Universitatea de Farmacie și Medicină ”Gr. T.

Popa” din Iași

Elemente de gimnastică medicală.

Pedagogia mișcării.

2022-2023

Semestrul 1

Student: Prodan Ioana-Miruna

Grupa: 3

Iași

2023
 Universitatea de Farmacie și Medicină ”Gr. T. Popa” din Iași

Definiția și elementele de bază ale mișcării. Indicații-contraindicații

mişcării,

Caracteristicile mișcării

Student: Prodan Ioana-Miruna

Grupa: 3

Iași

2023
 Cuprins

1.Introducere........................................................................................................................................1

2. Mișcarea...........................................................................................................................................3

2.1 Definiție........................................................................................................................... 3
2.2 Factorii care determină mișcarea....................................................................................7
3. Legile mișcării...................................................................................................................................9

4. Legile mișcărilor corpului................................................................................................................9

5. Caracteristicile mișcării umane....................................................................................................11

6.Indicații și contraindicații în mișcare............................................................................................13

7.Bibliografie.......................................................................................................................................18
1.Introducere

,,Esența fericirii este sănătatea, iar a sănătății este mișcarea.’’- James Thomson

Greciei antice îi revine meritul și cinstea de a fi considerată leagănul exercițiului fizic, al

gimnasticii profilactice și terapeutice.

Herodicus, profesorul lui Hipocrate, este primul medic grec care se preocupă și scrie despre
valoarea exercițiului fizic, metodă terapeutică pe care și-a aplicat-o lui însuși, vindecându-se
de o boală incurabilă. Elevilor lui cu un fizic mai debil le recomadă sportul, boxul si luptele
corp la corp, iar la paciențienții feribili, mersul fără oprire până la 30 km. În cartea sa ,,Ars
Gymnastica’’ imaginează un sistem extrem de complicat de exerciții, unde Plinius cel Bătrân
afirmă ca nu pot fi înțelese, dacă nu ai cunostințe geometrice.

Multă lume îi critică afirmarile împreună cu urmași lui Herodicus. Hipocrate, cel mai de
seamă dintre ei, arată că ,, nimic nu este mai periculos pentru un febril decât exercițiul fizic și
masajul’’.

Hipocrate dezvoltă ideea si practica gimnasticii, dar el este primul care sesizează relațiile
dintre mișiscare-mușchi, imobilizare-astrofie musculară, precum și valoarea exercițiului fizic
pentru refacerea forței musculare. El vede în kinetoterapie cel mai bun remediu pentru bolile
mintale.

În anul 1556 apare prima carte tipărită despre gimnastică ,,Libro del Exercicio”, a medicului
Christobal Mendez, dar nu a fost asa de populară. În schimb, ,,De Arte Gymnastica” a lui
Hieronymus Mercurialis, profesor la Padova, a fost retipărită de șapte ori în secolul următor.
Din acestă carte reiesă căteva, care a influențat tot ce s-a scris în următoarele decenii:

 Orice persoană sănatoasă trebuie sa-ți execute exercțiile fizice regulat ( ideea
profilaxiei)
 Pentru persoanele bolnave trebuie alese exerciții care să nu le agraveze boala ( ideea
selectarii exercițiului)
 Exercițiile sunt extrem de utile în perioada covalescenței bolilor ( ideea recuperarii
funcționale)

1
  Exercițiile se vor prescrie fiecarui pacient în parte ( ideea individualizării gimnasticii)
 Pentru persoanele sendentare exercițiile sunt obligatorii ( ideea profliaxiei)
 Exercițiile trebuie executate pentru fiecare parte a corpului

Începutul secolului al XVIII-lea este dominat de scrierile lui Hoffmann, Stahl și Boerhaave,
care văd mișcarea ca fiind expresia vieții. Hoffman publică în anul 1708, ,,Disertații fizico-
medicale’’ , în care un capitol poartă denumirea de ,,Mișcarea, considerată cea mai buna
medicină pentru corp’’. Mai jos sunt căteva idei, care cuprinde acest capitol:

 Nimic nu favorizează articulția atât de bine ca mișcarea – contracția mușchilor

contractă vasele, în special venele
 În stațiunile balneare, mișcare pe care o face pacientul până la izvoarele de ape
minerale are o valoare mai mare pentru sănătatea lui decât apa baută
 Colica biliară este tratată cel mai bine prin exercițiu
 Exercițiul fizic si mișcarea previne guta
 Mișcarile ocupaționale fac parte din exercițiile terapeutice, care prelingesc viața 1

1
Tudor Sbenghe (1987) KINETOLOGIE profilatică, terapeutică și de recuperare Ed. Medicală pag.18,20-22

2
2. Mișcarea

2.1 Definiție
Mișcarea o putem defini în momentul în care un segment din corpul nostru sau tot corpul se
deplasează față de un punct de referință.

