Negrea Laura

Sindromul de șoc
Medic rezident Boli infecțioase

toxic
• Microorganismele streptococice sunt extrem de versatile și comune și se
împart în mai multe grupe, bazate pe tipurile de proteine din înveliș si
caracteristicile de laborator
• Sunt împărțite în grupurile A, B, C, D, G, H, K, Streptococcus murans și
Streptococcus pneumoniae
• Cel mai des întâlnit agent etiologic al infecțiilor este Streptococul de
grup A
• Se cunosc mai mult de 80 de tipuri de streptococi de grup A care
determină diverse afecțiuni
• Unele dintre cele mai frecvente afecțiuni cauzate de streptococii de grup A
includ infecțiile respiratorii superioare(amigdalite, faringite, scarlatina,
etc), infecții ale pielii(inpetigo) și boli inflamatorii (febra reumatică sau
infecția renală)
•
 Clasificare streptococi după tipul
hemolizei
ü Streptococii betahemolitici
- reprezintă cele mai patogene specii pentru om
- producerea betahemolizei, apatiția unui halom clar transparent în jurul coloniei
cauzat de distrugerea totală ă hematiei din mediu(ex. Streptococcus Pyogenes)
ü Streptococci alfahemolitici
- produc o enzimă incompletă cu inversiunea mediului și a coloniei(ex.
Streptococcus Viridans)
ü
 ü Streptococii gammahemolitici

- sunt specii nepatogene

- nu produc hemoliză S. Betahemolitici S. Fecali S. Grup A S. Pyogeni
 Streptococci betahemolitici
• În functie de natura polizaharidului C din peretele celular al streptococului dar si a unor
streptococi alfahemolitici, streptococii se impart in cele peste 19 grupe antigenice
Lancefield
• Streptococii de grupa A(S. Pyogenes) cauzează:
v Faringită
v Scarlatină
v Febra reumatică
v Impetigo
v Sindromul streptococcic toxic
v Infecție renală streptococcică
 Sindromul de șoc toxic streptococic
o Este o afecțiune rară, cu debut brusc după o infecție și poate afecta rapid
diferite organe, incluzând plămânii, rinichii și ficatul
o Progresează foarte rapid, fiind necesar tratament medical imediat
o Toxinele ce produc apariția acestui sindrom sunt bacterii care determină
infecții ușoare la nivelul gâtului, cum ar fi amigdalita streptococică sau
la nivelul pielii(impetigo)
o Epidemiile de sindrom de șoc toxic apar în cadrul spitalului și în instituții
de îngrijire medicală, în care oamenii locuiesc în strânsă colectivitate
 Simptome generale ale sindromului de șoc
toxic
Ø Simptome asemănătoare gripei, cum ar fi Ø Durere la locul unei infecții
dureri musculare, crampe abdominale, Ø Interesarea ă mai mult de un organ(plamanii
cefalee, disfagie. Aceste simptome apar in si rinichii fiind cei mai frecvent afectati)
multe afectiune dar in sindromul de soc
toxic aceste simptome vor progresa mai Ø Infectie diseminata sangvin(sepsis)
rapid si mai sever decat cele cauzate de o Ø Necroza epidermica care apare de timpuriu
afectiune mai putin grava in evolutia sindromului
Ø Febra peste 38,8*C cu debut brusc Ø Descuamarea pielii ce apare în timpul
Ø Voma si diaree perioadei de vindecare
Ø Eruptie cutanata asemanatoare arsurii solare,
conjunctivită
Ø Semne de soc, inclusiv Hta si AV rapida,
sincopă, greata, confuzie
 Complicatii in cadrul sindromului de soc
toxic
• Șoc, cu circulatie scazuta atat a
sangelui cat si a O2 la nivelul
organelor vitale
• Sindrom de detresa respiratorie
acuta-scade functia pulmonara,
respiratie devine dificila şi
scade concentratia sangvina a
O2
• Coagulare intravasculara
diseminata-scade capacitatea de
coagulare a sangelui iar
organele majore(creier, inima,
ficat, splina) sunt grav afectate
• Insuficienta renală
•
 Teste ce se pot realiza in cazul suspiciunii de
sindrom de soc toxic
1) Numaratoare completa de hematii, leucocite, trombocite
2) HC si culturi ale altor fluide si tesuturi pentru streptococi
3) Testarea unor esantioane dintr-o leziune suspecta, rana sau orice zona
afectata
4) Streptococul poate fi identificat intr-o proba de lichid cerebrospinal sau
biopsie tisulara
5) Rx toracica pentru semnele de afectare pulmonara
 Tratament
• Eliminarea focarului de infecție: curatarea zonei, dezinfectarea
• Tratamentul complicatiilor
• Administrarea de antibiotice: Clindamicina, Cloxacilina sau Cefazolina se pot
asocia atunci cand streptococii sunt identificati prin teste de laborator
• Clindamicina va opri direct productia de toxine
• Cloxacilina si Cefazolina opresc indirect productia de toxne, distrugand bacteriile
care le produc
• Cand sindromul de soc toxic este sever sau nu se amelioreaza cu antibiotice se
pot administra imunoglobuline intravenos(IGIV)
• Sindromul de soc toxic streptococic are o rata de fatalitate de 30-60%
• Riscul de dezvoltare al acestui sindrom poate fi scazut tinand cont de
cateva masuri simple de precautie:
Ø Evitarea tampoanelor interne
Ø Folosirea cu atentie a tampoanelor interne, diafragmei si a buretilor
contraceptivi
Ø Spalarea mainilor cu sapun inainte de introducerea sau scoaterea unui
tampon
 Bibliografie
• 1. Teodor Vaida, Ligia Burta, Otilia Micle, Diana Pelea, Monica Teaha, RaduIovan,
“Diagnosticul bacteriologic si virusologic in practica medicala”, Ed.Universitatii
din Oradea, Oradea, 2001
• 2. V. Bilbie, N. Pozsgi, “Bacteriologie Medicala” vol II, Ed. Medicala,
Bucuresti,1985
• 3. Mihai Nechifor, Eugen Diaconu, “Actualitati in chimioterapia
antibacteriana”,Ed. Timpul, Iasi, 1999
• 4.http://www2.sfatulmedicului.ro/print_article.php?id=629&catname=O_r_l
• 5.http://www.preferatele.com/docs/medicina/7/boli-infectioase-eru23.php
• 6.www.google.com