11

Suflete tari 11 , Camil Petrescu

Piesa de teatru II Suflete tari II scrisa de Camil Petrescu a fost jucata pentru
prim.a oara pe scena in 1922, a fost publicata ulterior in 1925. Camil Petrescu are
o activitate literara vasta, el abordeaza genurile epic, liric ~i dramatic. Acesta se
numara printre intemeietorii romanului romanesc modem, fiind unul dintre
reprezentantii de marca ai perioadei interbelice, alaturi de prozatorii Liviu
Rebreanu, Mihail Sadoveanu, G. Calinescu ~i poetii Lucian Blaga, Tudor Arghezi,
Ion Barbu, Ion Pillat. Opera eseistica a lui Camil Petrescu promoveaza ideea de
innoire a literaturii romane ~i de sincronizare cu cea universala.
Dramaturgia lui Cam.ii Petrescu se remarca prin abordarea unei specii
literare noi, drama de idei, cat ~i prin tematica, recurenta in operele eseistice
(recurent= care revine, care recidiveaza/ din medicina).
11
Suflete tari 11 este o drama de idei, o specie a genului dramatic care dezvolta
un conflict putemic, avand un final grav care indeamna -la meditatie. Drama de
idei este un tip de drama de factura eseistica in care se prezinta confruntarea intre
teze, luand aspect de dezbatere. Actiunea este schematica, in favoarea prelungirii
dialogului.
Terna piesei este drama autoiluzionarii in iubire.
Titlul operei accentueaza latura spirituala a protagoni~tilor: Andrei Pietraru
~i Ioana Boiu-Dorcani sunt oameni superiori care traiesc o drama la nivelul
con~tiintei.
Structural, compozitional, piesa este alcatuita din trei acte precedate de un
prolog. Prologul inrati~eaza visul premonitoriu al personajului principal, Andrei
Pietraru. El prive~te cu emotie un revolver ~i i~i inchipuie ca lumea propriilor
iluzii devine realitate: Ioana il accepta ca iubit, tatal ei il apreciaza, ii recuno~te
meritele, valoarea personala, devotamentul, curajul moral. La finalul piesei,
lumea visului se dovede~te incompatibila cu planul real.
Conflictul piesei este de doua feluri: interior ~i exterior. Conflictul interior
este acela al con~tiintei personajului principal Andrei Pietraru, un spirit de
exceptie care provine dintr-o categorie sociala inferioara ~i aspira la iubirea
Ioanei, fiica boierului de vita veche Matei Boiu-Dorcani. Conflictul exterior
prezinta imposibilitatea comunicarii dintre Andrei Pietraru ~i Ioana, generata de
incompatibilitatea lor sociala. Exista doua conflicte secundare: primul intre
Andrei ~i tatal Ioanei, al doilea intre Andrei ~i printul Bazil ~erban.
Incipitul piesei, in didascaliile actului intai, prezinta cadrul
desfa~urarii actiunii ~i descrierea bibliotecii. in toamna lui 1913, in casa lui Matei
Boiu-Dorcani, cladire veche, cu ziduri groase ca de cetate, in stilul Universitatii
vechi. Biblioteca este locul unde eroul i~i petrece timpul, descrierea acesteia este
esentiala: incapere mare, dreptunghiulara,cu u~i inalte,cu doua ferestre inalte,
 inguste ca de biserica ~i arcuite sus. Peretii sunt imbracati cu dulapuri negre de
caqi, acestea sunt pretutindeni risipite ca intr-o arhiva. Lumina are ceva obosit,
scazut, e neprielnica vietii parca; e o atmosfera de batranesc, de linii simple,
armonioase, de impacare cuminte.
EXPOZITIUNEA dramei prezinta decizia inexplicabila a lui Andrei
Pietraru de a renunta la realizarea sa profesionala ~i personala, abandonand
studiile ~i rupand logodna cu o fata foarte bogata pentru a fi in preajma celei pe
