Universitatea Babeș Bolyai, Facultatea de Psihologie și

Științe ale Educației, Pedagogia Învățământului Primar

și Preșcolar, Extensia Năsăud, Anul III, Sem. II, ID.

ISTORIA ȘI DIDACTICA ISTORIEI

Student: Vilcinschi Angela Daniela

UNIVERSITATEA BABEŞ–BOLYAI, CLUJ–NAPOCA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

DEPARTAMENTUL DE DIDACTICĂ A ȘTIINȚELOR SOCIO-UMANE

Istorie și didactica istoriei

Anul universitar 2021 – 2022

Semestrul II

Nume, prenume: Vilicinschi Angela Daniela

Tema de control nr. 2

1. Pornind de la analiza metodei Problematizării, oferiți un exemplu de „situație problemă” în

lecția Alexandru Ioan Cuza și Unirea Principatelor.

Metoda problematizarii

În esență, metoda problematizării presupune utilizarea unui complex de tehnici pentru

obținerea de rezultate de învățare consecutiv formulării de răspunsuri la întrebări problemă, sau
rezolvării de probleme sau situații problemă. Distinctia dintre cele trei tipuri de solicitări, fiecare
mai complexă decât cealaltă, poate fi operată în maniera următoare:
• întrebarea-problemă solicită de regulă formularea unui ră spuns în domeniul tematic al
cauzalității, “De ce... ?” ex. De ce este necesară educația parentală?
• problema solicită de regulă gasirea unei soluții de rezolvare a unei situații noi, pornind de la
elemente de cunoaștere și abilități deja stapânite, “Cum... ?” ex. “Cum poate fi învestigată
imaginea de sine la preșcolari?”
• situatia problemă solicită inclusiv identificarea mijloacelor pentru găsirea soluțiilor, care pot fi
multiple, fiecare având asociate avantaje și dezavantaje, “Care sunt soluțiile pentru... ?” ex. “Cum
poate fi eliminat decalajul dintre caracteristicile psihologice aleelevilor și solicitările școlare?”
În concluzie problematizarea se defineşte ca o metodă didactică ce constă din punerea în
faţa elevului a unor dificultăţi create în mod deliberat, din depăşirea cărora, prin efort propriu,
elevul învaţă ceva nou.
Exemplu de „situație problemă” în lecția Alexandru Ioan Cuza și Unirea Principatelor
este acela în care este prezentat cum a explicat domnitorului Ioan Cuza importanța realizării
Unirii Principatelor Române pe înțelesul țăranilor.
Pe când se pregăteau de Unire, boierii liberali, precum Mihail Kogălniceanu, s-au
îmbrăcat în haine de sărbătoare mai mulți țărani fruntași, pe care i-a dus la Iași. Acolo au fost
dați în seama unui boier care a început să le explice importanța unirii Moldovei cu Țara
Românească și că s-au dus vremurile în care boierii făceau numai ce doreau. Va trebui să ia parte
la treburile țării toți, de la vlădică la opincă. Când i-a întrebat dacă au înțeles, cel mai vârstnic
dintre țărani a răspuns că el nu a înțeles. Boierul a repetat explicațiile, dar bătrânul a răspuns că
el tot nu înțelege. Ca să se facă înțeles, boierul l-a invitat afară și i-a spus să-i aducă un bolovan.
Deoarece țarănul nu a reușit să-l urnească singur, boierul a mai chemat câțiva țărani pentru a-l
ajuta. Când boierul l-a întrebat dacă acum înțelege, Moș Ion Roată a răspuns că el tot nu înțelege
deoarece, ca fiecare boier, a poruncit țăranilor să ajute, dar că el nu a pus umărul la muncă.
Țăranii au privit cu subânțeles, iar boierul a început să facă glume cu ei, ca să uite ce a spus Moș
Ion Roată.

2. Realizați un rebus pentru tema de Istorie Regele Carol I și Independența României.

1. C O N S T I T U Ț I E
2. C U Z A
3. R E G A T
4. C O R O A N Ă
5. E L I S A B E T A

1. A fost adoptată la 11 iulie 1866.

2.A condus înaintea lui Carol I.
3.14 martie 1881 România s-a declarat.....
4. Făurită din oțelul unui tun otoman.
5. Soția lui Carol I