Ise 98 Ev Scoli

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
EVALUAREA
UNITĂŢILOR ŞCOLARE PERFORMANTE
Bucureşti
1998
INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI
EVALUAREA
UNITĂŢILOR ŞCOLARE PERFORMANTE
Autori: Dr. Mihai JIGĂU - coordonator

Dr. Mihaela JIGĂU
Adela ROGOJINARU
Sorina CONSTANTIN - prelucrare date
Bucureşti
1998
2
CUPRINS
INTRODUCERE .................................................................................................................. 4
METODOLOGIA CERCETĂRII ...................................................................................... 11
CAPITOLUL I:
DATE GENERALE DESPRE UNITĂŢILE ŞCOLARE PERFORMANTE .................... 16
CAPITOLUL II:
RESURSELE MATERIALE ALE UNITĂŢILOR ŞCOLARE PERFORMANTE ........... 21
CAPITOLUL III:
RESURSELE UMANE ALE UNITĂŢILOR ŞCOLARE PERFORMANTE ................... 26
CAPITOLUL IV:
ETOSUL SPECIFIC UNITĂŢILOR ŞCOLARE PERFORMANTE ................................. 43
CONCLUZII ....................................................................................................................... 70
ANEXA 1 ........................................................................................................................... 74
ANEXA 2 ........................................................................................................................... 81
ANEXA 3 ........................................................................................................................... 98
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................... 100
ANEXE CU DATE STATISTICE ................................................................................... 102
3
INTRODUCERE
Cum au ajuns anumite şcoli la statutul de unităţi educative performante?

Ce condiţii favorizate - şi de ce natură - le-au permis să dobândească un asemenea privilegiu?
Cum reuşesc aceste şcoli, utilizând acelaşi curriculum, programe şcolare, aproape aceeaşi bază
materială, să aibă succes - prin elevii pe care-i pregătesc?
De ce părinţii şi elevii înşişi sunt interesaţi, cu prioritate, să frecventeze aceste şcoli
performante?
Înainte de a încerca să răspundem la întrebările de mai sus, vom motiva de ce ne interesează

acest subiect?
În primul rând, pentru că eşecul şcolar pare a fi cauza eşecului viitor în plan economic şi al
satisfacţiei personale. Puţine exemple pot fi date, de ascensiune socială, culturală sau
economică fără ca să existe un anumit nivel de instruire.
Desigur, că cel mai grav sunt afectaţi de acest fenomen tinerii. În majoritatea ţărilor Europei,
rata de şomaj al tinerilor este de două ori mai mare decât pe ansamblul populaţiei active. Fără
îndoială că această rată este considerabil mai mare printre cei fără studii, şi deci fără calificare
sau cu o pregătire de un nivel redus.
Diplomele şi certificatele de studii sunt primii indicatori de evaluare a calificării pentru

angajatori şi operarea unor selecţii.
Desigur că rezultatele globale ale educaţiei sunt în relaţie directă şi cu efortul financiar al
fiecărei ţări orientat spre acest domeniu.
4
Nu este suficient să fie consemnat în legea fundamentală a ţării, Constituţia, că învăţământul
este o “prioritate naţională” dacă nu se asigură şi mijloacele pentru a onora această prioritate.
Eşecul şcolar, rezultatele şcolare la limită sau cele nefinalizate cu o diplomă / certificat /
atestat sunt şi extrem de împovărătoare pentru bugetul învăţământului.
În unele ţări, s-au calculat costurile eşecului şcolar. S-a constatat că acestea pot greva între 10-
30% bugetul global al învăţământului (de la nivelul preşcolar până la cel universitar) prin
efectele sale directe sau indirecte.
Ce semnifică, de fapt, noţiunea de eşec şcolar? Definiţiile tind să considere eşecul şcolar ca:
• un decalaj între competenţele / resursele elevului şi “beneficiile” obţinute de acesta
din partea şcolii;
• o nerealizare a potenţialului individual;
• o finalizare a studiilor printr-o formă necertificativă recunoscută sau necontinuarea
acestora la niveluri superioare;
• o nerealizare a obiectivelor programelor de studiu (de anumite niveluri sau la
nivelul cunoştinţelor de bază);
• o neintegrare, o integrare dificilă sau sub nivelul de competenţă posedat în viaţa
socio-profesională.
Ca indicatori obiectivi ai eşecului şcolar sunt avuţi în vedere: rata repetenţiei, a abandonului,
rata analfabetismului, eşecul la examene şi chiar procentul de elevi care nu-şi continuă studiile
într-un nivel superior de educaţie şi formare sau sunt respinşi pe piaţa muncii.
Cauzele acestor situaţii de eşec se pot căuta în:

• factorii individuali specifici fiecărui individ;
• mediul lor socio-cultural de provenienţă;
• trăirea personală a relaţiei cu şcoala şi mesajele vehiculate de aceasta;
• raporturile interpersonale stabilite cu profesorii şi profunzimea comunicării cu
partenerii din şcoală etc.
5
În condiţiile unei creşteri economice reduse sau chiar a unei recesiuni economice, care,
automat, are ca prim efect, reducerea cheltuielilor alocate învăţământului, buna gestiune a mai
puţinelor fonduri repartizate educaţiei devine o prioritate imediată.
Un inventar al potenţialelor locuri de intervenţie ameliorativă, pentru ca eficienţa internă, dar

şi externă a sistemelor sociale, inclusiv cel al învăţământului să crească, nu poate evita
instituţia şcolară.
Pe de altă parte, estimăm că acţionând doar la nivelul actului predării şi învăţării şi eventual,
deloc sau ulterior, asupra reformei instituţiei şcolare, în ansamblu, nu se va îmbunătăţi
semnificativ, eficienţa şcolii, în general.
În mod succint, o şcoală se consideră a fi eficientă “în măsura în care reuşeşte să facă ce-şi
propune”.
Pentru a vedea, însă, ce-şi propune o şcoală să facă, trebuie să-i vedem obiectivele pe care le
urmăreşte. Cel mai adesea, primul dintre obiective este reuşita academică a elevilor.
*
* *
În fiecare judeţ, municipiu sau localitate există una sau mai multe unităţi şcolare, dintre care
unele sunt percepute ca cele mai performante, cu profesorii cei mai bine pregătiţi profesional,
cu baza materială cea mai completă pentru o derulare normală a actului educativ, cu
absolvenţi care-şi continuă studiile, în număr mare şi cu succes în niveluri superioare de
învăţământ sau îşi găsesc cu uşurinţă un loc de muncă.
Succesul şcolar nu este numai o chestiune care aparţine doar câmpului educativ. Acesta îşi are
fundamentele şi în aria culturală, socială şi economică a societăţii.
Învăţământul general obligatoriu, cât şi nivelurile superioare, reclamă punerea în practică a

mesajului mereu invocat despre egalitatea şanselor în faţa educaţiei a tuturor tinerilor,
indiferent de originea socială a familiei din care provin.
Acest mesaj trimite direct spre chestiunea mai generală a eficienţei sistemului de educaţie şi a
6
instituţiilor sale. Investigarea modului concret de funcţionare a şcolii, în ansamblul său, se
dovedeşte a fi o resursă importantă în ridicarea eficienţei funcţiei sale educative, şi, în
principal, a procesului de predare - învăţare. Desigur că eficienţa şcolii se poate judeca în
funcţie de măsura în care această instituţie realizează obiectivele care şi le propune sau i se
cere să le realizeze.
Unul din obiectivele care pare unanim acceptat ca revenindu-i cu prioritate şcolii este acela de
a contribui de o manieră semnificativă la reuşite şcolară a elevilor şi, ulterior, la buna lor
integrare socio-profesională în societate şi piaţa muncii.
Făcând o analiză a “ieşirilor” sistemului de învăţământ (concretizate în rezultate ale elevilor -

promovaţi, cât şi o evaluare a caracteristicilor de “intrare” ale sistemului de educaţie şi
formare (resurse umane, materiale, management, aspecte psiho-pedagogice), se pot trage
concluzii privind eficienţa instituţiei şcolare în ansamblul ei.
Cercetările care urmează acest model “input - output” intenţionează, astfel, să descopere acele
caracteristici ale instituţiilor şcolare care induc succesul în planul educaţiei.
Acolo unde resursele materiale sunt de cea mai bună calitate şi, practic, dotarea generalizată
ca standarde, în toate şcolile, în mod firesc, au o mai puţină pondere în determinarea
rezultatelor şcolare finale ale elevilor. De altfel, resursele materiale - fără a fi de neluat în
seamă - explică, totuşi, doar parţial dinamica rezultatelor şcolare.
Se constată că factorii ce ţin de mediul familial de provenienţă a elevilor şi, în general,

caracteristicile populaţiei şcolare au o pondere considerabilă în determinarea bunelor rezultate
viitoare constatate la finele diferitelor niveluri de studii.
În aceeaşi ordine de idei, ignorarea procesului intern şi specific şcolii, inter-relaţia elev-
profesor, nu este productivă, iar un demers explicativ realist cu privire la originea şi modul de
“producere” a reuşitei şcolare trebuie să fie complex şi să ia în considerare ansamblul tuturor
factorilor şcolari şi extraşcolari.
Abordarea procesului identificării factorilor de eficienţă sau ineficienţă a unităţilor şcolare

7
prin observarea sistematică a tuturor aspectelor şi dinamicii proprii instituţiilor educative
(Weber, 1971; Broodover, Beady, Flood, Schweitzer, Wisenbaker, 1979; Stego, 1988; Hopes,
1988) a fost demarat de cercetări de tip global, numite “ecologice” şi care au în vedere
ansamblul condiţiilor în care acestea funcţionează.
Aceste investigaţii au dus la identificarea şi altor factori, decât cei în mod cotidian invocaţi în
explicarea reuşitei şcolare, cum ar fi: activitatea de învăţare desfăşurată suplimentar acasă, în
mod individual sau cu ajutorul membrilor familiei, “atmosfera” culturală a familiei şi
“aşteptările” acesteia, ale părinţilor şi profesorilor cu privire la rezultatele şi viitorul
profesional al copilului, inclusiv încrederea că ei pot să le atingă, munca în echipă a
conducerii şcolii şi colectivului de cadre didactice, centrarea şi pe alte aspecte ale vieţii şcolii
care duc la buna ei funcţionare etc.
În mod rezumativ, au fost identificate câteva dintre variabilele zise “de structură şi de practică”
care sunt maximal implicate în dinamica performanţei realizate de şcoli.
Au fost considerate ca variabile de structură:
• autogestiunea şcolii,
• conducerea şcolii,
• alcătuirea colectivului de profesori,
• conţinutul programelor de studii,
• “imaginea” şcolii în comunitate,
• reuşita academică a elevilor,
• organizarea timpului destinat învăţării,
• sprijinirea şcolii de către autorităţi.
În categoria variabilelor de practică au fost incluse:
• atmosfera pozitivă din şcoală,
• orientarea cadrelor didactice spre un scop comun,
• coeziunea grupului profesoral,
• claritatea obiectivelor de atins.
8
Aceste tipuri de cercetări au fost demarate în intenţia explicită de a ameliora semnificativ
randamentul unor şcoli percepute ca ineficiente, fără rezultate notabile în activitatea lor de bază:
educaţia şi formarea tinerilor.
Principalele aspecte vizate de eforturile ameliorative au avut în vedere:

• sporirea responsabilităţii profesionale a cadrelor didactice în munca lor cu elevii,
• creşterea calităţii procesului de învăţare din clasă, a disciplinei şcolare,
• recuperarea rămânerii în urmă la învăţătură,
• îmbunătăţirea evaluării elevilor,
• centrarea eforturilor şcolii pe dobândirea de noi competenţe şi cunoştinţe, sporirea
motivaţiei pentru învăţare etc.
În urma acestor demersuri de observare, corectare, conştientizare a disfuncţiilor, clarificare a

obiectivelor şi evaluarea sistematică a progresului, s-au observat ameliorări semnificative
comparativ cu situaţia anterioară, dar, mai ales, s-a orientat atenţia tuturor actorilor implicaţi în
procesul învăţării, spre obiectivele prioritare ale şcolii: rezultatele academice ale elevilor.
Totodată, s-a constatat că nu pare a fi suficientă autoanaliza pentru a spori eficienţa şcolii, ci este
necesară şi susţinerea acestui proces printr-un proces de conducere dinamică şi creativă a unităţii
şcolare, recentrarea permanentă a obiectivelor şcolii spre învăţare activă, încurajarea reuşitei şi
competiţiei, a sentimentului de apartenenţă la o anumită şcoală care promovează succesul şi are
aşteptări pozitive de la elevii săi etc. (COHEN, 1983).
S-a relevat cu acest prilej, încă o dată, că factorul principal în asigurarea reuşite şcolare a
elevilor rămâne profesorul motivat pentru munca din şcoală, adaptabil, bun profesionist al
domeniului său, care încurajează reuşita şcolară, stimulează pluralitatea opiniilor, acceptă
căile multiple de a ajunge la succes, creează o atmosferă intelectuală în clasă, este capabil de
entuziasm etc.
Acest studiu are următoarele obiective:

• efectuarea unei identificări globale, la nivel naţional, a celor mai performante unităţi
şcolare;
• analiza caracteristicilor de ansamblu ale unităţilor şcolare performante;
9
• identificarea factorilor care configurează o unitate şcolară performantă în scopul dezvoltării
unor centre locale de “excelenţă”, cât şi extinderii acelor condiţii care favorizează succesul
şcolar şi social şi în alte instituţii educative, care în prezent sunt mai puţin performante;
• experimentarea fiabilităţii anumitor instrumente de evaluare a instituţiei şcolare în
ansamblul, capabile să identifice acele ansambluri de situaţii şi acei factori care
desemnează o instituţie şcolară performanţă.
• evaluarea eficacităţii diferitelor modalităţi organizatorice, de colaborare intra şi extra-
instituţională, de context comunitar etc. şi care se dovedesc a fi favorizate succesului
educaţional, rezultatelor şcolare superioare.
• propunerea de alternative de organizare instituţională şi a procesului de educaţie orientat
spre eficienţă şi eficacitate.
Ipotezele de la care s-a pornit au fost următoarele:

• este posibil ca ceea ce face ca o unitate şcolară să fie performantă să rezide, dincolo de
anumite resurse minimale fără de care nici o altă şcoală nu poate funcţiona, în specificul
etos-ului şcolar;
• procesul cristalizării unei anumite culturi instituţionale şcolare orientată spre educaţie
performantă este îndelungat şi se cristalizează prin voinţa comună a membrilor săi,
comunicare eficientă şi entuziasm;
• anumite instituţii şcolare întrunesc acele ansambluri de condiţii şi acei factori care le
favorizează maximal activitatea educativă;
• în plus, anumite caracteristici ale managementului instituţiei, populaţiei şcolare şi cadrelor
didactice sunt exploatate eficient de colectivul de profesori şi puse în slujba succesului
într-un mod armonios, creativ şi cu perseverenţă;
• factori ce ţin de tradiţie şi o anumită imagine, atent conservată prin activitatea tuturor
resurselor umane ale şcolii etc., completează tabloul unui organism instituţional pe deplin
funcţional;
• este maximal probabil că unele dintre aceste mecanisme de funcţionare instituţională
eficiente pot fi aplicate / transferate şi în sistemul de organizare şi de activitate ale altor
unităţi educative similare.
10
METODOLOGIA CERCETĂRII
Realităţile reformei contemporane a învăţământului ne obligă să evaluăm statutul şcolii şi să

încercăm depăşirea considerării lor doar ca centre de gestiune a serviciilor educative, fără însă,
a le considera în acest demers de eficientizare, ca funcţionând după modelul întreprinderilor
economice.
“Conduita” instituţiei şcolare s-a modificat permanent sub presiunea şi criticele externe, cu
privire la neadecvarea acesteia la cerinţele sociale şi economice actuale.
Un mod cauzal suficient de cuprinzător care să explice eficacitatea şcolii este încă departe de
a fi conturat, mai ales datorită identităţii specifice, proprii fiecărei unităţi şi care face ca o
şcoală să obţină bune rezultate şi prin alte căi decât o alte.
Pare evident că procesul evaluării unităţii şcolare trebuie să parcurgă atât o etapă de evaluare
internă (necesară ameliorării funcţionării cotidiene), cât şi una externă (pusă în practică de
administratorii învăţământului), care trebuie să vizeze aspecte manageriale, resursele umane,
materiale, aspectele morale şi etice ale grupului, date statistice etc.
De obicei, sunt vizate următoarele domenii (MEURET, 1990):
• efectele (rezultatele);
• resursele (mijloacele);
• mediul (condiţiile);
• funcţionarea.
Primul factor este, îndeobşte, cunoscut şi pentru că majoritatea demersurilor în acest domeniu
debutează cu investigarea resurselor şi rezultatelor (apreciate prin rata promovabilităţii,
abandonului, participarea la concursuri şcolare, note obţinute la examene etc.). “Globalizarea”
resurselor materiale şi ameliorarea celor umane va duce treptat la o oarecare uniformizare a
rezultatelor şi condiţiilor de derulare a învăţământului şi, în acel caz, doar modul particular de
organizare, conducere şi funcţionare a instituţiei va duce la performanţe mai ridicate în unele
şcoli, fapt care va însemna şi debutul concurenţei deschise între acestea (implicit efortul
11
celorlalte de a-şi ameliora imaginea deteriorată în ochii comunităţii, familiilor elevilor,
autorităţilor locale etc.).
Putem, de asemenea, să identificăm cu o destul de mare precizie, condiţiile în care se

desfăşoară actul educativ, dar este extrem de dificil să obţinem date cantitative şi, mai ales,
calitative despre funcţionarea instituţiei şcolare, despre dinamica ei internă, relaţiile
interpersonale şi despre identitatea şcolii cristalizată prin sistemul de relaţii de comunicare
dintre membrii ei.
Anumite aspecte cauzale se pot dovedi explicative în unele şcoli, iar în altele nu.
De pildă, atitudinea exigentă a profesorilor într-o şcoală cu elevi motivaţi pentru învăţare, cu
bune resurse aptitudinale, proveniţi din medii socio-familiale favorizate se poate dovedi
“productivă”, şi neadecvată, atunci când se lucrează cu o populaţie şcolară defavorizată.
Prima dificultate în a impune un sistem unic de factori şi indicatori de evaluare tuturor
unităţilor şcolare de diferite tipuri şi niveluri, constă în extrema eterogenitate a condiţiilor de
funcţionare a acestora, în contextele extrem de diferite din punct de vedere economic, social,
cultural, de statut juridic, ale sistemului de relaţii comunitare etc. în care acestea îşi desfăşoară
activitatea.
Pentru unele şcoli, măsura în care acestea ştiu să răspundă prompt şi adecvat cerinţelor
comunitare de educaţie şi formare este echivalentă cu statutul ei favorabil pe plan local. Într-
un alt context, o asemenea “reacţie” a şcolii s-ar putea dovedi insuficientă pentru ca aceasta să
fie considerată performantă. În aceasta constă şi logica “proiectului şcolii”: unităţile de
educaţie şi formare trebuie să propună soluţii viabile contextual şi nu aştepte rezolvări sau
reglementări “de la centru”, şcoala devenind, astfel, o unitate de inovare, de “declanşare” şi
promovare a noului şi reformei învăţământului.
Evaluării unităţilor şcolare implică recursul la instrumente şi abordări metodologice diferite.
Evaluare externă va urmări, de regulă, compatibilitatea între obiectivele naţionale şi cele

realizate de unitatea şcolară, concordanţa între “baremele” sau normele de fiuncţionare a
unităţii de referinţă (liceu, şcoală profesională, gimnaziu etc.), respectarea anumitor principii
sistematic promovate de Ministerul Educaţiei Naţionale (egalitatea şanselor, de pildă), pe când
12
o evaluate internă, va avea în vedere aspecte proprii şcolii în cauză: integrarea în comunitate şi
răspunsul la anumite nevoi identificare ale acesteia, rezultatele şcolare ale elevilor, relaţiile şi
comunicarea cu finalităţi educative din şcoală etc.
În măsura în care Ministerul Educaţiei Naţionale va încuraja şi oferi instrumente şi resurse
pentru dezvoltarea autonomiei şi autogestiunii unităţilor şcolare, acestea vor iniţia demersuri
care le va spori eficienţa şi specificitatea, vor dezvolta un învăţământ mai diversificat şi
adaptat contextului economic şi social local, vor fi mai tentaţi să-şi evalueze performanţele şi
concordanţa cu cererea de educaţie şi nevoile pieţei muncii.
Exemple de date cantitative avute în vedre în evaluarea primară a eficienţei unităţii şcolare:
• rezultatele elevilor la examenul de capacitate sau bacalaureat;
• numărul de elevi care au abandonat şcoala;
• rata inserţiei socio-profesionale a absolvenţilor şcolii;
• performanţele individuale şi globale ale elevilor.
Acolo unde conducerea şcolii a făcut demersuri pentru evaluarea internă a şcolii, se observă
interesul, într-o primă fază, pentru date cantitative de evaluare, şi trecerea treptată, într-o fază
ulterioară, spre aprecieri de natură calitativă (“atmosfera” din şcoală, spiritul de echipă,
nivelul iniţiativei, competitivităţii, sentimentul de apartenenţă la instituţie şi demersurile
colective pentru conturarea unei identităţi proprii etc.).
Un aspect particular al evaluării unităţii şcolare este cel al “audit-ului instituţional”
(CASERAN, OEUVRARD, 1990).
Audit-ul instituţional are în vedre aspecte care ţin de:
• sociologia organizaţională;
• analiza sistemică;
• analiza funcţională;
• deontologie etc. şi duc, în final, prin analiza datelor, la identificarea şi rezolvarea
problemelor care creează dificultăţi funcţionării eficiente a şcolii.
Instrumente şi metode de cercetare:
• Chestionar de analiză a datelor despre unităţile şcolare performante (vezi Anexa 1),
structurat pe patru capitole principale:
• date generale,
• resurse materiale,
• resurse umane,
13
• etos-ul şcolar.
• Anchete de opinie printre actorii şi factorii de decizie ai educaţiei.
Chestionarul a fost expediat, cu o scrisoare de însoţire, tuturor Inspectoratelor Şcolare
Judeţene şi al Municipiului Bucureşti.
Prin scrisoare se solicita colaborarea la această cercetare şi se solicita ca inspectorilor generali
să identifice unităţile şcolare (licee, şcoli profesionale sau şcoli generale) pe care ei înşişi,
opinia publică locală, le desemnează ca fiind cele mai de prestigiu, mai solicitate de elevi şi
părinţii acestora, în mod real mai eficiente prin rezultatele concrete obţinute, în conformitate
cu finalităţile învăţământului, cu solicitările celor educaţi, cu piaţa muncii.
Tuturor acestor unităţi şcolare identificate ca întrunind exigenţele menţionate anterior li s-a
distribuit câte un chestionar de către Inspectoratele şcolare.
Fiecare inspectorat judeţean şi al Municipiului Bucureşti a primit câte cinci chestionare.
În mod ideal, dacă toate inspectoratele şcolare ar fi colaborat efectiv la această cercetare, ar fi
trebuit să primim 205 chestionare completate de unităţi şcolare performante din ţară de toate
nivelurile învăţământului preuniversitar: grădiniţe, gimnazii, licee, şcoli profesionale / grupuri
şcolare. (Desigur că numărul de cinci chestionare distribuite în fiecare judeţ este aleator. O
viitoare cercetare în această problematică va trebui să diversifice aria criteriile avute în vedere:
populaţie şcolară totală, aspecte socio-culturale şi economice zonale şi regionale etc.).
În mod real însă, au fost primite 130 de chestionare completate, ceea ce înseamnă cu au
răspuns cererii noastre 63,4% din numărul anticipat de unităţi şcolare performante.
Faptul ca atare semnifică a mai redusă solicitudinea sau chiar lipsa acesteia în relaţiile inter-
instituţionale, chiar în situaţii favorabile lor.
Observaţii în etapa aplicării chestionarelor de investigaţie:
• nu există încă obişnuinţa oferirii de răspunsuri prompte şi comunicării interinstituţionale
eficiente şi exacte ale şcolilor la solicitările altor segmente ale vieţii civile;
• nu este încă exersată, la unii directori de unităţi şcolare, abilitatea de a completa anumite
formulare, chestionare, instrumente de colectare a datelor;
• la întrebări mai “delicate” se răspunde formal, stereotip, evitându-se opinia personală,
soluţiile sau alternativele nevalidate oficial, iar situaţia din şcoală se prezintă în culori mai
vii şi mai optimist decât este în realitate.
De la un număr de 29 de judeţe s-au primit câte 3-6 chestionare completate. Acestea sunt:
Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa,
14
Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureş,
Mehedinţi, Olt, Satu-Mare, Sălaj, Suceava, Teleorman, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea.
De la un număr de 6 judeţe s-au primit doar câte 1-2 chestionare completate. Acestea sunt:
Cluj, Iaşi, Mureş, Neamţ, Sibiu, Bucureşti.
Un număr de 6 judeţe nu au răspuns solicitării. Acestea sunt: Bihor, Braşov, Caraş-Severin,
Ialomiţa, Prahova, Timiş.
Lista judeţelor şi a unităţilor şcolare care au răspuns solicitării noaste se regăseşte în Anexa 2.
În acest tabel se regăsesc, de asemenea, următoarele categorii de date:
• judeţul;
• denumirea şcolii;
• nivelul de învăţământ;
• adresa şcolii;
• numele directorului;
• telefon, fax.
Cele 130 de chestionare primite provin de la unităţi şcolare de următoarele niveluri:
• 47 şcoli generale;
• 68 licee;
• 15 şcoli profesionale / grupuri şcolare.
15
scoli generale
licee
68 grupuri scolare
47
15
CAPITOLUL I
DATE GENERALE DESPRE UNITĂŢILE ŞCOLARE PERFORMANTE
41. Populaţia şcolară

