Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Asinergie (nu poți asocia două mișcări - cădere pe spate)
Prin tractul
CORTICOSPINAL -> ce Prin tractul SPINOCEREBELOS
emite COLATERALE -> care (ce ajung fix unde sunt și
ajung la tractul impulsurile motorii)
ponto-cerebelos
LEZIUNI
- există leziuni simple care corespund unei deficiențe a unei părți a cerebelului
2
Se constată hipotonie, - paleo cu creşterea amplitudinii mişcărilor pasive şi reflexe
pendulare, tulburări în menţinerea echilibrului în staţiune şi mers, tulburări de
coordonare a mişcărilor fine - neo (inclusiv în vorbire - lentă, sacadată, explozivă şi
disgrafie - scris neregulat, tremurat), ce asteniază bolnavul.
explicatii
3
DIENCEFAL= Creier intermediar- segment al encefalului, situat intre
mezencefal și telencefal. Prelungire a TC și sub emisferele cerebrale
- se dezvoltă din prozencefal (împreună cu telencefalul)
4
Chiasma optică = mărginește anterior fața bazală a diencefalului
5
Gl.pineală = corpuscul care stă pe c.cvadrigemeni superiori
-corpul = prin HABENULĂ (panglică nervoasă) e legată de f. posterioară
a diencefalului (epitalamus)
- între H, T, C.sup = zonă triunghiulară (TIGONUL habenulei). Cele 2
trigonuri = legate prin comisura INTERhabenulară
HIPOTALAMUSUL
alcătuire
1. Porțiune supraoptică
2. Tuber cinereum
3. Neurohipofiză
4. Corpii mamilari
6
Are 4 părți
1.Anterior / preoptic
2.Lateral
3.Mijlociu / infundibilo-tuberian
4.Posterior / mamilar
FUNCTIILE VEGETATIVE
Hipotalamusul este o zonă de integrație SUBcorticală care primește informații de la
M. S.
T. C. = > reacții vegetative adecvate prin căi simpatice / parasimpatice
Riencefal +
Neocortex modificări ale constelației endocrine și
Comportamente motorii asociate
7
TERMOREGLARE
Leziuni
8
adnohipofiză neurohipofiză
9
Funcțiile metabolice sunt controlate prin - Centrii reglatori / integratori
Relație observata la cazurile cu tumori suprașelare SAU patologii (boli) ale H.Medial
Simptome = adipozitate şi distrofie genitală (sindrom adipozo-genital Babinski -
Froelich).
B. Hipotalamus și M. Glucidic
10
C. Hipotalamus și M.proteic
Modificările în sens opus ale osmolarităţii inhibă centrul şi odată cu acesta, şi secreţia
de ADH.
11
Hipotalamusul și ritmurile biologice
Mecanisme ritmogene/oscilatorii în
Hipotalamus
Somn (zonă trofotropă)-veghe (zonă ergotropă).Alături de
diencefal, structuri reticulate, str.corticale.
al funcţiilor vegetative şi endocrine,
al proceselor metabolice şi nutriţionale.
Talamus
Formațiune reticulată
Hipofiză
Ritmuri circadiene
Somn-veghe
Cardiovascular (simpaticoton-zi, parasimpaticoton-noapte)
Hormonal
Termic/metabolic (min h 4, max 16)
BIORITMURI:
Lunare - ciclul feminin
Hipotalamusul și comportamentul
12
Somn-veghe
Hipotalamus posterior Hipotalamus anterior (preoptic)
Influențează Inhibă structuri ce mențin starea de
Sistemul.Reticulat.Ascendent. = stare veghe (hipnogen)
de veghe Stimulare = stare de somn
Stimulare = stare vigila Lezare = hiposomnie
Lezare = hipersomnie
Comportamentul sexual
13
- regleaza secretia de hormoni gonadotropi
- integreaza functiile vegetative
Controlul funcţiilor gonadalor se face prin intermediul
gonadostatului hipotalamo-adenohipofizar
etajele superioare ale sistemului nervos central,
şi a glandelor endocrine extrapiramidale.
14
NUCLEI HIPOTALAMUS
Hipotalamus anterior = Hipotalamus lateral =
N.paraventricular N. laterali tuber-cinereum
N.supraoptic
N. Chiasmatic
15
SCOARȚA CEREBRALĂ
ALCĂTUIRE
-fibre nv. Multidirecționate care stabilesc conexsiuni
Scurte
Lungi
16
Intra/inter areale
Intremisferice comisurale
Neuronii din ariile asociative care se află în apropierea unei arii senzitive PRIMARE
= primesc aferențe de la acea zonă senzitivă (=>substrat neural al percepțiilor
unimodale, iar aria se numeste arie asociativă perceptuală unimodală)
Ex aria 17 = arie viz primară, iar aria 18 generează percepțiile unimodale vizuale
Adiacent ariilor senzitive, sunt arii asociative cu funcţie gnostică, iar în jurul
ariilor motorii sunt arii asociative cu funcţie praxică.
La om, funcţiile ariilor simetrice sunt asemănătoare, iar între ele există un transfer de
informaţie prin căile comisurale.
Excepţie fac funcţiile integrative superioare, care sunt asimetric dispuse, realizate
prin una din emisferele cerebrale.
17
Prin modularea stimulilor recepţionaţi, neuronii căilor senzitivo-senzoriale transmit
scoarţei cerebrale informaţii asupra
calităţii,
intensităţii,
desfăşurării temporale şi
distribuţiei spaţiale a stimulilor.