Mișcarile pe care le facem in viața de zi cu zi se realizeză pe planuri si axe. Astefel există trei
planuri, care fiecarui îi corespunde un ax. Aceste planuri sunt suprafețele care secționează
corpul. Miscarile sunt realizate în aceste plane în jurul unui ax perpendicular pe planul
respectiv.2

Pentru început corpul nostru trebuie sa fie in poziția anatomică, unde avem membrele
superioare de-a lungul corpului privind în față și membrele inferioare sunt lipite.( figura 1)

Figura nr.1- Poziția anatomică3

1-Planul sagital îi corespunde axul transversal – împarte corpul în două părți egale, una
dreaptă și una stângă. Mișcarile care au loc sunt de față-spate, sus-jos.

2
Andrei-Cătălin Ionițe – Pedagogia Mișcării LP 1
3
https://umfradiologie.files.wordpress.com/2017/10/anatomie-sectionala-si-imagistica.pdf

3
Acțiunile articulare sunt:

-Flexie: scăderea unghiului articula

-Extensie: cresterea unghiului articular4

5
Figura nr.2 – Mișcarile realizate în planul sagital

2. Planului frontal îi corespune axul sagital – împarte corpul în partea anterioara și partea
posterioară. Mișcarile care au loc sunt de stânga – dreapta, sus-jos.

Acțiunile articulare în acest plan:

-Abducție, departarea unui membru de corp

4
https://efs.ucv.ro/pdf/studenti/cursuri_licenta/carte_anatomie_LP.pdf

5
https://stanciucosmin.ro/planuri-de-miscare/

4
-Adducție, apropierea unui membru de corp

-Înclinari laterale a capului, translație stânga-dreapta

-Flexie laterală6

Figura nr.3- Mișcarile pe plan frontal7

3. Planului transversal îi corespunde axul longitudinal- împarte corpul în partea superioară și

inferioară. Mișcările realizate presupun rotația trunchiului sau a unui membru

Acțiunile articulare

-Rotația externa-interna a unui din membru, a capului sau a trunchiului

-Abducție orizontală

6
https://efs.ucv.ro/pdf/studenti/cursuri_licenta/carte_anatomie_LP.pdf
7
https://stanciucosmin.ro/planuri-de-miscare/

5
-Adducție orizontală8

Figura nr.4- Mișcările în plan transversal9

8
https://efs.ucv.ro/pdf/studenti/cursuri_licenta/carte_anatomie_LP.pdf
9
https://stanciucosmin.ro/planuri-de-miscare/

6
2.2 Factorii care determină mișcarea
Pentru a creea mișcare, avem nevoie să se creeze o contradicție între două forțe. Astfel avem
forțe interne, care sunt realizate de structurile morfo-funcționare ale organismului și forțe
externe, care se opun celor interne.

Forțele interne sunt reprezentate de contracția muschilor agonisti, care prin contractarea lor
creează începerea mișcării; muschilor antagonisti, ei se întind și se prelungesc pentru a
permite mișcarea; frecarea segmentelor în articulații. Aici joacă un rol important și acțiunea
de mobilizare sau frenatoare a proceselor psihice. Putem adauga aici voința la fel de
importantă, perseverența, concentrarea, dar și efectele anxietății, fricii, agresivității, care toate
acestea ne creează o mișcare de calitate.10

Forțele externe se opun formelor sistemului biologic și putem să le sistematiza astfel:

- rezistențe externe, care le putem transforma în rezistențe ale mediului care ne înconjoară
( apă, aer, adversar), aparate pentru exerciții fizice, anumite dispozitive ( exemplu:bandă
elastică) care ne oferă o rezistență pentru executarea exercițiului, dispozitive care sunt dotate
cu o rezistență.

- mărimea segmentelor implicate. Mișcarea efectuată depinde de lugime, formă și greutatea

sa.

