CONTABILITATEA STOCURILOR

Conform O.M.F.P. nr. 1.917/2005, stocurile sunt acele active circulante:

a. deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;
b. în curs de producţie în vederea vânzării;
c. sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile ce urmează a fi folosite
în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.
Stocurile sunt reprezentate de următoarele categorii: materii prime, materiale
consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, produse, animale şi
păsări, mărfuri, ambalaje, producţia în curs de execuţie, bunuri aflate în
custodie, pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi, stocuri cu o importanţă
deosebită pentru economia naţională.

Recunoaşterea în contabilitate a stocurilor de materii prime şi materiale

În instituţiile publice, datorită diversităţii activităţii şi a particularităţilor acestora, există

următoarele categorii de stocuri:
• materii prime,
• materiale consumabile,
• materiale de natura obiectelor de inventar,
• materiale rezervă de stat şi de mobilizare,
• ambalaje rezervă de stat şi de mobilizare,
• muniţie şi furnituri pentru apărare naţională, ordine publică şi siguranţă
naţională.
Materialele şi ambalajele din rezerva de stat şi de mobilizare sunt stocuri
specifice instituţiilor publice şi se constituie în vederea acoperirii unor necesităţi în
momentul producerii unui risc (inundaţii, cutremure, război).
De asemenea, tot cu titlu de particularitate în instituţiile sectorului public, se regăsesc în
reglementările contabile actuale şi alte stocuri. Acestea cuprind muniţia şi furniturile
pentru apărarea naţională, ordinea publică şi siguranţa naţională, precum şi
alte stocuri specifice instituţiilor publice.
Contabilitatea stocurilor se poate organiza fie după metoda inventarului permanent, fie
după metoda inventarului intermitent.
Datorită posibilităţii de control riguros al gestiunii stocurilor, cea mai des folosită metodă
este cea a inventarului permanent.
Metode de organizare a contabilităţii stocurilor:
metoda inventarului permanent şi metoda inventarului intermitent
Particularităţile celor două metode de organizare a contabilităţii stocurilor sunt
următoarele:

Metoda inventarului permanent Metoda inventarului intermitent

• Se recunosc în contabilitate
toate operaţiunile de intrare a • Ieşirile de stocuri se recunosc
stocurilor. în contabilitate pe baza
inventarierii stocurilor la
• Se recunosc în contabilitate
sfârşitul perioadei.
toate operaţiunile de ieşire a
stocurilor. • Ieşirile de stocuri se
determină pe baza relaţiei:
• Permite stabilirea şi
cunoaşterea în orice moment Ieşiri = Stoc iniţial + Intrări – Stoc
a stocurilor, atât cantitativ, cât final
şi valoric.

Farmacia unui spital finanţat din sursele bugetului asigurărilor de sănătate,

cod sector 05, sursa de finanţare A (integral de la buget), prezintă următoarea
situaţie a stocurilor de medicamente în luna curentă: stoc iniţial de
medicamente 200 lei, achiziţii de medicamente conform facturii în valoare de
900 lei, consum de medicamente de 600 lei, stocul final stabilit prin
inventariere de 500 lei.
Recunoaşterea stocurilor în contabilitate prin metoda inventarului permanent
• Se înregistrează achiziţia medicamentelor conform facturii:

302.09.00.05.A
401.01.00.05.A.66.01.06.01.20.04.01
„Medicamente şi = 900 lei
„Furnizori sub 1 an”
materiale sanitare”

• Se înregistrează consumul medicamentelor:

602.09.00.05.A.66.01.06.01.20.04.01 302.09.00.05.A
„Cheltuieli privind medicamentele şi = „Medicamente şi materiale 600 lei
materialele sanitare” sanitare”
Recunoaşterea stocurilor în contabilitate prin metoda inventarului intermitent
• Se înregistrează recunoaşterea la cheltuieli a stocurilor de medicamente
constatate la sfârşitul lunii anterioare pe baza inventarului:

602.09.00.05.A.66.01.06.01.20.04.01 302.09.00.05.A
„Cheltuieli privind medicamentele şi = „Medicamente şi materiale 200 lei
materialele sanitare” sanitare”

• Se înregistrează achiziţia medicamentelor:

602.09.00.05.A.66.01.06.01.20.04.01
401.01.00.05.A.66.01.06.01.20.04.01 900
„Cheltuieli privind medicamentele şi =
„Furnizori sub 1 an” lei
materialele sanitare”

• Se înregistrează stocurile de medicamente constatate la inventariere:

602.09.00.05.A.66.01.06.01.20.04.01 302.09.00.05.A
„Cheltuieli privind medicamentele şi = „Medicamente şi materiale 500 lei
materialele sanitare” sanitare”

•
Ieşiri = Stoc iniţial + Intrări – Stoc final
Ieşiri = 200 lei + 900 lei – 500 lei = 600 lei
Recunoaşterea iniţială a stocurilor de materii prime şi materiale
Stocurile necesare desfăşurării activităţilor operaţionale ale instituţiilor publice pot fi
dobândite astfel:
• prin achiziţie;
• prin producţie proprie;
• cu titlu gratuit de la terţi.
Cele trei modalităţi de intrare a stocurilor în instituţiile publice generează trei tipuri de
baze de evaluare, respectiv:
• cost de achiziţie;
• cost de producţie;
• valoare justă.
Utilizarea costului de achiziţie generează o serie de particularităţi. Aşa cum se ştie,
instituţiile publice nu sunt plătitoare de TVA pentru activitatea de bază. În această
situaţie, valoarea la care se înregistrează în contabilitate diferă, astfel:
 • pentru stocurile utilizate pentru activitatea de bază, costul de achiziţie va
cuprinde preţul de cumpărare al stocului, cheltuielile de transport, aprovizionare
şi taxa pe valoarea adăugată aferentă acestora;
• pentru stocurile utilizate în alte activităţi decât activitatea de bază, pentru care
instituţia este plătitoare de TVA, costul de achiziţie va cuprinde doar primele
două elemente.
De asemenea, o precizare importantă trebuie făcută în legătură cu cheltuielile de
transport. Astfel, în situaţia în care s-au achiziţionat mai multe tipuri de stocuri pe
aceeaşi factură, cheltuielile de transport se repartizează în funcţie de ponderea fiecărui
stoc în totalul preţului de cumpărare.
Casa de cultură X, finanţată din sursele bugetului local, cod sector 2, sursa de
finanţare A (integral de la buget), a efectuat următoarele tranzacţii:
• Achiziţia de materiale pentru curăţenie conform facturii nr. 113 în valoare de
1.000 lei, TVA 190 lei. Cheltuielile de transport sunt incluse în aceeaşi factură şi
au valoarea de 100 lei, TVA 19 lei.

Costul de achiziţie = 1.000 lei + 190 lei + 100 lei + 19 lei = 1.309 lei

302.08.00.02.A 401.01.00.02.A.67.02.03.06.20.04.01
= 1.309 lei
„Alte materiale consumabile” „Furnizori sub 1 an”

• Achiziţia de arbori ornamentali în valoare de 1.200 lei şi achiziţia de pesticide în

valoare de 400 lei pe baza facturii nr. 212. Transportul este efectuat de o
entitate specializată, conform facturii nr. 565 în valoare de 300 lei.

