea mai mică nebăgare de seamă. Aici, sub volbura asta de valuri, e
încheietura Balcanilor cu Carpații.
Fragment din ”România pitorească” de Alexandru Vlahuță
Profilul absolventului de clasa a VIII-a

A deveni o persoană care înregistrează succesul este astăzi un proces din ce în ce mai dificil.
Școala reprezintă o perioadă din viața fiecăruia dintre noi în care ne îngrijim de devenirea
noastră din punct de vedere profesional dar și personal, în același timp. Toate resursele școlii
generale, materiale, umane, temporale, etc, sunt utilizate către formarea absolventului de clasa
a VIII-a care să se integreze cu succes pe piața muncii după terminarea anilor dedicați
învățăturii și formării și care să se adapteze cerințelor societății.
1.Geografia contribuie la formarea competențelor de comunicare în limba maternă prin
utilizarea limbajului de specialitate și explicarea realității geografice, toate acestea, armonizate
în conformitate cu noua Programă la disciplina geografie. Elevul a fost pus pe parcursul
învățării în situația de a simula diverse acte de comunicare prin activități cum ar fi jocul de rol,
dramatizarea, pentru a se obișnui cu cerințele societății, pentru a învăța să se adapteze ca
vorbitor și la caracteristicile sale de vârstă, limbaj, de preferințe, dar și să devină un vorbitor
activ de limba română, să emite mesaje diverse, să ceară informații sau să lucreze cu cele puse
la dispoziție După încheierea ciclului gimnazial de învățământ, absolventul este apt să
comunice în limba maternă, așadar dovedește competențe de comunicare.
2. De asemenea, orele de limbi străine au vizat formarea de vorbitori de limbă franceză,
engleză, germană, etc, întrucât fiecare școală, conform Planului-Cadru are alocate ore pentru
studiul acestor limbi și literaturi străine. Făcând parte din Uniunea Europeană și având legături
strânse cu spațiul de dinafara granițelor țării, sprijinim în calitate de profesori de geografie,
studiul unor limbi străine care să permită înțelegerea unor mesaje pe plan european sau
mondial, în cazul contactelor cu țări diverse. Tot prin intermediul geografiei, elevii de la
gimnzaiu află și pronunță pentru prima dată, învățati să pronunțe corect numele proprii ale
diferitelor orașe mari ale lumii sau a diferitelor obiective turistice ale lumii, în limbi străine
dezvoltăndu-și competențe de comunicare în limbile respective.
3. În ceea ce privește competența matematică și competențele de bază în științe și tehnologii,
profesorii de specialitate pot declara la sfârșitul ciclului gimnazial că reușesc să determine
apariția la elev a interesului față de identificarea unor regularității și relații matematice.
Competențele de bază în științe și tehnologii se pot dezvolta și prin contribuția geografiei.
Elemente din matematică se utilizează în geografie. De la utilizarea multiplilor si
submultiplilor metrului, pentru aflarea scarii hartii, pana la formule de calcule simple sau mai
complexe cum ar fi realizarea diferitelor tipuri de digrame climatice, etc
4. Se adaugă competența digitală. Profesorii de geografie, precum și profesorii diriginți au în
vedere obișnuirea elevilor cu strategiile de lucru digital. Pot mărturisi în calitate de profesor de
geografie și diriginte faptul că îmi încurajez elevii să lucreze în mediul online, să realizeze
prezentări în formate diverse, să dezvolte unele conținuturi multimedia. Ora de geografie este
întotdeauna interesantă atunci când sunt utilizate elemente T.I.C în realizarea proiectelor sau în
desfășurarea lecțiilor de predare.
5. A învăța să înveți este o competență pe care de asemenea o urmărește școala românească.
Personal, îmi încurajez elevii să se obișnuiască cu procesul învățării pe tot parcursul vieții și să
selecteze informațiile care li se oferă din toate mediile iar geografia este o dișciplină care te
poate ajuta să înveți deoarece vine mereu cu exemple practice aplicabile lecțiilor.
6. De asemenea, omul trebuie să fie o ființă socială, ca atare absolventul de clasa a VIII-a va fi
capabil să se integreze în societate și să întrețină relații productive cu ceilalți participanți la
viața socială. La ora de geografie, elevii învață să opereze cu diverse valori etice, să-și
cunoască și să-și aplice, să-și apere drepturile dar și îndatoririle, să nu afecteze prin diverse
comportamente drepturile altora dar și să devină disponibili atunci când întâlnesc o situație
solicitantă. Geografia contribuie și la identificarea și explicarea valențelor sociale, civice și
culturale ale caracteristicilor spațiului geografic, iar asimilarea unor tehnici de lucru și
deprinderi de învățare sunt folosite în învățarea pe tot parcursul vieții

