Receptarea mesajului scris se realizeaza prin lectura sau citirea unui text.

Ea se exprima n doua modalitati, diferentiere determinata de specificul organizarii activitatii

didactice. n clasa I, elevii nvata elementele analitice ale cititului, adica literele, silabele, cuvintele si
combinarea cuvintelor n vederea ntelegerii si formularii unui mesaj inteligibil . n celelalte clase, actul
citirii devine o forma automatizata - ca gest,fundamentala pentru achizitionarea informatiilor din oricare
domeniu de activitate. Lectura se manifesta ca un exercitiu de performanta, aplicat la diferite tipuri de
texte literare sau nonliterare, cunoscute sau la prima vedere, n limbaj afectiv sau stiintific etc. n ultima
instanta, nvatarea cititului tine de asimilarea primei alfabetizari, asa cum rezulta din obiectivele
referentiale ale Curriculum-ului National:
-

sa
sa
sa
sa
sa
sa
sa

identifice litere, grupuri de litere, silabe, cuvinte n text tiparit si text scris de mna;
exprime legatura dintre text si imagini;
asocieze forma grafica a cuvintelor cu sensul acestora;
nteleaga semnificatia globala a unui text dat;
citeasca fluent si corect enunturi cunoscute;
citeasca, n ritm propriu, un scurt text cunoscut;
manifeste curiozitate pentru lectura.

nvatarea elementelor citirii se desfasoara n doua etape (n noua situatie creata de scolarizarea
copiilor de la 6 ani) specifice clasei I: etapa prealfabetara si etapa alfabetara.
n etapa prealfabetara, elevii se pregatesc sa abordeze studiul literelor. Pentru aceasta,
institutorul trebuie sa se asigure ca ei pronunta corect cuvintele uzuale si ca sesizeaza toate sunetele
dintr-un cuvnt. Se insista asupra pronuntiei corecte a unor sunete care n anumite combinatii sunt
susceptibile de a fi pronuntate gresit, cum ar fi: r, l, s, z. Activitatile de nvatare au un caracter intuitiv,
bazat pe foarte mult material didactic, elegant ilustrat. Copiii vor nvata sa lectureze dupa imagini, sa
utilizeze povestirea pe baza ilustratiilor si prin imitare, sa analizeze limbajul. De pilda, elevii ,,citesc"
diferite imagini selectate din povestile mai cunoscute lor, si anume ,,Punguta cu doi bani", ,,Alba ca
Zapada", ,,Ursul pacalit de vulpe", ,,Capra cu trei iezi", ,,Povestea gstelor" s.a. Rolul acestei perioade
este de a familiariza copiii cu atmosfera scolara, de a depista deficientele de pronuntare, de analiza, de
sinteza, precum si de a nlatura inhibitiile copiilor. Tot n aceasta perioada se folosesc imagini care
provoaca elevii la alcatuirea propozitiilor, cu ntelegerea sensului exact al acestora.
O posibila conversatie ar fi aceasta:
Institutoarea: -Priviti aceasta imagine! Ce face tata?
Elevul:- Tata citeste.
Institutoarea: - Ce este aceasta?
Elevul: - Aceasta este o propozitie.
Continund, analitic, ntrebarile se vor derula astfel:
Care este primul cuvnt al propozitiei?
-

,,Tata".
Care este al doilea cuvnt?