Pentru determinarea costului de achiziţie al fiecărei categorii de stocuri, se

determină ponderea fiecărei categorii de stocuri în totalul facturii şi apoi se
repartizează cheltuielile de transport aferente.
Ponderea arborilor ornamentali în total factură = 1.200 / 1.600 = 0,75
Ponderea pesticidelor în total factură = 400 / 1.600 = 0,25
Cheltuieli de transport aferente arborilor ornamentali = 300 lei x 0,75 = 225 lei
Cheltuieli de transport aferente pesticidelor = 300 lei x 0,25 = 75 lei
Costul de achiziţie al arborilor ornamentali = 1.200 lei + 225 lei = 1.425 lei
Costul de achiziţie al pesticidelor = 400 lei + 75 lei = 475 lei

% 401.01.00.02.A.67.02.03.06.20.04.01 1.900 lei

„Furnizori sub 1 an”
302.05.00.02.A = 1.425 lei
„Seminţe şi materiale de
plantat” 475 lei
 302.08.00.02.A
„Alte materiale consumabile”

• Achiziţia de piese de schimb în valoare de 300 lei, pe baza avizului de expediţie:

302.04.00.02.A 408.00.00.02.A.67.02.03.06.20.01.06
= 300 lei
„Piese de schimb” „Furnizori – facturi nesosite”

Achiziţia stocurilor pe bază de facturi ce cuprind reduceri

În practica de contabilitate, reducerile primite de la furnizori includ reduceri
financiare şi reduceri comerciale. Reducerile financiare se primesc de la furnizori sub
formă de sconturi de decontare pentru plata datoriilor înainte de termenul scadent.
Reducerile comerciale sunt reprezentate de rabaturi, remise şi risturne. Rabaturile se
primesc pentru defecte de calitate; remizele, pentru vânzări superioare volumului
convenit sau în cazul în care cumpărătorul are statut preferenţial; iar risturnele au în
vedere ansamblul tranzacţiilor efectuate cu acelaşi terţ, în decursul unei anumite
perioade. Reducerile comerciale se deduc pentru determinarea costului de achiziţie.
O instituţie de subordonare locală care prestează servicii de salubritate
(cod sector 02), finanţată de la bugetul local şi venituri proprii (sursa de
finanţare G Venituri proprii şi subvenţii), achiziţionează materiale pentru
curăţenie conform facturii care cuprinde: preţ de cumpărare 1.000
lei, cheltuieli de transport 100 lei, remiză 2%, risturn 0,5%, TVA 19%.
Instituţia se finanţează din sursele bugetului local şi din venituri proprii. Această
activitate este de natură economică, iar instituţia este persoană impozabilă din
punctul de vedere al TVA.
Preţ de cumpărare 1.000 lei
– Remiză 1.000 x 2% = 20 lei
– Risturn 1.000 x 0,5% = 5 lei
= Valoarea netă comercială 975 lei
+ Cheltuieli de transport 100 lei
= Cost de achiziţie 1.075 lei
+ TVA deductibilă 1.075 x 19% = 204,25 lei
= Total factură 1.279,25 lei
 • Se înregistrează achiziţia materialelor:

% 401.01.00.02.G.74.10.05.01.20.01.02 1.279,25
„Furnizori sub 1 an” lei

302.08.00.02.G 1.075 lei

„Alte materiale =
consumabile”
204,25 lei
442.06.0.02.G
„TVA deductibilă”

• Un centru de plasament finanţat de la bugetul local, cod sector 02, sursa

de finanţare A (integral de la buget), achiziţionează jucării conform
facturii care cuprinde: preţ de cumpărare 500 lei, risturn 10%, TVA
19%.
• Preţ de cumpărare 500 lei
– Reducere comercială 500 x 10% = 50 lei
= Valoarea netă comercială 450 lei
+ Taxa pe valoarea adăugată (450 x 19%) = 85,5 lei
= Cost de achiziţie 535,5 lei
• Se înregistrează achiziţia jucăriilor:

302.08.00.02.A 401.01.00.02.A.68.02.12.20.01.09
= 535,5 lei
„Alte materiale consumabile” „Furnizori sub 1 an”

Recunoașterea la ieșire a stocurilor de materii prime și materiale

Pentru evaluarea la ieșire, reglementările contabile naționale prevăd următoarele
metode:
• metoda costului mediu ponderat (CMP);
• metoda primul intrat, primul ieșit (FIFO);
• metoda ultimul intrat, primul ieșit (LIFO).
Metoda costului mediu ponderat presupune evaluarea ieșirilor de stocuri pe baza
costului mediu ponderat calculat în funcție de valoarea intrărilor de stocuri.
Această metodă poate fi utilizată în două variante:
• metoda CMP calculat pentru fiecare ieșire;
• metoda CMP calculat la sfârșitul perioadei.
De regulă, se folosește prima variantă, deoarece permite determinarea unui cost mai
aproape de valoarea intrărilor pentru fiecare ieșire.
Metoda primul intrat, primul ieșit (FIFO – first in, first out) presupune evaluarea
primului lot de stoc ieșit la valoarea primului lot intrat și, pe măsură ce acesta se
epuizează, se va trece la valoarea lotului următor. Normele naționale preferă ca
instituțiile publice să utilizeze această metodă de evaluare.
Metoda ultimul intrat, primul ieșit (LIFO – last in, first out) presupune ca pentru
evaluarea primului lot de stoc ieșit să se utilizeze valoarea ultimului lot intrat, iar pe
măsură ce acesta se epuizează, să se treacă la lotul anterior intrat.
OBSERVATIE!!!!!!Dacă, în situaţii excepţionale, se decide schimbarea metodei pentru un
anumit element de stocuri sau alte active fungibile, în notele explicative trebuie să se
prezinte următoarele informaţii:
• motivul schimbării metodei şi
• efectele sale asupra rezultatului.
O instituţie publică trebuie să utilizeze aceleaşi metode de determinare a costului pentru
toate stocurile care au natură şi utilizare similare. Pentru stocurile cu natură sau
utilizare diferită, folosirea unor metode diferite de calcul a costului poate fi justificată.

Recunoaşterea în contabilitate a materialelor de natura obiectelor de

inventar

Materialele de natura obiectelor de inventar reprezintă bunuri cu valoare mai mică decât
limita prevăzută pentru a fi considerate active fixe corporale (2.500 lei), indiferent de
durata lor de serviciu sau cu o durată mai mică de un an, indiferent de valoarea lor.
În categoria materialelor de natura obiectelor de inventar se înregistrează şi:
• lenjeria de pat, accesoriile de pat (saltele, cearceafuri);
• echipamentul şi materialul sportiv, echipamentul salvamont, inclusiv schiurile,
bocancii;
• echipamentul şi uniformele de serviciu care rămân în gestiunea instituţiei;
• echipamentul ce se acordă elevilor, studenţilor;
• benzile de magnetofon care nu se imprimă definitiv, folosite de instituţii;
• sculele şi instrumentele folosite în ateliere;
 • echipamentul de protecţie (conform reglementărilor privind securitatea şi
sănătatea în muncă, echipamentul de protecție este orice echipament destinat a
fi purtat sau mânuit de un lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori a mai
multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul
de muncă, precum şi orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a îndeplini
acest obiectiv).
În categoria materialelor de natura obiectelor de inventar se includ şi documentele
aflate în fondurile bibliotecilor. Acestea au statut de bunuri culturale comune sau
care au fost clasate în categoria bunurilor culturale şi fac parte din patrimoniul
cultural naţional mobil.
La internatul unui liceu finanţat de la bugetul local, cod sector 02, sursa de
finanţare A (integral de la buget), s-au achiziţionat de la furnizori, pe baza
facturii, saltele în valoare de 3.000 lei, iar cheltuielile de transport-
aprovizionare aferente au fost de 200 lei.
Cost de achiziţie = 3.000 lei + 200 lei = 3.200 lei

303.01.00.02.A
„Materiale de natura 401.01.00.02.A.65.02.11.03.20.05.03
= 3.200 lei
obiectelor de inventar „Furnizori sub 1 an”
în magazie”

Se dau în folosinţă, în cadrul căminului instituţiei, saltele în valoare de 2.800 lei:

303.02.00.02.A 303.01.00.02.A
„Materiale de natura „Materiale de natura
= 2.800 lei
obiectelor de inventar obiectelor de inventar
în folosinţă” în magazie”

Primăria oraşului Z, cod sector 02, sursa de finanțare A, trimite terţilor, spre
recondiţionare, o statuie în valoare de 2.000 de lei. Ulterior, primeşte statuia
recondiţionată şi factura pentru lucrarea efectuată în valoare de 400 lei.
• Se înregistrează trimiterea spre recondiţionare a statuii:

