Ps¡hotera p¡a experientia I -

un¡f¡cato are(PEU)
Asocialia de Psihoterapie Orientatä Procesual Sistemic - APOPS
htt p:l /www.a pops. ro lind ex. ph p?page=psi hotera peuti

o Presedinte: Nedelcea Cätälin; Membri fondatori: Nedelcea CäIälin,

Vasile Diana Lucia, Ciorbea Dana lulia
. APOPS este o asociatie profesionalä gi nonpatrimonialä, înfiinlatä în
2OIO de acest grup de trei psihoterapeuli dresa de mail:
office@apops.ro
. Adresa: ConstanTa, str. Muncel nr. 39
L. Formare complementarä: "Program de formare profesionalä de
bazäîn psihoterapia (experienlialä) focalizatä pe emolii - EFT
( E motion-Focused The ra py"

. 2. Formare complementarä: "Psihoterapie experienlialä" -Aprobat

conf. PV nr. L4 din 27.10.2OL8
+ O ô " lnqápopr.ro *.Ê0-È r
F
F¡nd on pæe APO No$ulb < > X i
I

A)€))5
ASOCIATIA DE PSIH OTERAPIE ORI ENTATA PROCESUAL-SISTEM IC
|ndts

Programe de form¡re penLru psihologi / psihoterapeuti

Cu6uri d¡5ponb¡te:

Construirea relat¡e¡ tetapeut¡ce Ps¡hoterapia exp€rienBelor traumat¡ce

Prcgrðm de fomare (oodnu¡ ProgGm de fomafe @ntinu¡

,l ..,....:.'

Mecansimele schimbårii în psihote¡apie crup intensiv de analizã personalå - igienå mentalå

Progåm de fom¿re <ontiûuà Doùå btâl¡iri pe ¡n. Prim¡ întålnireva ave¡ locînlJe 12 - 1¡l d*er¡brie 2014

Aroc'rl¡¡ dc qsiholcr¡Pic orici!¡b proccrurì{Ltlcmr(

e' Ei
È

F
Asocialia SPER - Societatea de Psihoterapie Experienlialä Românä
htt ps:l /sper. rol
. L.L ,,Psihoterapie experienlialä çi a unificärii centratä pe adult-copil-
cuplu-familie"-REACRED¡TARE 1 - Aprobat conform PV nr. 10 din
18.1L.20L6
o 2.1 ,,Consiliere psihologicä - evaluarea çi consilierea experienlialä a
Ii e i " R EAc R E D rA R E 1 -A p ro b a t
ili',i' þid,i,l: i f i, ; TJ i i fó Ie''
I

:S fi :

. lolanda Mitrofan, Acri5 Corina, Albigor Graliela, Alecu $tefan, Anghel

Ramona, Badea Mariana, Badea VictoL Coman Daniela, Cucu Geanina,
Dräehici Rozeta, Dumitrache Sorina, Godeanu Cristina, Godeanu Alin, Luca
Adrian, Marc Gabriela, Mecu Carmen, Mitrofan Laurenliu, Mocanu Olivia,
Nedelcea Cätälin, Olteanu Andreea, Petre Ligiana, Pop Ovidiu, Sfäroiu
Vale rica, Stancu ioana, Tänase Clautlia, Vancãe Florin, Vasile Diana, Vasile
TeodoL Vladislav Elena, Voicu Mädälina
 Asocialia SPER - Societatea de Psihoterapie Experienlialä Romänã
htt ps:l lspe r. ro I
Program de formare complementarä în: Psihoterapie Experient¡alä $¡ a Unificärii (P.E.U.) centratä pe adult - copil - cuplu - familie, program
acreditat cu aviz profesionalnr. RF -ll-82/t9.06.2006, reavizat cf. anexei nr. l-0 din 18.11.2016
a

. Structura progromeí cursuluí çi numãrul de ore de formore profesíonalã complementorã:

' 3 ani, 6 semestre, 650 de ore de analizä didacticä, formare gi abilitare.
on''' - 200 0re - Dezvortar::ï::::;::iï1j;i::ii,:'tructurativä - 150 0re
.
Anur' - 225 0re: - Abiritareal;:li,:îï:iiil:1;ï::::ï:metoda PEU - 160 0re