- ,,citeste".
n acest fel se va separa propozitia n cuvinte, urmnd sa se rosteasca primul cuvnt mai rar
(,,ta"-,,ta"),descoperind ca , pentru rostirea acestui cuvnt, se deschide gura de doua ori.
Urmeaza sa se faca separarea sunetului din silaba, intuind, la nceput vocala (,,a"), iar apoi
consoana (,,t"). n felul acesta, se urmareste formarea principalelor elemente de care elevii au
nevoie spre a putea ntelege activitatile de nvatare (propozitie, cuvnt, silaba, text). De
mentionat ca n perioada prealfabetara, elevii nvata cteva sunete din alfabet, cum ar fi
vocalele (a, e, i, o, u) si cteva consoane (m, t, r, z). Fiind o etapa de trecere de la activitatea
din gradinita spre cea din scoala, aceasta perioada se centreaza pe nvatarea prin joc. Se are
n vedere dezvoltarea perspicacitatii si a rapiditatii gndirii, a creativitatii, formarea
deprinderilor de activitate independenta si n grup, formarea deprinderilor de a actiona
ordonat. Se acorda atentie educarii prieteniei, a respectului fata de colegi si adulti.
n etapa alfabetara, elevii vor nvata toate literele alfabetului limbii romne, sa le pronunte,
sa le recunoasca, sa le uneasca n silabe, cuvinte, propozitii si texte. n acelasi timp, elevii vor nvata
citirea unor texte cunoscute, n ritm propriu, de 40- 50 de cuvinte, memorarea unei poezii de 2-3
strofe. n acest caz, metoda fundamentala este cea numita fonetica, analitico-sintetica. Aceasta se
bazeaza pe urmatorul algoritm: convorbire initiala, desprinderea unei propozitii (,,Tata citeste ziarul"),
separarea n cuvinte si analiza unui cuvnt (,,tata"), despartirea n silabe (,,ta-ta"), separarea sunetului
(,,t", ,,a", ,,t", ,,a"), familiarizarea cu sunetul (,,t"), iar apoi se parcurge calea metodica n sens invers
(,,te"), apoi (,,te-ren") si n fine ,,Suntem pe teren".
Perioada postalfabetara are rol sintetizator si de consolidare a citirii.Aceasta se desfasoara n
prima parte a semestrului I din clasa a II-a. Elevilor li se propun texte unitare din punct de vedere al
continutului, fara probleme ortografice ori de punctuatie si usor de nteles. Un rol esential l au exercitiile
de citire, fragmentara, selectiva, n lant, cu sarcini. Important este ca toti elevii sa aiba deja formate
deprinderi sigure de citire corecta, constienta si fluida, a unor texte de pna la 75 de cuvinte.
n clasa a II-a, receptarea mesajului scris pune n fata elevilor cteva obiective de referinta mai
complexe, cum ar fi identificarea literelor, grupurilor de litere, cuvintelor si sintagmelor n spatiul
grafic; corelarea literelor de tipar si corespondentelor lor scrise de mna; citirea n ritm propriu si
cu voce tare a unui text cunoscut; identificarea informatiilor specifice dintr-un scurt text citit n
gnd; corelarea imaginilor cu textul , lectura unui text de mica ntindere (150-200 cuvinte), la
prima vedere, precum si citirea expresiva, cu intonarea corecta a sugestiilor date de semnele de
punctuatie (punct, semnul ntrebarii, semnul exclamarii) . Pentru acestea, elevii vor nvata
despre titlu, autor, alineate, text si ilustratie, vor relata ntmplari dintr-un text narativ, vor recita
poezii si vor ncepe sa citeasca - n mod dirijat - carti din literatura pentru copii, fiind ndemnati
sa-si ntocmeasca o biblioteca personala.
n clasa a III-a, care este prima clasa a ciclului de dezvoltare (III-IV), se propun, ntre obiectivele
de referinta, cerinte legate de texte literare si nonliterare, ,,citirea n mod corect a unui text
necunoscut ( la prima vedere), precum si manifestarea interesului pentru lectura unor texte
variate literare si nonliterare''.
Elevii vor fi totodata capabili de a-si exprima opinii, gnduri, sentimente n legatura cu faptele si
actiunile personajelor, despre continutul narator al textelor, diferentierea acestora. Pe lnga
nvatarea altor elemente despre carte, povestire, personaje, dialog, descriere, text liric, elevii
vor fi initiati n textele nonliterare cum ar fi reclama, informatia din ziar, cuvinte ncrucisate.
Lungimea textelor poate fi de pna la 300 de cuvinte, dar cantitatea deja nu mai poate fi
restrictiva.
n clasa a IV-a, capacitatea de receptare a mesajului scris contureaza imaginea unui cititor de
performanta (n sens didactic), nzestrat cu abilitatea si vointa de a citi texte variate, ca si