Prin căile directe ascendente se realizează proiecţia în ariile corticale specifice ale
sensibilităţii şi anume
Sensibilitatea somatică în circumvoluţia postcentrală din lobul
parietal(ariile1,2,3)cu o somatotopie ilustrată de homunculusul senzitiv;
Văzul - lobul occipital (ariile 17, 18, 19);
Auzul - lobul temporal (ariile 41, 42, 22);
Gustul - în partea inferioară a circumvoluţiei postcentrale (aria 43);
Mirosul - în cortexul prepiriform, cortexul periamigdalian, hipocamp
(rinencefal), cât şi în scoarţa prefrontală;
Echilibrul - în lobul temporal.
18
Modificările survenite în mediul intern şi în viscere sunt transmise şi scoarţei
cerebrale, care intervine în
reglarea,
integrarea şi
coordonarea somato-vegetativă.
Cortexul cerebral,
1. asigură integrarea sistemului motor,
2. este şi centru reglator al mişcărilor voluntare.
19
mişcările semivoluntare,
mişcările automate şi asociate cu mersul, vorbirea, scrisul,
alimentarea, etc. şi cu unele stări afective emoţionale.
intervine în inhibarea mişcărilor involuntare.
a) excitaţia şi inhibiţia,
b) inducţia,
c) activitatea de analiză şi de sinteză.
Cele două fenomene sunt legate între ele, iar manifestarea caracteristică a corelaţiei
dintre excitaţie şi inhibiţie este inducţia (influenţa exercitată de un proces asupra
altuia).
Inducţia
a) pozitivă sau
b) negativă,
c) simultană sau
d) succesivă.
20
Sinteza = procesul de coroborare a informaţiilor selectate în vederea realizării
reacţiei de răspuns şi, în final, a comportamentului.
Regiunii prefrontale, prin ariile 9, 10, 11, 12 îi revine un rol deosebit în cadrul
ariilor de asociaţie. Dezvoltarea lor este în legătură directă cu inteligenţa.
21
LOBUL FRONTAL
Lobul frontal este subdivizat în două zone principale:
La nivelul ariei primare motorii din fiecare emisferă, se proiectează dominant partea
opusă a corpului şi membrelor ( mână dreaptă - emisferă stângă și invers)
Lezarea unilaterală a ariei 4 = tulburări motorii de partea opusă a corpului, dar numai
pentru mişcările voluntare de fineţe ale mâinii şi degetelor ( ex cântatul la chitară)
NU este perturbată direcţia mişcării şi nici adaptarea mişcărilor care nu cer precizie
şi dibăcie şi care sunt comandate de ariile extrapiramidale.
22
Lezarea ariilor extrapiramidale = apare apraxia motorie (mişcări anarhice,
dezordonate, inadaptate gestului comandat).
23
Mărimea ariilor corticale este direct proporţională cu numărul receptorilor senzitivi
din fiecare arie periferică a corpului
LOBUL TEMPORAL
1. prezintă o porţiune senzorială pentru auz (ariile 41, 42, 22) şi echilibru,
2. o porţiune cuprinzând ariile de asociaţie şi o
3. porţiune făcând parte din sistemul limbic: hipocampul, circumvoluţia
hipocampului, amigdala.
Lobul temporal drept are loc predominant pentru percepţia materialului vizual
neuzual,
Lobul temporal stâng are rol în recunoaşterea obiectelor uzuale, adică a materialului
vizual care presupune o verbalizare.
acufene,
halucinaţii olfactive, gustative, vestibulare
hipoacuzie bilaterală, până la surditate,
24
agnozie auditivă,
tulburări de echilibru,
25
Activitatea nervoasă elementară = pe baza reflexelor necondiţionate, înnăscute cu
căi preformate, suportul agregatelor de reflexe simple sau înlănţuite, stereotipe, cu un
grad redus de anticipare.
Activitatea nervoasă superioară (ANS) este reprezentată de reacţii complexe
comportamentale legate de relaţia organismului cu mediul şi având un grad mare de
anticipare.
Suportul = - scoarta cerebrala
o Formatiunile adiacente subcorticale + functii reflexe si de integrare
ANS apare la un anumit grad de dezvoltare a sistemului nervos superior pe baza
telencefalizării şi corticalizării, având ca suport - plasticitatea deosebită a etajelor
superioare ale creierului ce permite - realizarea de noi conexiuni interneuronale,
o stocarea şi reactualizarea mesajelor senzoriale.
\\ //
- Se asigura interactiunea organismului cu mediul ambiant
- Se realizează funcţiile psihice dezvoltate în condiţiile vieţii sociale şi în
raport cu experienţa individuală.
SISTEMUL LIMBIC
26
o STRUCTURI MEZOCORTICALE – girusul fornicatus = girus
cinguli+ girus hipocampic + uncus hipocampic
- Structurile neocorticale ale st. Limbic: - polul anterior al lob temporal
o Lobul occipital
o Zonele mediale ale lob frontal, parietal, temporal
si occipital
- Formatiunile subcorticale ale st limbic: - nucleul amigdalian
o Nuucleii septali
o Aria preoptica
o Aria paraolfactiva
o Hipocampul
o Portiuni din nucleii bazali
o Epitalamusul
o Nucleii anteriori ai talamusului
o Hipotalamusul
o Zone ale formatiunii reticulate mezencefalice
27
Hipocampul joacă un rol important în performanțele memoriei recente în învățare,
intervine în transformarea memoriei de scurtă durată în memorie de lungă durată.
Iritația hipocampului produce modele comportamentale de tip furie sau pasivitate,
hipersexualitate, mișcări involuntare, poate da ușoare accese convulsive.
b. Comportamentul sexual.
Stimularea septului și hipocampului determină manifestări de comportament sexual.
c. Comportamentul de autoconservare-apărare.
La baza sa stau sentimentele de plăcere-suferință, dependențe de hipotalamus,
controlate și integrate de sistemul limbic și neocortexul de asociație.
28