Numărul elevilor cuprinşi în unităţile şcolare performante pe care prezenta cercetare le-a avut
în vedre, pe niveluri de învăţământ şi judeţe, este următorul:
Nr. Gimnazii Licee Grupuri şcolare
crt. Judeţul nr. unit. nr. elevi fete nr. unit. nr. elevi fete nr. unit. nr. elevi fete
1. Alba 1 1551 731 3 2794 1821 1 1062 402
2. Arad 1 935 457 3 2885 1629 - - -
3. Argeş 1 1395 676 2 2557 1371 - - -
4. Bacău - - - 3 3271 2201 - - -
5. Bistriţa-Năs. 2 2818 1377 2 2886 1721 - - -
6. Botoşani 1 1429 1370 1 1121 652 1 1319 307
7. Brăila 3 3090 1539 3 2676 1448 - - -
8. Buzău 2 3296 1571 3 3213 2053 - - -
9. Călăraşi 1 1791 828 2 1693 1076 - - -
10. Cluj - - - 1 1593 824 1 851 271
11. Constanţa 2 3827 1533 3 2575 1863 - - -
12. Covasna 2 1923 986 3 4527 2502 - - -
13. Dâmboviţa 3 2267 1091 1 1045 671 1 880 643
14. Dolj - - - 3 5989 3572 1 2117 1516
15. Galaţi 4 890 433 - - - - - -
16. Giurgiu 3 3474 1794 - - - - - -
17. Gorj 1 3774 1944 1 909 586 2 3309 1148
18. Harghita 1 732 372 1 876 480 1 863 540
19. Hunedoara - - - 4 3254 2163 - - -
20. Iaşi 1 1644 846 1 796 299 - - -
21. Maramureş 1 1399 666 3 3199 1832 1 1163 924
22. Mehedinţi 2 1502 773 - - - 1 1341 391
23. Mureş 1 2533 1246 - - - - - -
24. Neamţ - - - 2 1661 1153 - - -
25. Olt 2 1044 544 3 4103 2680 - - -
26. Satu-Mare - - - 3 3237 2117 1 1028 157
27. Sălaj 1 3043 1521 1 1426 827 1 1355 530
28. Sibiu - - - 2 1836 990 - - -
29. Suceava - - - 3 2709 1858 - - -
30. Teleorman 2 1671 872 2 2733 1161 - -
31. Tulcea 1 2409 1239 1 1262 726 2 1519 922
32. Vaslui 3 1236 601 2 2202 1448 1 2414 710
33. Vâlcea 3 4408 2232 3 5422 3148 - - -
34. Vrancea 1 5149 2579 2 2149 1299 - - -
35. Bucureşti 1 2579 1215 1 957 632 - -
TOTAL 47 61809 31036 68 77556 46803 15 19221 8461
Media - 1315 660 - 1141 688 - 1281 564
16
Numărul mediu de elevi în aceste unităţi şcolare, pe niveluri de studii, este următorul:
• în gimnazii 1315 (din care 660 fete, adică 50,2%);
• în licee 1141 (din care 688 fete, adică 60,3%);
• în grupuri şcolare / şcoli profesionale 1281 (din care 564 fete, adică 44%).
Se poate observa că, în general, aceste unităţi şcolare au un număr mediu de peste 1000 de
elevi (semnificativ mai mare decât media pe ţară în unităţile şcolare echivalente). În schimb,
proporţia fetelor urmează aceeaşi distribuţie ca şi în celelalte tipuri de unităţi şcolare de profil
/ nivel similar: aproximativ egală cu a băieţilor în învăţământul general obligatoriu, mai mare
în licee şi mai redusă în şcolile profesionale.
5. Numărul mediu de elevi în clasă

6. Numărul mediu de elevi la un profesor
Cum aceste unităţi şcolare au un număr relativ mare de elevi înscrişi, adresabilitatea lor fiind
ridicată, clasele sunt numeroase, cu un număr mediu de elevi peste media pe ţară, şi respectiv,
un număr mediu de elevi care revin la un cadru didactic superior mediei naţionale.
Număr mediu de elevi:

în clasă la un cadru didactic
Gimnaziu 26,2 22,1
Liceu 29,0 20,9
Grup şcolar / şcoală profesională 27,3 19,5
7. Rezultatele la învăţătură ale elevilor şcolii:
Evaluarea şcolii prin rezultatele la învăţătură ale elevilor (număr de promovaţi, şi dintre
aceştia cei cu medii peste 8) efectuată doar prin notele acordate de cadrele didactice ale şcolii
1
Numerotare subcapitolelor corespunde numărului de ordine a întrebărilor chestionarului. Primele trei numere se
referă la: Date de identificare a unităţii şcolare; Tipul unităţii; Directorul şcolii.
17
şi nu pe baza unor instrumente de evaluare standardizate, cu valoare de comparare
interinstituţională, este incompletă şi poate oferi o imagine parţială a muncii profesorilor în
şcoală. Am utilizat, însă, în această etapă de cercetare, doar acest criteriu, din motive
conjuncturale, păstrând rezervele de interpretare cuvenite.
Numărul total Numărul elevilor care au Numărul elevilor cu medii

al elevilor promovat peste 8
număr număr % număr %
Gimnaziu 61809 58858 95,2 41186 69,9
Liceu 77556 73077 94,2 42385 58,0
Grup şcolar 19221 17311 90,1 4733 27,3
Total / Medie 158586 149246 94,1 88304 59,2
După cum se observă, procentul de promovabilitate în aceste unităţi şcolare este foarte ridicat,
cu o uşoară tendinţă de descreştere dinspre gimnaziu spre şcolile profesionale, şi cu o evidentă
diferenţiere între nivelurile anterioare: gimnaziu 69,9%, liceu 58%, iar în şcoala profesională
doar 27,3%. Acest fapt atrage atenţia, totodată, prin comparaţie, asupra rezultatelor şcolare
reduse ale elevilor din acele şcoli profesionale care nu fac parte dintre cele mai bine cotate
instituţii de formare profesională.
8. Rezultatele elevilor la examenele finale
Tipurile de examene finale pe care le-au susţinut elevii claselor terminale din unităţile şcolare
performante care au intrat în lotul nostru de sondaj sunt:
• examen de capacitate - la sfârşitul învăţământului general obligatoriu;
• examen de bacalaureat - la terminarea cursurilor liceale;
• examen de absolvire - la terminare şcolii profesionale.
În evaluarea acestui aspect ne-am servit de următorii indicatori cantitativi:

• numărul de elevi din clasele terminale;
• numărul de elevi din clasele terminale prezentaţi la examenele finale;
• numărul de elevi din clasele terminale respinşi la examenele finale;
• numărul de elevi din clasele terminale promovaţi la examenele finale;
18
• numărul de elevi din clasele terminale care au obţinut medii peste 8.
La nivelul întregului lot, pe niveluri, situaţia se prezintă astfel:
Nr. elevi clase Nr. elevi prezentaţi Nr. elevi respinşi Nr. elevi promovaţi Nr. elevi cu medii
terminale la examene la examene peste 8
nr. % nr. % nr. % nr. %
Gimnaziu 4948 4915 99,3 86 1,7 4829 98,3 2740 56,7
Liceu 13332 13290 99,7 280 2,0 13030 98,0 7007 53,8
Grup şcolar 4870 4835 99,3 352 7,3 4483 92,7 1734 38,7
Total / Medie 23150 23040 99,5 718 3,1 22342 96,9 11481 51,4
Constatări:
• procentul de elevi care s-au prezentat la examenele finale, de la toate nivelurile din aceste
şcoli, este extrem de ridicat (99,5%);
• procentul elevilor respinşi la examenele finale este foarte mic (3,1%);
• rata promovabilităţii este semnificativ mai mare decât media pe ţară (96,9%);
• procentul celor cu medii peste 8 este extrem de ridicat şi cu mult mai mare decât media
naţională a celor cu medii peste 8 (51,4%).
9. Rata de acces în niveluri superioare de învăţământ
Pare a fi specifică pentru a proporţie însemnată dintre absolvenţii proveniţi din unităţi şcolare
performante continuarea studiilor în niveluri superioare de învăţământ (semnificativ mai mare
decât media naţională).
Absolvenţi de: Rata de acces în niveluri superioare de învăţământ (în %)

în şcoala prof. în liceu în înv. superior
Gimnaziu 15,3 84,7 -
Grup şcolar: şcoală profesională - 34,2 -
liceu tehnic - - 41,4
Liceu - - 71,5
Constatări:
19
• procentul celor care finalizează şcoala general-obligatorie şi continuă studiile în niveluri
superioare de educaţie şi formare profesională este, practic, de 100%;
• în medie, aproximativ 15% dintre elevii de nivel gimnazial se îndreaptă spre şcoli
profesionale şi aproape 85% spre licee;
• rata de acces în învăţământul liceal a absolvenţilor şcolilor profesionale este ridicată, peste
34%, iar în învăţământul superior a absolvenţilor de licee tehnice este de peste 40%;
• rata de acces în învăţământul superior a absolvenţilor de licee depăşeşte 70%.
10. Rezultatele obţinute de elevi la olimpiade şcolare şi concursuri pe meserii
Un număr însemnat de cadre didactice din unităţile şcolare performante sunt preocupate - de
cele mai multe ori, din proprie iniţiativă - de pregătire şi participare elevilor lor la olimpiade
şcolare şi concursuri pe meserii.
La multe din aceste întrecerii şcolare - de nivel local - interşcolar, judeţean, naţional şi
internaţional - elevii lor au obţinut rezultate meritorii, iar unele de înalt prestigiu.
Numărul mediu de elevi participanţi la olimpiadele şcolare şi concursurile pe meserii, din

fiecare unitate şcolară performantă, pe niveluri de învăţământ, este următorul:
Niveluri de Participarea la olimpiade şcolare şi concursuri pe meserii

învăţământ număr mediu de elevi % din totalul elevilor şcolii
participanţi
Gimnaziu 118,6 9,0%
Grup şcolar (şc. prof.) 119 9,3%
Liceu 173 15,3%
Este evidentă preocupare mai intensă pentru aceste concursuri şcolare la nivel liceal şi,
totodată, trebuie remarcată ponderea ridicată de elevi antrenaţi la aceste olimpiade, de la
celelalte niveluri de învăţământ avute în vedere.
20
CAPITOLUL II
RESURSELE MATERIALE ALE UNITĂŢILOR ŞCOLARE

PERFORMANTE
11. Clădirea şcolii, funcţionalitatea şi dotările sale
Amplasarea şcolii
Amplasarea teritorială a unităţilor avute în vedere, în cadrul zonei de recrutare a populaţiei

şcolare, se prezintă astfel:
Niveluri de Amplasarea şcolii

învăţământ central semi-central periferie
Gimnaziu 25 19 3
Grup şcolar (şc. prof.) 9 3 3
Liceu 55 12 1
Total 89 34 7
Ca tendinţă, se poate observa din datele de mai sus, că unităţile şcolare performante de nivel
liceal sunt cele mai “independente” faţă de distribuţia teritorială a populaţiei şcolare care le
frecventează.
Anul construcţiei
Corelând constatare de mai sus cu anul construcţiei şcolii, se observă că majoritatea dintre
acestea au “vârste” respectabile, fiind construite cu multe zeci de ani în urmă, câteva, cu peste
21
un secol şi chiar mai multe, şi, în consecinţă, la data construirii erau amplasate în imediata
apropiere sau centrul localităţilor, şi, cu timpul, chiar prin extinderea acestora şi-au păstrat
localizarea centrală.
În privinţa anului construcţiei unităţilor şcolare performante cuprinse în lotul nostru, după cel
de-al doilea război mondial, constatăm că acestea s-au construit în următoarele decenii:
• 1960 - 1969 = 26 şcoli,
• 1970 - 1979 = 31 şcoli,
• 1980 - 1989 = 7 şcoli,
• 1990 - 1998 = 4 şcoli.
Majoritatea celorlalte unităţi s-au construit între cele două războaie mondiale.
Cele mai noi construcţii şcolare sunt cele care găzduiesc şcoli generale şi şcoli profesionale
(grupuri şcolare).
Dotarea şcolii
Am inclus în lista dotărilor şcolii laboratoarele destinate anumitor discipline ale programei
şcolare (chimie, fizică, biologie, limbi străine, informatică etc.), cât şi altele care au utilizări
legate de acestea (sală şi teren de sport, bibliotecă, piscină, sală de festivităţi şi activităţi
artistice etc.). Situaţia acestor dotări, pe niveluri de învăţământ, se prezintă astfel:
Niveluri de Dotările unităţilor şcolare performante

învăţământ Chimie Biolo- Mate- Fizică Limbi Infor- Sală Bibli- Teren Pis- Sală
gie matică străine matică sport otecă sport cină festiv.
Gimnaziu 44 46 14 43 15 27 41 44 46 1 13
Grup şcolar/şc. prof. 13 12 8 11 6 13 11 12 13 - 8
Liceu 31 30 22 31 26 31 31 31 29 2 26
Total 88 86 44 85 47 71 83 87 88 3 47
Comparând în funcţie de criteriul înzestrării cu laboratoare unităţile şcolare performante ale

lotului în studiu se observă că cele mai modest dotate sunt cele de nivel liceal (39%) şi,
aproximativ la acelaşi nivel, gimnaziile şi grupurile şcolare /şcolile profesionale (65%).
Şcolilor li s-a solicitat să menţioneze şi alte resurse materiale semnificative cu finalităţi

didactice de care dispun. Acestea au menţionat:
22
Niveluri de Alte dotări semnificative
învăţământ Curte Ateliere Fermă Cabinet Internat Chioşc Cantină
didactică Medical alimentar
Gimnaziu 40 37 - 25 1 29 -
Grup şcolar/şc. prof. 12 13 1 9 11 11 11
Liceu 31 15 3 28 23 27 23
Total 83 65 4 62 35 67 34
Este de remarcat că majoritatea grupurilor şcolare / şcolilor profesionale au internate şi

cantine şcolare, dar şi multe dintre unităţile şcolare de nivel liceal, mai ales liceele
pedagogice.
Suplimentar listei de laboratoare şi facilităţi cu finalitate didactică sau socială, unităţile şcolare
investigate au mai menţionat:
• limba română 13 • legătură E-mail, Internet 6

• istorie 11 • staţie radio şi studio TV 5
• geografie 9 • club al elevilor 3
• cabinet logopedic (OSP) 4 • parc dendrologic 2
• muzică 3 • stadion atletism 1
• cab. asist. psihopedagogică 3 • centrală termică 1
• laborator educ. tehnologică 1 • bibliotecă româno-engleză 1
• electrotehnică 3 • mijloace transport proprii 1
• colţ muzeistic 2 • gospodărie anexă 1
• amfiteatru 2 • spălătorie 1
• stenodactilografie 1 • şcoală de şoferi 1
• contabilitate 1 • vestiare, duşuri 1
• pinacotecă 1 • încălzire centrală proprie 1
23
12. Funcţionalitatea şcolii
Conducerilor unităţilor şcolare performante li s-a solicitat să evalueze măsura în care şcoala
corespunde exigenţelor procesului didactic, cu referire la starea localului, arhitectura acestuia,
spaţiile şi adecvarea funcţionalităţii lor la practica educativă.
Rezultatele acestor opinii sunt prezentate mai jos:
Niveluri de Funcţionalitatea construcţiei şcolii

învăţământ foarte bună bună satisfăcătoare
Gimnaziu 13 30 4
Grup şcolar/şc. prof. 3 7 5
Liceu 13 48 7
Total 29 85 16
În proporţie de 87% directorii apreciază că unitatea pe care o conduc corespunde (foarte bine
şi bine) scopurilor educative propuse, din punctul de vedere al funcţionalităţii construcţiei
(lucru important de luat în consideraţie, mai ales, la acele edificii vechi care adăpostesc unele
din unităţile lotului nostru).
13. Calitatea şi cantitatea dotărilor de uz didactic
S-au avut în vedre materialele didactice, dotările interne ale laboratoarelor cu materiale şi
echipamente, ale sălilor de sport cu materiale şi aparate etc., precum şi cantitatea suficientă a
acestora pentru ca toţi copiii să aibă acces la ele.
Niveluri de Calitatea şi cantitatea dotărilor de uz didactic

Gimnaziu 5 30 12
Grup şcolar/şc. prof. 4 8 3
Liceu 6 41 21
Total 15 79 36
24
Rezultatul anchetei confirmă o serioasă rămânere în urmă cu dotarea cu materiale de uz
didactic a şcolilor, cu atât mai stringentă la celelalte unităţi mai puţin în atenţia conducerii
învăţământului (unităţi din mediul rural, cu o populaţie şcolară redusă, la mari distanţe de
centrele urbane).
14. Calitatea şi cantitatea mobilierului didactic
Avem în vedre, în acest caz, mobilierul didactic specific şcolilor: bănci, catedre, scaune,
birouri, dulapuri pentru elevi în vestiare etc.
Niveluri de Calitatea şi cantitatea mobilierului didactic

Gimnaziu 8 24 15
Grup şcolar/şc. prof. - 12 3
Liceu 5 40 23
Total 13 76 41
Situaţia prezentată este, în linii generale, asemănătoare celei mari evidenţiate anterior şi
reclamă aceleaşi măsuri urgente de dotare materială minimală.
25
CAPITOLUL III
RESURSELE UMANE ALE UNITĂŢILOR ŞCOLARE PERFORMANTE
15. Nivelul de calificare a personalului didactic
În mod justificat, orice investigaţie asupra unităţilor şcolare de orice nivel, ia în considerare
pregătirea profesională şi gradele didactice ale acestora. Acest fapt este pe deplin justificat,
pentru că de pregătirea, calificarea şi motivaţia resursele umane ale şcolilor depind, în mare
măsură, rezultatele elevilor şi ale instituţiei ca instrument al educaţiei şi formării.
Niveluri de calificare Cadre