Pentru ca un corp să iasă din starea de repaus este necesară interveția unei forțe. În funcție de
unele carcteristici ale acestei forțe, se vor realiza mișcări diferite. Astfel:

- O singură forță, dacă acționează asupra unui corp, va imprima acelui corp o mișcare în
aceeași direcție cu direcția sa
- Dacă acționează două forțe concomitent în direcții diferite, mișcarea este rezultată a
acestor două forțe, a mărimii, direcției și sensului lor ( considerate ca vectori).Se știe
că suma a doi vectori este dată de diagonala paralelogramului construit cu cei doi

10
https://www.academia.edu/33073078/KINESIOLOGIE_%C5%9ETIINTA_MI%C5%9ECARII

7
 vectori, ca laturi cu origine comună. Diagonala (forța rezultată) este tot un vector și
acesta va decide direcția mișcarii ( figura nr.1)
- Dacă două forțe acționează în aceeași direcție și în același sens, ele se adună, mărind
valoarea forței rezultate ( direcția si sensul fiind același).
- Dacă cele două forțe acționează în sensuri opuse, ele se scad, rezultatul având sensul
- celei mai mari. 11

Figura nr.1- Paralelogramul forțelor

c- rezultatul forțelor a si b

Un alt element care intervine în denclasarea mișcării sau menținerea ei este inerția, care se
referă la proprietatea corpului de a-și pastra starea de repaus sau de mișcare în care se află.

Ea este determinată de următorii factori:

 Echilibrul ( cu unul sau mai multe puncte de sprijin, poziția centrului de greutate)
 Tipul pârghiilor ( există trei părghii: de gradul întăi, doi și trei)
 Ritmul ( alternanța între acțiune și reacție)

11
https://www.academia.edu/33073078/KINESIOLOGIE_%C5%9ETIINTA_MI%C5%9ECARII

8
3. Legile mișcării

1- Legea inerței

Se referă la orice corp care rămâne într-o stare de repaus sau într-o mișcare uniformă în linie
dreaptă, dacă nu intervine o forță din exterior care să-i schimbă starea.

Tendința naturală a mișcării este de a fi lineară, uniformă și continuda, dacă nu există nicio
forță din exterior care să-i schimbă mișcarea. Dar în orice situație va exista forțe care va
acționa sigur: forța gravitațională și forța de rezistență a mediului în care are loc mișcarea de
exemplu avem rezistența aerului sau a apei, daca mișcarea se face în piscină. Mai există forțe
care fără sa modifice marimea vectorului ( mărimea vitezei) determină schimbări în direcția
vectorului, dereminând o mișcare.

2- Legea accelerației

A doua lege a lui Newton spune că ,, schimbarea momentului corpului este proporțional cu
forța aplicată și are loc în direcția în care vectorul forță acționează’’. Forța aplicată corpului în
mișcare este proporțională cu rata schimbării momentului conform legii accelerației. 12

3- Legea acțiunei și reacțiunei

Legea a treia a lui Newton, defineste realitatea pentru că ,, orice acțiune determină o reacțiune
opusă și egală’’. Reprezintă interacțiunea între corpuri concepută ca pe o forță care are efecte
asupra ambelor corpuri. Prin urmare ambele interacționează simultan și din această
interacțiune rezultă forța.

4. Legile mișcărilor corpului

Ca orice proces fizic, mișcările corpului uman se supun unor legii dintre care cele mai
importante sunt:

1- Legea utilității- denumită și a eficienței

12
https://www.academia.edu/33073078/KINESIOLOGIE_%C5%9ETIINTA_MI%C5%9ECARII

9
 Orice mișcare pentru a fi efectuată, necesită o anumită cantitate de energie, care rezultă o
deplasare în spațiu cu o anumită coordonare.

Aplicațiile practice ale noțiunii de energie constau în trei tipuri de problme:

- Sursa de energie
- Transportul
- Conservarea și utilizarea acesteia

În general, cele trei sisteme furnizoare de energie își întregesc aportul de energie,
contribuind simultan sau succesiv la acoperirea necesităților energetice ale contrcției
musculare în diferitele tipuri de efort. Energia caracterizează starea fizică a unui sistem.

2- Legea efortului voluntar

La baza oricărei mișcări există o intenție de a realiza unul sau mai multe scopuri în funcție
de dorințele persoanei care efectuează mișcarea.

Evidențierea caracterului voluntar al mișcărilor este importantă în înțelegerea caracterului

conștient al acestora și mai ales în demonstrarea calităților lor de instrumente utilizate în
atingerea diferitelor obiective. Este evident faptul că acestă lege ține de aspectele
persoanei, de măsura în care el își dozează efortutilr pentru realizarea mișcarii.