351.02.00.02.A 303.02.00.02.A
„Materiale de natura „Materiale de natura
= 2.000 lei
obiectelor de inventar obiectelor de inventar
aflate la terţi” în folosinţă”

• Se înregistrează primirea statuii recondiţionate şi a facturii:

 303.02.00.02.A % 2.400 lei
„Materiale de natura obiectelor
de inventar în folosinţă” 2.000 lei
351.02.00.02.A
= „Materiale de natura obiectelor de
inventar aflate la terţi”
400 lei

401.01.00.02.A.67.02.03.12.20.05.30
„Furnizori sub 1 an”

Universitatea X, finanțată de la bugetul de stat, cod sector 01, sursa de

finanțare A, achiziţionează echipament de protecție conform facturii în
valoare de 2.400 lei, respectiv mantale impermeabile în valoare de
2.000 lei și cizme de cauciuc în valoare de 400 lei.
Echipamentul de protecţie se dă în folosinţă personalului administrativ.
• Se înregistrează achiziţia materialelor de natura obiectelor de inventar:

% 401.01.00.01.A.60.01.25.20.05.01 2.400 lei

„Furnizori sub 1 an”
2.000 lei
303.01.00.01.A
„Materiale de natura obiectelor
de inventar în magazie/
=
Mantale impermeabile”
400 lei
303.01.00.01.A
„Materiale de natura obiectelor
de inventar în
magazie/Cizme de cauciuc”

• Se înregistrează darea în folosinţă a materialelor de natura obiectelor de

inventar:

303.02.00.01.A 303.01.00.01.A
„Materiale de natura obiectelor „Materiale de natura obiectelor
= 2.000 lei
de inventar în folosinţă/Mantale de inventar în magazie/Mantale
impermeabile” impermeabile”

303.02.00.01.A = 303.01.00.01.A 400 lei

„Materiale de natura obiectelor „Materiale de natura obiectelor
 de inventar în de inventar
folosinţă/Cizme de cauciuc” în magazie/Cizme de cauciuc”

• Clubul elevilor, finanțat din bugetul local, cod sector 02, sursa de
finanțare A, scoate din evidenţă scaune uzate în valoare de 300 lei:

603.00.00.02.A.65.02.50.20.05.30 303.02.00.02.A
„Cheltuieli privind materialele = „Materiale de natura obiectelor 300 lei
de natura obiectelor de inventar”” de inventar în folosinţă”

Recunoaşterea în contabilitate a stocurilor primite cu titlu gratuit

O policlinică finanțată din bugetul fondului de sănătate primeşte de la o
companie farmaceutică o donaţie sub formă de materiale sanitare, donaţie
evaluată la suma de 10.000 lei:

779.01.09.05.A
302.09.00.05.A
„Venituri, bunuri și servicii
„Medicamente şi = 10.000 lei
primite cu titlu gratuit –
materiale sanitare”
alte operațiuni”

Recunoaşterea în contabilitate a stocurilor obţinute din dezmembrări

O instituţie care activează în cadrul administraţiei publice locale, cod sector
02, finanţată integral din venituri proprii, recuperează piese de schimb în
valoare de 400 lei din dezmembrarea unui mijloc de transport.

791.00.00.02.F
302.04.00.02.F
= „Venituri din valorificarea unor 400 lei
„Piese de schimb”
bunuri ale statului“

Recunoaşterea în contabilitate a transferului de stocuri între instituţii

O instituţie publică, cod sector 05 (bugetul fondului de şomaj), sursa de
finanţare A (integral de la buget), primeşte de la ordonatorul ierarhic
superior 5 birouri în valoare totală de 2.500 lei, conform documentelor de
transfer:

303.01.00.05.A
„Materiale de natura obiectelor
de inventar în magazie”
779.01.01.05.A
„Venituri, bunuri și servicii
= primite cu titlu gratuit – transfer 2.500 lei
active fixe și stocuri între
instituții publice”
O instituţie publică, cod sector 02 (bugetul local), sursa de finaţare G (venituri proprii şi
subvenţii), primeşte de la o altă instituţie publică, ambele subordonate aceluiaşi
ordonator principal, rechizite în valoare de 500 lei, conform documentelor de transfer:

779.01.01.02.G
„Venituri, bunuri și servicii
302.08.00.02.G
= primite cu titlu gratuit – 500 lei
„Alte materiale consumabile”
transfer active fixe și stocuri
între instituții publice”

Recunoaşterea în contabilitate a bunurilor confiscate

Bunurile confiscate şi intrate în proprietatea privată a statului sunt evaluate de către o
comisie de evaluare, ulterior fiind valorificate de direcţiile generale ale finanţelor publice
judeţene sau a municipiului Bucureşti. Aceste bunuri sunt recunoscute în contabilitate
ca o datorie faţă de buget în contul 448.01 „Alte datorii faţă de buget”.
În urma unui control, autoritatea vamală (cod sector 02 – bugetul local,
sursa de finanțare A Integral de la buget) a confiscat bunuri ce au fost
evaluate de comisia de evaluare la suma de 40.000 de lei.
Bunuri confiscate în valoare de 35.000 lei sunt vândute conform facturii în
valoare de 36.000 lei, TVA 19%, care se încasează. Restul bunurilor sunt
transferate la o entitate, pentru depozitare.
• Se înregistrează confiscarea bunurilor şi intrarea lor în proprietatea privată a
statului:

349.00.00.02.A
„Bunuri confiscate sau intrate,
potrivit legii, în proprietatea
privată a unităţilor administrativ-
teritoriale”
104.01.03.02.A
„Fondul bunurilor care alcătuiesc
domeniul privat al unităţilor
administrativ-teritoriale –
= reprezentând bunuri confiscate 40.000 lei
sau intrate, potrivit legii, în
proprietatea privată a unităților
administrativ-teritoriale, altele
decât active fixe”

• Se înregistrează valorificarea bunurilor conform facturii:

411.01.01.02.A.35.02.03 % 42.840 lei

„Clienţi cu termen sub 1 an”
= 36.000 lei
448.01.00.02.A
„Alte datorii faţă de buget” 6.840 lei
 442.07.00.02.A
„TVA colectată”

• Se înregistrează descărcarea gestiunii pentru bunurile vândute:

104.01.03.02.A
„Fondul bunurilor care alcătuiesc
domeniul privat al unităţilor
349.00.00.02.A
administrativ-teritoriale –
„Bunuri confiscate sau intrate,
reprezentând bunuri confiscate
= potrivit legii, în proprietatea 35.000 lei
sau intrate, potrivit
privată a unităţilor
legii, în proprietatea privată a
administrativ-teritoriale”
unităților administrativ-
teritoriale,
altele decât active fixe”

• Se înregistrează încasarea facturii:

557.01.01.02.A
„Disponibil în lei din
411.01.01.02.A.35.02.03
valorificarea bunurilor intrate = 42.840 lei
„Clienţi cu termen sub 1 an”
în proprietatea privată a
statului la trezorerie”

• Se înregistrează transferul bunurilor pentru depozitare:

349.00.00.02.A
„Bunuri confiscate sau intrate, 359.00.00.02.A
potrivit legii, în proprietatea = „Bunuri în custodie sau în 5.000 lei
privată a unităţilor consignaţie la terţi”
administrativ-teritoriale”

Recunoaşterea în contabilitate a stocurilor constatate plus la inventariere

Stocuri provenite din achiziții
În urma inventarierii magaziei de alimente, un spital (cod sector 01 – bugetul
de stat, sursa de finaţare A Integral de la buget) a constatat un plus de făină,
evaluat la suma de 200 lei. Recunoaşterea în contabilitate este următoarea:
 602.08.00.01.A.66.01.06.01.20.03.01
302.08.00.01.A
= „Cheltuieli cu alte materiale 200 lei
„Alte materiale consumabile”
consumabile”

Stocuri provenite din producţie proprie:

În cadrul unui institut de cercetări agrosilvice, cod sector 01, sursa de
finanţare F, se constată plus la inventar 30 de cutii de răsaduri obţinute din
producţie proprie, evaluate la valoarea totală de 200 lei.