Anul lll - 225 ore: - Module aplicative aprofundate ale metodei PEU (pe domenii de activitate) - 160 ore
- Practicä specificä supervizatä (pe domenii)- 65 ore
. 4 module pe lunä (4 ore într-o zi a säptämänii, de la 1-7: 00 la 21":00) sau - Lunar (2 modurle pe
P"1,'Tl,.tâí""?."ïËËylì,;:ñlf3äinat,
. Listo completã o formatorílor: lolonda Mitrofan, Victor Badeo, Mariana Badea, Claudia Tãnose Popescu, Ligiana Mihaelo Petre, Elena Otilio
Vladislav,'Cristino Denisa Godeanu, Lourenliít Mitrofon, Corina Acriç, loana Stancu, Mödölino Voiçu, Alin Sebostian Godeonu, Cgrmen Marja. Mecu,
Teodor Vasile, Olivio Moconu, Geohina Cucü-Ciuharí, Sorino Danield'Dumitrache, Lucion $tefan Alecu, Florin Vqrycea, Valerica $för_oiu, Doniela
Petruta Comàn, Ramono Eleno Anghel, Georgiona Groliela Albiçor, Andreea Simona Olteonu, Gabrielo Marc, Diona Lucia Vasile, Rozeta
Dröghici, Pop Ôvidiu Alexandru.
. PERTOADÃ DE îtUSCR¡eRe : 01-31 IUUE 2019 si 01-30 SEPTEMBRIE 2019
 AsociaTia SPER - Societatea de Psihoterapie Experienlialä Românä
htt ps:l lsper.rol
Plan de învãtämant - Psihoterapie çi Consiliere psihologicã
Proeramul de Formare Profesionalä Complementarä în Psihoterapie Exeperientialä Unificatoare (PEU) centratä
pe ãdult-copil-cuplu-familie 5i Consilierei Ps¡hologicä - Evaluarea'çi consÏlierea experientialä a copilului,
buplului 5i fämilirii
Anul I - Dezvoltare personalä 5i analizä didacticä restructurativä
- Cursuri teoretice de profil
Anul ll - Ab¡litarea pentru comportamentul terapeutic în metoda PEU
- Practicä aplicativä 5i Disertatie
La finalul anului ll se poate obline competenla de Consilier în Supervizare
Anul lll - Module aplicative aprofundate ale metodei PEU (pe domenii de activitate)
- Practicä specificä supervizatä (pe domenii de activitate)
La finalul anului lll se poate obline competenla de Psihoterapeut în Supervizare
Anul lV -Supervizare (pe cazuri asistate de cursanli 5i aprofundarea analizei personale didactice)
La finalul anului lV se poate obline competenla de Consilier Autonom
Anul V -Supervizare (pe cazuri asistate de cursanli 5i aprofundarea analizei personale didactice)
La finalul anului V se poate obline competenla de Psihoterapeut Autonom
 Asocialia SPER - Societatea de Psihoterapie Experienlialä Românä
htt ps:/ lsper. rol
Plan de învätämant - Psihoterapie çi Consiliere psihologicä
Programul de.Formare Profesionalä Complementarä în Psihoterapie Exeperientialä U.nificatoare (P.EU) centratä
pe ãdult-copil-cuplu-familie 5i Consiliere Psihologicä - Evaluarea-gi consÏlierea experientialä a copilului,
äuplului 5i fämilieii
Anul I - Dezvoltare personalä çi analizä didacticä restructurativä
- Cursuri teoretice de profil
Anul ll - Ab¡litarea pentru comportamentul terapeutic în metoda PEU
- Practicä aplicativä çi Disertatie
La finalul anului ll se poate obline competenla de Consilier în Supervizare
Anul lll - Module aplicative aprofundate ale metodei PEU (pe domenii de activitate)
- Practicä specificä supervizatä (pe domenii de activitate)
La finalul anului lll se poate obline competenla de Psihoterapeut în Supervizare
Anul lV - Supervizare (pe cazuri asistate de cursanli 5i aprofundarea analizei personale didactice)
La finalul anului lV se poate obçine competenla de Consilier Autonom
Anul V - Supervizare (pe cazuri asistate de cursanli gi aprofundarea analizei personale didactice)
La finalul anului V se poate obline competenla de Psihoterapeut Autonom
Asocialia SPER - Societatea de Psihoterapie Experienlialä Românä
https:llsper.rol
STAGIUL 1 -Dezvoltare personalä çi analizä didacticä restructurativä, cuprinde urmätoarele module:
Bazele dezvoltärii personale experienliale 9i analizei didactice unificatoare (autocunoagtere gi intercunoagtere)
Dezvoltare personalä prin meditalie creativã unificatoare - tehnici verbale gi corporale de auto çi
intercunoagtere
Bazele psihodinamice ale dezvoltãrii personale gi terapiei in grup - Dinamica intercunoagterii 9i analizei
di dactice a consi I ieri lor/psi hotera peuli lor
Dezvoltare personalä, auto çi intercunoagtere prin tehnici vizuale (desen, colaj), terapie prin dans gi migcare
lmprovizalie creativ-constructivã cu elemente naturale - artgenogramä - analizä restructurativä familialä
Dra m ate ra p ie u n ificatoa re (i nter-expl o ra re )