7/8. De asemenea, în vederea atingerii competenței de spirit de inițiativă și antreprenoriat,

elevul este obișnuit la școală să manifeste interes în rezolvarea unor probleme, să caute soluții
optime și să-și evalueze corect calitățile personale care l-ar ajuta să cunoască mediul, dar mai
ales să se autocunoască. Aportul geografiei la realizarea unor modele și soluții de organizare și
utilizare a spațiului geografic din perspectiva dezvoltării durabile contribuie la formarea atât a
unor competențe de inițiativă și antreprenoriat, cât și a competențelor de sensibilizare și
exprimare culturală. Geografia studiază mediul geografic, iar în acest mediu interacționează
atât elemente, procese și fenomene guvernate de legi ale naturii, cât și elemente, procese și
fenomene care se desfășoară după legi ale societății.

Sinteză pentru activități metodice

Profilul absolventului și modalități de a contribui la structurarea acestuia pe parcursul orelor de

geografie

Într-o lume din ce în ce mai globalizată, persoanele au nevoie de o gamă largă de abilități
pentru a se adapta și a prospera într-un mediu aflat în rapidă schimbare. Programul original de
învățare pe tot parcursul vieții a fost conceput pentru a oferi oamenilor oportunități de învățare
în toate etapele vieții.
Profilul absolventului de gimnaziu se conturează gradual pe parcursul anilor de studiu, prin
atingerea competentelor cheie. Prin parcurgerea programei şcolare se incearcă formarea şi
consolidarea celor op tcompetenţe cheie.
Competenţele-cheie sunt achiziţii ale învăţării (combinaţii de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini)
care permit adaptarea flexibilă şi rapidă a absolventului.
Cele opt competente cheie sunt

1.Competența de comunicare în limba maternă.

2.Competența de comunicare în limbi străine.

3.Competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii.

4. Competența digitală.

5.Competențe sociale și civice.

6.A învăţa să înveţi.

7.Spirit de inițiativă și antreprenoriat.

8.Sensibilizare și exprimare culturală.

Realizarea celor 8 competențe cheie, nu se poate atinge fără parcurgerea programei școlare și la
dișciplina geografie. Consider că acestă dișciplină interacționează cu un număr mare de științe
și dișcipline diferite iar interdișciplinaritatea constituie esența în structurarea profilului
absolventului de gimnaziu. În cazul geografiei, realizarea acestor competențe-cheie se poate
evidenția prin adoptarea unor activități de învățare specifice:
Exemplu de activițăti care implică calculul matematic: pentru a determina distanțele pe hartă;
pentru a determina scara; să calculeze înălțimea muntelui în funcție de gradienții de
temperatură sau de presiune; pentru calcule pe indicatori demografici și altele asemenea

Relația dintre matematică și geografie este foarte strânsă. Este imposibil să învățați o persoană
să utilizeze o hartă geografică sau un plan al zonei fără cunoștințe și abilități elementare
matematice.

Unitățile de învățare reprezintă un ansamblu de instrumente de lucru utile oricărui profesor.

În activitatea la clasă este indicat să ținem cont de planificarea pe unități de învățare care ar
trebui să se concretizeze într-un demers complet și corect aplicabil în procesul instructiv-
educativ.
În urma parcurgerii cursului CRED, am sesizat importanța abordării competenței numărul 4 din
programa care vizeaza folosirea autonoma si responsabila a instrumentelor necesare educatiei
permanente, în scopul formării sau dezvoltării competențelor formabilului,dintr-o multiplă
perspectivă: personală, civică, socială ori ocupațională si pentru dezvoltarea durabilă a
societății.
De asemenea, mi-am dat seama de importanța competenței a învăța să înveți și cred că pe
parcursul defășurării urmatoarelor unității de invatare aș putea să mă implic mai mult în
dezvoltarea procesului de obișnuire a elevului cu activitatea de învățare continuă, pe tot
parcursul vieții.