345.00.00.01.F 709.00.00.01.F
= 200 lei
„Produse finite” „Variaţia stocurilor”

Recunoaşterea în contabilitate a stocurilor constatate minus la inventariere

şi imputabile
Imputarea minusurilor constatate în gestiune se efectuează la valoarea de înlocuire
(actuală). Imputaţia bunului se recunoaşte în contabilitate diferit, în funcţie de sursa de
finanţare a acestuia.
Astfel, dacă bunul achiziţionat a fost finanţat din surse proprii, valoarea de înlocuire se
recunoaşte în contabilitate în contul 751 „Venituri din vânzări de bunuri și
servicii”.
Dacă bunul achiziţionat a fost finanţat din surse publice, diferenţa dintre valoarea
actuală şi valoarea contabilă a bunului imputat reprezintă o datorie faţă de buget şi se
recunoaşte în contabilitate în contul 448.01.00 „Alte datorii față de buget”.
Cazul în care bunul constatat lipsă a fost achiziţionat din venituri proprii
La inventarul efectuat la 31.12.N, la editura unei universităţi (cod sector 01 –
bugetul de stat, sursa de finanțare E Activități finanțate integral din venituri
propria s-a constatat lipsa a 10 topuri de hârtie.
Valoarea contabilă a topurilor de hârtie este de 100 lei. Lipsa se imputa
angajatului în gestiunea căruia se află topurile de hârtie, la valoarea actuală
(valoarea de înlocuire) de 150 lei, TVA 19%. Contravaloarea imputaţiei se
imputa pe statul de plată a salariilor.

• Se înregistrează lipsa topurilor de hârtie:

 602.08.00.01.E.65.01.06.01.20.01.01
302.08.00.01.E
„Cheltuieli cu alte materiale = 100 lei
„Alte materiale consumabile”
consumabile”

• Se înregistrează imputarea lipsei persoanei vinovate:

428.01.02.01.E 751.01.00.01.E.33.10.50
„Alte creanţe în legătură cu = „Venituri din prestări de servicii și 178,5 lei
personalul sub 1 an” alte activități”

• Se înregistrează reţinerea imputației pe statul de plată:

428.01.02.01.E
421.00.00.01.E.65.01.06.01.10.01.01
= „Alte creanţe în legătură cu 178,5 lei
„Personal – salarii datorate”
personalul sub 1 an”

Cazul în care bunul constatat lipsă a fost achiziţionat din surse publice
La inventarul efectuat la 31.12.N, la un spital (cod sector 01 – bugetul de
stat, sursa de finanțare A Integral de la buget) s-a constatat lipsa unei
imprimante. Valoarea contabilă a imprimantei este de 400 lei. Aceasta se
impută angajatului în gestiunea căruia se află, la valoarea actuală (valoarea
de înlocuire) de 500 lei, TVA 19%. Gestionarul depune contravaloarea
imputaţiei în numerar.
• Se înregistrează lipsa imprimantei:

603.00.00.01.A.66.01.06.01.20.05.03 303.02.00.01.A
„Cheltuieli privind materialele = „Materiale de natura obiectelor 400 lei
de natura obiectelor de inventar” de inventar în folosinţă”

• Se înregistrează imputarea lipsei persoanei vinovate:

428.01.02.01.A % 595 lei

„Alte creanţe în legătură cu
personalul sub 1 an 500 lei
751.01.00.01.A.33.01.50
= „Venituri din prestări de servicii și
alte activități”
95 lei

448.01.00.01.A
„Alte datorii faţă de buget”

• Se înregistrează încasarea imputaţiei în numerar:

 428.01.02.01.A
531.01.01.01.A.33.01.50
= „Alte creanţe în legătură cu 595 lei
„Casa în lei”
personalul sub 1 an”

• Se înregistrează depunerea numerarului în contul deschis la trezorerie:

581.01.01.01.A
„Viramente interne –
activitatea operațională”
531.01.01.01.A.33.01.50
= 595 lei
„Casa în lei”

581.01.01.01.A
520.01.00.01.A.33.01.50
= „Viramente interne – 595 lei
„Disponibil al bugetului de stat”
activitatea operațională”

• Se înregistrează plata obligaţiei la buget:

448.01.00.01.A 770.00.00.01.A.66.01.06.01.20.30.30
= 95 lei
„Alte datorii faţă de buget” „Finanţarea de la buget”

Recunoaşterea în contabilitate a stocurilor obţinute în urma unui proces de

producţie

Stocurile ce se obţin în urma unui proces de producţie se regăsesc în instituţie sub

forma:
• producţiei în curs de execuţie (producţiei neterminate);
• produselor finite;
• semifabricatelor;
• produselor reziduale.
În contabilitate, stocurile rezultate dintr-un proces de producţie se evaluează la nivelul
costului efectiv de producţie. Costul de producţie cuprinde totalitatea cheltuielilor
(directe şi indirecte) operaţionale care participă sau concură la obţinerea produsului
finit.

În cazul în care nu se poate determina costul efectiv până în momentul terminării şi

predării la magazie a produselor finite, se utilizează costul standard.
Costul standard reprezintă un cost antecalculat pe baza nivelurilor normale ale
materialelor şi consumabilelor, manoperei, eficienţei şi capacităţii de producţie.
În acest caz, este necesar ca, la finele lunii, să se determine şi să se înregistreze în
contabilitate diferenţele de preţ la produse finite.
Diferenţele de preţ aferente produselor obținute, recunoscute în
contabilitate, pot fi favorabile sau nefavorabile, astfel:
• costul standard este mai mare decât costul efectiv, atunci diferenţele de preţ
sunt favorabile;
• costul standard este mai mic decât costul efectiv, atunci diferenţele de preţ sunt
nefavorabile.
În acest sens, se parcurg următoarele etape:
• Se determină coeficientul de repartizare:

• Se determină diferenţele de preţ aferente stocurilor ieşite:

Diferenţele de preţ sunt evidenţiate în contul 348 „Diferenţe de preţ la produse”.

Este cont rectificativ. În debit se înregistrează diferenţele nefavorabile aferente
stocurilor intrate şi diferenţele favorabile aferente stocurilor ieşite.
În credit se înregistrează diferenţele favorabile aferente stocurilor intrate şi
diferenţele nefavorabile aferente stocurilor ieşite.

Soldul conturilor reflectă diferenţele de preţ favorabile/nefavorabile aferente stocurilor

existente.
Recunoaşterea în contabilitate a obţinerii şi descărcării din gestiune de
produse finite la cost efectiv
O instituţie publică finanţată din venituri proprii (cod sector 02 – buget local,
sursa de finanțare F Integral din venituri proprii) obţine produse finite în
cursul perioadei în valoare de 10.000 lei cost efectiv, din care vinde produse
finite la cost efectiv de 8.000 lei, preţ de vânzare conform facturii 12.000 lei.
• Se înregistrează obţinerea produselor finite:

345.00.00.02.F 709.00.00.02.F
= 10.000 lei
„Produse finite” „Variaţia stocurilor”

• Se înregistrează vânzarea produselor finite conform facturii:

751.01.00.02.F.33.10.16
411.01.01.02.F.33.10.16
= „Venituri din prestări de servicii și 12.000 lei
„Clienţi cu termen sub 1 an”
alte activități”

• Se înregistrează descărcarea din gestiune a produselor finite:

709.00.00.02.F 345.00.00.02.F
= 8.000 lei
„Variaţia stocurilor” „Produse finite”

• Se încasează factura:

560.01.01.02.F.33.10.16
„Disponibil al instituţiilor
411.01.01.02.F.33.10.16
publice finanţate integral 12.000
= „Clienţi cu termen sub 1
din venituri proprii – lei
an”
disponibil curent la
trezorerie”
Recunoașterea în contabilitate a obținerii și descărcării din gestiune a
produselor finite la cost standard
La începutul lunii, în conturile de produse finite și diferențe de preț la
produse, o instituție publică (cod sector 2 – buget local, sursa de finanțare
Integral venituri proprii) prezintă următoarea situație:

În cursul lunii, s-au obținut produse finite la cost standard de 12.000 lei și s-au vândut
produse finite la cost standard de 14.000 lei, preț de vânzare de 18.000 lei, conform fac
turii. La finele lunii se determină costul efectiv al produselor finite realizate în cursul
lunii, de 11.000 lei.
• Se înregistrează obținerea de produse finite la cost standard:

345.00.00.02.F 709.00.00.02.F
= 12.000 lei
„Produse finite“ „Variația stocurilor“

•
• Se înregistrează vânzarea produselor finite conform facturii:

751.01.00.02.F.33.10.16
411.01.01.02.F.33.10.16
= „Venituri din prestări de servicii și 18.000 lei
„Clienţi cu termen sub 1 an”
alte activități”

• Se înregistrează descărcarea din gestiune a produselor finite vândute, la cost

standard:

709.00.00.02.F 345.00.00.02.F
= 14.000 lei
„Variaţia stocurilor” „Produse finite”

• Se înregistrează diferențele de preț aferente produselor finite obținute:

Diferențe de preț = 12.000 lei – 11.000 lei = 1.000 lei ➯ diferență favorabilă,
deoarece costul standard de 12.000 este mai mare decât costul efectiv de
11.000.

348.00.00.02.F 709.00.00.02.F
= 1.000
„Diferențe de preț la produse” „Variația stocurilor”

• Se calculează și se înregistrează diferențele de preț aferente produselor finite

vândute:

709.00.00.02.F 348.00.00.02.F
= 1.400
„Variația stocurilor” „Diferențe de preț la produse”

• Se înregistrează repartizarea variației stocurilor și determinarea soldurilor finale

ale conturilor de produse:

709.00.00.02.F 121.00.00.02.F
= 1.600
„Variația stocurilor” „Rezultatul patrimonial”

• Costul efectiv al produselor finite rămase în stoc este de 1.000 lei – 100 lei
(diferența favorabilă în chenar), adică de 900 lei.
• O instituţie de învăţământ preuniversitar (cod sector 02 – buget local, sursa de
finanțare G Venituri proprii și subvenții) evidenţiază stocurile de produse finite
din cadrul cantinei, la cost standard. În cursul lunii, instituţia obţine preparate la
 cost standard în valoare de 900 lei. Ulterior, vinde preparatele cu încasare în
numerar, la preţul de vânzare 1.200 lei, TVA 19%. La sfârşitul lunii se calculează
costul efectiv al preparatelor obţinute în cursul lunii, 960 lei.
Activitatea desfăşurată de cantină se autofinanţează, este de natură economică,
iar instituţia este persoană impozabilă din punctul de vedere al TVA.
• Se înregistrează obţinerea de preparate, valoarea la cost standard 900 lei:

345.00.00.02.G 709.00.00.02.G
= 900 lei
„Produse finite” „Variaţia stocurilor”

• Se înregistrează vânzarea preparatelor cu încasare în numerar, preţ de vânzare

12.000 lei, TVA 19%:

531.01.01.02.G.33.10.16 % 1.428 lei

„Casa în lei”
1.200 lei
751.01.00.02.G.33.10.16
= „Venituri din prestări de servicii și
alte activități”
228 lei
442.07.00.02.G
„TVA colectată”

• Se înregistrează descărcarea gestiunii pentru preparatele vândute, la costul

standard 720 lei:

709.00.00.02.G 345.00.00.02.G
= 720 lei
„Variaţia stocurilor” „Produse finite”

• Se înregistrează diferenţele de preţ aferente produselor finite obţinute:

Cost standard 900 lei < Cost efectiv de producţie 960 lei
➜ Diferenţe de preţ nefavorabile 60 lei

348.00.00.02.G 709.00.00.02.G
= 60 lei
„Diferenţe de preţ la produse” „Variaţia stocurilor”

• Se înregistrează diferenţele de preţ aferente preparatelor vândute:

o Se calculează coeficientul de repartizare a diferenţelor de preţ:
 • Se calculează diferenţele de preţ aferente preparatelor vândute:

720 lei x 7% = 50,4 lei

709.00.00.02.G 348.00.00.02.G
= 50,4 lei
„Variaţia stocurilor” „Diferenţe de preţ la produse”

Recunoaşterea în contabilitate a stocurilor destinate vânzării

Stocurile destinate vânzării cuprind:

• mărfurile şi
• ambalajele achiziţionate de instituţie în vederea revânzării sau obţinute din
producţie proprie şi destinate desfacerii în reţeaua magazinelor proprii.
Baza de evaluare a stocurilor destinate vânzării poate fi costul de achiziţie sau preţul de
vânzare cu amănuntul.
Recunoaşterea în contabilitate a mărfurilor la cost de achiziţie
Costul de achiziţie cuprinde:
• preţul de cumpărare al mărfii,
• cheltuielile de transport-aprovizionare şi
• eventualele cheltuieli de încărcare-descărcare, manipulare.
Reducerile comerciale, rabaturile şi alte elemente similare se deduc pentru
determinarea costului de achiziţie.
O instituţie publică (cod sector 02 buget local, sursa de finanţare F Integral din venituri
proprii) achiziţionează, conform facturii, mărfuri, 100 bucăţi, cost de achiziţie unitar 100
lei, TVA 19%. Ulterior, vinde, conform facturii, mărfuri în valoare de 8.000 lei cost de
achiziţie. Instituţia practică un adaos comercial de 25%.
Pentru stabilirea preţului de vânzare se calculează adaosul comercial aferent mărfurilor
vândute, astfel:
Adaos comercial (AC) = Cost de achiziţie x Adaos comercial
AC = 8.000 lei x 25% = 2.000 lei
Venit din vânzarea mărfurilor = Cost de achiziţie + Adaos comercial
Venit din vânzarea mărfurilor = 8.000 + 2.000 = 10.000 lei
TVA colectată = 10.000 x 19% = 1.900 lei
• Se înregistrează achiziţia mărfurilor:
 % 401.01.00.01.A.60.01.25.20.05.01 11.900
„Furnizori sub 1 an” lei

371.00.00.02.F 10.000
lei
„Mărfuri” =

442.06.00.02.F 1.900
„TVA deductibilă” lei

• Se înregistrează vânzarea mărfurilor conform facturii:

411.01.01.02.F.33.10.16 % 11.900 lei

„Clienţi cu termen sub 1
an” 10.000 lei
751.01.00.02.F.33.10.16
= „Venituri din prestări de
servicii şi alte activităţi”
1.900 lei

442.07.00.02.F
„TVA colectată”

• Se înregistrează descărcarea gestiunii pentru mărfurile vândute:

607.00.00.02.F.86.10.02.20.03.01 371.00.00.02.F 8.000

=
„Cheltuieli privind mărfurile” „Mărfuri” lei

O instituţie publică (cod sector 02 buget local, sursa de finanţare E

Activităţi finanţate integral din venituri proprii) achiziţionează pentru
cantina sa mărfuri conform facturii care cuprinde: preţ de cumpărare 600
lei, cheltuieli de transport 50 lei, reducere comercială 10%.
Ulterior, la cantina entităţii se vând mărfurile integral, cu încasare în numer
ar. Adaosul comercial practicat de entitate este de 30%. Numerarul se dep
une în contul de disponibil din venituri proprii. Instituţia evaluează stocurile
de mărfuri la costul de achiziţie. Instituţia se finanţează integral din venituri
proprii. Această activitate este de natură economică, iar instituţia este
persoană impozabilă din punctul de vedere al TVA.
• Se înregistrează achiziţia mărfurilor:

Preţ de cumpărare 600 lei

– Reducere comercială 600 x 10% = 60 lei
= Valoarea netă comercială 540 lei
+ Cheltuieli de transport 50 lei
= Cost de achiziţie 590 lei
+ TVA deductibilă 590 x 19% = 112,1 lei
= Total factură 702,1 lei