Fără definit. Cu definitivat Gradul II Gradul I Doc- didactice
total feminin total feminin total feminin total feminin torat total feminin
Total Gimnaziu 365 332 475 451 442 495 1709 1110 - 2991 2388
Prof. cult. gen 337 307 440 425 400 468 1595 1084 - 2772 2284
Prof. specialitate 18 17 26 23 22 14 83 19 - 149 73
Maiştri instr. 10 8 9 3 20 13 31 7 - 70 31
Total Grup şc. 231 154 181 120 166 92 512 261 2 1092 627
Prof. cult. gen 131 92 98 69 77 49 347 206 2 655 416
Prof. specialitate 59 38 60 43 47 37 68 41 - 234 159
Maiştri instr. 41 24 23 8 42 6 97 14 - 203 52
Total Liceu 539 432 663 537 626 457 2634 1464 22 4484 2890
Prof. cult. gen 497 405 615 505 597 446 2558 1437 21 4288 2793
Prof. specialitate 34 22 39 29 26 9 62 23 1 162 83
Maiştri instr. 8 5 9 3 3 2 14 4 - 34 14
TOTAL GEN. 1135 918 1319 1108 1234 1044 4855 2835 24 8567 5905
Prof. cult. gen 965 804 1153 999 1074 963 4500 2727 23 7715 5493
Prof. specialitate 111 77 125 95 95 60 213 83 1 545 315
Maiştri instr. 59 37 41 14 65 21 142 25 - 307 97
26
Din totalul personalului didactic încadrat în unităţile şcolare performante incluse în lotul de
investigaţie (8567), procentual situaţia nivelurilor de calificare se prezintă astfel:
• fără definitivat 13,3%
• cu definitivat 15,4%
• gradul II 14,3%
• gradul I 56,7%
• doctorat 0,3%
Este lesne de observat că majoritatea cadrelor didactice au gradul I, fapt care are, pe de o
parte, explicaţia în preocuparea majorităţii personalului educativ din aceste unităţi pentru
obţinerea de niveluri ridicate ale profesionalismului lor, iar pe de altă parte, într-o anumită
uşurinţă manifestată în acordarea gradelor didactice, la intervale scurte de timp (din
considerente salariale), cu niveluri de exigenţă medii, şi, în anumite cazuri, fără contribuţii şi
lucrări ştiinţifice semnificative în domeniu.
În acelaşi timp, trebuie observată ponderea însemnată a personalului feminin (65,7%) şi din
aceste unităţi şcolare, şi, în general, din sistemul de învăţământ, consecinţă directă a afectării
statutului şi prestigiului acestei profesii în ultima vreme.
Este interesant de remarcat că, în general, au doctoratul acele cadre didactice ca-şi desfăşoară
activitatea în oraşe ce sunt şi mari centre universitare.
16. Vechimea în învăţământ
Aproape invariabil, toate investigaţiile din aria educaţiei utilizează şi indicatorul “vechimea în
învăţământ” a profesorilor datorită prejudecăţii că implicit şi cu necesitate, o mai mare
vechime la catedră înseamnă automat şi o calitate mai ridicată a actului didactic.
Vechimea în învăţământ, în sine, nu este un indicator absolut al calităţii activităţii desfăşurate
de cadrele didactice, decât în măsura în care este corelată cu rezultatele obţinute de elevi la
examinări finale, cu probe standardizate, cu prilejul examinărilor naţionale sau regionale.
Prezentăm în cele ce urmează distribuţia personalului didactic care-şi desfăşoară munca în
unităţile de învăţământ cuprinse în lot, pe patru intervale temporale:
27
Vechimea în învăţământ Cadre
0-9 ani 10-19 ani 20-29 ani peste 30 ani didactice
total feminin total feminin total feminin total feminin total feminin
Total Gimnaziu 595 497 570 498 1123 893 703 500 2991 2388
Prof. cult. gen 559 464 539 475 1047 842 638 459 2772 2284
Prof. specialitate 24 23 22 17 47 37 48 37 149 73
Maiştri instr. 12 10 9 6 29 14 17 4 70 31
Total Grup şc. 358 261 196 126 355 160 183 80 1092 627
Prof. cult. gen 222 162 101 65 216 122 118 72 655 416
Maiştri instr. 32 21 19 4 96 17 54 4 203 52
Total Liceu 1079 801 1017 689 1412 940 976 460 4484 2890
Prof. cult. gen 1019 759 958 667 1350 908 937 451 4288 2793
Maiştri instr. 4 2 8 6 6 2 22 5 34 14
TOTAL GEN. 2032 1559 1783 1313 2890 1993 1862 1040 8567 5905
Prof. cult. gen 1800 1385 1598 1207 2613 1872 1693 982 7715 5493
Maiştri instr. 48 33 36 16 131 33 93 13 307 97
Din numărul total de cadre didactice din unităţile şcolare performante (8567), procentual
distribuţia acestora pe intervale temporale de vechime este următoarea:
• 0 - 9 ani 23,7%
• 10 - 19 ani 20,8%
• 20 - 29 ani 33,7%
• peste 30 ani 21,8%
Cumulat, procentul celor cu o vechime la catedră de peste 20 ani (20 - 29 ani şi peste 30 ani)
depăşeşte 55%.
17. Psihologul şcolar
În conformitate cu noile direcţii ale reformei învăţământului din România şi cu tendinţele

manifestate pe plan european, se resimte nevoia derulării activităţii unui psiholog şcolar în
fiecare unitate şcolară. Rolul acestuia ar trebui, probabil, mai precis conturat, însă, în oricare
din situaţii, psihologul va acorda asistenţă şi sprijin concret în depăşirea obstacolelor -
personale, în procesul învăţării, integrării socio-profesionale etc. - pe care le pot avea unii
elevi. Psihologul şcolare trebuie să acorde, de asemenea, asistenţă de natură psihopedagogică
28
cadrelor didactice, dacă este necesar sau o solicită, cât şi părinţilor elevilor care întâmpină
dificultăţi în îndeplinirea misiunii lor de părinţi.
În ciuda numărului mare de psihologi care au urmat facultăţi de profil din învăţământul
universitar public şi privat, în toate cele 130 de unităţi şcolare performante nu-şi desfăşoară
activitatea decât 12 psihologi (5 în cele 47 de gimnazii, 2 în cele 15 grupuri şcolare şi 15 în
cele 68 de licee incluse în studiu).
Pare plauzibil că situaţia se prezintă astfel datorită atractivităţii reduse a locurilor de muncă
din şcoli din punct de vedere salarial, comparativ cu alte domenii de activitate.
18. Personal auxiliar
Numărul personalului auxiliar care-şi desfăşoară activitatea în unităţile de învăţământ avute în

vedere, pe niveluri, se prezintă astfel:
Niveluri de Personal auxiliar

învăţământ Total Feminin % din total pers. % din total pers.
auxiliar didactic
Gimnaziu 351,5 262 17,1 11,8
Grup şcolar/şc. prof. 534 306 25,9 48,9
Liceu 1174 887 57,0 26,2
Total 2059,5 1455 100,0 24,0
Pe măsura creşterii nivelurilor de învăţământ, sporeşte şi ponderea personalului auxiliar, ca

valoare absolută. Pe niveluri de învăţământ, însă, ponderea cea mai mare a acestora este în
grupurile şcolare / şcolile profesionale, urmând apoi liceele şi gimnaziile.
Pe ansamblu, în unităţile lotului de investigaţie, ponderea personalului auxiliar este de 24%.
19. Activitatea de perfecţionare
29
Am solicitat directorilor unităţilor şcolare performante să precizeze care este numărul de cadre
didactice din şcolile pe care le conduc şi care au participat la activităţi de perfecţionare
desfăşurate în:
• Casa Corpului Didactic,
• Universităţi,
• Cercuri pedagogice etc.
sau care sunt implicate în elaborarea de noi programe şcolare, manuale, culegeri de probleme,
de texte, au scris articole de specialitate la diferite publicaţii etc.
Niveluri de Număr de cadre didactice participante la activităţi de perfecţionare

învăţământ CCD Univ. Cerc Cursuri Progr. Manu- Culeg. Publ. Total % din total
pedag. şcolare ale probl. particip. c.did.
Gimnaziu 687 198 2282 126 35 185 90 121 3724 124,5
Grup şc./şc. prof. 71 135 402 51 28 7 3 50 747 68,4
Liceu 779 340 2796 162 97 57 149 205 4585 102,3
Total 1537 673 5480 339 160 249 242 376 9056 105,7
În conformitate cu datele oferite, constatăm că cele mai implicate (prin raportare la totalul
cadrelor didactice din aceste şcoli) în acţiuni de perfecţionare sau alte activităţi conexe sunt
profesorii de la nivelul gimnaziilor, apoi cei din licee şi, la distanţă, cei din şcolile
profesionale.
Activităţile cu cea mai largă participare sunt, în ordine descrescătoare, următoarele:
• cercurile pedagogice din şcoală / grupuri de şcoli sau pe discipline,
• activităţile Caselor Corpului Didactic,
• activităţile de perfecţionare desfăşurate în Universităţi,
• publicarea de studii şi articole în presa de specialitate,
• participarea la alte categorii de cursuri,
• publicarea de manuale şcolare,
• publicarea de culegeri de probleme,
• participarea la elaborarea de programe şcolare.
20. Nivelul de pregătire a populaţiei şcolare
30
S-a solicitat conducerilor unităţilor şcolare performante să facă o apreciere cu privire la
nivelul de pregătire a populaţiei şcolare recrutate în aceste şcoli.
Situaţia se prezintă astfel, în opinia directorilor acestor şcoli:
Niveluri de Nivelul de pregătire a populaţiei şcolare recrutate

învăţământ foarte bun bun satisfăcător
Gimnaziu 9 36 2
Grup şc./şc. prof. 1 10 4
Liceu 14 50 4
Total 24 96 10
Se constată că în proporţie de peste 92% dintre directori apreciază că nivelul de pregătire (în
alte unităţi şcolare sau ca nivel general al aptitudinilor intelectuale) a populaţiei şcolare
recrutate este bun şi foarte bun. În aceste condiţii, şcolile avute în vedere, au un avantaj de
debut deloc de neglijat pentru atingerea unor parametri superiori de performanţă sau pentru
păstrarea poziţiei lor de prestigiu, comparativ cu alte şcoli.
21. “Politica” de recrutare a populaţiei şcolare
Dată fiind situaţia de mai sus, este firesc să ne întrebăm dacă aceste unităţi şcolare
performante au o anumită “politică” de recrutare a populaţiei şcolare care învaţă în aceste
instituţii.
Multe dintre aceste şcoli, dată fiind poziţia lor de prestigiu în comunitate, au o mare
adresabilitate, aşa că acestea pot institui, în condiţii legale, o anumită selecţie la admitere, cât
şi pe parcurs. Mai mult, elevii înşişi nu se înscriu la examenul de admitere la acestea, dacă nu
au motive întemeiate să creadă că vor face faţă exigenţelor ridicate ale şcolii.
Iată şi ce declară conducătorii unităţilor investigate despre această chestiune:
• Nu au nici o iniţiativă în recrutarea viitorilor elevi ai şcolii 45

• La clasa a V-a:
- la clasele de engleză intensiv (test de limbă) 10
- la clasele de matematică (test suplimentar de matematică, informatică) 6
- profil artistic se practică testarea elevilor din clasa a IV-a (test psihologic de aflare
31
a QI - pentru clasele cu program special - şi un test de cultură generală) 3
- la clasele de limba română (probe specifice de verificare a cunoştinţelor) 5
- la clasele speciale sportive (probe de înot, gimnastică, alergare etc.) 4
• Se practică testări la intrarea în clasa a V-a 14
• Admitere conform Regulamentului de organizare şi desfăşurare a admiterii 13
• Admitere doar prin examen 10
• Se respectă sectorul / circumscripţia şcolară de recrutare (pentru clasele I - VIII) 10
• Da, se practică o “politică” de recrutare a elevilor 9
• Pe baza alegerii făcute de învăţătorii şi profesorii care vor le vor preda 5
• Se aplică teste pentru clasele de limbi moderne (eliminatorii) 5
• Pentru şcoala profesională se dau probe de aptitudini şi se fac examinări medicale 5
• Se aplică un test de verificare, la clasele bilingve 4
• Admitere pe bază de examen pentru liceu şi şcoala profesională 4
• Se dau probe de aptitudini indiferent de profilul ales 4
• Se dau probe de verificare la materiile principale 3
• Este consultat psihologul şcolii 2
• Se aplică un test psihologic la intrarea în clasa I 2
• Este practicat un examen medical eliminatoriu 2
• La intrarea în clasa I se practică evaluarea capacităţilor preşcolarului din grupa pregătitoare,
conform Fişei psihopedagogice 1
• Se practică o politică de atragere a copiilor buni 1
• Se dau probe sportive la intrarea în clasa I, a V-a, a IX-a 1
• Sunt înscrişi în clasa a V-a elevii ce au obţinut un punctaj minim, stabilit de şcoală 1
• Primim elevi prin transfer numai dacă la obiectele de profil au media cel puţin 7 şi în
limita numărului de locuri permis de lege 1
• Se ţine cont şi de premiile obţinute anterior de elevi 1
• Se iau în considerare mediile obţinute în anii anteriori (unde este cazul)
1
• Se are în vedere mediul social din care provin elevii 1
• Se au în vedere doar rezultatele deosebite obţinute la examenul de admitere (de către copiii
din tot oraşul) 1
32
• Această problemă este în studiu datorită numărului mare de solicitări din alte circumscripţii
şcolare 1
Totodată, şcolile au o grijă deosebită pentru:
- popularizarea rezultatelor examenelor 8
- iniţierea de activităţi de pregătire suplimentară pentru examenul de admitere 3
- prezentarea ofertei lor şcolare pe Internet 2
- a face, în acelaşi scop, vizite la şcolile generale 1
- a ţine cont în prezentarea ofertei de învăţământ de cerinţele pieţei forţei de muncă 1
- elaborarea de pliante de orientare şcolară 1
- iniţierea de campanii de publicitate în mass-media 1
22. “Politica” de recrutare a personalului didactic
În mod explicit sau tacit multe şcoli practică o anumită “politică” de recrutare şi păstrare a
personalului didactic, simultan cu încadrarea în prevederile Legii Învăţământului şi Statului
Personalului Didactic. Acest fapt oferă o parţială explicaţie cu privire la statutul profesional
puternic al profesorilor din aceste unităţi şcolare performante, la prestigiul lor didactic, la
rezultatele obţinute în activitatea lor cu elevii.
Iată ce aspecte evidenţiază ancheta asupra opiniilor directorilor acestor unităţi şcolare cu
privire la problema amintită:
• Angajare doar conform normelor legale, oficiale (concurs de titularizare / angajare conform
cu prevederile Legii învăţământului şi Statutului Personalului Didactic) 52
• Nu se are în vedere o anumită “politică” de angajare a cadrelor didactice 14
• Criteriul activităţi extraşcolare desfăşurate şi rezultate obţinute cu elevii la olimpiade

şi alte concursuri 13
• Criteriul seriozitate, corectitudine, motivaţie, loialitate, dăruire, moralitate 11

• Se colaborează cu Inspectoratul Şcolar Judeţean la efectuarea angajărilor 11
• Se au în vedere rezultate obţinute anterior în activităţile didactice de către solicitanţi 9
• Criteriul competenţă profesională, rezultate 9

33
• Legislaţia actuală nu permite, în mod direct, să poată fi dusă o politică proprie
de recrutare a personalului didactic 5
• Se solicită recomandări de la unităţile la care au lucrat înainte 2
• Nivelul calificării 2
• Se sugerează împuternicirea Consiliului de administraţie al unităţii şcolare
să propună Inspectoratului Şcolar Judeţean persoanele spre angajare 1
• Se practică un intervin la accesul în colectivul didactic al şcolii 1

• Se stabileşte un punctaj standard (minim) în situaţii de concurs 1
• Criteriul domiciliul (apropierea de şcoală)

1
• Până acum nu a fost cazul 1

Stabilitatea cadrelor didactice în unitatea şcolară se asigură prin:
- titularizarea cadrelor didactice 6
- calitatea elevilor şi condiţiile de muncă din unitatea şcolară 3
- atragerea foştilor elevi care acum sunt profesori şi lucrează în domeniu 2
- recunoaşterea eforturilor prin popularizarea rezultatelor 1
- atragerea celor mai buni profesori pentru supliniri sau ore suplimentare 1
Totodată, conducerile şcolilor afirmă că au grijă:
- să stimuleze pe cei merituoşi în activitatea la catedră 13
- să creeze o ambianţă optimă pentru afirmarea profesională a profesorilor 5
- să le asigure profesorilor care au nevoie locuinţă de serviciu 2
- să combine interesele profesionale ale cadrelor didactice cu cele particulare 1
- să asigure funcţionarea unei democraţii interne reale 1
23. Orientare şcolară şi profesională
Modalităţile concrete de colaborare a şcolii cu părinţii elevilor şi cu agenţii economici din

zonă constituie unele din căile de orientare şcolară şi profesională în vederea bunei integrări
sociale şi profesionale a viitorilor absolvenţi ai şcolii.
34
Activitatea de orientare şcolară şi profesională, fără a constitui o obligaţie a şcolilor
reglementată prin lege, trebuie să rămână permanent în atenţia şcolilor din următoarele
motive:
• există în curriculum-ul învăţământului preuniversitar activităţi prevăzute special în acest
sens;
• constituie o finalizare şi valorificare a activităţii de educaţie şi formare profesională a
şcolii
• este un mijloc direct de validare a activităţii unităţilor şcolare, utilă individului şi
societăţii.
Modul concret în care acţionează şcolile investigate în acest sens este prezentat mai jos:
• Organizarea de către Comitetul cetăţenesc de părinţi a unor întâlniri, şedinţe,

dezbateri, mese rotunde, lectorate, simpozioane cu teme legate de viitorul şcolar
şi profesional al copiilor 98
• Vizite de documentare şi informare la licee, şcolile profesionale, agenţi economici 61
• Organizarea de lectorate cu părinţii cu teme privind cariera profesională

36
• Consultarea părinţilor şi agenţilor economici cu privire la planul de şcolarizare
a unităţii şcolare 26
• Invitarea unor manageri în şcoală, organizarea “Zilei porţilor deschise” 26

• Colaborarea cu Centrul de Informare şi Consiliere Profesională 21
• Popularizarea planurilor de şcolarizare ale unităţii şcolare la nivelul claselor, altor
unităţi şcolare, agenţilor economici (broşuri, pliante, corespondenţă, film
promoţional, articole în presa locală, ghiduri etc.) 19
• Invitarea unor părinţi la diverse activităţi educative desfăşurate în şcoală

19
• Informarea elevilor de liceu asupra condiţiilor de administrare în facultăţi 17
• Aplicarea unor chestionare de interese profesionale şi teste de cunoaştere a

aptitudinilor elevilor 15
• Includerea în cadrul orelor de dirigenţie a unor teme de discuţie şi informare cu
privire la orientarea carierei 14
• Informare elevilor cu privire la locurile de muncă pe plan local 7
35
• Legătură directă a şcolii, Consiliului de Administraţie cu întreprinderile, DJMPS,
pentru plasarea unei părţi dintre absolvenţi (contracte de parteneriat) 6
• Iniţierea unor dezbateri cu părinţii cu privire la planul de şcolarizare şi reţeaua şcolilor

post-gimnaziale 6
• Nu avem nici o relaţie cu agenţii economici 1
24. Inserţia şcolară şi profesională a absolvenţilor
Absolvenţii care nu continuă studiile la niveluri superioare de învăţământ (în cazul nostru, în
şcoli profesionale, licee, şcoli postliceale sau în învăţământul superior) caută un loc de muncă.
În cazul că nu găsesc beneficiază de un ajutor de integrare profesională, ca formă de protecţie
profesională.
O rată relativ importantă de absolvenţi ai şcolilor profesionale se integrează în activităţi
profesionale în domeniul în care s-au pregătit sau conexe. Procentul acestora este extrem de
diferit de la o unitate la alte, de la o zonă la alta, de la un profil la altul. Cu destule rezerve,
putem avansa o medie de peste 50% a celor care îşi găsesc un loc de muncă imediat (sau în
câteva luni) după terminarea şcolii. Unii dintre absolvenţii şcolilor profesionale preferă să
rămână în şomaj atâta timp cât este posibil.
Rata de angajare a celor care au absolvit liceul este mai redusă (25-35%).
Continuarea studiilor, de asemenea este diferită, în funcţie de nivelul despre care este vorba:
absolvenţii unităţilor şcolare performante de nivel gimnazial, în proporţii de 80-100% merg în
licee sau şcoli profesionale şi respectiv, cei cu bacalaureatul merg în învăţământul superior în
proporţii de 70-80%. Cei care nu reuşesc în învăţământul superior în anul absolvirii, continuă
să înveţe şi să se prezinte la o altă sesiune de admitere, până reuşesc (de regulă, reuşind la al
doilea concurs şi cei care n-au reuşit în primul an).
25. Nivelul de instruire a părinţilor elevilor
36
Nivelul de instruire a părinţilor elevilor unităţilor şcolare performante, în general, este, în
opinia directorilor acestor unităţi, următorul:
Niveluri de Nivelul de instruire a părinţilor elevilor

învăţământ şcoală generală studii medii studii superioare
Gimnaziu 4 34 9
Liceu 6 37 25
Total 11 83 36
În proporţie de peste 90% părinţii elevilor din unităţile şcolare performante au niveluri de
instruire medii sau superioare, fapt care constituie un serios avantaj de mediu socio-familial şi
cultural, favorizant obţinerii de rezultate superioare cu elevii acestor din aceste şcoli.
26. Profesia părinţilor elevilor
Nu am dorit să intrăm în detalii în privinţa acestui aspect, pentru că nu constituie tema

investigaţiei noastre, totuşi acesta nu poate fi ignorat. Fie şi numai o imagine foarte generală
ne poate furniza anumite indicii în explicarea ansamblului general de factori şi condiţii care
fac dintr-o şcoală o unitate performantă.
Am avut în vedere, astfel, doar cinci categorii socio-profesionale:
• muncitor / agricultor;
• tehnician / funcţionar;
• profesie cu studii superioare;
• întreprinzător particular;
• pensionar / şomer / casnică.
Într-o imagine foarte generală, iată opinia directorilor şcolilor lotului asupra acestui aspect:
Niveluri de Profesia părinţilor elevilor

învăţământ muncitor / tehnician / profesie cu studii întreprinzător pensionar /
agricultor funcţionar superioare particular şomer / casnică
Gimnaziu 11 23 11 2 0
Grup şc./şc. prof. 2 8 2 1 2
Liceu 5 48 13 2 0
Total 18 79 26 5 2
37
Se observă că sunt dominante profesiile care presupun o educaţie de nivel mediu şi superioară
(peste 80%), ceea ce semnifică un nivel bun şi foarte al condiţiilor socio-culturale din familie,
inclusiv niveluri de aspiraţii mai ridicate cu privire la studiile fiilor lor.
27. Veniturile familiilor
Este important, pe lângă ansamblul condiţiilor socio-culturale din care provin elevii şi situaţia
economică a familiei lor. Cu privire la această chestiune directorii chestionaţi au oferit
următoarea imagine:
Niveluri de Veniturile familiilor elevilor

învăţământ îndestulătoare suficiente insuficiente
Gimnaziu 0 42 5
Liceu 7 58 3
Total 7 111 12
Se constată că în proporţie de peste 85% familiile elevilor acestor şcoli performante au

venituri suficiente pentru membrii săi. Faptul ca atare indică, în acelaşi timp, că părinţii
copiilor din aceste şcoli şi-au putut permite, acolo unde a fost cazul, susţinerea financiară a
fiilor lor pentru o pregătire suplimentară prin meditaţii pentru ca aceştia să reuşească, fără
dificultate, la examenele de admitere.
28. Legătura părinţilor cu şcoala
Pentru a desprinde anumite concluzii asupra acestui aspect, am presupus a fi relevante patru
tipuri de situaţii:
38
• părinţii nu întreţin legătura cu şcoala;
• părinţii cunosc situaţia şcolară a copiilor din relatările acestora;
• tatăl şi/sau mama vin la şcoală la şedinţele cu părinţii;
• tatăl şi/sau mama vin adesea la şcoală şi discută personal cu profesorii.
În expresie numerică, iată care este situaţia la nivelul întregului lot:
Niveluri de Legătura părinţilor elevilor cu şcoala

învăţământ nu întreţin legătura cunosc situaţia vin la şcoală la vin des şi discută
cu şcoala şcolară a copiilor şedinţele cu profesorii
Gimnaziu 0 1 31 15
Grup şc./şc. prof. 1 4 7 3
Liceu 1 7 48 12
Total 2 12 86 30
În proporţie de aproape 90% părinţii elevilor care învaţă în şcolile performante ţin o legătură
sistematică cu şcoala, se interesează în mod direct de activitatea din şcoală a fiilor lor, de
problemele care apar, inclusiv participă la rezolvarea unor probleme ale şcolii. Situaţia
evidenţiată de datele de mai sus demonstrează că aceşti părinţi înţeleg importanţa educaţiei şi
formării profesionale şi a comunicării lor cu şcoala, sunt motivaţi pentru reuşita copiilor lor şi
induc acestora o atitudine pozitivă faţă de învăţarea şcolară.
29. Aspiraţiile şcolare ale elevilor
Nivelul declarat al aspiraţiilor şcolare ale elevilor acestor şcoli performante poate constitui un
indicator important al atitudinii lor faţă de şcoală, dar şi imaginea proiectată a carierei lor
profesionale.
Alternativele de răspuns au fost nivelurile superioare de şcolarizare celui actual, a rămâne cu
nivelul de educaţie în care se află sau situaţia de nehotărâre.
Niveluri de Nivelul de şcolarizare cu care elevii vor să încheie studiile