Se consideră că efortul voluntar de a realiza o mișcare intervine și în faza de execuție a

acesteia, în care resursele fizice, emoționale și intelectuale sunt luate selectiv în funcție de
dificultatea sarcinii.13

3- Legea temporalității și spațialității

Orice mișcare se desfăsoară în spațiu și timp, are o anumită durată începând cu momentul
inițial, trece prin timpi intermediari până la momentul final al mișcării când trebuie atins
scopul. Organismul sau segmentele sale trebuie pregătite pentru a putea efectua mișcarea
într-o sincronizare optimă dintre timp și spațiu.

13
https://www.academia.edu/33073078/KINESIOLOGIE_%C5%9ETIINTA_MI%C5%9ECARII

10
 Aceste trei legi de bază ale mișcărilor corpului țin să sublinieze complexitatea
fenomenului de mișcare umană, numeroși factori care intervin și determinp mișcarea atât
extern cât și inter și încearcă să creeze modalități optime și eficiente de efectuare a unei
mișcări. 14

5. Caracteristicile mișcării umane

Se regăsesc următorele caracteristici ale mișcarilor:

 Spațiale
 Temporale
 Spațiale-temporale (cinematice)
 Dinamice
 Ritmice

1. În caracteristicile spațiale fac parte:

A-Poziția corpului
Reprezintă organizarea raționlă a mișcărilor, care se obține prin:
-poziția de plecare corectă care reprezintă începutul mișcării
și
-menținerea poziției necesare în mișcarea propriu-zisă

Poziția de plecare are scopul de a crea o condiție avantajoasă pentru începerea acțiunii.
Sunt importante în cazul mișcărilor de star, ele creează condiții optime pentru eficiența
acțiunilor ce urmează de a fi făcute. Ca de exemplu la portar ar fi poziția de așteptare,
reprezintă expresia exterioară a stării de pregătire pentru acțiune.

Eficința multor exerciții fizice depind adeseori nu numai de poziția de plecare care
precede începutul mișcării, ci și de o anumită poziție, mai avantajoasă.

14
https://www.academia.edu/33073078/KINESIOLOGIE_%C5%9ETIINTA_MI%C5%9ECARII

11
 B-Traiectoria mișcării
În orice mișcare trebuie să știm în primul rând traiectoria parții corpului aflat în
mișcare. Aici putem pune în evidență- forma, direcția și amplitudinea.

După forma traiectoriei se deosebesc mișcari rectilinii și curbilinii.

Omul nu execută aproape niciodată mișcări rectilinii. Avantajul mișcărilor curbilinii
în cazul schimbărilor de direcție, constă în aceea că dispare necesitatea de a cheltui
eforturi musculare suplimentare pentru învingerea inerției mișcării.
Complexitatea mai mare sau mai mică a formei traiectoriei depinde și de masa
corpului în mișcare, cu cât acesta este mai mare, cu cât forma este mai simplă și
invers.
Exemplu: În zona articulației coxo-femurale sunt mai mulți mușchi, plasați, și totuși
mișcările piciorului sunt mai sărace decât ale brațului.

Direcția mișcării- se indică prin planurile corpului, fie prin elemnte de orientare
exterioare. Ridicând, de exemplu, brațele înainte, stabilim direcția lor în raport cu
trunchiul.
Direcțiile- în sus, în jos, înainte-înapoi, la dreapta, la stânga sunt denumite direcții
fundamentale.

2. Caracteristicile temporale- se referă la durata și tempoul mișcărilor

-Durata mișcărilor joacă un rol esențial în modificarea activității organismului.

Modificând durata de execuție a exercițiului (timpul de alergare), se poate regla
volumul total al efortului. Informarea periodică cu privire la durata de lucru executat
mărește capacitatea de lucru.
-Tempoul mișcărilor- Înțelegem frecvența repetării ciclurilor de mișcări sau numărul în
unitate de timp. Noțiunea de tempou esre strâns legată de cea de viteză, fără a fi
identică.
De exemplu- când ridicăm mâna la înălțimi diferite si coborând-o în același tempo,
viteza mișcarii va fi diferită.

12
 3. Caracteristicile spațio-temporale- principala carcacteristică este viteza mișcării.

Viteza caracterizează rapiditatea deplasării corpului în spațiu. Viteza se determină prin

raportul dintre lugimea drumului parcurs de corp și timpul necesar de parcurgere a
drumului. Se exprimă în metri pe secundă.
Modificarea vitezei se numește accelerație și poate fi pozitivă sau negativă.
Viteza poate fi voluntară și forțată. Un exemplu ar fi momentul acela când urcam un
munte, atunci avem o viteză voluntară, dar la coborăre nu mai putem să controrăm asa
de bine viteza și în mare parte există o viteză forțată.