care o iube~te. El petrecuse deja 6 ani din viata ca simplu bibliotecar in casa Boiu-
Dorcani, sperand ca Joana va observa superioritatea spiritului sau. Eroul aspira la
"o dragoste in stare pura 11 , se afla in cautarea iubirii absolute.
Dialogul lui Andrei Pietraru cu prietenul sau Culai Darie este
semnificativ pentru dezlegarea enigmei spirituale a protagonistului. Culai
mentioneaza incompatibilitatea sociala dintre Andrei ~i Joana ~i formuleaza o
11
explicaµe logica a situatiei in care se afla Andrei: 0 iube~ti pentru ca e
descendenta unei familii stravechi, o iube~ti pentru bogatia ei. Da, asta-i. E ceva
in tine, nemasuratul tau orgoliu, care ar fi iubit-o ~i fara s-o fi vazut .vreodata.
Robul din tine viseaza."
Andrei ii da dreptate lui Culai, afirmand ca o iube~te pe Joana din
orgoliu, pentru ca ea este 11 un exemplar unic", subliniaza insa ca dragostea lui este
completa, pretuie~te intreg ansamblul Joanei: inteligenta, frumusetea, numele,
palatul, tot ce o inalta de n-o mai ajunge nimeni.
Jntangibilitatea Joanei o transforma in idealul erotic al lui Andrei
Pietraru, eel care devine sclavul obsesiei. Framantarea perpetua in care traie~te il
face pe Andrei sa o numeasca "boala": "Unii mor de cancer, altii de tuberculoza...
Eu voi muri pentru ca am avut nenorocirea s-o cunosc pe domni~oara Joana Boiu.
0 boala incurabila. 11 De~i este con~tient ca pasiunea sa il va distruge, se
resemneaza incapabil de a renunta la Joana.
Iluzia ca Joana ar fi interesata de soarta lui ii este intretinuta de Elena,
cea care il iube~te pe Andrei ~i care ii spune ca domni~oara se intereseaza de el
pentru a-1 vedea fericit.
INTRIGA piesei consta in decizia lui Andrei de a dovedi cat mai
11
repede posibilitatea implinirii in iubire. El hotara~te sa se sinucida dad\ asta-
seara pana la ora 12 nu ii voi fi sarutat mana la ea, in iatac ..."
DESFA~URAREA ACTIUNII releva confruntarea sentimentelor
putemice ale lui Andrei cu orgoliul Joanei. Ea il trateaza distant ~i ironic, el ii
marturise~te ca o iube~te, declaratia de dragoste fiind incarcata de o profunda
sensibilitate ~i sinceritate.
Ioana pare fermecata de vorbele tanarului, dar ii acuza ca joaca un
rol pomind de la romanul lui Stendhal, fiindca Andrei ii spune ca se va sinucide
la miezul noptii daca nu ova convinge ca o iube~te. Julie
n Sorel, personajul lui
Stendhal, procedeaza la fel cu doamna de Renal. Andrei
nu citise romanul, nu
interpreta un rol, iar faptul ca ea il respinge din orgoliu il
determina s-o coboare
la adevarata valoare, aspiratia lui era mult mai inalta.
in taina, Ioana devine amanta lui Andrei. Cand ii marturis
e~te lui
Matei Boiu-Dorcani ca intentioneaza sa o ia de sotie, prim
e~te injurii de la boier,
il catalogheaza "vanator de zestre" ~i decide sa se retraga
definitiv la mo~ia de la
tara.
PUNCTUL CULMINANT il constituie momentul in care
Ioana il
surprinde pe Andrei infati~and-o pe Elena. Ioana inte
rpreteaza gestul drept
tradare. Tanarul ii spune case va sinucide pentru a-i demonst
ra ca o iube~te, Ioana
e neinduplecata.
DEZNODAMANTUL dramei prezinta sinuciderea
lui Andrei
Pietraru, se impu~ca in inima in mod simbolic (inima
este simbolul iubirii).
Sf'ar~itul piesei semnifica renuntarea la autoiluzionare prin
moartea unei con~tiinte
framantate, care inaltase o femeie comuna la rangul de idea
l.