% 401.01.00.02.E.67.10.03.09.20.03.01 702,1
„Furnizori sub 1 an” lei

371.00.00.02.E 590 lei

„Mărfuri” =

112,1
442.06.00.02.E lei
„TVA deductibilă”

• Se înregistrează vânzarea mărfurilor:

+ Cost de achiziţie 590 lei

+ Adaos comercial 590 x 30% = 177 lei
= Preţ de vânzare fără TVA 767 lei
+ TVA colectată 767 x 19% = 145,73 lei
= Preţ de vânzare cu TVA 912,73 lei

531.01.01.02.E.33.10 % 912,73
„Casa în lei” lei

751.01.00.02.E.33.10.16 767 lei

„Venituri din prestări de
= servicii şi alte activităţi”

442.07.00.02.E 145,73
„TVA colectată” lei

• Se înregistrează descărcarea gestiunii pentru mărfurile vândute:

 607.00.00.02.E.67.10.03.09.20.03.01 371.00.00.02.E
= 590 lei
„Cheltuieli privind mărfurile” „Mărfuri”

• Se înregistrează depunerea numerarului în contul deschis la trezorerie:

581.01.01.02.E
„Viramente interne –
activitatea operaţională”
531.01.01.02.E.33.10.16
= 912,73 lei
„Casa în lei”

562.01.01.02.E.33.10.16
„Disponibil al activităţilor
581.01.01.02.E
finanţate integral din
= „Viramente interne – 912,73 lei
venituri proprii –
activitatea operaţională”
Disponibil curent la
trezorerie”

Evaluarea mărfurilor la preț de vânzare cu amănuntul

În rețeaua comercială cu amănuntul, mărfurile se evaluează în contabilitate la preț de
vânzare cu amănuntul. Prețul de vânzare cu amănuntul cuprinde:
• costul de achiziție al mărfurilor,
• adaosul practicat de unitate și
• cota de TVA aferentă prețului de vânzare.
Pva = Ca + Adaos comercial + TVA aferentă prețului de vânzare
Prețul de vânzare cu amănuntul se înregistrează în contul 371 „Mărfuri“, în momentul
achiziționării acestora de la terți (furnizori).
Diferența între prețul de vânzare cu amănuntul și prețul de vânzare este tocmai
valoarea TVA. Adaosul comercial este marja adăugată la costul de achiziție al mărfurilor
pentru determinarea prețului de vânzare. Prețul de vânzare se calculează astfel:
PV = (Ca x Ad.com %) + Ca
în care:
PV – preț de vânzare Ca – cost de achiziție
O cantină ce funcționează în cadrul unei universități (cod sector 01, sursa de finanțare F
Integral din venituri proprii) achiziționează mărfuri la cost de achiziție de 10.000 lei,
adaosul comercial practicat fiind de 25%, TVA 19%. În cursul lunii se vând mărfuri la pr
eț de vânzare de 14.000 lei.

Determinarea prețului de vânzare cu amănuntul:

o cost de achiziție 10.000 lei
o adaos comercial (25%) 2.500 lei
o preț de vânzare 12.500 lei
o TVA neexigibilă (19%) 2.375 lei
o preț de vânzare cu amănuntul 14.875 lei
• Se înregistrează achiziţia mărfurilor conform facturii:

% 401.01.00.01.F.65.10.11.04.20.03.01 11.900
„Furnizori sub 1 an” lei

371.00.00.01.F 10.000
„Mărfuri” lei
=

442.06.00.01.F 1.900
„TVA deductibilă” lei

• Se înregistrează adaosul comercial şi TVA neexigibilă aferente mărfurilor

achiziţionate:

371.00.00.01.F % 4.875 lei

„Mărfuri”
2.500 lei

378.00.00.01.F
„Diferenţe de preţ la
mărfuri”
=

442.08.03.01.F 2.375 lei

„Taxa pe valoarea
adăugată neexigibilă –
aferentă stocurilor de
mărfuri”

• Se înregistrează vânzarea mărfurilor conform facturii:

 411.01.01.01.F.33.10.16 % 14.000 lei
„Clienţi cu termen sub 1
an” 11.764,76 lei
751.01.00.01.F.33.10.16
= „Venituri din prestări de
servicii şi alte activităţi”
2.235,24 lei

442.07.00.01.F
„TVA colectată”

• Pentru determinarea TVA colectate aferente mărfurilor vândute se utilizează

procedeul sutei adăugate:

Pentru descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute trebuie stabilit adaosul

comercial aferent mărfurilor vândute. Formula de calcul este următoarea:

Adaosul comercial aferent vânzărilor = 11.764,76 x 0,19 = 2.235,30 lei

Costul de achiziţie aferent mărfurilor vândute = 11.764,76 – 2.235,30 = 9.529,46 lei
• Se înregistrează descărcarea gestiunii pentru mărfurile vândute:

% 371.00.00.01.F 14.000 lei

„Mărfuri”
= 2.235,30 lei

2.235,24 lei
 378.00.00.01.F
„Diferenţe de preţ la mărfuri”
442.08.03.01.F
„Taxa pe valoarea adăugată
neexigibilă – aferentă stocurilor de 9.529,46 lei
mărfuri”
607.00.00.01.F.65.10.11.04.20.03.01
„Cheltuieli privind mărfurile”

Stocurile de materiale aflate la terți spre prelucrare

La nivelul instituțiilor publice, stocurile trimise spre prelucrare la terți se referă, în
principal, la:
• materii și materiale date spre prelucrare sau păstrare către terți;
• materialele aflate pentru prezentare în standuri și expoziții;
• animalele și păsările trimise la terți.
Materiile și materialele aflate la terți se înregistrează la nivelul costului de achiziție
recunoscut în contabilitate pentru stocurile trimise spre prelucrare la terți sau pentru
prezentare la standuri și expoziții.
Cheltuielile de prelucrare facturate de furnizor se vor reflecta în contabilitate ca datorie
a instituției față de acesta, în contul 401 „Furnizori”.
O instituție publică (cod sector 01 bugetul de stat, sursa de finanțare A Integral de la
buget) trimite spre prelucrare la terți țesătură în valoare de 800 lei pentru
confecționarea unor halate de protejare a îmbrăcămintei. Furnizorul facturează pentru
serviciul prestat suma de 600 lei.
• Se înregistrează trimiterea spre prelucrare a materiilor prime:

351.01.00.01.A
„Materii şi materiale
aflate la terţi”
301.00.00.01.A
= 800 lei
„Materii prime”

• Se înregistrează primirea halatelor (obiecte de inventar) şi a facturii furnizorului:

= % 1.400 lei
 351.01.00.01.A 800 lei
303.01.00.01.A „Materii şi materiale aflate la
„Materiale de natura terţi”
obiectelor de inventar în 600 lei
magazie” 401.01.01.A.66.01.10.20.05.01
„Furnizori sub 1 an”

• În urma dezmembrării activelor fixe corporale de natura aparaturii birotice s-au

obținut piese de schimb în valoare de 7.000 lei. Ulterior, instituția le trimite spre
asamblare unei firme specializate, obținând computere în valoare de 13.000 lei.
Instituţia publică activează în sectorul culturii (cod sector 01 bugetul de stat,
sursa de finanţare A Integral de la buget).
• Se înregistrează obţinerea de piese de schimb din dezmembrare:

791.00.00.01.A.39.01.50
302.04.00.01.A
= „Venituri din valorificarea 7.000 lei
„Piese de schimb”
unor bunuri ale statului”

• Se înregistrează trimiterea spre prelucrare a pieselor de schimb:

351.01.00.01.A
302.04.00.01.A
„Materii şi materiale aflate la = 7.000 lei
„Piese de schimb”
terţi”

• Se înregistrează recepţionarea computerelor:

214.00.00.01.A % 13.000
„Mobilier, lei
aparatură birotică,
echipamente de 351.01.00.01.A 7.000
protecţie a „Materii şi materiale aflate la lei
=
valorilor umane şi terţi”
materiale şi alte
6.000
active fixe
404.01.01.A.67.01.03.01.71.01.03 lei
corporale”
„Furnizori sub 1 an”
Materiale utilizate de instituții pentru cercetare sau pentru reprezentare