învăţământ gimnaziu şc. prof. liceu şc. postlic. înv. super. nehot.
Gimnaziu 0 1 26 6 14 0
Grup şc./şc. prof. 0 2 4 3 6 0
Liceu 0 0 3 13 52 0
Total 0 3 33 22 72 0
39
Este interesant de remarcat faptul că aspiraţia spre niveluri superioare de studii este
semnificativ înaltă nu numai pentru elevii care se află deja în licee, ci şi pentru cei din
gimnazii şi că, totodată, ponderea celor care se mulţumesc cu nivelul de studii în care se află
este extrem de redusă.
30. Aspiraţiile părinţilor
Sondarea unui posibil decalaj între aspiraţiile şcolare ale părinţilor şi cele ale elevilor se
dovedeşte, uneori, a fi o explicaţie interesantă cu privire la nivelurile de studii ca care vor să-
şi încheie ultimii studiile, dar, mai ales, se poate dovedi a fi un răspuns la rezultatele şcolare
nesatisfăcătoare ale elevilor.
Niveluri de Nivelul de şcolarizare cu care părinţii vor să încheie studiile fiii lor
învăţământ gimnaziu şc. prof. liceu şc. postlic. înv. super. Nehot.
Gimnaziu 0 0 11 16 20 0
Grup şc./şc. prof. 0 2 2 3 8 0
Liceu 0 0 3 6 59 0
Total 0 2 16 25 87 0
Este uşor de observat că aspiraţiile şcolar-profesionale ale părinţilor cu privire la nivelul de

studii cu care fiii lor ar trebui să-şi încheie şcolarizarea sunt semnificativ mai înalte decât cele
exprimate de elevi. Aşteptările înalte ale adulţilor în materie de educaţie şi formare se
transferă treptat şi asupra copiilor şi se materializează cu succes şcolar şi, ulterior, profesional.
De remarcat, totodată, că asupra acestui aspect, în prezent, nimeni nu mai declară că nu este
încă nehotărât.
31. Profesii preferate de elevi
Dacă, de regulă, nu cu mult timp în urmă, lista profesiilor pe care le-ar place să le exercite
elevii era extrem de scurtă şi stereotipă. În prezent, gama profesiilor luate în calculul
40
proiectului de carieră este foarte diversă ca tipuri şi niveluri de calificare. Multe din
prejudecăţile anterioare cu privire la anumite profesii s-au estompat, iar criteriile de alegere a
unui domeniu profesional s-au modificat semnificativ, fiind luate în calcul aspecte precum:
durata studiilor, veniturile realizate, situaţia acesteia pe piaţa forţei de muncă (şomaj ridicat
sau nu), perspectiva profesiei în viitor etc.
Cu precizarea că opţiunilor elevilor sunt prezentate ca atare, fără a le grupa după anumite
criterii (nivel de studii, domeniu economic etc. ) iată o listă a profesiilor spre care aspiră în
prezent tinerii din unităţile şcolare performante de nivel gimnazial, din şcolile profesionale
sau licee:
• economist /contabil 103 • teolog (preot) 5

• profesor /învăţător /educator 92 • şofer 5
• avocat / jurist 90 • funcţionar 4
• medic 81 • manager 4
• informatician 61 • mecanic (frigotehnist) 4
• inginer 60 • muncitor calificat 4
• translator /traducător 16 • marinar 3
• matematică, fizică, chimie, • lucrător în prestări servicii 3
istorie, biologie etc. 14 • operator pe calculator 3
• mecanic auto 10 • constructor 3
• ofiţer /cadru militar 9 • arhitect 3
• comerciant /vânzător 9 • lucrător în turism 3
• mic întreprinzător 9 • funcţionar bancar 3
• ziarist 8 • psiholog 3
• tehnician 8 • sociolog 3
• teatru, coregrafie, muzică, • farmacist 2
arte plastice 8 • pedagog 2
• tinichigiu - vopsitor auto 7 • depanator RTV 2
• poliţist 7 • operator PTTR 2
• asistent medical • croitor 2
7 • electronist 2
• bucătar-ospătar-barman 6 • agricultor 2
41
• silvicultor 2 • lucrător în admin. publică 1
• cofetar-patiser 2 • vameş 1
32. Motivaţia elevilor
În opinia directorilor unităţilor şcolare performante, motivaţia elevilor pentru învăţarea de tip
şcolar, în general, pare a se prezenta în felul următor:
Niveluri de Motivaţia elevilor pentru învăţare

învăţământ spontană - internă impusă - externă interesată - conjuncturală
Gimnaziu 21 11 15
Liceu 36 8 24
Total 61 20 49
După cum se observă din datele de mai sus, există o anumită polarizare a motivaţiei pentru
învăţare la elevii din aceste unităţi şcolare. Pe de o parte aproape jumătate dintre ei învaţă
datorită unei motivaţii interne, spontane, din plăcerea şi interesul de a învăţa, iar pe de altă
parte, mai bine de o treime, învaţă din raţiuni foarte practice, concrete, cu finalităţi raţional
autoimpuse. Elevii din şcolile profesionale sunt într-o pondere mai mare în această ultimă
situaţie.
42
CAPITOLUL IV
ETOSUL SPECIFIC UNITĂŢILOR ŞCOLARE PERFORMANTE
33. Aspecte etice, morale, civice specifice unităţilor şcolare performante
La această întrebare a chestionarului, cât şi la următoarele, directorii unităţilor şcolare

performante, fără a se rezuma strict la subiectul vizat, au oferit o gamă extrem de largă de
răspunsuri, făcând observaţii deosebit de precise cu privire la viaţa şcolii.
Surprinde marea diversitate de situaţii descrise, multitudinea de soluţii şi comportamente cu
finalitate pozitivă în educaţie şi în viaţa şcolii, aspectele, uneori nebănuite, ale relaţiilor
interumane din instituţiile şcolare.
Iată, spre exemplificare, sintetizate, aceste răspunsuri la solicitarea de caracterizare a
aspectelor etice, morale şi civice ale şcolii, cât şi frecvenţa lor de apariţie:
Aspecte instituţionale
• Atmosfera din şcoală este stimulatoare, sinceră, de colaborare 38
• Tradiţia impune şcolii responsabilitate, angajare, studiu, performanţă, competiţie 19
• Educaţia moral-civică abordată ca politică şcolară
18
• Şcoala impune respectarea regulilor şcolare, a ordinii şi cere sobrietate,
comportament civilizat, disciplină 8
• Şcoala se implică în viaţa comunităţii şi are strânse legături cu familiile elevilor
5
• Şcoala funcţionează ca o echipă, în armonie 4
• Şcoala are o personalitate bine definită şi sprijină impunerea simbolurilor ei:
43
emblema, drapelul sau statutul performant 3
• Şcoala se bucură de apreciere la nivel judeţean, are o imagine publică favorabilă 2
• Există în şcoală o tradiţie a bunului simţ 2
• Şcoala, în mod sistematic, încurajează cultivarea spiritului liber a elevilor în gândire 2
• Şcoala cultivă, încurajează un elitism bine temperat 1
Aspecte de conducere
• Cultivarea încrederii, respectului, solicitudinii, punctualităţii, perseverenţei,
seriozităţii, profesionalismului, toleranţei, abnegaţiei 15
• Disponibilitate pentru dialog, comunicare constructivă 10
• Încurajarea autonomiei creativităţii personale, inventivităţii, iniţiativei proprii 8
• Comportament civilizat, democratic (în relaţiile cu profesorii şi elevii) 5
• Disciplină, decenţă, exigenţă în activităţi importante 4
• Evitarea unor atitudini blocante, a directivismului sau exceselor de orice fel 2
Cadrele didactice
• Cadre didactice sunt conştiincioase, corecte, serioase, civilizate, demne,
responsabile, devotate meseriei şi şcolii, cu o conduita conformă cu standardele
morale ale statutului cadrelor didactice 55
• Cadre didactice sunt deschise spre nou, spre reformă, implicare în problemele
educaţionale sau în cele de interes colectiv 47
• Cadrele didactice au experienţă didactică, grade corespunzătoare vechimii şi au
ocupat postul prin concurs, deschise pentru perfecţionare şi sporirea calităţii
instruirii elevilor 22
• Colectivul didactic este omogen, ambiţios, în competiţie, implicat în viaţa şcolii
12
• Cadrele didactice şi elevii respectă în mod spontan, tacit, un cod al şcolii 7
• Cadrele didactice implică şi pe părinţi în acţiunile şcolii, se ocupă de consilierea
profesională a elevilor sau îi îndrumă spre alţi specialişti 6
Relaţiile profesor - elev
• Profesorii încurajează la elevi: dorinţa de autodepăşire, interesul/atitudinea pozitivă
faţă de învăţare, punctualitatea, ţinute decentă, conduita morală 41
• Relaţiile dintre elevi şi profesori se bazează pe: respect reciproc, conduită
civilizată, colaborare, seriozitate 25
44
• Se cultivă sistematic: atmosfera de muncă, respectul între elevi, implicarea
elevilor şi profesorilor în activităţi tradiţionale ale şcolii 21
• Şcoala are elevi foarte buni pentru că a organizat permanent concursuri de admitere
şi a operat o selecţie reală, obiectivă a candidaţilor 3
Aspecte critice
• Unele cadre didactice se implică insuficient în rezolvarea problemelor şcolii, au tendinţa de
eschivare de la activităţile desfăşurate cu elevii, aşteptă iniţiativa altora pentru a se implica,
ocupându-se strict de disciplina pe care o predau, nu-şi asumă nici o responsabilitate 18
• Unii profesori manifestă tentaţia unei permanente contestări, critici (fără a oferi
alternative sau soluţii), au anumite abateri disciplinare (nepunctualitate, lipsă
de la ore, necompletarea documentelor şcolare) 6
• Atmosfera din şcoală este prea rece, rigidă, formalistă 4
• Mulţi părinţi nu au nici o legătură cu şcoala, transferă profesorilor toate
responsabilităţile educaţiei 3
• Există o anumită apatie, indiferenţă în rândul unora dintre elevi, o criză a motivaţiei 3
34. Respectarea normelor şi conduitei
Observaţia anterioară este reală şi în acest caz: nu se fac referiri strict doar la solicitarea din
chestionar (respectarea normelor de conduită din şcoală), ci sunt abordate şi alte categorii de
probleme, aproximativ din aceeaşi arie. Iată ce a rezultat din comasarea relativă a
răspunsurilor oferite de directori:
Cadrele didactice
• Respectarea normelor de conduită din şcoală este: foarte bună - 54; bună - 38;
satisfăcătoare - 4
• Cadrele didactice contribuie la construirea cadrului favorabil educaţiei prin conduită
şi pregătire profesională, prin pregătirea responsabilă a activităţilor desfăşurate în şcoli 4
• Profesorii sunt interesaţi în organizarea şi desfăşurarea de activităţi instructiv-educative
3
45
• Dacă normele de conduită sunt raţionale, întemeiate şi cunoscute ele sunt respectate 3
• Respectarea normelor de conduită stimulează procesul de educaţie din şcoală 3
• Este stimulată democraţia internă a instituţiei 3
• Stimularea cadrele didactice prin salariu de merit
3
• În şcoală este menţinută o atmosferă serioasă, de lucru, un climat favorabil învăţării 3
• Nu au existat abateri grave 3
• Cadrele didactice se străduiesc să menţină un spirit competiţional în activitatea elevilor,
să-i facă pe deplin conştienţi de responsabilităţile lor profesionale şi morale 2
• respectarea (intrării şi ieşirii de la oră), programului şcolii 2
• Pentru respectarea normelor de conduită există o tradiţie în colaborarea diriginte – consiliul
profesoral al clasei – comitetul de părinţi – elevi – consiliul de administraţie 2
• Cadrele didactice au o conduita profesionala corectă şi liber consimţită 2
• Adeziunea la norme de conduită este totală numai atunci când acestea sunt veritabile,
autentice. Problemele de educaţie se desfăşoară normal numai acolo unde se ţine seama de
individualitatea fiecăruia, astfel încât pe prim plan să se afle comunicarea, dialogul, iar
transmiterea ideilor să fie atât de la profesor la elev, cât şi de la elev la profesor.
Nerespectarea unor norme autentice trebuie sancţionată însă, deoarece numai astfel se pot
păstra valorile adevărate 2
• Pentru respectarea normelor de conduită este utilă exersarea autorităţii în mod direct 1
• A fost redactat un “Cod de conduită” în şcoală, care este respectat pe deplin 1
Elevii
• Relaţia dintre profesori şi elevi se bazează pe respect şi încredere 11
• Elevii sunt receptivi la respectarea norme şcolii, le acceptă spontan 9
• Elevii respectă Regulamentul şcolii de ordine interioară 8
• Se observă la elevi cristalizarea deprinderilor de punctualitate, consecvenţă,
corectitudine, muncă susţinută, spirit civic 7
• Este prezentă la elevi dorinţa de afirmare şi performanţă, sunt receptivi, se
implică în activităţile organizate de şcoală 5
• Normele de conduită ale şcolii sunt respectare - voluntar şi spontan - de elevi 5
• A fost introdusă uniforma şcolii şi ecusonul, se practică serviciul pe şcoală al elevilor 2
• Există o motivaţie intrinsecă evidentă pentru respectarea normelor de conduită 2
46
• Elevii îşi pun în valoare personalitatea şi creativitatea 2
• Elevii acceptă şi îndeplinesc cu responsabilitate îndatoririle ce le revin 2
Aspecte critice
• Există o anumită tentaţie la abateri 4
• Disciplina trebuie, deocamdată, impusă de conducerea liceului 3
• În prezent, credibilitatea ofertelor şcolii sunt puse serios la încercare, şcoala
nu oferă suficiente modalităţi de acoperire a solicitărilor externe 3
•
Unii elevi nu sunt suficient de realişti cu privire la situaţia actuală şi de viitor 1
35. Motivaţia cadrelor didactice pentru reforma învăţământului şi proiectele şcolii
Aşa cum se ştia şi din alte cercetări, orientarea pozitivă a cadrelor didactice pentru reformă nu
este unanimă şi lipsită de observaţii critice. Constatarea este valabilă pentru majoritatea
şcolilor şi, în consecinţă, nici unităţile şcolare performante nu fac excepţie.
În acelaşi timp, se constată că cei mai mulţi profesori au mari aşteptări din parte acţiunilor
reformatoare proiectate sau în curs de derulare, intervin activ în sensul acesteia sau chiar sunt
implicaţi în procesul reformei (participanţi în comisiile de evaluare, curriculum, autori de
manuale sau programe şcolare etc.). Iată cum se reflectă această situaţie în opinia directorilor
şcolilor investigate (răspunsurile sunt prezentate în ordinea frecvenţei apariţiei):
• Reforma trebuie să ducă la:

- diminuarea supraîncărcării elevilor 18
- realizarea unui învăţământ formativ
10
- creşterea interesului faţă de instruire 7
- umanizarea şcolii 2
- deschiderea spre învăţământul opţional 2
- realizarea din punct de vedere social a elevilor 2
- flexibilizarea sistemului 1
• Se reproşează actualei reforme:
47
- inerţia 5
- lipsa compatibilizării cu învăţământul occidental european
5
- lipsa de informare a cadrelor didactice 4
- încetineala 4
- amatorismul 3
- lipsa eficientizării structurilor 3
- tentaţia ancorării în proiecte didactice vetuste, fosilizate 3
- confuzia 2
• Posibile direcţii ale reformei:
- integrarea în comunitate, adaptarea la o societate în schimbare 5
- învăţământ ce încurajează competiţia şi înnoirea 4
- autonomie profesională 4
- management performant 4
- educaţie pentru formarea continuă 3
- învăţământul orientat spre valori 2
- centrare pe individ, pragmatism 2
• Profesorii aşteaptă de la reformă decongestionarea programelor şcolare,
schimbări de conţinut, o serioasă reformă în gândirea şi atitudinea faţă de şcoală 24
• Cadrele didactice sunt angajate sub diferite forme în înfăptuirea reformei:
- crearea de manuale şi programe alternative 8
- membri în comisii ale M.E.N. 4
- schimburi de experienţă 1
- autoperfecţionare profesională 4
- învăţământul alternativ 2
• Marea majoritate a cadrelor didactice consideră reforma necesară şi sunt dispuse să
treacă la înfăptuirea ei 18
• Profesorii manifestă receptivitate şi încredere în reformă 18
• Unii profesori resping sau sunt îngrijoraţi de consecinţele reformei (aspecte financiare
sau de teama de pierderea catedrelor) 17
• Majoritatea cadrelor didactice sunt responsabile, au vocaţie pentru profesie şi
deschidere pentru reformă 17
48
• Unele cadre didactice propun ca reforma să pornească din instituţia şcolară şi
nu de la “centru” 7
• Profesorii propun corelarea obiectivelor specifice fiecărei discipline cu obiectivele finale
ale educaţiei, crearea premiselor pentru o reală autonomie, descentralizare 7
• Cadrele didactice sunt interesate de aplicarea noilor curricula 6
• Preocupare pentru găsirea celor mai eficiente metode educaţionale, mai ales ca
urmare a schimburilor cu alte şcoli din Europa 5
• Motivaţia pentru reformă este cristalizată în sfera autodepăşirii, ca premisă pentru
formarea unor viitori educatori capabili să concretizeze prevederile reformei 4
• Direcţiile actuale ale reformei, susţinute de M.E.N., nu corespund direcţiilor
fundamentale aşteptate de cadrele didactice 4
• Reforma ar trebui să fie coerentă, bine articulată şi să soluţioneze efectiv blocajele
de fond ale învăţământului 4
• Preocupare pentru sporirea caracterului aplicativ şi pentru formarea
trebuinţelor şi abilităţilor de învăţare 3
• Directorii consideră că lipsa de informare asupra direcţiilor reformei determină
lipsa de motivaţie şi neimplicarea sau chiar opoziţia 3
• Cadrele didactice cer reconsiderarea poziţiei lor în societate, redobândirea
demnităţii profesorului 2
• La proiectele şcolii aderă, în general, întregul personal, dar se implică efectiv
numai o parte, există o stare de expectativă 2
36. Implicarea profesorilor în utilizarea şi producerea de materiale şi auxiliare didactice
Finanţarea insuficientă a învăţământului se reflectă în mod evident în dotarea şcolilor cu

materiale şi auxiliare didactice. Majoritatea şcolilor nu au mai primit materiale didactice de
mulţi ani, cele existente sunt deja uzate sau distruse prin excesivă utilizare şi, mai ales, nu mai
sunt actuale cu noile exigenţe ale procesului de predare şi cu noile conţinuturi de predat. Acest
fapt are repercusiuni directe asupra calităţii procesului de predare-învăţare din şcoală. Numai
49
măiestria didactică a profesorilor nu se dovedeşte suficientă pentru asigurarea unui învăţământ
de calitate. Sursele extrabugetare de finanţare a dotării şcolilor, contribuţia autorităţilor locale
sau sumele provenite din sponsorizări şi donaţii se dovedesc total insuficiente faţă de nevoile
reale de lucru ale unităţilor şcolare. Iată ce situaţii semnalează, în acest sens, conducerile
unităţilor şcolare performante (care, se presupune, că au o situaţie financiară şi o dotare mai
bună):
• Implicarea profesorilor în producerea şi utilizarea de materiale şi auxiliare didactice este:

- foarte bună 30
- bună 49
- satisfăcătoare 28
- scăzută 3
• Există o mare disponibilitate pentru utilizarea materialelor didactice 12
• Multe materiale didactice provin din autodotare sau recondiţionarea celor existente 9
• Cadrele didactice utilizează materialele din dotare şi confecţionează altele noi (prin
mijloace proprii şi sponsorizări) 8
• Majoritatea cadrelor didactice cu gradul I sau II, produc şi utilizează materiale şi
auxiliare didactice moderne (casete video, audio, diagrame, microplanşe, fişe de lucru,
teste de evaluare, calculatoare, culegeri de probleme, publicaţii de specialitate etc.) 8
• Cadrele didactice doresc să utilizeze materiale didactice, dar nu au resurse 6
• Epoca “boom”-ului informaţional, noua cultură profesională creată în jurul computerului,
al instrumentului comunicării cer o atitudine angajantă, obligă profesorii să producă
şi să folosească materiale şi auxiliare didactice 4
• Unele cadre didactice au obţinut brevete de inventator (capacitatea de a concepe
există, însă posibilitatea de a executa este redusă) 2
• Materiale didactice de calitate nu se pot produce artizanal (se pot produce doar
unele materiale care implică cheltuieli reduse) 2
• Lipsa materialelor didactice duce la teoretizarea şi abstractizarea materiei predate 1
37. Relaţiile inter-umane din şcoală
50
Ceea ce pare a deosebi, în mod semnificativ, un colectiv de profesori dintr-o şcoală oarecare
de cel dintr-o unitate performantă este tipul special de relaţii statornicite între cadrele
didactice, atmosfera puternic orientată spre educaţie de calitate, profesionalism, competiţie
onestă, seriozitate şi devotament real pentru şcoală, relaţii sincere şi stabile cu elevii şi părinţii
acestora, direcţionate spre îndeplinirea unor aspiraţii şcolar-profesionale înalte. Pentru aceste
cadre didactice, profesia lor nu mai este doar un mijloc de asigurare a unui venit, ci devine cu
adevărat o vocaţie, slujită cu dăruire internă stabilă şi de durată. Se cultivă în aceste şcoli, cu
perseverenţă, tradiţia pentru performanţă, valori reale, climat intelectual, cooperare, implicare
socială etc. Iată mai jos sinteza opiniilor subiecţilor cu privire la această chestiune:
• Nota generală a atmosferei din şcoală este caracterizată:

. ca fiind bazată pe competenţă 45
- de toleranţă, respect, democraţie, comunicare 17
- de parteneriat, colegialitate, încredere, altruism 16
- de spirit de echipă, solidaritate 13
- cea a unităţii de cerinţe şi interese profesionale 12
- propice procesului didactic 7
- o atmosferă de lucru serioasă, responsabilă 5
- o atmosferă de calm 5
- de omogenitate valorică, profesională şi morală 5
- de respect pentru tradiţie 4
- a unui climat intelectual elevat 3
• Relaţii de bună colaborare între cadrele didactice 107
• Coeziune între cadrele didactice 45
• Relaţii de competiţie (în proiectarea şi realizarea actului didactic) 38
• Atmosfera din şcoală este:
- conflictuală 12
- tensionată 10
- uneori o atmosferă tensionată 10
- de rivalitate 3
• Se constată, totodată, în şcoală, printre profesori:
51
- lipsa motivaţiei 2
- indiferenţă 11
- tendinţa de a monologa 1
• Relaţiile inter-personale din şcoală sunt corecte, principale 9
• Cadrele didactice acţionează pentru obţinerea de performanţe care atrag populaţia

