REPUBLICA MOLDOVA

-Holban Alexandra-Elena
-Apti Acelya
-Luca Rebeca
-Lipcanu Cleopatra
-Dimulete Irene
REPUBLICA
MOLDOVA
REPUBLICA
MOLDOVA
1.LIMBA
REPUBLICA
Limba moldoveneasca:
MOLDOVA Limba moldovenească era
denumirea dată limbii
române în Moldova sovietică,
denumire folosită și după proclamarea
independenței din 1991[1] în articolul
13, alineatul 1 din Constituția
Republicii Moldova până în anul 2023.
In prezent, la nivel oficial, glotonimul
de „limbă moldovenească” nu mai
există în articolul 13 din Constituția
Republicii Moldova, acesta fiind
modificat la data de 16 martie 2023
 Obiceiuri
locale proverbe

curiozitati
Cele mai
bucatarie cunoscute
povesti
 BUCATARIA MOLDOVENEASCA:
Cel mai cunoscut fel de mancare din bucatria moldovenească, precum și cea românească per ansamblu,
este mămăliga. Aceasta este o fiertură de făină de porumb, servită adesea ca un acompaniament
pentru tocănițe și preparate din carne sau cu brânză de vaci, smântână și șorici de porc. Vinurile locale nu
lipsesc de pe cele mai multe mese. Tradițională pentru bucătăria basarabeană sunt feluri de mâncare care
combină diverse legume, cum ar fi roșii, ardei gras, vinete, varză, fasole, ceapă, usturoi, praz și altele.
Bucătăria moldovenească este compusă în principal din alimente tradiționale europene, cum ar fi carne de
vită, carne de porc, cartofi, varză și diferite cereale.
porc. .
. Legumele sunt folosite în salate și sosuri, ele sunt coapte, aburite, murate, sărate sau marinate.
Produsele din carne dețin un loc special, mai ales ca primul curs și aperitivă. Supa din carne de pui, cunoscută
sub numele de borș (ciorbă) este foarte populară. Friptura de porc la grătar și chiftelele din carne de vită și miel
sunt comune. Carnea de pește este de multe ori marinată și apoi pusă la grătar.
Feluri de mâncare de sărbătoare tradiționale includ sarmale umplute cu carne tocată, pilaf (un fel de mâncare
de orez), jeleu, fidea, carne de pui, altele. Masa de sărbătoare este, de obicei, decorată cu elemente
de patiserie, cum ar fi produse de patiserie prăjituri, role, chifle și o varietate de umpluturi (brânză, fructe,
legume, nuci, etc).
OBICEIURI MOLDOVENESTI:
In prezent, zona estica a tarii beneficiaza de o diversitate etnica redusa, aici locuind in proportie redusa
maghiari (ceangăi), rusi- lipoveni si armeni. Din aceasta cauza, obiceiurile si traditiile din Moldova sunt unele
dintre cele mai autentice, fiind putin influentate de cultura altor popoare. In universul rural se pastreaza
valorile, datinile si mestesugurile mostenite de la strabuni, astfel ca pe ulitele satelor vei descoperi o lume
fascinanta, plina de semnificatii si povesti. Pitorescul peisajelor, arta populara, spectacolul sarbatorilor si modul
de viata al moldovenilor te cuceresc fara doar si poate, dandu-ti deseori impresia ca timpul s-a oprit in loc.
Datinile respectate cu sfintenie la Craciun, Paste, Anul Nou, Martisor, nunta ori laoricare eveniment important
de peste an reprezinta mostenirile lasate de stramosiinostri spre a fi transmise din generatie in generatie.
Moldova este una dintre putinele regiuni care se mai poate lauda in secolul XXI cu pastrarea si
perpetuareavalorilor traditionale.
1. Potrivit unei vechi tradiţii moldoveneşti, de 1 martie femeile trebuie să prăjească boabe din porumb. Dacă
grăunţele sar foarte sus, iar floricelele (popcorn) se fac mari, anul va fi bogat, iar gospodarii vor avea
recolte substanţiale.
2. În unele case, mărţişorul legat pe mânuţele copiilor mici au şi câte un ban. Astfel se crede că micuţul va
avea noroc la bani şi va fi rumen în obraji ca firul roşu al mărţişorului.
3. Un obicei specific în Moldova este ca femeile să ofere mărţişoare bărbaţilor.
 PROVERBE:
Proverbul (din latină proverbium) este o învățătură morală populară născută din experiență, exprimată printr-o
formulă eliptică sugestivă, de obicei metaforică, ritmică sau rimată.

CATEVA PROVERBE MOLDOVENESTI:

A aduce apă după ce s-a stins focul. (Despre ajutor venit prea târziu)
A aduna nuiele pentru spinarea sa. (A-și face singur rău)
A ajunge cuțitul la os. (Orice răbdare are un sfârșit)
A alerga după ciolan. (după ce e mai bun)
A arăta pumnul sub batistă. (Amenințare îmbrăcată în cuvinte frumoase)
A arde pe cineva. (A bate, a pedepsi)
A arunca găina moartă în curtea vecinului. (Dovadă de lașitate, fugă de răspundere)
A auzit clopotul, dar nu știe de la ce bisericǎ.
 Cele mai cunoscute povesti:
Povestirea este o specie a genului epic, în proză, în care se relatează fapte din punctul de vedere al unui narator, care este
martor sau participant (sau ambele variante) la evenimentul povestit.
Taramul moldovenesc este fara indoiala, unul din cele mai bogate teritorii din punct de vedere al traditiilor etimologice, al
miturilor, povestilor si basmelor transmise pe cale orala si scrisa, din vremuri indepartate, pana in zilele noastre.
Personajele din povestile moldovenilor poarta nume simbolice, care au darul de a le aplica un fel de patalama caracteriala
inconfundabila – lista este lunga si poate cu usurinta sa aduca zambetul pe buze, numai cu enumerarea acestora: Ilies-Malaies,
Mucea-far-de-moarte, Statu-Palma-Barba-Cot, Gerila, Setila, Flamanzila, Stramba-Lemne, Sfarma-Piatra, Pasari-Lati-Lungila si
multi altii, asemenea lor.
Caracteristica de baza a legendelor si povestilor din zona Moldovei este tocmai aceea ca nu se bazeaza nicidecum pe o liota de
elemente miraculoase, ci purced din viata reala, de zi cu zi, a moldovenilor si din intamplarile care le condimenteaza existenta:
boierii si argatii, taranii care trudesc la padure sau la camp, fatuca cea inteleapta si vrednica, vecinii din sat, negustorii si tot
poporul ce umplea targurile si iarmarocurile de odinioara – oricine din acestia poate deveni erou pe neasteptate si protagonist
al unei povesti menite sa tina ascultatorul cu sufletul la gura.
Cateva titluri de basme din Republica Moldova:
CREMENE VOINICUL
Omul sărac și zmeii
IONEL FĂT-FRUMOS
CUM S-A LUPTAT POPA CU HOȚII
VOINIC DIN LUME FĂRĂ NUME