Din punct de vedere contabil, animalele sunt considerate stocuri. În general, instituțiile
publice utilizează astfel de „stocuri” în cazul în care acestea au ca obiect de activitate:
• cercetări în ramura zootehniei,
• cercetări legate de obținerea de medicamente,
• instituții de spectacole (circul),
• grădinile zoologice.
În acest caz, instituțiile pot folosi animalele și pentru microproducție.
O instituţie publică (cod sector 02 bugetul local, sursa de finanţare A Integral de
la buget) achiziţionează animale tinere de la furnizori, conform facturii în valoare de
2.500 lei, şi obţine din prăsilă (producţie proprie) animale evaluate la 800 lei. Soldul
iniţial al animalelor tinere la începutul perioadei era de 80.000 lei.
• Se înregistrează achiziţia animalelor conform facturii:

361.00.00.02.A 401.01.00.02.A.65.02.04.02.20.03.01 2.500

=
„Animale şi păsări” „Furnizori sub 1 an” lei

• Se înregistrează obţinerea animalelor din prăsilă:

361.00.00.02.A 709.00.00.02.A
= 800 lei
„Animale şi păsări” „Variaţia stocurilor”

În cursul perioadei de gestiune s-au consumat furaje pentru hrana animalelor în valoare
de 500 lei, înregistrându-se şi sporul în greutate.
• Se înregistrează consumul de furaje:

602.06.00.02.A.65.02.04.02.20.03.02 302.06.00.02.A 500

=
„Cheltuieli privind furajele” „Furaje” lei

• Se înregistrează sporul animalelor în greutate:

361.00.00.02.A 709.00.00.02.A
= 500 lei
„Animale şi păsări” „Variaţia stocurilor”

În cursul perioadei, un liceu agricol (cod sector 02 bugetul local, sursa de finanţare A
Integral de la buget) trimite la terţi, pentru sacrificare şi prelucrare, animale în valoare
de 2.300 lei. Ulterior, primeşte produsele prelucrate de furnizor şi factura de
prelucrare în valoare de 1.900 lei. Produsele prelucrate sunt destinate cantinei liceului
care funcţionează pe baza autofinanţării.
• Se înregistrează trimiterea animalelor spre sacrificare şi prelucrare:

356.00.00.02.E 361.00.00.02.E
= 2.300 lei
„Animale aflate la terţi” „Animale şi păsări”

• Se înregistrează primirea produselor destinate cantinei:

4.200
% lei

2.300
302.07.00.02.E lei
= 356.00.00.02.E
„Hrană” „Animale aflate la terţi”
401.01.00.02.E.65.10.11.03.20.03.01 1.900
„Furnizori sub 1 an” lei

O instituţie publică (cod sector 02 bugetul local), finanţată integral din venituri proprii
(sursa de finanţare F), vinde unui client animale obţinute din producţie proprie, la preţ
de vânzare de 8.400 lei, valoarea la preţ de înregistrare a acestora fiind de 6.300 lei
• Se înregistrează vânzarea animalelor obţinute din producţie proprie:

751.01.00.02.F.33.10.16
411.01.01.02.F.33.10.16
= „Venituri din prestări de 8.400 lei
„Clienţi cu termen sub 1 an”
servicii şi alte activităţi”

• Se înregistrează descărcarea gestiunii pentru animalele vândute:

709.00.00.02.F 361.00.00.02.F
= 6.300 lei
„Variaţia stocurilor” „Animale şi păsări”

Ajustări pentru deprecierea stocurilor

La finele anului, înainte de întocmirea situațiilor financiare, instituțiile publice efectuează

inventarierea generală a activelor și capitalurilor instituției. În urma acestei operații, se
pot constata deprecieri de valoare, care se înregistrează în contabilitate drept
ajustări pentru depreciere.
Ajustările pentru deprecierea stocurilor se constituie pentru deprecierea reversibilă a
valorii stocurilor.
Ajustările pentru deprecierea stocurilor se recunosc la momentul constituirii/majorării în
conturile de cheltuieli.
În situația în care ajustarea devine total sau parțial fără obiect, întrucât motivele care
au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o oarecare măsură, atunci
acea ajustare trebuie diminuată sau anulată printr-o reluare corespunzătoare la venituri.
În situația în care se constată o depreciere suplimentară față de cea care a fost
reflectată, ajustarea trebuie majorată.
Ajustările pentru deprecierea stocurilor sunt evidențiate în grupa 39 Ajustări
pentru deprecierea stocurilor și producției în curs de execuție. În această grupă se
includ următoarele conturi:

391 „Ajustări pentru deprecierea materiilor prime”;

392 „Ajustări pentru deprecierea materialelor”;
393 „Ajustări pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie”;
394 „Ajustări pentru deprecierea produselor”;
395 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi”;
396 „Ajustări pentru deprecierea animalelor”;
397 „Ajustări pentru deprecierea mărfurilor”;
398 „Ajustări pentru deprecierea ambalajelor”.
Conturile de mai sus au funcție contabilă de pasiv. În creditul conturilor se înregistrează
ajustările pentru deprecierea stocurilor de materii prime constituite sau suplimentate,
potrivit legii, iar în debit, diminuarea sau anularea acestora.
Conturile din grupa 39 se dezvoltă în analitic prin adăugarea la conturile sintetice a
codului de sector și a sursei de finanțare.
La 31.12.N, în urma inventarierii anuale efectuate la o primărie (cod sector 02 bugetul
local, sursa de finanţare A Integral de la buget) se constată o depreciere a valorii
stocurilor de rechizite în valoare de 1.000 lei. În anul următor, se constată că
deprecierea de valoare este definitivă. Prin urmare, ajustarea pentru
depreciere se anulează prin reluare la venituri.
Anul N
• Se înregistrează ajustarea pentru deprecierea rechizitelor:

681.04.01.02.A 392.01.00.02.A
„Cheltuieli operaţionale = „Ajustări pentru deprecierea 1.000 lei
privind ajustările materialelor consumabile”
pentru deprecierea
 activelor circulante –
stocuri”

Anul N+1
• Se înregistrează deprecierea de valoare ca definitvă:

602.08.00.02.A.51.02.01.03.20.01.01 302.08.00.02.A
1.000
„Cheltuieli cu alte materiale = „Alte materiale
lei
consumabile” consumabile”

• Se înregistrează anularea ajustării pentru depreciere:

781.04.01.02.A
392.01.00.02.A
„Venituri din ajustări
„Ajustări pentru
= pentru 1.000 lei
deprecierea
deprecierea activelor
materialelor consumabile”
circulante – stocuri”

Perisabilități

Perisabilitățile reprezintă pierderile ce se produc pe parcursul transportului,

manipulării, depozitării și desfacerii mărfurilor, determinate de procese naturale ca de
exemplu: uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliză, răcire, înghețare, topire,
oxidare, descompunere, scurgere, îngroșare, îmbibare, fermentare etc.
În cazul instituțiilor publice, perisabilitățile pot apărea, de exemplu, în sectorul
sanitar (pentru medicamente și materiale sanitare) și în cadrul instituțiilor publice care
gestionează cantine (pentru produsele alimentare). Aceste pierderi normale sunt regăsite
în cadrul legislației de profil sub denumirea de scăzăminte.
Perisabilitățile sunt aprobate de ordonatorul de credite la nivelul cantităților
efectiv constatate la momentul recepției, al inventarierii activelor sau al predării gestiunii,
în funcție de situația specifică, până la limitele maxime aprobate prin actele normative.
Limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare si desfacere se stabilesc la
nivelul întregii instituții publice, prin aplicarea coeficientului stabilit prin actele normative
pentru grupa de produse la prețul de înregistrare al produselor intrate în perioada dintre
două inventarieri.