şcolară şi la menţinerea nivelul dobândit 7
• Legătura profesor-elevi este foarte puternică, încât chiar şi după terminarea liceului,
foştii elevi revin în liceu, păstrează legătura cu profesorii (această legătură
determinând alegerea profesiei lor) 4
• Dorinţă de auto-depăşire şi de obţinerea unor rezultate cât mai bune de către elevi 2
• Un management orientat spre competiţie şi performanţă 2
• Interacţiune între şcoală şi mediul economic, administrativ, cultural 1
38. Legătura şcolii cu întreprinderile şi alte instituţii educative
În majoritatea unităţilor educative, stăruie opinia că nu este de datoria şcolii să se intereseze

despre ce se întâmplă cu absolvenţii sale după absolvirea examenelor finale.
Legăturile care există totuşi între şcoli şi întreprinderi sau alte unităţi economice sunt, mai
degrabă, expresia anumitor obligaţii legate de parcurgerea materii şcolare (în special pentru
şcolile profesionale şi şcolile postliceale), decât o acţiune izvorâtă din convingerea cadrelor
didactice şi conducerii că aceste relaţii sunt necesare şi constituie, dacă nu o obligaţie formală,
cu siguranţă una morală. A-l sprijini pe absolvent pentru a se integra din punct de vedere
socio-profesional pe piaţa forţei de muncă este un fapt deosebit de important, şi acest lucru nu
trebuie înţeles ca o deturnare a funcţiilor şcolii (devenind o agenţie de plasare a forţei de
muncă), ci ca un rol auto-asumat care decurge din funcţia sa generală de educaţie şi formare
profesională. Înarmarea absolvenţilor cu informaţiile şi instrumentele necesare pentru ca
aceştia să fie capabili de autonomie şi autoconducere şi să poată lua decizii corecte cu privire
la cariera lor şcolar-profesională trebuie să fie un obiect de viitor apropiat, altfel şcoala va fi
52
mereu acuzată că promovează un învăţământ care are legături slabe cu realitatea şi nevoile
reale ale populaţiei şcolare.
Iată ce declară directorii şcolilor în legătură cu acest subiect:
• Legătura cu întreprinderile este bună, permanentă, fructuoasă (vizite, schimburi

de experienţă, convenţii de colaborare, sponsorizări, donaţii) 35
• Unitatea şcolară are legături cu alte licee (colaborări, organizări de activităţi
comune, activităţi de OSP, cercuri pedagogice comune, popularizarea reţelei şcolare) 30
• Colaborare cu întreprinderile doar în plan economic şi profesional (instruire practică) 20
• Colaborare cu Universitatea sau cu Inspectoratul Şcolar Judeţean 14
• Legătura cu întreprinderile este modestă, conjuncturală, sporadică 11
• Practic, nu există o legătură a unităţii şcolare cu întreprinderile sau unităţile economice
10
• Pregătirea elevilor este apreciată de întreprinderi ca fiind foarte bună 8
• Unitatea noastră şcolară fiind un liceu teoretic, nu avem legătură cu întreprinderile 5
• Legături stabile cu întreprinderile prin intermediul părinţilor 4
• Legături cu întreprinderile numai în privinţa orientării şcolare a elevilor
3
• Nu avem legături cu întreprinderile pentru că elevii noştri se pregătesc pentru
învăţământul superior 3
• Parteneriat cu Camera de Comerţ şi cu Şcoala română de afaceri 1
• Doar elevii de la clasa de informatică (care nu reuşesc în învăţământul superior)
sunt solicitaţi de întreprinderi 1
39. Mediul socio-economic şi cultural în care este situată şcoala
Am dorit în cursul acestei cercetări să verificăm şi dacă explicaţia rezultatelor performante ale
şcolilor avute în vedere nu se explică, parţial, şi prin mediul socio-economic şi cultural în care
este situată şcoala (mediul urban sau rural, centru universitar sau industrial etc.).
53
Prima constatare care poate fi făcută este aceea că în marea lor majoritate, aceste unităţi
şcolare performante sunt situate în mediul urban (peste 82%), cu caracteristicile menţionate
mai jos: oraş industrial, centru universitar, muncitoresc, reşedinţă de judeţ etc.
Pare incontestabilă influenţa benefică pentru orice şcoală a unei ambianţe socio-culturale şi
economice favorabile educaţiei sau tradiţiile culturale perene ale localităţii în care aceasta este
situată, însă, în acelaşi timp, nu se poate afirma că aceste condiţii sunt suficiente sau
hotărâtoare, şi pot explica, în mare parte, succesul unei instituţii educative. Prezentăm mai jos
situarea unităţilor şcolare investigate în mediul socio-economic şi cultural:
• Şcoala este situată în:

- mediul urban 107
- oraş industrial 37
- centru universitar 34
- centru universitar (nou înfiinţat - 1992) 12
- centru muncitoresc 9
- mediul rural 5
- oraş reşedinţă de judeţ 4
- centru cultural 3
- oraş cu mari posibilităţi socio-economice şi culturale 3
- oraş turistic 2
- mediu cultural eterogen 2
- oraş cu acces limitat la activităţi culturale de ţinută
2
- apropierea capitalei (18 km) - influenţă benefică 1
- localitate care este în atenţia mass-mediei 1
- localitate cu echilibru între elementul muncitoresc şi cel intelectual 1
- oraş comercial şi bancar 1
- centru administrativ 1
- oraş cu profunde transformări economice şi sociale 1
54
40. Şcoala beneficiază de sponsorizări, donaţii, ajutoare de la întreprinderi, voluntari,
proiecte internaţionale, taxe
Asupra acestui subiect s-au mai făcut referiri, în mod direct sau indirect, şi cu prilejul altor
întrebări ale chestionarului.
Simpla lectură a răspunsurilor oferite arată că această potenţială sursă de venituri nu este
suficient exploatată, fie datorită situaţiei economice generale, cadrului legislativ sau
necunoaşterii de către conducerile şcolilor a acestei posibilităţi de a colecta venituri pentru
şcoală. Se constată, totodată, că şcolile nu au suficientă iniţiativă în a descoperi şi participa cu
proiecte finanţate de diferite organisme internaţionale, fapt care le-ar ameliora statutul,
legăturile cu alte instituţii, profitând, în acelaşi timp, şi de anumite facilităţi materiale, de
dotări cu echipamente sau li s-ar oferi prilejuri de a face călătorii în scop profesional în
străinătate. Iată ce răspunsuri au fost oferite la această întrebare:
• Da 78
• Sponsorizări ocazionale, sporadice, lipsite de consistenţă 30
• Dotări materiale făcute de fundaţii, firme, asociaţii, ONG-uri 12
• Nu 11
• Şcoala beneficiază de sponsorizări, donaţii sau ajutoare în mică măsură 8
• Donaţii din străinătate 7
• Realizăm anumite venituri extrabugetare din prestări servicii, chirii, taxe de studiu 7
• Finanţare prin anumite proiecte (PHARE-VET) 4
• Sponsorizări ale părinţilor, foştilor elevi 3
• Sponsorizări pentru stimularea elevilor performanţi 2
• Sponsorizări de 50 milioane anul şcolar 1997/1998 1
• Sponsorizări de 30 milioane în primul trimestru al anului 1998 1
• Am dori o lege mai flexibilă în folosirea resurselor extrabugetare în interesul şcolii 1
• Unii sponsori încearcă să impună prin donaţiile făcute, abdicarea de la principii
1
55
41. Comportamentul elevilor în şcoală
Ca notă generală, în unităţile şcolare performante, comportamentul elevilor este apreciat a fi

în conformitate cu normele statutului de elev, în limitele regulamentului şi relaţiilor sociale
civilizate. Cu toate acestea, sunt semnalate şi în aceste şcoli comportamente ale elevilor care
ies din cadrul decenţei şi corectitudinii, fenomen în mod frecvent evidenţiat în ultimii ani de
tot mai multe şcoli. Par a fi cele mai îngrijorătoare, abuzul de alcool, consumul de droguri,
fumatul la vârste foarte fragede, violenţa, furtul. Iată ce au semnalat directorii în legătură cu
acest subiect:
• Comportamentul elevilor în şcoală este normal, decent, corect, civilizat 85
• Uneori, se constată în şcoală:

- distrugeri de bunuri (dar şi datorită numărului mare de elevi din clase) 19
- anumite abateri nesemnificative 16
- incidental, neînţelegeri şi violenţă între elevi 12
- atitudini nepoliticoase, de sfidare faţă de cadrele didactice
5
- abuz sau atracţie pentru alcool 3
- absenţele de la ore 2
- fumat 2
- furturi în afara şcolii
2
• Relaţiile dintre elevi şi profesori sunt bazate pe respect, dialog, încredere 38
• Disciplina din şcoală este bună şi foarte bună 19
• Cazurile de indisciplină sunt izolate şi se află sub control

14
• Comportamentul elevilor în şcoală este conform regulamentelor şcolare

4
• Bună colaborare între elevi 9
• Disciplina şi atitudinea faţă de muncă sunt foarte serios urmărite şi respectate 3
• Anumite cazuri de indisciplină sunt rezolvate datorită ordinii, colaborării cu părinţii 2

• Disciplina din şcoală este prea rigidă 1
56
42. Activităţile extraşcolare desfăşurate în cadrul şcolii
Activităţile de tip extraşcolar pot constitui un indicator atât al interesului elevilor de a

participa la acestea, de a şti, a învăţa, a se antrena, a-şi dezvolta potenţialităţile etc., cât şi un
semn al motivaţiei profesionale şi simţului datoriei manifestat de cadrele didactice în aria
activităţii lor profesionale. Dacă există multe puncte comune ale activităţii din aceste unităţi
performante cu cele derulate în alte şcoli, domeniul activităţilor extraşcolare este net mai bine
reprezentat în primele. Impresionează marea varietate a activităţilor desfăşurate, numărul mare
al acestora, semnalate de marea majoritate a şcolilor investigate, participare voluntară largă a
elevilor, implicarea susţinută a cadrelor didactice. Iată o listă de activităţi de tip extraşcolar
derulate în unităţile şcolare performante:
• Cercuri pe obiecte 106

• Serbări şcolare, aniversări, concursuri tematice 103
• Competiţii sportive 89
• Tabere de vară, drumeţii 72
• Expoziţii (de artă plastică) 67
• Organizarea de excursii 47
• Cenaclu literar 29
• Editare unei reviste a şcolii
25
• Cluburi 23
• Vizionări de spectacole de teatru, filme, muzee 22
• Grup vocal, recitaluri instrumentale 12
• Sesiune de comunicări ştiinţifice 5
• Seri de dans 5
• Participarea elevilor la activităţi ale şcolii de muzică şi arte plastice, casei de cultură 5
• Emisiuni ale staţiei de radio 4
• Coregrafie 3
57
• Simpozioane 3
• Parteneriat cu şcoli din străinătate (Ungaria, Anglia) 3
• Organizarea de întâlniri cu scriitori, regizori 3
• Curs de informatică 2
• Publicarea unor culegeri de poezie 2
• Internet 2
• Ansamblu folcloric de cântece şi dansuri populare 2
• Mică trupă de teatru 2
• Educaţie sanitară 2
• Educaţie rutieră 1
• Apărare civilă 1
• Acţiuni umanitare 1
• Prezentări de carte 1
• Activităţi organizate de biblioteca şcolii 1
43. Pregătirea suplimentară a elevilor
Recuperarea rămânerii în urmă la învăţătură a elevilor prin programe de pregătire

suplimentare celor derulate în mod curent în şcoală este o practică relativ curentă în multe
şcoli. Se pare însă, că în cele care au statutul de unităţi performante, acest proces este, practic,
permanent. În proporţie de peste 85% din şcolile avute în vedere de cercetarea organizează
programe speciale de recuperare a rămânerilor în urmă la învăţătură a elevilor. Motivaţia
cadrelor didactice provine din două direcţii: pe de o parte se doreşte, în mod real, ca cei mai
mulţi elevi să-şi însuşească prevederile programei, iar pe de altă parte, se doreşte menţinerea
statutului de unitate şcolară performante, a standardelor înalte de performanţă.
Cele mai multe activităţi recuperatorii se organizează de gimnazii, apoi de licee şi, cele mai
puţine, de şcolile profesionale (aprecierea se bazează pe numărul de ore alocat şi frecvenţa de
derulare a acestora: săptămânal, bilunar, lunar).
58
44. Aspectul estetic al şcolii
Şcolile mai vechi, în care îşi desfăşoară activitatea multe din unităţile performante, sunt clădiri
monumentale, cu un aspect arhitectural impresionant, cu holuri şi clase spaţioase etc. În
acelaşi timp, unele dintre acestea nu mai corespund cu exigenţele igienico-sanitare actuale ale
procesului didactic, concepţia lor arhitectonică reflectând-o pe cea a epocii construirii lor (în
ceea ce priveşte spaţiile, iluminarea, destinaţiile sălilor etc.). Dificultăţile pe care le întâmpină
directorii în soluţionarea acestor disfuncţionalităţi sunt reflectate în observaţiile pe care aceştia
le-au consemnat în chestionare.
Pe de altă parte, acele şcoli care sunt mai recent construite sunt funcţionale, spaţioase,
luminoase, funcţionale şi adaptate scopului pentru care au fost destinate.
Ca notă dominantă, se remarcă efortul conducerii şcolilor, ca în limitele fondurilor existente,
de a le menţine într-o bună stare de curăţenie şi îngrijire, de a le recondiţiona şi moderniza, de
a adapta mobilierul la cerinţele procesului de educaţie prezent, în general, de a le face, atât
interioarele cât şi exterioarele, primitoare, plăcute, atractive.
• Şcoală cu aspect plăcut, primitoare, curată 55
• Aspect modern, simplu, spaţios, îngrijit, luminos 48

• Aspect funcţional, stimulativ, intim 28
• Şcoală cu spaţii exterioare frumoase, bine îngrijite 21
• Şcoală cu o dotare materială foarte bună: holuri lambrisate, mobilier nou, jaluzele în clase,
alei bitumizate, instalaţii igienico-sanitare foarte bune, mobilier şcolar individual
19
• Spaţiile interioare, holurile sunt luminoase, amenajate cu rafinament şi bun gust
14
• Şcoală cu aspect atractiv, adecvat desfăşurării programului instructiv - educativ

14
• Şcoală impunătoare prin stilul arhitectonic şi dimensiunea construcţiei 13
• Şcoală veche, care necesită multă întreţinere şi recondiţionare, cu spaţii înguste
13
• Spaţiile interioare şi exterioare, frumos amenajate, utile, care creează o atmosferă

59
familială, propice învăţării 10
• Şcoală cu bibliotecă valoroasă, colecţie de tablouri, pictură monumentală, expoziţii 7
• Şcoală cu un aspect satisfăcător (la pragul inferior), cu mobilier învechit, nefuncţional,
fără o bază sportivă 7
• Aspectul şcolii corespunde exigenţelor sanitare şi normelor de igienă a muncii intelectuale
5
• Şcoala nu corespunde cerinţelor elevilor şi profesorilor datorita lipsei de spaţiu,
efectivului foarte mare de elevi, lipsei fondurilor 4
• Şcoală cu un design clasic, acceptabil, dar departe de ceea ce îmi imaginez pentru viitor 2
45. Activităţi cu implicaţii pozitive sau negative asupra muncii educative
Este în afara îndoielii că nu numai actul direct de predare a cunoştinţelor are o puternică
influenţă şi componentă educativă în sine, ci şi o serie de alte activităţi, comportamente şi
atitudini ale personalului didactic.
Directorii şcolilor performante înclină să acorde o mare importanţă activităţilor de tip
extraşcolar, de timp liber şi, implicit, să le considere pe acestea ca având bogate resurse
educative. În afară de acestea, conducătorii unităţilor şcolare investigate nu puteau să nu
remarce că au un important potenţial educativ nivelul ridicat de competenţă profesională,
ţinuta etico-morală, responsabilitatea, modelul personal, seriozitatea, corectitudinea etc.
La celălalt pol, evident, se situează superficialitate sau formalismul în pregătirea lecţiilor,
neimplicarea profesorilor în viaţa şcolii şi a comunităţii, intoleranţa, lipsa de tact pedagogic,
excesul de severitate, lipsa de punctualitate, întârzierile sau absenţa de la ore etc. Iată mai jos
frecvenţa cu care apar în chestionare opiniile directorilor faţă de acest aspect al vieţii interne a
şcolii.
60
Are un rol pozitiv:
• Implicarea cadrelor didactice în organizarea unor activităţi educative cu elevii precum:
- sesiuni de comunicări şi simpozioane (informatică, protecţia mediului, OSP) 28
- excursii şi drumeţii 22
- concursuri sportive, activităţi cultural-artistice, distractive 18
- cenacluri, aniversări culturale, întâlniri cu personalităţi 10
- vizionări de spectacole, muzee 8
- expoziţii, lansări de carte, serate muzicale 8
- editarea revistei şcolii 6
- pregătirea elevilor pentru bacalaureat sau competiţii şcolare 4
- schimburi de experienţă, vizite la întreprinderi 3
- ore de dirigenţie pe teme de educaţie morală, estetică, sanitară, anti-seismică 2
- “Halloween”
2
- “Valentine’s day” 2
- “ziua şcolii” 2
- talk-show-uri (istorie naţională şi universală) 1
- “Ziua pământului” 1
- “Sanitarii pricepuţi” 1
• Modelul educativ oferit, seriozitate, corectitudine, ţinuta etico-morală, responsabilitatea 25

• Competenţă profesională ridicată a cadrelor didactice 19
• Preocuparea cadrele didactice de:

- editarea de culegeri de probleme, de texte 7
- manuale şi programe şcolare 4
- propria perfecţionare prin participare la diferite cursuri în ţară şi străinătate 3
- participarea bilunară la cursul psihopedagogic “şcoala democratică” 1
- cercetare şi colaborarea cu universităţile, CCD, CAPP 1
• Colaborare cadrelor didactice cu elevii sau cu alţi factori educativi în realizarea
diferitelor activităţi 13
• Implicare personală, iniţiativa, receptivitatea 7
• Colaborarea cu diferite instituţii, cu mass-media şi organizaţii nonguvernamentale 6

61
• Lipsa psihologului şcolare face ca unele cazuri de devieri comportamentale să nu
poată fi soluţionate 6
• Dăruirea, corectitudinea, tratarea diferenţiată a elevilor, toleranţa 5
• Modelul personal de conduită, statutul moral şi obiectivitatea cadrelor didactice 4
• Au un puternic rol educativ activităţile comune realizate de elevi, profesori, părinţi 3
• Existenţa bibliotecilor şcolare, a punctului de informare şi documentare, a

Cabinetului logopedic, a Comisiei de şcolarizare şi disciplină 2
• Cadrele didactice au grijă pentru păstrarea bazei didactico-materiale a şcolii,
menţinerea aspectului estetic şi funcţional al spaţiilor de învăţământ 2
• Colaborarea şcolii cu Centrul judeţean de Orientare Şcolară şi Profesionala,
• Forumul democrat al elevilor, Crucea Roşie, ARAS, PROFAMILIA 2
• Implicarea şcolii în programul PHARE-VET şi OAR 1
• Colaborarea cu Centrul de Consiliere şi Orientare Vocaţională pentru îndrumarea elevilor
în găsirea unui loc de muncă
1
Are un rol negativ:

• Au o puternică influenţă negativă în plan educativ:
- intoleranţa, lipsa de tact pedagogic, neîncrederea în elev 3
- superficialitate sau formalismul în pregătirea lecţiilor 3
- indiferenţa faţă de unele acte de indisciplină ale elevilor 2
- neimplicarea profesorilor în viaţa şcolii şi a comunităţii 2
- excesul de severitate, aroganţa 2
- lipsa de punctualitate, întârzierile sau absenţa de la ore 2
- lipsa unui psiholog şi a unui consilier în şcoală 1
- incompetenţa 1
- necunoaşterea particularităţilor de vârstă ale elevilor 1
- nerespectarea personalităţii elevilor
1
- conservatorismul relaţiei profesor-elev 1
- lipsa de fermitate în aplicarea regulamentului 1
• Şcolarizarea redusă, activităţi în două-trei schimburi, suficienţa, fluctuaţia cadrelor 5
62
• Statutul economic al profesorilor, faptul că ei se simt ignoraţi sau nefolositori,
că nu au siguranţa postului 4
46. Statutul unităţii şcolare în comunitate
Când ne referim la unităţi şcolare performante, inevitabil, avem în vedre şi un aspect de

“imagine” a acesteia în comunitatea din care-şi recrutează elevii. Desigur, o imagine publică
favorabilă trebuie să se sprijine pe o realitate constatabilă de cei implicaţi, de către aparţinători
(părinţi), parteneri sociali, administratori ai învăţământului etc. De aceea, directori au sesizat
corect că “imaginea publică favorabilă” este în directă legătură cu “prestigiul profesional global
al şcolii” şi cu “aprecierea externă şi internă a muncii eficiente a profesorilor”. Factorul
“tradiţie” în sine, nu poate suplini lipsa de rezultate, ci doar poate acţiona ca un element de
“atenuare” a impactului public negativ al unor insuccese parţiale şi/sau nesistematice.
Niveluri de Statutul unităţii şcolare în comunitate

învăţământ prestigiu aprecierea ignorare imagine tradiţie alte situaţii
profesional dăruirii unor publică
global profesori favorabilă
Gimnaziu 35 35 0 42 18 0
Grup şc./şc. prof. 10 8 0 10 5 0
Liceu 53 55 0 57 41 0
Total 98 98 0 109 64 0
Din informaţiile furnizate de directori, am mai reţinut şi următoarele aspecte, care ar întregi
gama de situaţii explicative ale statutului pozitiv în comunitate ale unei unităţi şcolare cu
rezultate de performanţă.
• Şcoala are elevi cu rezultate deosebite, admişi la cele mai bune licee din oraş 5
• Şcoala promovează un parteneriat co-responsabil 4
• Şcoala organizează manifestări artistice, activităţi extraşcolare, găzduieşte concursuri 3
• Şcoala se caracterizează prin seriozitate şi profesionalism 2
• Şcoala acceptă alternativele şi promovează spiritul democratic 2
• Şcoala este implicată în activităţi la nivel judeţean 1
63
• Unitatea şcolară a participat la programul PHARE-VET 1
47. Stilul managerial eficient
În opinia directorilor unităţilor şcolare performante (care au ierarhizat cele câteva tipuri de
activităţi propuse şi posibil să fie definitorii) , un stil managerial eficient se caracterizează
prin:
I. buna organizare a activităţii generale a instituţiei;
II. asigurarea condiţiilor bune de funcţionare cotidiană a unităţii şcolare;
III. buna colaborare cu părinţii elevilor în probleme ale şcolii şi activităţii fiilor lor;
IV. buna colaborare cu autorităţile locale educative şi administrative;
V. urmărirea activităţii cadrelor didactice în activitatea curentă de predare - evaluare;
VI. urmărirea activităţii elevilor în activitatea curentă la clasă şi în afara acesteia.
Iată şi frecvenţele cu care au fost alese aceste şase tipuri de activităţi, pe tipuri de unităţi:
Niveluri de Stil managerial eficient al şcolii

învăţământ buna urmărirea urmărirea asigurarea colaborarea colaborarea
organizare a activităţii activităţii condiţiilor cu cu părinţii
activităţii cadrelor elevilor de autorităţile elevilor
instituţiei didactice funcţionare a locale
unităţii
Gimnaziu 45 40 38 46 40 44
Grup şc./şc prof. 15 12 11 13 12 13
Liceu 66 56 58 63 62 59
Total 126 108 107 122 114 116
Conducerile şcolilor investigate au adăugat şi alte tipuri de activităţi, care, în opinia lor,
caracterizează un stil managerial eficient, încununat de succes, validat social. Acestea vizează
în mod dominant: atragerea de resurse financiare, donaţii, sponsorizări pentru şcoală, buna
colaborare cu mass-media şi alte instituţii, democratizarea stilului de conducere, evaluarea
obiectivă, periodică, a muncii personalului didactic etc.
64
• Atragerea de resurse financiare, donaţii, sponsorizări pentru şcoală 7
• Popularizarea rezultatelor educative ale şcolii, colaborarea cu mass-media 7
• Colaborarea cu alte şcoli, licee şi universităţi (din ţară şi străinătate) 6
• Cooperarea cu elevii prin Consiliul Elevilor (şi cultivarea iniţiativei şi a
responsabilităţii acestora), cu “Şcoala părinţilor” 6
• Promovarea de manager a unui stil persuasiv, consultativ şi codeterminant 5
• Corecta evaluare, orientare şi prognozare a perspectivei liceului 5
• Stimularea participării elevilor la activităţi cultural-artistice organizate la nivel
judeţean, naţional 5
• Dezvoltarea bazei didactico-materiale a şcolii 4
• O colaborare permanentă cu agenţii economici, Camera de Comerţ şi Industrie
4
• Evaluarea corectă şi periodică a personalului şi stimularea sa diferenţiată, în
funcţie de rezultate 4
• Buna colaborare cu Inspectoratul şcolar, CCD şi CAPP 3
• Asigurarea unei atmosfere plăcute a activităţii cadrele didactice
3
• Buna informare a managerului şi cadrelor didactice asupra noilor cereri ale
didacticii moderne cu privire la exigenţele reformei 2
• Asigurarea unui dialog permanent cu colectivul de profesori şi rezolvarea
promptă a situaţiilor ivite 2
• Colaborare cu instituţiile locale culturale: muzeu, biblioteca municipală, casa de cultură 2
• Organizarea de activităţi cu elevii performanţi şi recompensarea olimpicilor 2
48. Factorii şi ansamblul de condiţii care definesc o instituţie şcolară performantă
65
Pentru a identifica ansamblul de condiţii care definesc o şcolară performantă, li s-a solicitat
directorilor să reierahizeze lista factorilor propusă de chestionar, în funcţie de importanţa
acestora în descrierea unei instituţii educative de succes.
Iată ce a rezultat în urma acestei evaluări făcute de conducătorii unităţilor vizate, pe niveluri
de învăţământ:
Nr. Gimnaziu Grup şcolar/şc. Liceu Sumă Noua ordine