continut, forma si ntindere. Elevii vor cunoaste multe dintre ,,secretele'' lecturii: modurile de
exprimare (descriere, dialog, naratiune), caracterizarea si rolul personajelor, ideile organizate n
jurul unor subiecte si conflicte, tipologia textelor si configuratia bibliotecilor. La obiectivele de
referinta, se manifesta aceeasi grija pentru ,,creslterea interesului pentru anumite tipuri de
lectura (istorice, mitologice etc.)'', pentru alegerea lecturii n functie de gustul personal, de
calitatea textelor recomandate sau descoperite. Mai mult, se avanseaza lectura unor texte de
400 de cuvinte, dar si a afiselor, mesajelort publicitare, invitatia, alte forme de lecturare dect
pe pagina tiparita.
Lectura- ca forma de acces la orice fel de informatie - constituie cea mai utila achizitie
abilitara si intelectuala din aceasta perioada. Nici o comunicare nu se poate realiza dect daca se
utilizeaza un limbaj comun, daca elevii nteleg la fel sensul cuvintelor, daca au suficiente motive sa
comunice fara inhibitie si retinere afectiva.
Din punct de vedere al metodologiei, formula de ,,lectura suplimentara'' este dublata de alte
denumiri, cum ar fi ,,lectura particulara'' sau ,,lectura n afara clasei'' sau ,,lectura individuala''. Lectura
n afara clasei vizeaza activitatea de citire a elevului a unor carti, prin care se prelungeste citirea n
scoala realizata sub ndrumarea directa a nstitutoarei. Lectura, ca obiectiv didactic fundamental,
devine o capacitate, care prin perfectionare se transforma n competenta.

Lectura suplimentara este o prelungire a lecturii textelor din clasa, din manualul scolar. De
aceea, controlul si ndrumarea lecturii particulare/suplimentare a elevului are menirea de a perfectiona,
prin activitate indirecta, independenta, actul de citire, exersat pe diferite tipuri de texte. Cum cititul
cartilor constituie o abilitate fundamentala de natura intelectuala, fiind un instrument al activitatii
intelectuale, o deprindere utilizabila pentru toate domeniile de cunoastere umana, competenta
lecturala constituie o achizitie fundamentala. De aici rezida importanta lecturii pentru orice elev, pentru
devenirea sa ulterioara, pentru sprijinul progreselor sale scolare la toate disciplinele didactice. Cartea,
iubirea pentru citit, permite ,,deschiderea portilor care le permite (elevilor) intrarea libera n lumea
fascinanta a cartii''[19]. Gustul pentru lectura, atasamentul pentru ,,expresia tiparita (carti, reviste,
ziare, diverse publicatii) reprezinta una din cele mai raspndite si intense activitati ale omului
modern''[20], n ciuda unei acerbe concurente cu mijloacele audio-vizuale. Lectura ndeplineste rolul de
sursa principala de informare, de achizitionare a unor experiente individuale, cu tenta morala; ea
propune, de regula, valori universale umane, realiznd, n mintea copiilor, o ierarhizare si coagulare a
valorilor culturii nationale si universale; lectura ofera satisfactii estetice, propune modele de
comportament; lectura contribuie la mbogatirea limbajului, la nuantarea si dezvoltarea/activizarea
exprimarii, nsusirea unor structuri comunicative; lectura ,,umple'' n mod placut timpul liber al elevilor,
oferind clipe de satisfactie, de meditatie, fiind principala ,,sursa de miraje''[21]. Iata pentru
ce lectura ca act de parcurgere a textelor (literare si neliterare) n clasa si n afara clasei, prin
importanta ei, ramne o obligativitate didactica. Chiar daca n programa scolara nu sunt ore speciale
pentru lectura, ndrumarea si controlul lecturii suplimentare ramne o atributie a institutoarei. Lectura
trebuie sa devina o obisnuinta pentru nvatarea permanenta.
Lectura particulara se impune sa fie stimulata si ndrumata, iar n acest proces de formare
intelectuala trebuie atrasi parintii elevilor spre a forma copiilor o biblioteca personala.
Partea de curriculum care se refera la decizia scolii (evident la propunerea institutoarei)
presupune optiunea pentru curriculum aprofundat. n acest caz, lectura suplimentara este implicita,
inclusa n ,,programul'' de nvatare a limbii si literaturii romne. O alta varianta de optiune
este Curriculum extins, gratie careia se studiaza ntreaga programa parcursa n numarul maxim de ore.