Arrali¿a lrarrsgerrerafionalå ceritral.å pe relafia de cuplu - identificarea gi irrtegrarea traunrelor

Analiza transgeneralionalä unificatoare (transmisii inconçtiente, teme nucleu si pattern-uri repetitive)
Autoanalizä gi autoexplorare prin imagogenogramä.
 Asociafia SPER - Societatea de Psihoterapie Experienfialä Românä https:llsper.rol
STAGIUt 2 - Abilitare în consilierea 9i ps¡hoterap¡a experienl¡alá a unificårii, cuprinde urmåtoarele module formative:

Bazele comportamentului ti dialogului terapeutic, bazele consilierii experienliale

Abil¡tå1i fundamentale pentru pract¡carea cons¡lier¡i/terapiei experiençiale (cadrul ti al¡en1aterepeuticã)

Prezenla gi relaÏ¡a terapeuticã (tehn¡ci de dezvoltare a comportamentului terapeut¡c)

Eticä 5¡ deontologie în consil¡ere gi psihoterap¡e

activarea resurselor creatiúe 5i etepa 5 - implementarea modificãr¡lor comportamentelor gi a scenariilor de v¡aTã)

Ps¡hopatolog¡a adultului

Ps¡hopatologia cop¡lulu¡

Psihopatolog¡e socialã

Psihosexologie 5i comportament sexual deviant

Evaluarea clin¡cã a adultului (examen ps¡holog¡c, teste)

Evaluarea pro¡ect¡vã a adultului

Evaluarea S¡ terapia experienlialã a copilului gi adolescentului

Ab¡l¡tare în cons¡lierea educaÏ¡onalã

Ab¡l¡tare în analiza transgenerat¡onalã unif¡cetoare

Ab¡litare în lucrul cu artgenograma S¡ somatogenograma unificatoare

Abllhare ln ¡ucrul cu dramâgenogrâmâ unlflcäroãre

Evaluarea 5i terap¡a experienlialã a copilului, edolescentulu¡ si a fam¡l¡ei

Evaluarea, cons¡lierea S¡ terapie experienT¡alã a cuplulu¡

Consilierea çi terapia centratä pe traumã

Psihotraumatologie t¡ rezilienTä

Ab¡l¡tare PEU în situaTi¡le de impas existenf¡el ale adultului

Ab¡litare PEU în afec¡iunile psihice

Abilitare PEU în ãfeciiunile ps¡hosomatice

PsihÕgerontologie - ab¡litare în evaluarea gi consilierea vârstnicilor

Elemente de medicinä holisticä (alternat¡vã $i complementarä intervenliei psihoterapeuticeîn psiho-oncologie)

 Asocialia SPER - Societatea de Psihoterapie Experienlialä Românä https:llsper.rol
STAGIUL 3 - Formare avansatä în psihoterapie - module aplicative, cuprinde urmätoarele module formative:
. Psihoterapii resocializatoare çi creative în tulburärile psihice severe
. PEU în afectiunile psihice psihogene (evaluare triaxialä çi planul terapeutic)
. Psihoterapia Experienlial Unificatoare în bolile somatice
. lntervenlia çi asistarea pacienlilor neurologici çi cu tulburäri de limbaj
. I ntervenlia experienlia lã çi tra nsgeneraliona lä în toxicodependenle