întrebării profesională propusă
1 5 1 2,5 7,5 2
2 1 3 1 5 1
3 3 2 4 9 3
4 4 6 2,5 12,5 5
5 6 7 6 19 7
6 2 4,5 5 11,5 4
7 8 8,5 8 24,5 8
8 7 4,5 7 18,5 6
9 9 8,5 9 26,5 9
10 10 10 10 30 10
Prezentăm mai jos, noua ordine a factorilor şi ansamblului de condiţii care definesc o şcolară
performantă, propusă de directori:
I. Rate ridicate de absolvenţi ai şcolii admişi în niveluri superioare de studii sau integraţi în
piaţa muncii.
II. Un prestigiu şi o imagine publică pozitivă, promovată sistematic prin mass-media.
III. Condiţii materiale şi de ambianţă şcolară foarte bune (materiale didactice, dotări, clădire
funcţională, mobilier etc.).
IV. Unitate şcolară favorizată prin amplasarea în teritoriu (central, în vecinătatea unor
instituţii locale reprezentative etc.).
V. Motivaţia, responsabilitatea şi competenţa profesională înaltă a cadrelor didactice.
VI. Unitate şcolară favorizată datorită comunităţii locale motivate pentru educaţia copiilor şi
implicată activ în rezolvarea problemelor şcolii.
VII. O tradiţie educativă pozitivă a şcolii, permanent reconfirmată.
VIII.Unitate şcolară favorizată prin populaţia şcolară recrutată (provenită din familii cu un
nivel socio-economic şi cultural mai ridicat).
IX. Un management al şcolii creativ, eficient, dinamic şi motivat.
66
X. Resurse financiare suficiente provenite din surse bugetare, dar şi din alte surse:
sponsorizări, donaţii, proiecte proprii ale şcolii.
Alţi factori apreciaţi de directori ca semnificativi în definirea unei unităţi şcolare performante
vizează sau care conduc la consolidarea acestui statut:
• Organizarea activităţilor instructiv-educative corespunzătoare interesului elevilor,

familiilor acestora şi în concordanţă cu cerinţele societăţii (şi a unor activităţi de
învăţare de viitor: informatică, studierea limbilor străine) 7
• Performanţe la concursuri şcolare şi la olimpiade
5
• Implicarea directă a părinţilor şi elevilor în managementul şcolar
4
• Un profil modern, actual, cu deschidere spre învăţământul superior, cu perspective
pentru mileniul următor 3
• O mai mare autonomie instituţională la nivel decizional 3
• Un bun curriculum de dezvoltare locală 2
• Parteneriat cu alte licee 2
• Crearea în şcoală a unui climat favorabil pregătirii elevilor 1
• Un management care cultivă relaţiile interne democratice
1
• Perfecţionarea profesională periodică reală, obiectivă, lipsită de formalism în evaluare 1
• Personal didactic stabil 1
• Cultivarea sistematică a performanţei şi stimularea aptitudinilor individuale 1
• Sincronizarea ofertei de şcolarizare cu piaţa forţei de muncă 1
Trebuie remarcat faptul că managerii unităţilor şcolare sunt conştienţi pe deplin de importanţa
adaptării ofertei de învăţare la cerinţele pieţei muncii, de cooptarea în actul conducerii a
părinţilor, de modernizare a ofertei educative şi de adoptarea unui bun curriculum de
dezvoltare locală etc., toate acestea pentru a obţine rezultate de succes şi a răspunde, astfel,
adecvat cerinţelor societăţii.
67
49. Istoria şi prezentul statutului de şcoală performantă
În cele ce urmează directorii încearcă să ofere o explicaţie, care se dovedeşte multicauzală,

multifactorială, a statutului de unitate şcolară performantă.
Aşa cum orice logică poate avansa ca o condiţie sine qua non a statutului de şcoală de succes,
marea majoritate a celor investigaţi pun pe primul loc calitatea procesului de instruire,
rezultatele prezente ale elevilor sau cele ulterior confirmate prin nivelurile de studii urmate şi
confirmarea socială a valorii personale a activităţii foştilor absolvenţi ai acestor şcoli.
Ca o condiţie a îndeplinirii celor menţionate anterior, trebuie considerată munca de echipă a
colectivului de cadre didactice, profesionalismul, dăruirea, iniţiativa şi creativitatea acestor în
munca lor cu elevii, părinţii acestora, colectivitatea în care este amplasată şcoala. Şi, în sfârşit,
acestea sunt posibile doar în condiţiile unui management inteligent, transparent şi democratic.
Iată, prezentate pe larg, opiniile directorilor şcolilor investigate, asupra acestei chestiuni:
• Calitatea deosebită a procesului de instruire şi educaţie a elevilor (elevi cu medii reale

foarte mari, excelente rezultate obţinute la concursurile şcolare şi olimpiade, medii foarte
ridicate la examenele de admitere în licee şi universităţi) 71
• Unitate şcolară de prestigiu, cu o tradiţie păstrată a performanţei şcolare(dintre foştii
elevi ai şcolii: peste 20 academicieni, peste 150 cadre didactice universitare,
peste 40 scriitori, peste 10 filosofi, sociologi, psihologi) 60
• Personal didactic competent, stabil în şcoală, preocupat de pregătirea profesională
şi cercetarea ştiinţifică, serios, consecvent, motivat vocaţional, tânăr şi cu o
deosebită mobilitatea intelectuală 49
• Legătura strânsă şi permanentă dintre şcoală şi familie 12
• Organizarea în şcoală de activităţi interesante extraşcolare cu elevii 11
• Promovarea unui management creativ, eficient, dinamic, motivat, de către o
echipă de conducere harnică, obiectivă, cinstită, intransigentă, echilibrată 10
• Dotarea materială deosebită a şcolii 11
• Colaborări / parteneriat la diferite programe naţionale şi internaţionale 10
• Un climat orientat spre muncă motivată, competiţie reală, spre permanenta ameliorare
68
a activităţii 10
• Organizarea de clase speciale (engleză, matematică, informatică, clase bilingve)
7
• Păstrarea unor standarde ridicate în activităţile desfăşurate cu elevi (accent
pe individualizarea sarcinilor şi personalizarea dezvoltării aptitudinale) 7
• Adaptarea ofertei şcolii la piaţa muncii, colaborarea cu D.J.M.P.S. 6
• Promovarea unei bune legături cu administraţia publică şi mijloacele de informare în masă
3
• Planificarea riguroasă a activităţilor desfăşurate în şcoală
2
• Conducerea şcolii, cadrele didactice sunt deschise spre nou şi favorabile reformei 2
• Preocuparea pentru plasarea elevilor în centrul activităţilor educative, pentru a
desfăşura un proces instructiv-educativ stimulativ 2
• Sensibilitatea ofertei şcolii la cererea de educaţie şi formare ale elevilor şi părinţilor 1
• Cultivarea simţului estetic, civic şi responsabil al elevilor
1
• Preocuparea conducerii şi profesorilor şcolii pentru prezenţa activă a elevilor la cursuri
1
• Practicarea unei evaluări formative continue (şi doar la admitere) 1
Măsuri reformatoare iniţiate de echipa managerială

• Înfiinţarea unui laborator de informatică dotat cu două reţele de calculatoare,
racordat la Internet 4
• Participarea la inspecţii tematice pe problemele actuale ale pedagogiei (autoformarea
elevilor asistată pedagogic, colaborarea cu comunitatea locală, parteneriatul în educaţie) 2
• Iniţierea de programe de recuperare pentru elevii cu rezultate slabe sau ce eşec şcolar 2
• Continua completarea şi înnoire a bazei didactico-materiale conform noilor standarde 2
• Organizarea în şcoală a unor clase organizate pe baza metodologiilor alternative 2
• Introducerea de noi module de instruire (“Utilizare calculator personal” în cadrul
disciplinei “Educaţia tehnologică” pentru clasele a V-a şi a VI-a 1
• Înfiinţarea unei secţii de învăţământ fără frecvenţă şi de cursuri de alfabetizare 1
• Extinderea studiului limbilor moderne de la şapte clase în 1993, la 20 de clase în prezent 1
69
• Alcătuirea unor mape cu conţinut metodico-ştiinţific şi de management, intrate în
lista de documente de perfecţionare a Casei Corpului Didactic 1
• Colaborarea în domeniul managementului şcolii cu directorii altor unităţi similare
din judeţ (două schimburi de experienţă organizate în ultimii 4 ani) 1
70
CONCLUZII
“SCENARIUL” UNITĂŢII ŞCOLARE PERFORMANTE
Întâlnim la aceste şcoli o adevărată “punere a elevului în centrul sistemului educativ”, o

aplicare pragmatică a unei pedagogii centrate pe interesele şi cerinţele intelectuale ale
acestuia.
Se urmăreşte cu consecvenţă să i se creeze elevului o motivaţie internă pentru învăţare, să i se

transmită metodele de muncă intelectuală, să i se trezească curiozitatea şi deschiderea
spirituală pentru lume şi înţelegerea cauzelor care guvernează fenomenele din preajma sa.
Activitatea de învăţământ din şcoală este centrată pe obiective de termen scurt, mediu şi lung
clare şi automotivante, care încurajează ritmul susţinut, dar propriu, de implicare în sarcini,
presupune evaluări şi autoevaluări periodice (urmate, neapărat, de completarea eventualelor
lacune în cunoştinţe descoperite cu aceste prilejuri) etc.
Totodată, în realizarea acestor ţeluri largi ale şcolii ca instituţie, profesorii sunt încurajaţi să-şi
asume şi li se acordă toată independenţa şi li se cere întreaga implicare profesională
responsabilă, iniţiativa de care sunt capabili să dea dovadă, în termenii reglementărilor legale,
li se solicită, şi în şcoală este creată ambianţa intelectuală necesară pentru aceasta, îndeplinirea
unei veritabile activităţi de echipă.
Fără a fi obligaţi prin termenii legii sau regulamentului şcolar, aceste unităţi şcolare
performante, dezvoltă adevărate proiecte ale şcolii, care se constituie ca instrumente ale
coerenţei activităţii pedagogice desfăşurate în şcoală de-a lungul anilor / ciclurilor de
învăţământ.
Iată cum ne apare, în urma cercetării derulate în anul 1998, o ipotetică unitate şcolară
performantă:
1. O şcoală cu o populaţie relativ numeroasă (cu un număr mediu de elevi de aprox. 1000,
semnificativ mai mare decât media pe ţară în unităţile şcolare echivalente).
2. O unitate şcolară cu un număr mediu de elevi în clasă, peste media pe ţară, şi respectiv, un
număr mediu de elevi care revin la un cadru didactic superior mediei naţionale.
71
3. Rata de promovare în aceste unităţi este foarte ridicată, semnificativ mai mare decât media
pe ţară, cu o tendinţă de descreştere dinspre liceu spre gimnazii şi şcolile profesionale.
4. Numărul de elevi care s-au prezentat la examenele finale, de la toate nivelurile, este extrem
de ridicat (peste 99%), iar procentul celor cu medii peste 8 este extrem de ridicat (peste
50%) şi cu mult mai mare decât media naţională.
5. Este specific pentru a proporţie însemnată dintre absolvenţii proveniţi din unităţi şcolare
performante continuarea studiilor în niveluri superioare de învăţământ (semnificativ mai
mare decât media naţională).
6. Un număr însemnat de cadre didactice din unităţile şcolare performante sunt preocupate -
de cele mai multe ori, din proprie iniţiativă - de pregătire şi participare elevilor lor la
olimpiade şcolare şi concursuri pe meserii; la multe din aceste întrecerii şcolare - de nivel
local - interşcolar, judeţean, naţional şi internaţional - elevii lor au obţinut rezultate
meritorii, iar unele de înalt prestigiu.
7. Ca tendinţă, se observă că majoritatea construcţiilor în care funcţionează unităţi şcolare

performante de nivel liceal, ca amplasare, sunt cele mai “independente” faţă de distribuţia
teritorială a populaţiei şcolare care le frecventează. Cea mai mare parte dintre acestea, sunt
construite cu zeci de ani în urmă, iar câteva cu peste un secol. Majoritatea celorlalte unităţi
s-au construit între cele două războaie mondiale. Cele mai noi construcţii şcolare sunt cele
care găzduiesc şcoli generale şi şcoli profesionale.
8. Din punctul de vedere al dotării, aceste unităţi au resurse bune, dar nu excepţionale: cele
mai modest dotate sunt cele de nivel liceal şi, aproximativ la acelaşi nivel, gimnaziile şi
şcolile profesionale.
9. În privinţa funcţionalităţii, se constată că în proporţie de peste 80%, aceste şcoli corespund
scopurilor educative pentru care au fost destinate.
10. Evaluate din punctul de vedere al calităţii şi cantităţii dotărilor de uz didactic, la aceste
unităţi se constată o serioasă rămânere în urmă cu dotarea cu materiale didactice.
11. Majoritatea cadrelor didactice de la aceste şcoli au gradul I. Ponderea personalului didactic
feminin este importantă.
12. Nu se observă o anumită polarizare netă a personalului didactic în funcţie de vechime;

72
există o uşoară pondere mai ridicată a celor cu o vechime la catedră mai mare de 20 ani.
13. Ponderea personalului auxiliar faţă de totalul personalului este de aprox. un sfert.
14. Cadrelor didactice din aceste şcoli sunt puternic implicate în activităţi diverse de
(auto)perfecţionare sau alte activităţi conexe (extraşcolare, lucru cu părinţii elevilor,
prezenţa în presa de specialitate etc.
15. În proporţie de peste 90%, nivelul de pregătire a populaţiei şcolare recrutate este bun şi
foarte bun. În aceste condiţii, şcolile au un avantaj de debut deloc de neglijat pentru
atingerea unor parametri superiori de performanţă sau pentru păstrarea poziţiei lor de
prestigiu.
16. Şcolile, dată fiind poziţia lor de prestigiu în comunitate, au o mare adresabilitate, astfel
încât acestea pot institui, o anumită selecţie la admitere, cât şi pe parcurs, făcând posibilă o
recrutare a celor mai competitivi elevi.
17. Unităţile şcolare performante au o “politică” activă de recrutare şi păstrare a personalului

didactic, fapt care duce la ridicarea statutului profesional al profesorilor şi obţinerea de
rezultate de prestigiu.
18. Şcolile avute în vedere, şi-au propus pe lângă finalităţi performante de natură educativă şi
unele sociale, de facilitare a inserţiei şcolare şi profesionale de succes a absolvenţilor.
Ratele de inserţie profesională imediată, de continuare a studiilor în niveluri superioare de
învăţământ sunt ridicate şi semnificativ superioare celor din alte unităţi şcolare similare ca
niveluri.
19. Instruirea părinţilor copiilor care învaţă în unităţile şcolare performante este de nivel
mediu sau superior (în proporţie de peste 90%), fapt care constituie un serios avantaj de
mediu socio-familial şi cultural, favorizant obţinerii de rezultate superioare de către elevi.
Aceştia au profesii şi locuri de muncă ce le asigură venituri bune. Familia acestor copii ţin
în mod sistematic legătura cu şcoala şi se implică în viaţa acesteia.
20. Nivelul de aspiraţii ale elevilor şi părinţilor sunt înalte, fapt care constituie un motor
motivaţional important pentru activitate performantă. Aşteptările înalte ale adulţilor în
materie de educaţie şi formare se transferă treptat şi asupra copiilor şi se materializează cu
succes şcolar şi, ulterior, profesional.
73
21. În aceste şcoli aspectele etice, morale, civice ale vieţii instituţiei sunt permanent avute în
vedere de conducerea şcolii, sunt respectate şi permanent promovate în viaţa şi relaţiile
interpersonale ale tuturor actorilor. Normele de conduită fac parte din viaţa internă normală
a instituţiei, implicarea personală, automotivată, atmosfera de muncă intelectuală
entuziastă, transparenţa, comunicarea eficientă, orientarea spre educaţie de calitate,
profesionalism, competiţie onestă, seriozitate şi devotament real pentru şcoală, relaţii
sincere şi stabile cu elevii şi părinţii acestora, direcţionate spre îndeplinirea unor aspiraţii
şcolar-profesionale înalte. Se cultivă, cu perseverenţă, tradiţia pentru performanţă, valori
reale, climat intelectual, cooperare şi implicare socială.
22. Aceste şcoli desfăşoară numeroase şi variate activităţi de tip extraşcolar, organizează
pregătirea suplimentară a elevilor prin programe de învăţare suplimentară.
23. Clădirile acestor şcoli sunt vechi, monumentale, cu un aspect arhitectural impresionant, cu
holuri şi clase spaţioase etc., dar nu întrutotul adecvate exigenţelor actuale ale unui proces
de instruire modern.
24. Imaginea publică a unităţilor şcolare performante este extrem de favorabilă şi se sprijină pe
prestigiul profesional global al şcolii, pe aprecierea externă şi internă a muncii eficiente a
profesorilor.
25. În aceste şcoli se practică un stil managerial eficient, caracterizat prin:

I. buna organizare a activităţii generale;
II. asigurarea condiţiilor pentru buna funcţionare a şcolii;
III. buna colaborare cu părinţii elevilor;
IV. buna colaborare cu autorităţile locale;
V. urmărirea activităţii cadrelor didactice în activitatea de predare - evaluare;
VI. urmărirea activităţii elevilor la clasă şi în afara acesteia;
VII. adaptarea ofertei de învăţare la cerinţele locale ale pieţei muncii.
74
ANEXA 1
CHESTIONARUL ŞCOLII PERFORMANTE
A. DATE GENERALE
1. Date de identificare ale unităţii de învăţământ:

Denumire: ………………………………………………………………...…………….….
Adresa: Strada: …….……………………………………………… Numărul: ...………....
Localitatea: ………………….......……. Codul: ………… Judeţul: …..…….……………
Telefon: ………………………..…....... Fax: .......…………………...…………………..
2. Tipul unităţii (marcaţi sau completaţi în scris, după caz):

gimnaziu
liceu (profilul ……….………….................………)
şcoală profesională (profilul ……….………….................………)
3. Numele, prenumele şi numărul de telefon - la şcoală - al directorului: ............................
4. Numărul elevilor din şcoală: total: …..…….....…… din care fete .....………...
5. Numărul mediu de elevi / clasă: ……...........................
6. Numărul mediu de elevi / profesor: ..............................
7. Rezultatele la învăţătură ale elevilor şcolii:

numărul elevilor promovaţi: ……………………
numărul elevilor cu medii generale anuale peste 8: ………………….
8. Rezultatele obţinute de elevi la examene finale:
Numărul total al Numărul Numărul Numărul Numărul

elevilor din clasele elevilor elevilor elevilor elevilor, care
terminale (VIII, prezentaţi respinşi la care au au promovat
XII, ultimul an al la examenul promovat examenul final
şcolii profesionale) examenul final examenul cu media peste
final final 8
Examenul de
capacitate
Examenul de
absolvire
Bacalaureat
75
9. Rata de acces în ciclul următor (în absenţa unor date exacte, oferiţi - după caz - un
procent estimativ):
% elevi
• în şcoala profesională ………………….
• în liceu ………………….
• în învăţământul superior ………………….
10. Rezultatele obţinute de elevi la:
Număr elevi Performanţe La ce nivel (interşcolar,

prezentaţi obţinute naţional, internaţional)
Olimpiade
şcolare
Concursuri pe
meserii
B. RESURSE MATERIALE:
11. Date privind localul, funcţionalitatea şi dotările şcolii:
În cadrul localităţii, unitatea şcolară este amplasată:

central semicentral la periferie
În ce an a fost construită şcoala? ……. A mai avut şi alte destinaţii? da nu
Şcoala dispune de laboratoare pentru:
chimie matematică limbi străine

biologie fizică informatică şi
sală de sport teren de sport piscină

biblioteca sală festivităţi
altele (care? ...................................................................................................................
Şcoala mai are şi:

curte suficient de mare pentru toţi copiii .......................................................................
ateliere de instruire .......................................................................................................
fermă didactică ..............................................................................................................
cabinet medical ..............................................................................................................
internat ...........................................................................................................................
chioşc alimentar ............................................................................................................
cantină ............................................................................................................................
de ce alte facilităţi mai dispune şcoala? ............................................................................
............................................................................................................................................
76
12. Evaluaţi măsura în care şcoala corespunde exigenţelor actuale ale procesului didactic
(starea localului, arhitectură, spaţii, funcţionalitate etc.):
foarte bine bine satisfăcător
13. Apreciaţi calitatea şi cantitatea dotărilor de uz didactic ale şcolii dvs.:

14. Evaluaţi calitatea şi cantitatea mobilierului şi ale altor dotări ale şcolii dvs.:
C. RESURSE UMANE:
15. Nivelul de calificare a personalului didactic:
Pregătirea Grade didactice

profesională a fără definitivat definitivat gradul II gradul I doctorat
cadrelor Total din Total din Total din care Total din care
didactice care care feminin feminin
feminin feminin
Discipline de:
cultură generală
specialitate
Maiştri
instructori
16. Vechimea în învăţământ a personalului didactic:
Pregătirea Vechimea în învăţământ

profesională a 0-9 ani 10-19 ani 20-29 ani peste30 ani
cadrelor Total din care Total din care Total din care Total din care
didactice feminin feminin feminin feminin
Discipline de:
cultură generală
specialitate
Maiştri
instructori
17. Şcoala are un psiholog / consilier şcolar? da nu
18. Numărul personalului auxiliar: total …........……..… din care, feminin ….......………
19. Care este numărul cadrelor didactice care au participat la activităţi de perfecţionare
desfăşurate în:
CCD Universităţi cercuri pedagogice
sau cursuri elaborare programe manuale
culegeri de texte, de probleme etc. alte publicaţii
77
20. Evaluaţi în mod global nivelul de pregătire a populaţiei şcolare pe care o primiţi /
selectaţi la începutul fiecărui ciclu (clasa I, clasa a V-a, clasa a IX-a, anul I):
foarte bun bun satisfăcător
21. Aveţi o anumită “politică” de recrutare a populaţiei şcolare (anumite criterii, bareme /
probe interne suplimentare de acces etc.)? .........................................................................
............................................................................................................................................
22. Aveţi o anumită “politică” de recrutare şi menţinere în şcoală a corpului profesoral
(criterii de acces, motivaţie, rezultate etc.)? ......................................................................
............................................................................................................................................
23. Care sunt modalităţile de colaborare a şcolii cu părinţii, cu agenţii economici şi cu alţi
parteneri sociali în vederea orientării şcolare şi profesionale adecvate a elevilor? ........
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
24. Care este rata de inserţie profesională a absolvenţilor şcolii care nu continuă studiile (în
lipsa unor date exacte faceţi o estimare procentuală)? .......................................................
25. În general, care este nivelul de instruire a părinţilor elevilor şcolii dv.?
şcoală generală
studii medii
studii superioare
26. În general, care este profesia / ocupaţia părinţilor elevilor şcolii dv.?
muncitor / agricultor
tehnician / funcţionar
profesie cu studii superioare
întreprinzător particular
pensionar / şomer / casnică
27. În general, elevii şcolii dv. provin din familiei cu venituri:

îndestulătoare suficiente insuficiente
28. În general, părinţii elevilor şcolii dv. se interesează şi menţin legătura cu şcoala?
părinţii nu întreţin legătura cu şcoala
părinţii cunosc situaţia şcolară a copiilor din relatările acestora
tatăl şi/sau mama vin la şcoală la şedinţele cu părinţii
tatăl şi/sau mama vin adesea la şcoală şi discută cu profesorii
29. În general, elevii şcolii dv. cu ce nivel de şcolarizare vor să încheie studiile?
gimnaziu învăţământ postliceal
şcoală profesională învăţământ superior
78
liceu sunt nehotărâţi
30. În general, părinţii elevilor cu ce nivel de şcolarizare vor să-şi încheie studiile copiii lor?
gimnaziu învăţământ postliceal
şcoală profesională învăţământ superior
liceu sunt nehotărâţi
31. În general, ce profesii vizează să exercite elevii şcolii dv.? (Enumeraţi un număr
reprezentativ de profesii preferate de elevi): ........................................................................
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
32. În general, cum aţi defini motivaţia elevilor şcolii dv. pentru învăţare?
spontană-internă impusă-externă interesată-conjuncturală
D. ETHOS-UL ŞCOLAR
33. Faceţi o scurtă caracterizare a aspectelor etice, morale, civice specifice unităţii dv.
şcolare (implicare, atmosferă, conduită): ...........................................................................
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
34. Evaluaţi gradul de respectare voluntară, spontană de către cadrele didactice şi elevii şcolii
a unor norme şi conduite stimulatoare procesului de educaţie: .......................................
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
35. Comentaţi pe scurt motivaţia cadrelor didactice pentru reforma învăţământului şi

proiectele şcolii: .................................................................................................................
36. Apreciaţi gradul de implicare a cadrelor didactice în producerea / utilizarea de materiale

şi auxiliare didactice: .......................................................................................................
............................................................................................................................................
37. Faceţi o scurtă evaluare a relaţiilor interumane din şcoală (colaborare, coeziune,
competiţie, indiferenţă, atmosferă tensionată, conflicte, rivalităţi etc.): ............................
............................................................................................................................................
38. Prezentaţi pe scurt legătura unităţii şcolare cu întreprinderile (atitudinea beneficiarilor /

patronilor faţă de forţa de muncă pregătită, convenţii de colaborare, formare, perfecţionare
etc.), alte unităţi economice şi de servicii, unităţi şcolare: ................................................
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
39. Precizaţi care este mediul socio-economic şi cultural în care este situată şcoala (urban /
rural, centru muncitoresc, oraş industrial, centru universitar): ..........................................
79
............................................................................................................................................
40. Menţionaţi dacă unitatea dv. şcolară beneficiază de sponsorizări, donaţii, ajutoare de la
întreprinderi, voluntari, proiecte internaţionale, taxe: .......................................................
41. Evaluaţi unele aspecte legate de comportamentul elevilor în şcoală (violenţă, abuzuri de
alcool, droguri, distrugeri de bunuri, relaţia cu cadrele didactice, între ei etc.): ................
............................................................................................................................................
42. Precizaţi care sunt activităţile extradidactice curente derulate în cadrul şcolii: cercuri,
cenacluri, cluburi, serbări şcolare artistice şi/sau sportive, tabere, expoziţii: ....................
............................................................................................................................................
43. Există în şcoala dv. programe de pregătire suplimentară pentru recuperarea rămânerilor
în urmă la învăţătură? da nu
Dacă da, care este periodicitatea acestora şi numărul de ore afectate:
săptămânal ….. bilunar ….. lunar …..
44. Evaluaţi pe scurt aspectul estetic al şcolii dv., al claselor, holurilor, spaţiilor exterioare:
............................................................................................................................................
45. Menţionaţi pe scurt ce alte aspecte ale activităţii cadrelor didactice au implicaţii pozitive
sau negative asupra muncii educative: ..............................................................................
46. Faceţi o evaluare a statutului unităţii dv. şcolare în comunitate:

prestigiu profesional global apreciere pentru dăruirea unor profesori
ignorare o imagine publică favorabilă
tradiţie alte situaţii (care?) .........................................................
47. Descrieţi prin cele ce urmează, un stil managerial eficient al şcolii?

buna organizarea activităţii generale a instituţiei da nu
urmărirea activităţii cadrelor didactice în activitatea curentă da nu
urmărirea activităţii elevilor în activitatea curentă da nu
asigurarea condiţiilor de funcţionare cotidiană a unităţii şcolare da nu
colaborarea cu autorităţile locale educative şi administrative da nu
colaborarea cu părinţii elevilor da nu
alte activităţi (care?) ...............................................................................................................
............................................................................................................................................
48. Alcătuiţi o ierarhie personală a următorilor factori şi ansambluri de condiţii, enumerate
mai jos, care definesc, cât mai deplin posibil, o instituţie şcolară performantă. Adăugaţi
şi alţi factori la lista de mai jos şi includeţi-i în ierarhie:
Numărul de ordine propus

în funcţie de importanţa / Condiţii definitorii şi factori ai unităţilor şcolare performante
ponderea factorului
(începeţi cu 1 şi continuaţi
80
cu 2, 3 etc.):
un prestigiu şi o imagine publică pozitivă, promovată
sistematic prin mass-media
rate ridicate de absolvenţi ai şcolii admişi în niveluri
superioare de studii sau integraţi în piaţa muncii
condiţii materiale şi de ambianţă şcolară foarte bune
(materiale didactice, dotări, clădire funcţională, mobilier
etc.)
motivaţia, responsabilitatea şi competenţa profesională înaltă
a cadrelor didactice
o tradiţie educativă pozitivă a şcolii, permanent reconfirmată
unitate şcolară favorizată prin amplasarea în teritoriu
(central, în vecinătatea unor instituţii locale reprezentative
etc.)
unitate şcolară favorizată prin populaţia şcolară recrutată
(provenită din familii cu un nivel socio-economic şi cultural
mai ridicat)
unitate şcolară favorizată datorită comunităţii locale
motivate pentru educaţia copiilor şi implicată activ în
rezolvarea problemelor şcolii
un management al şcolii creativ, eficient, dinamic şi motivat
resurse financiare suficiente provenite din surse bugetare, dar
şi din alte surse: sponsorizări, donaţii, proiecte proprii ale
şcolii
alţi factori (care?)
49. Adăugaţi mai jos, orice fel de alte explicaţii care ar putea contura mai exact istoria şi
prezentul statutului de şcoală performantă a unităţii pe care o conduceţi: ...................
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
81
ANEXA 2
LISTA ŞCOLILOR PROPUSE DE INSPECTORATELE ŞCOLARE JUDEŢENE SĂ FIE INCLUSE ÎN LOTUL DE INVESTIGARE A CELOR
MAI PERFORMANTE UNITĂŢI DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Nr. Judeţul Numele şi adresa şcolii Director

1. ALBA • Şcoala generală cu clasele I-VII “Vasile Goldiş” nr. 1 Prof. Aurelia FLOREA
Str. Călăraşi nr. 2; Alba Iulia 2500 tel: 058 811737
tel: 058 811737
• Colegiul “Lucian Blaga” Prof. Ionel CÂRCOANĂ
Str. Călugăreni nr. 49; Sebeş 2575 tel: 058 731769, 731217
tel: 058 731217, 731172; fax: 058 810227
• Colegiul “Horea, Cloşca şi Crişan” Peof. Alexandru PINTILIE
Str. 1 Decembrie 1918, nr. 83; Alba Iulia 2500 tel: 058 826212
tel: 058 823815; fax: 058 826212
• Grupul Şcolar Industrial Construcţii de Maşini Prof. Cristina PÎRCĂLABU
Str. Victoriei, nr. 9; Cugir 2564 tel: 058 751028
tel: 058 751528
• Colegiul Pedagogic “Gheorghe Şincai” Prof. Ion BUZAŞI
Str. Simion Bărnuţiu nr. 2; Blaj 3175 tel: 058 711208
tel: 058 711208
2. ARAD • Liceul Teoretic “Vasile Goldiş” Prof. Valerian PLĂMĂDEALĂ
Calea Victoriei nr. 1-3; Arad 2900 tel: 057 222973
tel: 057 222973; fax: 057 222973
• Liceul Teoretic “Moise Nicoară” Prof. Oraţiu HOARĂ
Piaţa Moise Nicoară nr. 1; Arad 2900 tel: 057 280598
tel: 057 280598; fax: 057 280598
• Liceul Teoretic “Elena Ghiba Birta” Prof. Valentina IEGARIU
Str. Dragalina nr. 6; Arad 2900 tel: 057 280937
82
tel: 057 280937
• Şcoala cu clasele I-VIII nr. 5 Prof. Simion LUCACI
Str. Udrea nr. 22; Arad 2900 tel: 057 230087
tel: 057 230087
3. ARGEŞ • Colegiul Naţional “Ion C. Brătianu” Prof. Cornelia DOMNIŞORU
Str. Armand Călinescu nr. 14; Piteşti 0300 tel: 048 633610, 632692
tel: 048 633610, 632692; fax: 048 633610
• Colegiul Liceal “Al. Odobescu” Prof. Dumitru URECHE
Str. Pescarilor nr. 20; Piteşti 0300 tel: 048 643309
tel: 048 643202; fax: 048 643309
• Şcoala ne. 3 Prof. Ion ENACHE
Str. Intrarea Rahova nr. 6; Piteşti 0300 tel: 048 635990
tel: 048 635990
4. BACĂU • Liceul Teoretic “Gheorghe Vrănceanu” Prof. Smaranda-Maria MACARIE
Str. Lucreţiu Pătrăşcanu nr. 30; Bacău 5500 tel: 034 114882
tel: 034 111651, 114882
• Liceul de Artă “George Apostu” Prof. Gheorghe GOZAR
Str. Războieni nr. 24; Bacău 5500 tel: 034 112753
tel: 034 112753
• Liceul Pedagogic “Ştefan cel Mare” Prof. Daniel NICOLESCU
Str. Spiru Haret nr. 6; Bacău 5500 tel: 034 134413
tel: 034 134413
5. BIHOR
6. BISTRIŢA- • Liceul Teoretic “Liviu Rebreanu” Prof. Constantin RUS
NĂSĂUD Bdul Republicii nr. 8; Bistriţa 4400 tel: 063 231112
tel: 063 213526; fax: 063 213526
• Şcoala generală “Lucian Blaga” nr. 5 Prof. Vasile NICOARĂ
Str. Garoafei nr. 8; Bistriţa 4400 tel: 063 223863
tel: 063 223863, 220200
• Colegiul “George Coşbuc” Prof. Dorel Alexandru COC
Bdul Grănicerilor nr. 2; Năsăud 4500 tel: 063 362284
83
tel: 063 362284; fax: 063 364184
• Şcoala generală “Avram Iancu” Prof. Alexandru OLINCA
Str. 1 Decembrie nr. 27-29; Bistriţa 4400 tel: 063 213728
tel: 063 213728
7. BOTOŞANI • Liceul Teoretic “A. T. Laurian” Prof. Dumitru TATARCAN
Str. N. Iorga nr. 9; Botoşani 6800 tel: 031 512173
tel: 031 512173
• Grupul Şcolar Industrial “Electrocontact” Prof. Constantin CEUCA
Str. Prieteniei nr. 7; Botoşani 6800 tel: 031 584007
tel: 031 584007(6); fax: 031 584006
• Şcoala cu clasele I-VIII nr. 7 Prof. Paraschiva ABUTNĂRIŢEI
Str. Vârnan, nr. 32; Botoşani 6800 tel: 031 584117
tel: 031 584117
8. BRAŞOV
9. BRĂILA • Şcoala cu clasele I-VIII nr. 23 “Mihai Eminescu” Prof. Dumitru BARAU
Aleea Cutezătorilor nr. 2; Brăila 6100 tel: 039 673091
tel: 039 673091
• Liceul cu Program Sportiv Prof. Vasile PUIU; Petrea BUZEA
Complex Sportiv Parc Monument; Brăila 6100 tel: 039 688278; tel: 039 673326
tel: 039 677445; fax: 039 674119
• Colegiul Naţional “Nicolae Bălcescu” Prof. Mircea STRATAN; Petru COŞNIŢA
Bdul Al. I. Cuza nr. 182; Brăila 6100 tel: 039 615333
tel: 039 615333
• Liceul Teoretic “Gh. M. Murgoci” Prof. Ghiorghe ŢURCANU
Str. Ghioceilor nr. 1; Brăila 6100 tel: 039 619555
tel: 039 619555
• Şcoala cu clasele I-VIII “Al. I. Cuza” Prof. Petre ENACHE;
Str. Ghioceilor nr. 1; Brăila 6100 tel: 039 619925
tel: 039 619925
• Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1 Alexandru UNTARU
Viziru 6159
84
10. BUZĂU • Şcoala Normală “Spiru C. Haret”
Str. Spiru Haret nr. 6; Buzău 5100
tel: 038 432119
• Colegiul “B. P. Haşdeu”
Str. Gării nr. 1; Buzău 5100
tel: 038 412421; fax: 038 720884
• Liceul Teoretic “Al. Vlahuţă” Prof. Constantina PÂSLARU
Str. T. Vladimirescu nr. ; Râmnicu Sărat tel: 038 563945
tel: 038 563945
• Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1 Prof. Vlad DIONISIE
Str. N. Bălcescu nr. 28; Buzău 5100 tel: 038 434108, 435169
tel: 038 434108
• Şcoala generală cu clasele I-VIII nr. 11 Prof. Dumitru MAXIM
Str. Chiristigii nr. 5; Buzău 5100 tel: 038 721676
tel: 038 721676
11. CARAŞ
SEVERIN
12. CĂLĂRAŞI • Liceul Teoretic “Mihai Eminescu” Prof. Ion CĂLIN
Str. Prelungirea Bucureşti nr. 8-12; Călăraşi 8500 tel: 041 321829
tel: 042 321829
• Liceul Teoretic “Ştirbei Vodă” Prof. Valentin VASILACHE
Str. Eroilor nr. 36; Călăraşi 8500 tel: 042 312968
tel: 042 312968
• Şcoala nr. 5 cu clasele I-VIII Prof. Stiana RĂZESCU
Str. Nicolae Titulescu nr. 2; Călăraşi 8500 tel: 042 322971
tel: 042 322971
13. CLUJ • Grupul Şcolar Industrial de Poştă şi Telecomunicaţii Prof. Aurelia STAN
Str. Moţilor, nr. 78-80; Cluj-Napoca 3400 tel: 064 192763
tel: 064 194995; fax: 064 194995
• Liceul Teoretic “N. Bălcescu” Prof. Lucia-Maria LUNGU
85
Str. Constanţa nr. 6; Cluj-Napoca 3400 tel: 064 432518, 432520
tel: 064 432518
14. CONSTANŢA • Colegiul Naţional “Mircea cel Bătrân” Prof. Constantin CARAGEA
Str. Ştefan cel Mare nr. 6; Constanţa 8700 tel: 041 618553
tel: 041 618553
• Liceul Teoretic “G. Călinescu” Prof. Constantin DABA
Str. Cpt. Dobrilă Eugeniu nr. 6; Constanţa 8700 tel: 041 642397
tel: 041 642397
• Şcoala nr. 12 “Bogdan Petriceicu Haşdeu” Prof. Ion DINU - director
Str. Bogdan Petriceicu Haşdeu nr. 98; Constanţa 8700 Prof. Dumitru CIUREA şi Teodor
tel: 041 646034 CONSTANTINESCU - dir. adj.
• Colegiul Pedagogic “Constantin Brătescu" Prof. Constantin VITANOS
Str. Răscoalei nr. 42; Constanţa 8700 tel/fax: 041 615994
tel: 041 616434, 611571; fax: 041 615994
• Şcoala cu clasele I-VIII “Dan Barbilian” Prof. Virgil Vasile MURATU

Str. Decebal nr. 15; Constanţa 8700 tel: 041 615720
tel: 041 615720
15. COVASNA • Liceul Teoretic “Mihai Viteazul” Prof. Brânduşe ROMAN
Str. Kos Karoly nr. 22; Sf. Gheorghe 4000 tel: 067 314571
tel: 067 314571, 312984
• Liceul Teoretic “Szekely Miko” Prof. Biro BELA
Str. Şcolii nr. 1; Sf. Gheorghe 4000 tel: 067 352616
tel: 067 312793; fax: 067 352615
• Şcoala generală “Varadi Jozsef” Prof. Liliana DEMETER MIKLOS-
Str. Benedek Elek ne. 20; Sf. Gheorghe 4000 PANDELE
tel: 067 313110; fax: 067 314049 tel: 067 313110
• Liceul “Mikes Kelemen”
Str. Kriza Janos nr. 1-3; Sf. Gheorghe 4000 Prof. Ferenc PAL
tel: 067 315967; fax: 067 351410 tel: 067 351410
• Şcoala generală nr. 1
86
Str. Ady Endre nr. 9; Tg. Secuiesc 4050 Prof. Maria TOTH
tel: 067 361250 tel: 067 361250
16. DÂMBOVIŢA • Liceul “Ienăchiţă Văcărescu” Prof. Eugenia DINU

Str. Calea Domnească nr. 275; Târgovişte 0200 tel: 045 613521
tel: 045 613286
• Grupul Şcolar Economic, Administrativ şi de Servicii Prof. Elena TEODORESCU
Calea Domnească nr. 261; Târgovişte 0200 Prof. Suzana ILIE
tel: 045 612928; fax: 045 217687
• Şcoala generală nr. 4 Prof. Anca-Iuliana TÎRCĂ
Str. Republicii nr. 160; Pucioasa 0275 tel: 045 760587
tel: 045 760587
• Şcoala “Coresi” nr. 5 Prof: Elena VRĂBIESCU
Aleea Trandafirilor nr. 2; Târgovişte 0200 tel: 045 635296
tel: 045 635296
• Şcoala nr. 2 Prof. Victor DAVIDOIU
Bezdead 0283 tel: 81
tel: 81
17. DOLJ • Liceul Teoretic “Elena Cuza” Prof. Dumitru RĂDUCANU
Str. Ioan Maiorescu nr. 4; Craiova 1100 tel: 051 416353
tel: 051 416353, 413615; fax: 051 416353
• Colegiul Naţional “Fraţii Buzeşti” Prof. Gheorghe DRAGOLIU

Bdul Ştirbei Vodă nr. 5; Craiova 1100
tel: 051 134533; fax: 051 134533
• Colegiul Naţional “Carol I” (fost “N. Bălcescu”) Prof. Vasile SĂSEANU

Str. Ioan Maiorescu nr. 6; Craiova 1100 tel: 051 413230
tel: 051 413230, 412510; fax: 051 413230
• Grupul Şcolar Comercial “Gheorghe CHIŢU” Prof. Gabriela GUŢU

87
Str. Brestei nr. 12; Craiova 1100 tel: 051 412943
tel: 051 412943; fax: 051 419191
18. GALAŢI • Şcoala nr. 24 Prof. Radu MUSTAŢĂ

Str. Egalităţii nr. 8; Galaţi 6200 tel: 036 412546
tel: 036 412546
19. GIURGIU • Şcoala cu clasele I_VII nr. 1 Prof. Marin BĂNICA

Bdul Muncii; Bolintin-Deal 8140 tel: 046 273009
tel: 046 273009
• Şcoal nr. 1 “Sf. Gheorghe”

Str. 23 August nr. 2; Giurgiu 8375 Prof. Maria BURLACU
tel: 046 216654 tel: 046 216654
• Şcoala cu clasele I-VII nr. 4 “Mihai Eminescu” Prof. Mariana ANDREI

Str. Vlad Ţepeş nr. 45; Giurgiu 8375 tel: 046 214506
tel: 046 214506
• Şcoala generală nr. 7 Prof. Dorin MICLĂUŞ

Str. Portului nr. 21; Giurgiu 8375 tel: 046 214920
tel: 046 214920
20. GORJ • Liceul “Tudor Vladimirescu” Prof. Dorin Dan TAŞCAU

Str. Unirii nr. 29; Tg. Jiu 1400 tel: 053 213517
tel: 053 213517, 218730
88
• Grupul Şcolar Industrial “Ecaterina Teodoroiu” Prof. Zenovie CARLUGEA
Str. 1 Decembrie 1918, nr. 29 bis; Tg. Jiu 1400 tel: 053 210235
tel: 053 210235
• Grupul Şcolar Industrial Minier Prof. Mircea ARDEIU

Str. Molidului, nr. 1; Motru 1416 tel: 053 360712
tel: 053 360712; fax: 053 360712
• Şcoala gimnazială cu clasele I-VIII “Alex. Ştefulescu” Prof. Elena DĂNESCU

Str. Eroilor nr. 32; Tg. Jiu 1400 tel: 053 212679
tel: 053 212679
• Şcoala Gimnazială “Constantin Săvoiu” Prof. Romeo IONESCU

Str. Unirii nr. 27; Tg. Jiu 1400 tel: 053 213306
tel: 053 213306
• Şcoala generală Sadu

Oraşul Bumbeşti-Jiu 1435 Prof. Aristică LUPULESCU
tel: 053 463456 tel: 053 463456
21. HARGHITA • Liceul Teoretic “Orban Balazs” Prof. Gheorghe GERGELY
Str. Orban Balazs nr. 1; Cristuru Secuiesc 4180 tel: 066 218366
tel: 066 218366; fax: 066 218366
• Şcoala generală cu clasele I-VIII nr. 6 “Bethlen Gabor” Prof. Ladislau KIRALY
Str. Tineretului nr. 3; Odorheiu Secuiesc tel: 066 218099
tel: 066 218099
• Grupul Şcolar “O. C. Tăslăuanu” Prof. Ioan PETRUT

Str. Dealului nr. 9; Topliţa 4220 tel 066 141169
tel 066 141169; fax: 066 141169
89
•
22. HUNEDOARA • Colegiul Naţional “Decebal” Prof. Florin ILIEŞ

Str. 1 Decembrie nr. 22; Deva 2700 tel: 054 212758, 213457
tel: 054 212758; fax: 054 213457
• Liceul Teoretic “Iance de Hunedoara” Prof. Dan-Ştefan MARINESCU

Str. Victoriei nr. 12; Hunedoara 2750 tel: 054 713341
tel: 054 713341
• Liceul de Informatică Prof. Matei PUPĂZA