Caracterizarea lui Andrei Pietraru

Andrei Pietraru este personajul principal al dramei de idei
"Suflete
tari". Acesta reprezinta tipul intelectualului lucid, inadapta
tulu superior. Existenta
lui se concentreaza asupra cautarii absolutului, prin interme
diul iubirii.
Portretul sau imbina trasaturi fizice ~i morale ~i este realizat
, in mod
direct, de catre dramaturg, in didascalii: "un tanar ca de 30
de ani, inalt ~i delicat
:fara sa fie slab. Par castaniu, fata palida ~i ochii verzi-alb
a~tri, foarte putemici,
patrunzatori. Are figura obosita de om mistuit de o fram
antata viata interioara.
Fire bolnavicios de impresionabila, cand prea timida, cand
excesiv de violenta. O
nelini~te ~i o nestabilitate in gesturi de aparat de mare prec
izie, sensibil la mai
multe influente deodata".
Calitatile sale morale se contureaza din fapte, atitudini, gest
uri ~i din
relatia cu celelalte personaje ale piesei.
1. Timiditatea, hipersensibilitatea, delicatetea eroului se cont
din portretul fa.cut direct de autor. ureaza

2. Fire visatoare ~i sensibila, Andrei traie~te o iluzie pe altar

sacrifica intreaga sa existenta. ul careia

3. Idealist, lipsit spirit practic, Andrei prime~te o

lectie de
pragmatism de la ~erban Saru-Sinesti care-i expune inut
ilitatea credintei in
"dragostea in stare pura". Realitatea este mult mai com
plexa, iar "firul vietii
trebuie rasucit cu du~manie".
 4. Capacitatea intelectuala superioara a eroului este relevata de
prietenul sau Culai Darie: "~tiu eu ce ai fi putut sa ajungi? Noi credeam ca poate
vei fi un profesor mare, un savant, unii credeau ca vei deveni scriitor chiar. Dar
nimeni nu banuia ca vei deveni om de casa boiereasca".
5. Puterea de a sacrifica totul pentru implinirea unui vis superior de
iubire se observa in hotararea eroului de a renunta la realizarea sa profesionala ~i
personala, abandonand studiile ~i rupand logodna cu o fata foarte bogata.
6. Superioritatea spiritului sau, "sufletul tare" il dovede~te dialogand
cu Ioana, pe care este capabil sa o convinga de taria ~i sinceritatea trairilor sale.
7. Onestitatea eroului se observa atunci cand ii vorbe~te boierului
despre intentiile sale serioase de a se ca.satori cu fiica sa, de~i aceasta ii devenise
amanta.
8. Statomic, Andrei ii dovede~te Ioanei iubirea sa profunda luandu-
~i viata, de~i ea il acuza de infidelitate cu Elena, interpretand gre~it un gest de
ramas bun.
Fiind o drama de idei care prezinta o con~tiinta profunda, dilematica,
"Suflete tari'.' dezvolta tipologia intelectualului lucid, inadaptat. Sunt prezentate
framantarile launtrice ale eroului, conflictul principal se petrece m planul
con~tiintei sale, ceea ce confera scrierii caracter modem.
Ioana Boiu-Dorcani
Personajul principal feminin, Ioana Boiu-Dorcani, este fiica boierului de vita
veche Matei Boiu-Dorcani. in esenta, Ioana este o visatoare, ea nu ~i-a definit exact
scopurile in viata, este o personalitate putemica ~i frapanta, o fiinta superioara, ca ~i
Andrei Pietra,ru. Modelul sau este Suzana Boiu, o inainta~a care se maritase din
marinimie cu un haiduc, salvandu-1 astfel de la condamnarea la moarte. Mandra de o
asemenea provenienta nobila, Ioana afirma: "o simt in sangele meu mai mult cape
oricare dintre stramo~i". Acest lucru ii da speranta lui Andrei, care provine dintr-o
familie de tarani.
Iatacul Ioanei evidentiaza trasaturile sale: bogatia, interesul pentru frumos ~i arta,
personalitatea complexa ~i extravaganta. Acest iatac este la catul de sus, chiar deasupra
bibliotecii, ar_e o forma de cripta ~i este in antiteza cu severitatea ~i armonia din
biblioteca: prea incarcat, prea multa culoare, prea multa risipa de dorinte, prea multa
intentie de arta, in gustul estetizant al epocii.
Patul mare ~i alb este despartit de restul incaperii printr-o draperie dubla ~i grea
de brocart albastru-inchis ~i are podeaua mai ridicata cu o treapta ~i in perete o candela
lucrata greu din argint.