4. Caracteristicile dinamice- Forțele care influențează mișcarea corpului sunt interne si

externe.

La forțele interne fac parte- forțele active si pasive a aparatului locomotor , impulsul
nervos
La forțele externe fac parte- forța greutății corpului, forțele de reacție a sprijinului,
forțele de rezistență a mediului extern.

5. Caracteristica ritmică- Ritmul este o caracteristică complexă a mișcărilor, care

exprimă raportul dintre elementele lor în ceea ce privesc eforturile, în timp și spațiu.
Ritmul mișcării se caracterizează prin raportul temporal diferit dintre fazele puternice,
accentuate ale mișcării.15

6.Indicații și contraindicații în mișcare

Indicțiile în mișcare sunt folosite, ca o recomandare sau informare să practici o anumită

formă de exercițiu fizic sau să ținem cont de anumite lucuri, ca de exemplu frecvența cardică
să nu atingă o anumită valoare care să ne afecteze starea de sănătate. 16

Căteva exemplede indicații pentru mișcare ar fi:

15
https://www.academia.edu/33073078/KINESIOLOGIE_%C5%9ETIINTA_MI%C5%9ECARII
16
https://www.cdt-babes.ro/articole/miscare-fizica.php

13
  Pentru a întării mușchii și oasele, trebuie sa prevenim pierderea masei musculare și să
reducem riscul de a ne fractura oasele.

 întărește imunitatea, prin faptul că stimulează formarea celulelor care lupta cu

infecțiile, ajută la un flux sanguin îmbunătățit, accelerând astfel procesul de circulație
a anticorpilor și, prin expunere la lumina naturală, stimulează sinteză vitaminei D, la
fel de benefică pentru rezistență organismului împotriva agenților patogeni sau a
oricăror produși toxici.

 îmbunătățește echilibrul și coordonarea, prin stimularea terminațiilor nervoase

senzoriale din mușchi și încheieturi, antrenându-le, dezvoltându-le și făcându-le mai
rezistente, pentru un corp mai agil și mai sigur în mișcări.

 ajută la flexibilitate, reducând astfel riscul durerilor de la nivelul articulațiilor gâtului,

spatelui, cotului, genunchiului, soldului sau al gleznelor.

 crește capacitatea cardiacă, întrucât muchiul cardiac va munci pentru o masă

corporală mai mică, astfel încât nu se mai formează acumulări de lipide, se ajunge la o
scădere a colesterolului și trigliceridelor din sânge și se reduce semnificativ riscul
apariției accidentelor vasculare cerebrale.

 crește calitatea somnului, pentru că ajută la instalarea unei stări de relaxare și bună
dispoziție, favorizantă pentru un somn liniștit.

 menține un psihic sănătos, deoarece îmbunătățește funcțiile cognitive și ajută

memoria și echilibrul emoțional, prin stimularea producției de serotonină și dopamină,
substanțe secretate de creier și aflate într-o strânsă legătură cu starea de bine. 17

17
https://www.cdt-babes.ro/articole/miscare-fizica.php

14
  Îmbunătățirea circulației sângelui și prevenirea problemelor de sănătate asocitaate cu
sedentarismul, cum ar fi obezitatea, diabetul, hipertesiunea arterială, colesterolul
ridicat și bolile de inimă.18

Contraindicațiile pentru mișcare sunt acele situații când acea activitate fizică pot fi perculoase
pentru corpul nostru sau nepotrivite pentru problema noastră.

Exemple de contraindicații pentru mișcare

 Probleme cardiace grave, cum ar fi infarctul miocardic, hipertesiune arterială severă

sau anevrismul aortic.
 Afecțiuni respiratorii grave, cum ar fi asmul bronșic sau insuficiență respiratorie
cronică
 Probleme articulare severe, cum ar fi artita reumatoidă sau gonatroza avansată.
 Vârsta foarte tânără sau foarte înaitată, care poate face anumite forme de activitate
fizică.

Cu ajutorul indicațiilor și contraindicațiilor și a unei persoane competente, care să ne ajute

cu aceste informații, chiar și o persoană bolnavă poate să se bucurie de mișcare.

Ca exemplu putem lua o persoană care suferă de artrită reumatoidă. Acestă este o afecțiune
inflamatorie cronică a țesutului conjunctiv, care afectează în special articulațiile mici ale
mâinii și piciorului, articulațiile mari ale membrelor și bazinului.