Pentru produsele aflate deja în stoc se aplică aceleași limite maxime de perisabilitate. De
asemenea, limitele maxime de perisabilitate pe timpul transportului se aplică o singură
dată pentru cantitățile de produse efectiv intrate sau, după caz, livrate, în funcție de
condiția de livrare stabilită între furnizor și beneficiar.
Documentul utilizat pentru constatarea perisabilităților este Procesul-verbal de
constatare, care trebuie să fie înregistrat la Registratura unității și să poarte viza de
control financiar preventiv propriu.
Perisabilități pe timpul transportului
Cantitățile de materiale constatate lipsă cu ocazia recepției (datele din Nota de recepție
și constatare diferențe nu coincid cu cele din documentele de livrare – factură fiscală,
aviz de însoțire a mărfii) trebuie analizate din punctul de vedere al cauzelor care au
condus la acestea, astfel:
A. Dacă sunt pierderi normale – scăzăminte – pe timpul transportului, atunci Nota
de recepție și constatare de diferențe se va întocmi la nivelul cantității efectiv
recepționate, iar scăzămintele sunt suportate, de regulă, de cumpărător
(condițiile contractuale stipulează cine suportă scăzămintele).
Nota de recepție și constatare de diferențe va fi însoțită de un Proces-verbal de
recepție ce trebuie semnat de toate părțile implicate, inclusiv de transportator.
Universitatea de Medicină Veterinară X (cod sector 01 bugetul de stat, sursa de
finanțare G Venituri proprii și subvenții) achiziționează medicamente de uz veterinar
(sub formă de fiole) conform facturii în valoare de 20.000 lei. Perisabilitățile admise
pe timpul transportului pentru astfel de stocuri sunt de 0,5%. În urma efectuării
recepției, se constată o diferență cantitativă de 50 lei față de cantitățile înscrise în
factură.
Perisabilitatea admisă pe timpul transportului este de 20.000 lei x 0,5% = 100 lei.
Pierderile în valoare de 50 lei vor fi considerate pierderi normale care se încadrează din
punct de vedere valoric în limita de 100 lei stabilită potrivit normelor specifice.
Înregistrările contabile legate de recepția stocului vor fi:
o Se înregistrează achiziţia medicamentelor conform facturii:

302.09.00.01.G
401.01.01.G.65.10.06.01.20.04.01
„Medicamente şi = 20.000 lei
„Furnizori sub 1 an”
materiale sanitare”

o Se recunosc în contabilitate diferenţele cantitative în minus conform Notei

de recepţie şi constatare de diferenţe (perisabilităţi):
 602.09.00.01.G.65.10.06.01.20.04.01 302.09.00.01.G
„Cheltuieli privind medicamentele şi materialele = „Medicamente şi 50 lei
sanitare” materiale sanitare”

o Factura va fi achitată integral furnizorului.

B. Dacă pierderile pe timpul transportului sunt cauzate de furnizor sau
transportator, atunci se va proceda la regularizarea diferenței nerecepționate prin
imputarea sumei persoanei juridice vinovate.

Dacă instituția publică constată o diferență cantitativă de 250 lei față de

cantitățile înscrise în factură, iar furnizorul își asumă vina, perisabilitățile se
determină astfel:

Perisabilități maxime admise = 20.000 lei x 0,5% = 100 lei.

Pierdere totală = 250 lei.
Pierdere asumată de furnizor = 150 lei.
o Se înregistrează achiziţia medicamentelor conform facturii:

302.09.00.01.G
401.01.01.G.65.10.06.01.20.04.01
„Medicamente şi = 20.000 lei
„Furnizori sub 1 an”
materiale sanitare”

o Se recunosc în contabilitate diferenţele cantitative în minus (perisabilităţi):

602.09.00.01.G.65.10.06.01.20.04.01 302.09.00.01.G
„Cheltuieli privind medicamentele şi = „Medicamente şi 100 lei
materialele sanitare” materiale sanitare”

o Se înregistrează factura de stornare trimisă de furnizorul care îşi asumă

vina pentru pierderile din timpul transportului:

302.09.00.01.G
401.01.01.G.65.10.06.01.20.04.01
„Medicamente şi = 150 lei
„Furnizori sub 1 an”
materiale sanitare”

Perisabilități pe timpul depozitării

Administrarea bunurilor de natura stocurilor se realizează de către gestionari. Aceștia au
obligația de a preveni sustragerea bunurilor, dar și orice formă de risipă sau de
degradare și au obligația de a le păstra conform prescripțiilor tehnice și celor
igienicosanitare.
Ca urmare, orice pierderi de stocuri care depășesc limitele admise legal sunt
considerate rezultatul unei gestiuni defectuoase și sunt, de regulă, imputabile
persoanelor vinovate.
Constatarea scăzămintelor se realizează cu ocazia inventarierii gestiunilor de materiale
de natura stocurilor.
Perisabilitățile pot fi acordate numai după o verificare faptică a cantităților de produse
existente în gestiune – stabilite după cântărire, numărare, măsurare și prin alte
asemenea procedee – și după efectuarea compensărilor.
Listele cu sortimentele de produse, mărfuri, ambalaje și alte valori materiale care
întrunesc condițiile de compensare ca urmare a riscului de confuzie se aprobă anual de
către ordonatorii de credite. Compensarea se face pentru cantități egale între plusurile
și lipsurile constatate.
O instituție publică (cod sector 01 bugetul de stat, sursa de finanțare F Integral din
venituri proprii) ce are în gestiune o cantină a efectuat inventarierea la 31 decembrie
pentru produsele alimentare existente în stoc, iar comisia de inventariere a constatat
următoarele:
Stoc Stoc Cantități Preț de
Denumire U.M.
faptic scriptic intrate înregistrare unitar

Făină pachet 20 22 400 2,00

Piper pachet 10 8 50 1,00

Cartofi kg 75 80 600 1,60

Cotele procentuale de perisabilități stabilite prin norme legale sunt maxime, dar ele se
acordă doar până la concurența lipsei constatate efectiv.
Perisabilitățile acordate sunt următoarele: pentru produsul Cartofi – 0,3%, iar
pentru produsul Făină – 0,5%. Valorile de înlocuire calculate pentru cele două produse
sunt: Cartofi – 2,00 lei/kg, iar Făină – 2,5 lei/pachet.
Întrucât la produsul Piper se constată un plus de 2 pachete, problema perisabilităților se
pune doar pentru produsele Făină și Cartofi.
Perisabilități Minus de
Minus Minus net
acordate recuperat
Denumire U.M. constatat
(cantitativ) Cant. Valoric Valoric (val. de
Cant. înlocuire)
(lei) (lei)
Făină pachet 2 2 4,00 0 0,00 0,00

Cartofi kg 5 1,8 2,88 3,2 5,12 6,40

Total – – – 6,88 – 5,12 6,40

Minusul net se recuperează de la gestionarul instituției prin reținere pe statul de plată.

Recunoașterea contabilă a operațiilor privind inventarierea și regularizarea rezultatelor
acesteia se prezintă secvențial astfel:
• Se recunoaşte în contabilitate plusul constatat la produsul Piper, conform Listei
de inventariere:

302.07.00.01.F 602.07.07.01.F.65.10.06.01.20.03.01
= 2 lei
„Hrană” „Cheltuieli privind hrana”

• Se recunoaşte în contabilitate minusul constatat la inventariere, conform Listei de

inventariere:

602.07.07.01.F.65.10.06.01.20.03.01 302.07.00.01.F
= 12 lei
„Cheltuieli privind hrana” „Hrană”

• Se înregistrează imputarea sumei gestionarului vinovat:

428.01.02.01.F 751.01.00.01.F.36.10.50
„Alte creanţe în legătură = „Venituri din prestări de 6,4 lei
cu personalul sub 1 an servicii şi alte activităţi”

• Se înregistrează reţinerea imputaţiei pe statul de plată:

428.01.02.01.F
„Alte creanţe în
421.00.00.01.F.65.10.06.01.10.01.01 6,4
= legătură cu
„Personal – salarii datorate” lei
personalul sub 1
an”