Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

Specializare: Pedagogia Invatamantului Primar si Prescolar,Anul II

Universitatea Bucuresti

Metodologia Cercetării în Științele

Educației

Student:

1
 ARTA SI STIINŢA PREDĂRII (The Art and Science of Teaching)

Robert J. Marzano

Publicată de: the Association for Supervision and Curriculum Development, 2007
Limba originală: engleză
Traducere de: Nadina Vişan
Anul apariţiei: 2015, Editura Trei

Cartea de faţa este menită sa-i ajute pe cei “care înca mai cred in transformarea
oamenilor si a socităţilor prin educaţie si invăţare”-Prof. univ. dr. Lucian Ciolan.

Autorul Robert J. Marzano este director si cofondator al laboratorului Marzano Research

din Colorado (SUA), a scris peste 30 de carţi si 150 de articole ştiinţifice dedicate predării,
evaluării, leadershipului si intervenţiilor educaţionale. Rezultatele cercetării lui in teoriile si
strategiile educaţionale sunt cunoscute si practicate la nivel internaţional de profesori si
manageri.

Toate publicaţiile autorului Robert J.Marzano conţin o baza solidă de cercetare si implicit
exemplificare menite să simplifice si să inoveze munca oricărui cadru didactic. Dintre
publicaţiile acestuia aduc in revista căteva titluri semnificative pentru cadrele didactice:

o Motivating and Inspiring Students

o The New Art and Science of Teaching
o Awaken the Learner
o Becoming a Reflective Teacher
o Coaching Classroom Instruction
o Collaborative Teams That Transform Schools
o Designing & Teaching Learning Goals & Objectives
o Formative Assessment & Standards-Based Grading

2
Arta şi Ştiinţa Predării, un cadru cuprinzător pentru o instruire eficientă, cuprinde 10 capitole:

Introducere: O întrebare şi un răspuns

Capitolul 1. Cum procedăm pentru a stabili şi comunica obiectivele educaţionale, pentru a monitoriza
progresele elevilor şi a aprecia succesele?
Capitolul 2. Cum procedăm pentru a ne ajuta elevii să asimileze noţiuni noi?
Capitolul 3. Ce trebuie să facem pentru a-i ajuta pe elevi să exerseze şi să aprofundeze conceptele nou-
învăţate?
Capitolul 4. Cum procedăm pentru a ne ajuta elevii să emită şi să testeze ipoteze despre noţiunile noi?
Capitolul 5. Cum procedăm pentru a creşte implicarea elevilor în procesul de învăţare?
Capitolul 6. Cum procedăm pentru a stabili sau impune reguli şi proceduri în clasă?
Capitolul 7. Cum procedăm pentru a identifica şi recunoaşte respectarea sau nerespectarea regulilor şi
procedurilor din clasă?
Capitolul 8. Cum procedăm pentru a stabili şi menţine o relaţie eficientă cu elevii?
Capitolul 9. Cum procedăm pentru a comunica aşteptările înalte pe care le avem pentru toţi elevii
noştri?
Capitolul 10. Cum procedăm pentru a organiza lecţii eficace într-o unitate coerentă?
Postfaţă
Bibliografie

În introducere autorul prezintă rezultatele unui studiu efectuat in anul 1966, intitulat
Egalitatea oportunităţilor în educaţie, cunoscut sub numele de Raportul Coleman, acest raport
se bazează pe un studiu realizat pe un număr de 640 000 de elevi apartinând mai multor cicluri
de studiu, rezultatele obtinute au avut următoarea concluzie;” şcolile au prea puţină influenţă
aupra performanţelor copiilor”. Acest fapt a fost interpretat ca o dovada clară că şcolile si prin
urmare dascălii nu au o influenţă semnificativă asupra educaţiei elevilor.Însa studiile efectuate
ulterior au aratat contrariul arătand şi cuantificănd influenţa pe care o poate avea un dascăl
eficient asupra performanţei şcolare.
Cartea reprezintă un număr important de studii de cercetare in domeniu. Părerea
autorului este că ”predarea reprezinta o ştiinţă”.
Autorul ne explică că cercetarea este să ne indice acele strategii care au o sansă bună să
funcţioneze cu elevi.
O mare parte din reuşita şcolară reprezintă o artă, un meşteşug-de unde si titlul cărţii de faţă,
Arta şi Ştiinţa Predării(Robert J. Marzano).
Această carte combină idei privind instruirea la clasă dar şi managementul clasei. Acest
lucru se petrece în contextul unui cadru teoretic pentru o predare eficientă.Este un cadru
theoretic care poate ţine drept model oricărui inspectorat sau oricărei şcoli.

3
 Modelul oferit în această carte este prezentat sub forma a 10 întrebari curricular.Fiecare
capitol tratază pe larg aceste intrebări, ele reprezentând o secvenţă logică de planificare pentru
o proiectare eficientă a instruirii.

Capitolul 1.

Cum procedăm pentru a stabili şi comunica obiectivele educaţionale, pentru a monitoriza

progresele elevilor şi a aprecia succesele?