În fazele acute ale bolii exercițiul fizic este contraindicat, deoarece poate agrava evoluția
afecțiunii, accentuând inflamația și astfel durerea. Cu toate acestea, în fazele de remisiune a
bolii, exercițiul fizic moderat poate ameliora simptomele și poate diminua durerea și anchiloza
articulațiilor. 19

18
https://perskindol.ro/beneficiile-miscarii-pentru-organism/

19
https://www.sfatulmedicului.ro/Artrita-reumatoida/artrita-reumatoida-importanta-exercitiului-
fizic_1667#Contraindicatiile_exercitiului_fizic_in_artrite

15
Exercițiul fizic este recomandat deoarece:

- persoanele care fac regulat exerciții fizice trăiesc mai mult și sunt mai sănătoase, lucru
valabil și în rândul persoanelor cu artrită reumatoidă

- exercițiul fizic poate ameliora durerea articulară în artrită reumatoidă

- exercițiile fizice întăresc sistemul osos, lucru important în special în cazul peroanelor care
fac tratament cu corticosteroizi pentru reducerea inflamației (tratament care poate provoca în
timp osteoporoză)

- tonifică musculatura și crește forță musculară

- exercițiul fizic regulat îmbunătățește abilitățile funcționale și condiția fizică generală

- mișcarea întărește respectul de sine, înlătura depresia și aduce beneficii pe termen lung în
rândul pacienților cu artrită reumatoidă.

Exerciții fizice srecomandate în artrită reumatoidă. Acestea sunt:

-strechingul, care constă într-o multitudine de exerciții fizice ușoare, cu un grad de dificultate
mic și care constau în întinderea anumitor grupe musculare pentru 10-30 de secunde; aceste
exerciții îmbunătățesc mobilitatea și tonifică musculatura, constituind de obicei baza pentru
efectarea celorlalte tipuri de exerciții fizice

-exercițiile pentru tonifierea musculaturii, sunt menite să întărească forță musculară și să

îmbunătățească mobilitatea generală

-aerobicul, îmbunătățește activitatea cardio-vasculară și condiția fizică generală; de asemenea,

aerobicul poate ajută la menținerea unei greutăți normale (obezitatea agravează simptomele
articulare din artrită reumatoidă) 20

Contraindicațiile exercițiului fizic în artrite

20
https://www.sfatulmedicului.ro/Artrita-reumatoida/artrita-reumatoida-importanta-exercitiului-
fizic_1667#Contraindicatiile_exercitiului_fizic_in_artrite

16
Există anumite exerciții fizice care trebuie evitate în cazul pacienților cu artrită reumatoidă
(sau artrite în general). Acestea sunt:

- joggingul, în special când alergarea se face pe o pistă cu pavaj tare

- exercițiile la sala de forță, care pot, de asemenea, agrava simptomele articulare prin
accentuarea inflamației locale. 21

21
https://www.sfatulmedicului.ro/Artrita-reumatoida/artrita-reumatoida-importanta-exercitiului-
fizic_1667#Contraindicatiile_exercitiului_fizic_in_artrite

17
7.Bibliografie

Cărți:

1. Tudor Sbenghe.(1987). Kinesiologie profilactică, terapeutică și de recuperare. Ed

Medicală, București

Reviste:

1. http://spitalvulcan.ro/sfat-medic-Miscarea-inseamna-sanatate.html
2. https://www.sfatulmedicului.ro/Artrita-reumatoida/artrita-reumatoida-importanta-
exercitiului-fizic_1667#Contraindicatiile_exercitiului_fizic_in_artrite

Internet:

1. Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes"

https://www.cdt-babes.ro/articole/miscare-fizica.php
2. Centrul Medical de Diagnostic si Tratament "Dr. Victor Babes"
https://www.cdt-babes.ro/articole/suprasolicitarea-fizica-efort.php
3. https://perskindol.ro/beneficiile-miscarii-pentru-organism/
4. https://www.academia.edu/33073078/KINESIOLOGIE_%C5%9ETIINTA_MI
%C5%9ECARII
5. https://www.medimfarm.ro/PharmacistAdvices/Advice/90

Cursuri/ Lucrări practice:

1. Elena Taina Avramescu.Bazele anatomice ale mișcării.Curs practic pentru studenții

facultăților de kinetoterapie.

https://efs.ucv.ro/pdf/studenti/cursuri_licenta/carte_anatomie_LP.pdf

2. Andrei-Cătalin Ionițe.Pedagogia mișcării-Lp.1

18