Str. Slătinioara nr. --; Petroşani ---- tel: 054 542683
tel: 054 542683; fax: 054 542683
• Liceul Teoretic “Avram Iancu” Prof. Stelian CIRCO

Str. Liceului nr. 30; Brad 2775 tel: 054 650614
tel: 054 651119; fax: 054 651119
23. IALOMIŢA • Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 3 Dir. Minodora FOTEA

Str. Veches Matcă nr. 3; Slobozia 8400 tel: 043 216074
tel: 043 216074
24. IAŞI • Şcoala “Titu Maiorescu” Prof: Gheorghe ENACHE

Str. Aleea Decebal nr. 10; Iaşi 6600 tel: 032 239447
tel: 031 136598, 239447
• Liceul de Informatică “Gr. C. Moisil” Prof. E. ILISEI - director

90
Str. Petre Andrei nr. 9; Iaşi 6600 Prof. I. MAFTEI - director adjunct
tel: 032 211826 tel: 032 211826, 140961
25. ILFOV
26. MARAMUREŞ • Colegiul “Gh. Şincai” Prof. Ioan MUREŞAN
Str. Gh. Şincai nr. 25; Baia Mare 4800 tel: 062 211245
tel: 062 211245; fax: 062 215664
• Liceul Teoretic “Vasile Lucaciu” Prof. Ioan PĂCURAR

Str. Culturii nr. 2; Baia Mare 4800 tel: 062 211943
tel: 062 211943, 216277; fax: 062 211943
• Liceul Teoretic “Dragoş Vodă” Prof. Eugenia GODJA

Str. Mihai Viteazu nr. 14; Sighetu Marmaţiei 4925 tel: 062 311958
tel: 062 311958; fax: 062 318509
• Grupul Şcolar Economic, Administrativ şi de Servicii Prof. Aneta CARPOV

Str. Progresului nr. 45; Baia Mare 4800 tel: 062 224289
tel: 062 224289
• Şcoala cu clasele I-VIII nr. 9 Prof. Vasile MIC

Str. T. Vladimirescu nr. 4-10; Sighetu Marmaţiei 4925 tel: 062 311321
tel: 062 311321
27. MEHEDINŢI • Grupul Şcolar “Domnul Tudor” Prof. Nicolae COSTEA

Str. I.C. Brătianu nr. 7; Drobeta Turnu-Severin 1500 tel: 052 313745
tel: 052 313745, 315410; fax: 052 313745
• Şcoala cu clasele I-VIII nr. 2 Prof. Atena-Mioara ŢĂNDĂRESCU

91
Bdul T. Vladimirescu nr. 7/A; Drobeta Tr. Severin 1500 tel: 052 311025
tel: 052 311025
28. MUREŞ • Gimnaziul de stat “Augustin Maior” Prof: Zoe PIRAIANU

Str. Şcolii nr. 3; Reghin 4225 tel: 065 520725
tel: 065 520725
• Gimnaziul de Stat “Traian” Prof. Virgil SUCIU

Str. Republicii nr. 92; Târnăveni 3225 tel: 0 441548
tel: 0 441953
29. NEAMŢ • Liceul Teoretic “Petru Rareş” Prof. Irina-Mihaela HIRTE

Str. Ştefan cel Mare nr. 4; Piatra Neamţ 5600 tel: 033 231490
tel: 033 213751
• Liceul Teoretic “Calistrat Hogaş” Prof. Maria LUPU

Str. Alexandru cel Bun nr. 19; Piatra Neamţ 5600 tel: 033 215853
tel: 033 215853; fax: 033 215853
30. OLT • Liceul Teoretic “Ioniţă Asan” Prof. Tanţa NEGROIU-DRĂGHICI

Str. Nicolae Titulescu nr. 39; Caracal 0800 tel: 049 515260
tel: 049 515370, 515372; fax: 049 515260
• Şcoala Normală “N. Titulescu” Prof. Ion IVAŞCU

Aleea Rozelor nr. 1; Slatina 0500 tel: 049 437444
92
tel: 049 437444
• Şcoala cu clasele I-VIII “Eugen Ionescu” Prof. Ioan DOBRE

Str. Unirii nr. 1; Slatina 0500 tel: 049 435470
tel: 049 435470
• Liceul de Informatică “Radu Greceanu” Prof. Ion CÂCIU

Str. N. Bălcescu ; Slatina 0500
tel:
31. PRAHOVA •
32. SATU MARE • Colegiul “Ioan Slavici” Prof. Angela NEGREANU

Str. Ioan Slavici nr. 4; Satu Mare 3900 tel: 061 714458
tel: 061 714458
• Liceul Teoretic “Kolcsey Ferenc” Prof. Dr. Iosif SZEKELY

Piaţa Păcii nr. 2; Satu Mare 3900 tel: 061 717346
tel: 061 717346; fax: 061 717346
• Grupul Şcolar de Transp. şi Telecom. “Ion I. C. Brătianu”

Bdul Dr. Vasile Lucaciu nr. 1; Satu Mare 3900
tel: 061 734670
• Colegiul “Mihai Eminescu” Prof. Nicolae MATEIAN

Str. Mihai Eminescu nr. 5; Satu Mare 3900 tel 061 737137
tel: 061 737137; fax: 061 737490
•
93
33. SĂLAJ • Şcoala “Mihai Eminescu” Prof. Viorel GORGAN
Str. Crişan nr. 15A; Zalău 4700 tel: 060 612263
tel: 060 612263
• Şcoala cu clasele I-VIII “Gh. Lazăr” Prof. Marcela Monica TĂRŢAN

Str. Gh. Lazăr nr. 3; Zalău 4700 tel: 060 615469
tel: 060 615469
• Liceul Teoretic Prof. Constantin COBÂRZAN

Str. Unirii nr. 1; Zalău 4700 tel: 060 632047
tel: 060 632047
• Grupul Şcolar “Alesandru Papiu Ilarian” Prof. Ioan LUNG

Str. Mihai Vitezul nr. 59; Zalău 4700 tel: 060 616001
tel: 060 616001
34. SIBIU • Colegiul “Gheorghe Lazăr” Prof. Doru ISAC

Str. Gh. Lazăr nr. 1-3; Sibiu 2400 tel: 069 433646
tel: 069 433646
• Liceul Teoretic “Brukenthal” Prof. Martin BOTTESCH

Piaţa Huet nr. 5; Sibiu 2400 tel: 069 211322, 235144
tel: 069 211322; fax: 069 211322
35. SUCEAVA • Liceul Teoretic “Petru Rareş” Prof. Gheorghe EICHORN

Str. Mihai Viteazu nr. 24; Suceava 5800 tel: 030 217487
94
tel: 030 216883, 217487
• Colegiul “Eudoxiu Hurmuzachi” Prof: Marian OLARU

Calea Bucovinei nr. 5; Rădăuţi 5875 tel: 030 466048
tel: 030 461522; fax: 030 466048
• Liceul Teoretic “Ştefan cel Mare” Prof. Gheorghe NESTERIUC

Str. V. Alecsandri nr. 3; Suceava 5800 tel: 030 214572
tel: 030 215184
36. TELEORMAN • Liceul Teoretic “Marin Preda” Prof. Ilie TUDOR

Str. Cetatea Turnu nr. 9A; Turnu Măgurele 0750 tel: 047 416081
tel: 047 416501
• Liceul Teoretic “Anastasescu” Prof. Florea STOICA

Str. Republicii nr. 9-11; Roşiori de Vede 0600 tel: 047 460629
tel: 047 460629, 460229
• Şcoala cu clasele I-VIII “Ştefan cel Mare” Prof. Cornel COMAN
Str. Carpaţi nr. 15; Alexandria 0700 tel: 047 312249
tel: 047 312249
37. TIMIŞ
38. TULCEA • Colegiul Dobrogean “Spiru Haret” Prof. Cezar CALENIC
Str. 14 Noiembrie nr. 24; Tulcea 8800 tel: 040 515923
tel: 040 517130; fax: 040 515923
• Grupul Şcolar Economic Administrativ Prof. Dr. Liviu LUCAN

Str. Viitorului nr. 32; Tulcea 8800 tel: 041 550270
tel: 041 550270, 550798; fax: 041 550533
95
• Grupul Şcolar Agricol Prof. Nicolae CIUMACENCU
Str. Isaccei nr. 104; Tulcea 8800
tel: 040 550337; fax: 040 551122
• Şcoala nr. 10 Prof. Nela MITREA

Str. Victoriei nr. 101; Tulcea 8800 tel: 040 513362
tel: 040 513362
• Şcoala nr. 5 Prof. Aurelia Carmen ŞTEFĂNESCU

Str. Babadag nr. 136; Tulcea 8800 tel: 040 525242
tel: 040 525242
39. VASLUI • Colegiul Naţional “Gh. Roşca Codreanu” Prof. Elisabeta CRAUS
Str. Nicolae Bălcescu nr. 6; Bârlad 6400 tel: 035 415412
tel: 035 415412
• Liceul Teoretic “Mihail Kogălniceanu”

Str. Mihail Kogălniceanu nr. 19; Vaslui 6500 Prof. Gheorghe CÂRJĂ
tel: 035 312763; fax: 035 361737 tel: 035 361737
• Şcoala cu clasele I-VIII “Iorgu Radu”

Str. N. Bălcescu nr. 6; Bârlad 6400 Prof. Viorica GALAN
tel: 035 417103 tel: 035 417103
• Grup Şcolar Industrial “Ştefan Procopiu”

Str. Castanilor nr. 3; Vaslui 6500 Prof. Romel VICOL
tel: 035 318122; fax: 035 318614 tel: 035 318614
40. VÂLCEA • Liceul Pedogogic Prof. Gheorghe GEORGESCU

Str. Armoniei nr. 49; Râmnicu Vâlcea 1000 tel: 050 744101
tel: 050 743762
96
• Liceul Teoretic “Mircea cel Bătrân” Prof. Ion BRATU
Str. Carol I nr. 51; Râmnicu Vâlcea 1000 tel: 050 731874
tel: 050 731874
• Liceul Teoretic “Gib Mihăescu” Prof: Ion CĂLINESCU
Aleea Şcolii nr. 1; Drăgăşani 0900 tel: 050 810680
tel: 050 911080
• Şcoala cu clasele I-VIII “T. Vladimirescu” Prof. Gheorghe VIERU
Str. 1 Mai nr. 20; Drăgăşani 0900 tel: 050 811282
tel: 050 811 282
• Şcoala cu clasele I-VIII “Take Ionescu” Prof. Vasile BURDUAZA
Str. Calea lui Traian ; Râmnicu Vâlcea 1000 tel: 050 731840
tel: 050 731840
• Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1 “Nicolae Bălcescu” Prof. Elena BUTEREZ
Str. Oltului nr. 24; Drăgăşani 0900 tel: 050 811281
tel: 050 811281
41. VRANCEA • Colegiul Naţional “Unirea” Prof. Simion ENE
Str. Cezar Bolliac nr. 15; Focşani 5300 tel: 037 215659, 236970
tel: 037 215657
• Liceul Teoretic “Al. I. Cuza” Prof. Marius POLL
Str. Cuza Vodă nr. 47; Focşani 5300 tel: 037 626840
tel: 037 626840
• Şcoala nr. 3 Prof. Felicia CRIŞEA
Str. Dornei nr. 2; Focşani 5300 tel: 037 613985
tel: 037 613985; 037 236440
• Şcoala nr. 10 Prof. Fănuţa LAZĂR
Str. Tinereţii nr. 2; Focşani 5300 tel: 037 216840
tel: 037 614060
• Şcoala nr. 9 Prof. Elena LEMNARU
Str. Ştefan cel Mare nr. 12; Focşani 5300 tel: 037 621030
tel: 037 621030
42. BUCUREŞTI • Colegiul Naţional “Sf. Sava” Prof. Valentin MATROSENCO
97
Str. Gral Berthelot nr. 23; Bucureşti tel: 01 3149294
tel: 01 3149294
• Şcoala nr. 56 “José Marti” Prof. Maria-Cristina NICOLESCU
Bdul Pache Protopopescu nr. 109; Bucureşti tel: 01 2524125
tel: 01 2524125
98
ANEXA 3
INDICATORI DE AUTOEVALUARE A PERFORMANŢEI INSTITUŢIONALE
(adaptare după The Scottish Office, Education and Industry Department. How good is our
school? Self-evaluation using performance indicators. Edinburgh, 1996)
NR. INDICATORI AI PERFORMANŢEI DOMENII / TEME NOTE

1. CURRICULUM
1.1. Structura curriculum-ului • echilibrul elementelor
• integrarea
• permeabilitatea
1.2. Calitatea cursurilor şi programelor
1.3. Modul de planificare a curriculum-ului la
dispoziţia şcolii / profesorului
1.4. Continuitatea curriculum-ului între clase, cicluri,
discipline (de la acelaşi nivel /clasă)
1.5. Proiectul şcolii: calitate, consistenţă, legătura cu
comunitatea etc.
1.6. Calitatea planificărilor făcute de profesori
2. REZULTATE ELEVILOR ŞCOLII

2.1. ale elevilor
2.2. la examene naţionale /locale
2.3. la concursuri de admitere în cicluri superioare
3. ÎNVĂŢAREA ŞI PREDAREA ÎN ŞCOALĂ
3.1. Calitatea procesului de predare (utilizarea
manualelor alternative, materialelor didactice,
temele pentru acasă)
3.2. Calitatea explicaţiilor şi expunerii profesorilor, a
dialogului cu elevii
3.3. Progresul în învăţare a elevilor (la anumite
intervale: semestru, an)
3.4. Individualizarea predării ( evaluării copiilor
3.5. Diversitatea metodele de evaluare a elevilor
3.6. Calitatea, procedeele şi frecvenţa comunicării cu
părinţii
4. ASISTENŢA PENTRU ELEVII ŞCOLII
4.1. Asistenţa psihopedagogică (psiholog şcolar,
asistent social)
4.2. Asistenţa religioasă
4.3. Dezvoltarea aptitudinilor de comunicare şi
sociale ale copiilor
4.4. Asistenţă în materie de orientare şcolară şi
profesională (informaţii şi instrumente de
autoevaluare)
99
4.5. Activităţi extracurriculare (ertraşcolare)
organizate (la cererea copiilor, părinţilor): cursuri
de informatică, limbi străine, meditaţii, activităţi
artistice, cercuri pe discipline etc.
4.6. Respectarea legislaţiei (aplicarea legilor în şcoală
şi în favoarea elevilor). Legea învăţământului,
Statutul şcolii, Statutul cadrelor didactice
4.7. Organizarea de programe speciale pentru
categorii defavorizate de copii (cu dificultăţi de
învăţare, tulburări de comportament, handicap)
5. ETOSUL ŞCOLAR
5.1. Identitatea şcolii în comunitate
5.2. Ambianţa “prietenoasă” a şcolii
5.3. Calitatea morală a profesorilor (lipsa conflictelor
între aceştia, a reclamaţiilor, atmosferă pozitivă
între cadrele didactice, colaborare, automotivaţie,
sentimentul de apartenenţă la şcoală)
5.4. Disciplina (spontană) elevilor şi a cadrelor
didactice
5.5. Implicarea părinţilor în problemele şcolii
6. RESURSELE ŞCOLII
6.1. Materiale: dotări, mobilier, clădiri, cabinete,
laboratoare, săli de sport, internat, grupuri
sanitare, cabinet medical, cantină, ateliere
6.2. Financiare: volumul şi modul de utilizare,
evidenţa, atragerea de alte fonduri
6.3. Umane: cadrele didactice (calificare, grade
didactice, vechime, activităţi extradidactice,
sociale), personalul auxiliar
6.4. Utilizarea resurselor şi spaţiului şcolii
6.5. Evaluarea cadrelor didactice, implicarea acestora
în problemele şcolii, clasei, comunităţii
7. MANAGEMENT; CALITATEA CONDUCERII ŞCOLII
7.1. Autoevaluarea unităţii şcolare (rezultate,
instrumente utilizate) şi a cadrelor didactice
7.2. Planul de dezvoltare a şcolii (“proiectul şcolii”)
7.3. Modul de aplicare a planului de dezvoltare a
şcolii
7.4. Impactul planului de dezvoltare a şcolii asupra
elevilor, cadrelor didactice, comunităţii
7.5. Competenţa profesională a conducerii
7.6. Calitatea relaţiei conducerii cu cadrele didactice
şi elevii
TOTAL
100
BIBLIOGRAFIE
ASSESSMENT of pupil achievement: motivation and school success. Report of the

educational research workshop. Liege, 12-15 Sept. 1989, Swets & Zeitlinger B.V.,
Amsterdam/Lisse, 1991.
BARRY, C; TYE, F. Running a school. London, Maurice Temple, Smith LTD, 1992.
BOUDON, R. L’inégalité des chances. La mobilité sociale dans les sociétés industrielles.
Paris, Ed. Armand Colin, 1979.
BOURON, Yves. Audiovisuel: pédagogie et communication. Paris, Les Editions

d’Organisation, 1980.
CHARLOT, Bernard. Penser l’échec événement, penser l’immigration comme histoire. In:
Migrants - Formation, no. 81, 1990.
CHAUVEAU, G. et ROGOVAS, E. La construction sociale et l’échec scolaire. In:

Perspectives, no. 4, 1984.
COKING, Waller D. Organisation and administration of public education. Washington

DC, United States Government Printing Office, 1983;
COLEMAN, J. & coll. Equality and Educational Opportunity. Washington DC, US

Government Office, 1966.
DAVIES, T. I. School organisation, a new synthesis. New York, Pergamon Press, 1969.
DUMITRESCU, Ion; ANDREI, Nicolae. Conducerea ştiinţifică a unităţilor şcolare.

Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1983.
EVALUER les collčges et les lycées: études et outils. În: Education et formations. Ministčre
de l’Education Nationale de la Jeunesse et des Sports. Direction de l’évaluation et de la
prospective. Paris, no. 22, 1990.
FISKE, Edward B. Smart schools, smart kids. New York, A Touchstone Book Published by
Simon & Shuster, 1991.
101
GESTWICKI, Carol. Home, School and Community Relations. Delmar Publishers Inc.,
1987.
GILLY, N. Bon élčve, mauvais élčve. Paris, Ed. Armand Colin, 1969.
JIGĂU, Mihaela. Factorii reuşitei şcolare. Bucureşti, Editura Grafoart, 1998.
JOHNSTONE, N. James. Indicators of the performance of educational systems. Paris,

International Institute for Educational Planning, UNESCO, 1976.
LITT, J.L. Origine sociale et scolarité. Louvain. ISPS, UCL, 1980.
MADAUS, G.; AIRASIAN, P.; KELLAGHAN, T. School Effectiveness a Reassessment of

the Evidence. New York, McGraw - Hill, 1980.
POPESCU, Ion. Conducerea şcolii. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1969.
RIVIERE, R. L’échec scolaire est-il une fatalité? Paris, Edit. Hatier, 1991.
102

Ise 98 Ev Scoli

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ise 98 Ev Scoli

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

Autori: Dr. Mihai JIGĂU - coordonator

Cum au ajuns anumite şcoli la statutul de unităţi educative performante?

Înainte de a încerca să răspundem la întrebările de mai sus, vom motiva de ce ne interesează

Diplomele şi certificatele de studii sunt primii indicatori de evaluare a calificării pentru

Cauzele acestor situaţii de eşec se pot căuta în:

Un inventar al potenţialelor locuri de intervenţie ameliorativă, pentru ca eficienţa internă, dar

Învăţământul general obligatoriu, cât şi nivelurile superioare, reclamă punerea în practică a

Făcând o analiză a “ieşirilor” sistemului de învăţământ (concretizate în rezultate ale elevilor -

Se constată că factorii ce ţin de mediul familial de provenienţă a elevilor şi, în general,

Abordarea procesului identificării factorilor de eficienţă sau ineficienţă a unităţilor şcolare

Principalele aspecte vizate de eforturile ameliorative au avut în vedere:

În urma acestor demersuri de observare, corectare, conştientizare a disfuncţiilor, clarificare a

Acest studiu are următoarele obiective:

Ipotezele de la care s-a pornit au fost următoarele:

Realităţile reformei contemporane a învăţământului ne obligă să evaluăm statutul şcolii şi să

Putem, de asemenea, să identificăm cu o destul de mare precizie, condiţiile în care se

Evaluării unităţilor şcolare implică recursul la instrumente şi abordări metodologice diferite.

Evaluare externă va urmări, de regulă, compatibilitatea între obiectivele naţionale şi cele

41. Populaţia şcolară

5. Numărul mediu de elevi în clasă

Număr mediu de elevi:

7. Rezultatele la învăţătură ale elevilor şcolii:

Numărul total Numărul elevilor care au Numărul elevilor cu medii

8. Rezultatele elevilor la examenele finale

În evaluarea acestui aspect ne-am servit de următorii indicatori cantitativi:

La nivelul întregului lot, pe niveluri, situaţia se prezintă astfel:

9. Rata de acces în niveluri superioare de învăţământ

Absolvenţi de: Rata de acces în niveluri superioare de învăţământ (în %)

10. Rezultatele obţinute de elevi la olimpiade şcolare şi concursuri pe meserii

Numărul mediu de elevi participanţi la olimpiadele şcolare şi concursurile pe meserii, din

Niveluri de Participarea la olimpiade şcolare şi concursuri pe meserii

RESURSELE MATERIALE ALE UNITĂŢILOR ŞCOLARE

11. Clădirea şcolii, funcţionalitatea şi dotările sale

Amplasarea teritorială a unităţilor avute în vedere, în cadrul zonei de recrutare a populaţiei

Niveluri de Amplasarea şcolii

Niveluri de Dotările unităţilor şcolare performante

Comparând în funcţie de criteriul înzestrării cu laboratoare unităţile şcolare performante ale

Şcolilor li s-a solicitat să menţioneze şi alte resurse materiale semnificative cu finalităţi

Este de remarcat că majoritatea grupurilor şcolare / şcolilor profesionale au internate şi

• limba română 13 • legătură E-mail, Internet 6

Niveluri de Funcţionalitatea construcţiei şcolii

13. Calitatea şi cantitatea dotărilor de uz didactic

Niveluri de Calitatea şi cantitatea dotărilor de uz didactic

14. Calitatea şi cantitatea mobilierului didactic

Niveluri de Calitatea şi cantitatea mobilierului didactic

RESURSELE UMANE ALE UNITĂŢILOR ŞCOLARE PERFORMANTE

15. Nivelul de calificare a personalului didactic

Niveluri de calificare Cadre

16. Vechimea în învăţământ

17. Psihologul şcolar

În conformitate cu noile direcţii ale reformei învăţământului din România şi cu tendinţele

18. Personal auxiliar

Numărul personalului auxiliar care-şi desfăşoară activitatea în unităţile de învăţământ avute în

Niveluri de Personal auxiliar

Pe măsura creşterii nivelurilor de învăţământ, sporeşte şi ponderea personalului auxiliar, ca

19. Activitatea de perfecţionare

Niveluri de Număr de cadre didactice participante la activităţi de perfecţionare

20. Nivelul de pregătire a populaţiei şcolare

Niveluri de Nivelul de pregătire a populaţiei şcolare recrutate

21. “Politica” de recrutare a populaţiei şcolare

• Nu au nici o iniţiativă în recrutarea viitorilor elevi ai şcolii 45

22. “Politica” de recrutare a personalului didactic