Conţine un set deinstumente de cercetare care vin în ajutorul cadrului didactic atunci când
îşi stabileşte si comunică obiectivele. În urma lecturării acestui capitol profesorul va ştii că
trebuie să urmeze trei elemente de bază: stabilirea şi comunicarea obiectivelor de invaţare,
monitorizarea progreselor elevilor, aprecierea reuşitei elevilor şi celebrarea acumulărilor de
cunoştinţe.

Capitolul 2

Cum procedăm pentru a ne ajuta elevii să asimileze noţiuni noi?

Acest capitol sugerează o manieră de invăţare sistematică şi organizată: familiarizarea cu

conţinuturile, împărţirea elevilor în grupuri mici, organizarea informaţiilor din cadrul experienţei de
învăţare în segmente mici (pe care elevii să le poată descrie, dezbate, utilize,formularea unor intrebări
care să necesite o a profundare din partea elevilor şi consemarea a concluziilor atât în forma lingvistică
cât şi în formă nonlingvistică.

Capitolul 3

Ce trebuie să facem pentru a-i ajuta pe elevi să exerseze şi să aprofundeze conceptele nou-
învăţate?

Autorul incepe prin a explica importanţa aprofindării cunoştiinţelor, oferindu-le elevilor ocaziile
potrivite pentru a exersa noile deprinderi şi pentru a aprofunda întelegerea noţiunilor achiziţionate.
Pe scurt exersarea” presupune modelarea treptată a unei proceduri la care elevul are acces prin
ghidarea oferită de către educator”(Anderson,1982; Fitts & POSNER,1967)

Capitolul 4

Cum procedăm pentru a ne ajuta elevii să emită şi să testeze ipoteze despre noţiunile noi?

4
 În urma parcurgerii acestui capitol conştientizăm necesitatea elevilor de aşi examina
raţionamentele privind noţiunile noi care sunt asimilate,utilizând toate cele patru tipuri de sarcini
(cele bazate pe experiment, sarcinile de rezolvare de problem, sarcinile de decizie şi sarcinile de
investigaţie).

Capitolul 5

Cum procedăm pentru a creşte implicarea elevilor în procesul de învăţare?

Ne sunt prezentate câteva repere privind stimularea elevilor la clasa cu ajutorul unor exemple
de metode si procedee,pentru a ridica nivelul de energie al elevului, prin utilizarea de informaţii
lipsă, a sistemului sinelui, prin utilizarea dezbaterii amicable şi a întrecerii în joacă.

Capitolul 6

Cum procedăm pentru a stabili sau impune reguli şi proceduri în clasă?

Acest capitol atrage atenţia asupra faptului că in general este bine ca profesorii să stabilească
un set de reguli şi proceduri folosingu-se de câtiva paşi: configurarea clasei, identificarea unui set
mic de reguli şi procedure, interacţionarea cu elevii in legătură cu aceste reguli şi procedure,
revizuirea şi modificaea regurilor si procedurilor , organizarea de şedinte periodice cu întreaga
clasă.

Capitolul 7

Cum procedăm pentru a identifica şi recunoaşte respectarea sau nerespectarea regulilor şi

procedurilor din clasă?

Întrebarea din acest capitol se referă la măsurile pozitive care derivă din nerespectarea
regulilor si procedurilor clasei precum şi la măsurile negative care sunt rezultatul nerespectării
regurilor şi procedurilor.

5
Capitolul 8

Cum procedăm pentru a stabili şi menţine o relaţie eficientă cu elevii?

Dacă relaţia profesor elev este bună, atunci toate celelalte evenimente care au loc în clasă vor
fi mai intense. Prefesorii trebuie să aiba in vedere modul în care se comportă, în contrast cu
sentimentele şi găndurile pe care le pot nutri.

Capitolul 9

Cum procedăm pentru a comunica aşteptările înalte pe care le avem pentru toţi elevii
noştri?

Din acest capitol reiese că profesorii trebuie să deţină un arsenal de strategii prin care
să asigure o constanţă în ceea ce priveşte calitatea interacţunilor cu elevii, atât cu cei de la
care au aşteptări mari cât şi cu cei de la care au aşteptări mici.

Capitolul 10

Cum procedăm pentru a organiza lecţii eficace într-o unitate coerentă?

Capitolul de fată trece in revistă diversele moduri în care un profesor poate să conceapă şi să
construiască o unitate şi lecţiile ei.

În concluzie această carte descrie 10 probleme generale de proiectare didactică şi întrebări pe

care un professor ar trebui să şi-le pună zilnic în vedera realizării unei predări efeciente. De
asemenea ne oferă o bază ştiinţifică, dupa părerea mea cam inutilă şi mult prea detaliată.
Tehnicile specifice unui bun management al clasei sunt bine structurate şi pune în valoare
eficient informaţii ce pot fi de un real ajutor atât unui profesor aflat la început de drum cât şi unuia
cu experienţă.