Exista asa numitul ,, Curriculum elaborat n scoala'' si care se refera la disciplinele optionale, neincluse
n planul cadru de nvatamnt.
Exista, la sugestia organelor decizionale, optional la nivelul disciplinei (Limba si literatura
romna), optional la nivelul ariei curriculare, (limba si comunicare), optional la nivelul mai multor arii
curricuilare, intersectate ,,transdisciplinar si interdisciplinar''. n cadrul optiunii ,,literatura pentru copii'',
lectura suplimentara ca fapt devine o activitate de baza care ,,formeaza interesul si gustul pentru
lectura, pune bazele unei judecati de valoare si discernamnt asupra lecturilor parcurse'' [22].
Daca nu exista posibilitatea asumarii, prin alegere, a unui optional de tip umanist (cum ar fi, de
exemplu Literatura pentru copii), acest lucru nu nseamna ca se ignora, din partea institutoarei,
organizarea, desfasurarea si ndrumarea lecturii particulare a elevilor. Institutoarea va gasi alte forme
de a stimula si controla ceea ce citesc elevii n afara scolii, stiut fiind ca achizitia abilitatii de lectura se
utilizeaza, mai apoi, la toate disciplinele scolare, precum si n orice tip de asimilare a culturii generale si
de specialitate.
Exista , n stare concurentiala, doua tipuri de lectura: lectura textuala (alfabetica, literara)
si lectura electronica (iconica, de imagini). Raportul dintre cele doua tipuri de lecturi ar trebui sa fie de
complementaritate si nu unul de disjunctie. De acee, se impune, din partea institutoarei, sa promoveze
ambele tipuri de lectura, prezentnd avantajele si dezavantajele fiecarei categorii. Fiecare dintre cele
doua aduce ,,lectorului'' avantaje si ispite (vezi tabelul de mai jos):

Lectura electronica

Lectura cartilor

Imagini colorate, atragatoare, clare, usor de

Imaginea e reconstruita ,,mental'', presupunnd efort
asimilat
si gndire
Imagini totale, gata alcatuite, cu detalii si si
Imagini sugerate, solicitnd ,,investigatie
accesorii
imaginativa''
Imagini reale, exacte, concrete

Imagini voit scriptice, simbolizate n

metafore

Limbaj direct, simplu, accesibil

Limbaj mediat, polisemantic, ambiguu

Confortabila, domestica, pasiva

Act complex, activ

Ireversibila, flux continuu

,,reversibila si meniabila''

n actul de lecturare/citire, este nevoie sa se angajeze doi ,,actori'': textul si cititorul. n mod
particular, pentru scoala textele trebuie sa fie specifice si selectate pentru a putea fi ntelese de elevi,
cititori cu particularitati individuale si de vrsta pentru prima etapa de scolarizare. n consecinta,
lectura scolara si particulara are nevoie de texte scolare si lectori scolari.