Propunere de abordare a subiectului al III-lea-MODELUL 2023

Concursul de ocupare a posturilor didactice în învățământul preuniversitar

Profesor Miron Elena Florina

III. A. Textul argumentativ – etapa de redactare propriu-zisă

Activitatea de învățare pentru etapa de redactare propriu-zisă a unui text

argumentativ se va realiza la clasa a X-a, în cadrul unei etape de postlectură a nuvelei
psihologice „Moara cu noroc” de Ioan Slavici, text studiat în concordanță cu sugestiile
metodologice de selecție ale operelor reprezentative din creațiile scriitorilor canonici. Ne
justificăm alegerea acestui an de studiu prin faptul că programa școlară prevede, în perioada
învăţământului obligatoriu, ca elevii să-şi formeze, în primul rând, competenţele de
comunicare, indispensabile în lumea contemporană, pentru orice tip de activitate profesională:
să se exprime corect, clar şi coerent în limba maternă, să asculte, să înţeleagă şi să producă
mesaje orale şi scrise, în diverse situaţii de comunicare. Studiul limbii şi al literaturii române
are, de asemenea, o contribuţie esenţială la formarea unei personalităţi autonome a elevilor,
capabile de discernământ şi de spirit critic, apte să-şi argumenteze propriile opţiuni, dotate cu
sensibilitate estetică, având conştiinţa propriei identităţi culturale şi manifestând interes pentru
varietatea formelor de expresie artistică. Paradigma programelor de limba şi literatura română
pentru învăţământul liceal este una comunicativ-funcţională iar aceasta presupune studiul
integrat al limbii, al comunicării şi al textului literar. De aceea, redactarea propriu-zisă a
unui text argumentativ se află în corelație cu competența specifică 3.3. Elaborarea unei
argumentări orale sau scrise pe baza textelor studiate și se va realiza în analogie cu
elementele de conținut studiate în cadrul capitolului text narativ, nuvela psihologică. Acestei
competențe 3.3 îi sunt asociate următoarele conținuturi, conform programei școlare: tehnici de
argumentare, verbe evaluative, adverbe de mod/ predicative ca mărci ale subiectivităţii
evaluative, cuvinte cu rol argumentativ, structuri sintactice în argumentare. Obiectivul
operațional al acestei activități este acela ca până finalul orei elevii să fie capabili să-și exprime
argumentat opinia personală, în scris, pornind de la următoarea teză: „Moara cu noroc” este o
dramă a incomunicării în familie. Înstrăinarea și închiderea lui Ghiță în sine pecetluiesc
destinul celor doi soți. Timpul total alocat pentru studiul textului argumentativ este de 50
minute și se structurează astfel: primele 15 minute reprezintă reactualizarea cunoștințelor
ancoră referitoare la conceptul operational text argumentativ. Profesorul realizează
actualizarea cunoștințelor dobândite în clasa a IX-a prin metoda RAI, pornind de la următoarele
întrebări adresate elevilor: Cum definiți verbul „a argumenta”? Ce reguli credeți că trebuie
respectate într-o argumentare orală sau scrisă? Care este structura unui text argumentativ?
Care este scopul unei astfel de comunicări? Astfel, se așteaptă de la elevi următoarele
răspunsuri: „a argumenta” înseamnă a emite o opinie susținută și nuanțată cu privire la o temă
dată având ca scop convingerea interlocutorului, prin justețea opiniei exprimate. Argumentarea
trebuie să aibă o ipoteză, cel puțin două argumente (susținute de explicitări, exemplificări,
comparații care să scoată în evidență ideea susținută) și o concluzie (care va relua în mod
nuanțat ipoteza dacă o susține sau o contrazice dacă argumentarea a demontat ipoteza
respectivă). În acest sens se observă că o argumentare poate fi pro sau contra. Un elev, la
solicitarea profesorului, realizează schema textului argumentativ pe tablă pentru clarificarea
aspectelor legate de acest tip de eseu. Elevii sunt anunțați că vor avea de redactat un text
argumentativ în care să își exprime opinia legată de modul în care soarta celor două personaje,
Ghiță și Ana, este legată de nivelul de comunicare în familie.
Se poate utiliza ca metodă creativă, pentru generarea ideilor, jocul literelor, având ca
punct de reper lexemul „comunicare”. Profesorul precizează elevilor sensul etimonului latin al
acestui termen, anume „a împărtăși” ceva cu cineva. De aici, se pot face trimiteri la secvențe
narative și dialogate din nuvelă în care cei doi soți ar fi trebuit să-și împărtășească, deci să
comunice permanent temerile lor. În ce manieră se comunică în cuplu rămâne la latitudinea
fiecărui elev, fiind de preferat să nu se influențeze prea mult punctul de vedere acestora. Se face
pe tablă jocul literelor, identificându-se idei – ancoră pentru construirea textului argumentativ:
C – curaj

O – omenie (comunicarea este specifică ființei umane)

M - Mesaj

U – utilitate

N – neliniști

I – iubire / încredere (se poate jongla cu inițiala)

A – apreciere

R – respect

E – emoție, empatie

Concluziile jocului literelor sunt: Comunicarea înseamnă curaj, transmiterea unui mesaj, dezvăluirea
neliniștilor, dar și a altor sentimente, emoții, iubire. Aceasta este forma de manifestare a respectului și aprecierii
față acela de lângă noi.

