Proiectul CRED

Ce semnificație au enunțurile competențelor specifice?

La ce se referă? La ce folosesc? Cum devin competențele specifice achiziții transferabile?

Vom exemplifica prin intermediul câtorva competențe specifice:

Învățământ primar
3.1. Manifestarea curiozității pentru decodarea unor mesaje scrise simple și scurte din universul
imediat (clasa I)
Elevul descifrează text minimal (cuvânt, sintagmă, propoziție scurtă) care este generos ilustrat, folosindu-și
intuiția. Ajunge astfel să facă progresiv lecturi elementare pe baza suportului iconic și a unor etichete atașate
acestuia. Deși se află la un nivel elementar în spațiul decodării de mesaj, aceasta este o competență esențială
care stă la baza lecturii de comprehensiune. La nivelul clasei I, această competență se poate antrena între
altele prin colorarea unor fișe de lucru (de exemplu, contururi de obiecte cunoscute – flori, animale
preferate, personaje de desen animat, creioane etc. – însoțite de etichete nume de culoare, pe baza cărora
elevul colorează obiectul conturat).

1.1. Identificarea semnificației globale a unui mesaj oral clar articulat în contexte familiare (clasa
a III-a)
Elevul ascultă un mesaj într-un context familiar (de exemplu, este în cadrul unității de învățare
Halloween, iar mesajul este despre costumele speciale ale copiilor care merg la colindat). Fără a înțelege
toate cuvintele, elevul își dă seama că este vorba despre costumații/ măști specifice.
Pentru a indica înțelegerea, poate fi făcută, de exemplu, o selecție între 3 imagini prezentate mai jos,
elevii alegând imaginea care este cea mai potrivită mesajului audiat. Mesajul trebuie să fie clar articulat
și la nevoie repetat.

1. 2.

3.
Această competență este foarte importantă în viața de fiecare zi pentru a antrena urechea (și mintea) de
a discerne despre ce e vorba într-un mesaj pentru a lua decizia dacă acesta va fi ascultat cu atenție sau
nu, dacă este relevant sau nu pentru un anume scop. Astfel de decizii nu se iau la clasa a III-a; ele sunt
operări mai complicate ce apar mai târziu în învățarea comunicării, dar este important ca acest aspect de
recunoaștere a semnificației să fie antrenat căci stă la baza dezvoltării înțelegerii după auz.

3.2. Identificarea unor elemente importante de reperare a unui eveniment pe un afiș (inclusiv afiș
digital) sau pe un alt suport (clasa a IV-a)
Elevul descoperă unde, când are loc un eveniment. Sau ce eveniment are loc!
Competența are relevanță pentru lectura funcțională și este primordială pentru abc-ul lecturii de
informare, atât de necesară pentru învățarea dintr-o varietate de surse, inclusiv (sau mai ales!) digitale.
Elevul se obișnuiește cu lectura de afiș care conține mult material iconic – fără un antrenament sistematic,
din cauza ilustrației, informațiile importante pot fi ratate.

Învățământ gimnazial
2.1. Prezentarea simplă a unei persoane/ a unui personaj (clasa a V-a)
Elevul face o pregătire prealabilă (are o fotografie, un plan, un organizator grafic, un set de instrucțiuni)
și apoi realizează un monolog elementar.
Această competență este foarte importantă pentru vorbirea în public, pentru învățarea pregătirii unei
expuneri orale. Antrenarea ei îl sprijină pe elev să depășească tracul, teama de eșec, să aibă curajul de a
se exprima oral (un aspect pe care mulți profesori de limbi moderne îl consideră prioritar și greu de
realizat – dacă elevii au o problemă cu dobândirea acestei competențe, soluția este antrenarea ei
sistematică, în mod prioritar!)

4.1. Completarea unui formular cu informații de identificare (educație, interese, competențe) (clasa
a VI-a)
Elevul redactează funcțional prin completare, oferind detalii precise în funcție de intrările din template.
Competența este fundamentală pentru a oferi răspunsuri pertinente în societatea actuală, iar pentru
subiectul scriitor o achiziție care poate fi vitală în vederea obținerii unui job, unei burse de studii etc.
Firește, la nivelul clasei a VI-a, sunt puține elemente de completat. Dar odată puse bazele redactării
funcționale, obiectul poate deveni tot mai sofisticat.

2.2. Participarea la conversații în legătură cu planificarea unei activități (clasa a VII-a)

Această competență de interacțiune orală este importantă prin contextualizarea a ceea ce în ora
tradițională ar fi fost prezentarea unor structuri utilizate în exprimarea intențiilor/ planurilor și antrenarea
acestora în exerciții focalizate pe gramatică. Această competență necesită depășirea exercițiului
gramatical și aducerea situației de comunicare ca realitate unde: se identifică acțiunea de planificare, se
reperează formule uzuale specifice în limba străină, se rezolvă o problemă practică (planificarea) prin
dialog între egali. Cu cât situația propusă este mai motivantă, potrivită intereselor colectivului de elevi,
cu atât interacțiunea are mai mari șanse de succes. De exemplu, profesorul a remarcat că elevilor le plac
filmele SF. Astfel poate propune o temă stimulativă: S-a lansat un concurs pentru idei de scenarii de
film SF. Ce ați propune? Discutați cu colegii de grup un fir de acțiune posibil pentru un film SF.
Imaginația copiilor poate fi stimulată cu clipuri youtube care arată ISS (International Space Station)
(https://www.youtube.com/watch?v=-Y04Zic1-r4) sau imagini din spațiu de pe pagina NASA
(https://www.nasa.gov/multimedia/imagegallery/index.html).

Explicarea enunțurilor competențelor specifice este în strânsă relație cu identificarea unor exemple de
activități de învățare prin care sunt formate, exersate, dezvoltate competențele respective.