incaperea din fata are peretii de un ro~u pompeian, sus cu un chenar lat de aur.
Lumina de var a lunii trece toata in iatac. Se mai pot admira:
 1. un pian mare;
2. un vas voluminos, ca o amfora orientala, cu crini ro~ii inalti;

3. o biblioteca cilindrica,;

4. un divan;
5. pema rotunda de catifea albastra, mare ca un divan;

6. portretul Suzanei Boiu mare cat o u~a;

7. tablouri pe pereti: o fata blonda, un peisaj venetian, "Flori" de Luchian;

8. caqi scumpe;
9. obiecte de arta risipite in toate paqile.
Portretul sau este, la inceput, alcatuit pe baza reproducerii unui articol de ziar,
scris de ziaristul Deciu ~i intitulat "Jupanita". Acest portret scoate in evidenta trasaturi
morale definitorii ale Ioanei: orgoliul apartenentei la o categorie sociala nobila,
infatuarea, superioritatea asumata. "O puteti vedea in fiecare zi la ora ~ase la ~osea.
Daca n-o cunoa~teti, nu cereti nimanui sa vi-o arate. 0 veti recunoa~te spontan. Trece
in goana trasurii largi ~i elegante. Are ovalul chipului prea fin, ochii prea mari, gura
prea expresiva, degetele prea subtiri. E descendenta a trei logofeti ~i patru spatari. Are
30 de ani, 10 milioane ~i nu s-a maritat inca. Dar il admira mai cu seama pe Stendhal ~i
ar vrea sa semene neaparat cu domni~oara de la Mole".
Dramaturgul realizeaza un portret direct al acestui personaj feminin in
didascalii. Aici sunt evidentiate frumusetea fizica, eleganta gesturilor ~i cea
vestimentara, feminitatea ~i sensibilitatea deosebita a eroinei. Ioana intra in scena
urmata de un servitor care duce tabloul Suzanei Boiu. "E inalta, cu parul ~i ochii negri,
alba ~i stranie. Are o eleganfa :fara maiestate ~i o nervozitate integrala de animal de
rasa. Are mi~cari feminine, dar precise. Mainile cu degetele lungi, fine ~i palide ii sunt
atat de expresieve ~i de vii de parca ar vorbi cu ele. Vorbe~te foarte repede, :fara sa
<scandeze>, da replica direct, de obicei ramanand in profil, numai cand vrea sa
accentueze ceva intoarce spontan capul ~i fixeaza cu privirea. Nu rade niciodata, dar
surade adesea, un suras nervos ~i ironic.Dao impresie de sensibilitate ~i pasiune "din
cap", care are ceva din rigiditatea ~i artificialul tulpinei de crin, poate chiar din
fragilitatea trestiei. Poarta o rochie albastra cu talia sus, o jacheta lunga, dedesubt o
bluza alba incheiata pana sub barbie, este pieptanata cu cozile incolacite strans pe
urechi".
"
In relafie cu Andrei, Ioana se dovede~te schimbatoare , interpreteaza eronat
gestul lui fafa de Elena ~i persista in eroare pana la dovada suprema, sinuciderea. El ii
este superior, Ioana dezvaluie o latura superficiala a personalitatii sale ~i pierde ~ansa
implinirii unei mari iubiri.