De asemenea, elevii pot ține cont de anumite secvențe narative care validează specificul
relației Ghiță – Ana, respectiv modul protagonistului de raportare la soția sa: fragilă,
vulnerabilă, naivă, îi subestimează inteligența, având surpriza perspicacității ei în diverse
contexte (descoperirea banilor însemnați, legătura pe care o face între moartea femeii văduve
și Sămădău etc.)
Profesorul prezintă elevilor sarcina de lucru, și anume:
Realizați un text argumentativ de aproximativ 150 de cuvinte în care să argumentați
dacă Nuvela „Moara cu noroc” de Ioan Slavici este o dramă a incomunicării în familie.
Înstrăinarea și închiderea lui Ghiță în sine pecetluiesc destinul celor doi soți care au un sfârșit
tragic.
Pentru redactarea efectivă a textului argumentativ se alocă 25 de minute și se
abordează următoarea strategie didactică: se împarte elevilor o fișă tipizată cu moțiunea
precizată anterior, legată de drama din familia cârciumarului Ghiță. Cele trei părți componente
ale acestui tip de compunere sunt delimitate atât printr-un cod cromatic (ipoteza cu roșu,
argumentele cu albastru și concluzia cu verde), pentru claritatea structurii, cât și prin linii
punctate anticipate de conectorii lingvistici: verbe de opinie (consider că, apreciez că, sunt de
părere că, în primul rând/pe de o parte, în al doilea rând/ pe de altă parte, în concluzie). Elevii
vor completa individual spațiile punctate cu opiniile lor și cu argumentele adecvate, timp în
care profesorul monitorizează exercițiul de scriere corectă, de exprimare coerentă și adecvată
în limba română.
Observația sistematică a elevilor și feedbackul oferit individual acestora reprezintă nu
doar forme de evaluare formativă, ci și modalități de stimulare a încrederii în sine și în
capacitățile proprii. La finalul activității de redactare, în ultimele 10 minute, prin sondaj, se
verifică textele argumentative și se realizează pe tablă o oglindă a celor mai bune argumente/
contraargumente, pe două coloane. Printre acestea, se pot număra: Sunt de părere că familia
cârciumarului se destramă și cei doi sfârșesc tragic, deoarece bărbatul a fost incapabil să
creadă că soția sa poate reprezenta un sprijin permanent chiar și în clipele cele mai dramatice
ale vieții. Vorbim de o dramă a lipsei de comunicare, Ghiță îi răspunde Anei ironic în repetate
rânduri când aceasta îi observă frământările: „Ce ai, Ghiță?” „Pierd ziua de azi pentru cea
de mâine”.
Pe de altă parte, un contraargument tezei propuse ar putea fi: Nu putem vorbi de o dramă a
incomunicării din cauza faptului că Ghiță și Ana ar fi sfârșit tragic chiar dacă ar fi fost deschiși
unul față de celălalt. Influența nefastă și brutalitatea Sămădăului față de cei slabi precum
familia noului hangiu ar fi adus celor doi în cele din urmă moartea. Salvarea lor ar fi putut
veni din supunerea totală față de Sămădău, dar asta ar fi însemnat umilință, abateri etice și
juridice grave cu care oamenii simpli nu pot trăi liniștiți.
Activitatea are ca scop dezvoltarea competenței de argumentare scrisă, prin respectarea
etapelor redactării, stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu mesajul
nuvelei „Moara cu noroc”, dar și abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor
celorlalţi.
Ca temă pentru acasă, elevii primesc o fișă de autoevaluare cu două coloane: pe coloana
din stânga sunt trecute criteriile pe care le au în vedere pentru a evalua nivelul lor de competență
în argumentarea scrisă, iar pe cea din dreapta se va bifa calificativul considerat potrivit
compunerii lor.

Criteriu Calificativ
Satisfăcător Bine Foarte bine
  
Respectarea structurii discursului de tip argumentativ:
ipoteză, argumentele, concluzia
Calitatea argumentării (adecvarea argumentelor la temă și
logica ideilor)
Folosirea corectă a conectorilor specifici
Claritatea și corectitudinea exprimării
Respectarea regulilor de ortografie și de punctuație

FIȘA DE AUTOEVALUARE se poate utiliza și în cadrul activității, în etapa de verificare, în

limita timpului. Aceasta se poate adapta la o strategie de interevaluare (elevii verificați pot primi
feedback de la colegii lor). Este foarte importantă această competență de evaluare și
autoevaluare pentru conștientizarea nivelului de cunoștințe, de aptitudini pentru a putea
interveni cu planuri personalizate de remediere, în cazul celor cu nivel scăzut și mediu.