. Terapia transgeneralionalä çi unificatoare la cuplurile disfuncfionale

. Tulburäri de instinct alimentar - evaluare çi intervenlie
. lntervenlia psihologicã experienlial-comportamentalä în autism
. Psiho-oncologie - evaluare çi intervenlie terapeuticä de suport (copii çi adulïi)
. Asistarea, evaluarea gi intervenlia de suport la persoanele infectate cu HIV
. hvaluarea çi intervenlia în aspecte legate de orientare çi identitate sexualä
. Terapia socialä gi organizalional-experienlialã (Bazele coaching-ului creativ)
. Evaluarea gi intervenlia experienlialä în asistarea copiilor çi adolescenlilor abuzafi, neglijali gi a celor aflali în
plasament/custodie '
. Învä1are çi consiliere experienfialä în educalie (copii çi adulli)
. Consilierea çi terapia experienlialä transgeneralionalä a tinerilor artiçti cu tulburäri de comportament çi a copiilor
su pradotaf i tu tul burã ri'de adáptare
 Asocialia SPER - Societatea de Psihoterapie Experienlialä Românä https:llsper.rol

STAGIUL 4 - Supervizarea practicii psihologice în domeniul

co nsi I ieri i/psi hote ra piei expe rien!ia le u n ificatoa re :
o Pla n tera peutic (obiective, deru la re, eva lua re)
. Studii de cazexemplificative - adaptarea pe domenii çi tipuri de cazuri
o lnterferenïa scenariilor terapeut-client/pacient (proiecl¡¡, ¡dentificäri, transfer-
contratra nsfer)
. An aliza erorilor terapeutice, coreclii metodologice
. Evaluarea efectelor intervenliei terapeutice pe cazurile asistate
. Aprofundarea tematicilor personale cu risc de proieclie gi contratransfer ale
terapeulilor sub supe rvizare (congtientizare, gestionare, coreclie, integrare)
o Monitori zarea numärului de cazuri asistate Si a rezultatelor înregistrate.
 Asociafia SPER - Societatea de Psihoterapie Experienlialä Românä https://sper.ro/
Prosram de formare complementarä în: Consitiere Psiholoeicã - Evaluarea si Consilierea Experienlialä a Adultului, Copilului, Cuplului gi Familiei,
pro[ram acreditat cu aviz þrofesional nr. RF -ll-82/L9.06.2006, reavizat cf.ãnexei nr. ]-0 din 18.11-.201-6
Structuro programei cursului çi numãrul de ore de formare profesionolä complementarö:
2 ani,4 semestre, 360 de ore de analizã didacticä, formare gi abilitare
Anul I - 160 ore: - Dezvoltare personalä 5i analizä didacticå restructurativä - 80 ore
- Cursuri teoretice de profil - 80 ore
Anul ll - 180 ore: - Abilitarea pentru comportamentulterapeuticîn metoda PEU - l-60 ore
- Practicä aplicativä çi Disertatie - 20 ore
Organizarea cursului:
Sãptämânal, 4 module pe lunä (4 ore într-o zi a säptämânii, de la L7;00 la 21:00) sau
Lunar (2 module pe lunä a câte 8 ore pe zi, sâmbäta).
Participanli: Acest curs se adreseazä exclusiv absolventiilor facultä1ilor de psihologie.
în urmã evaluãríiniveluluíde cunostinte sí de competentã de ta finalulanuluidoi cursantii vor obtine cert¡ficatul de consilier în supervizare. Pe baza
âcèéiüicél'iilicat, ôoleeìui psihóÍõs¡lói ðln nómãñiivJelibera atestatul ce conferã dreptul de praciicã supervízatãîn domeniulConsilierii Experienliole
(îndividualã çi de grup)

Pentru.a obline certificatul de ConsilierAutonom se parcurge stagiul de supervizare, cu o duratä minimä de 1an çi efectuarea a minim 60 de ore de
superv¡za re.
Înscrierea în acest stadiu este conditionatä de obtinerea dreptului de liberä practicä în supervizare de la Colegiul Psihologilor çi exercitarea profesiei de
psiholog într-una dintre formele reglementate de legea 2I3/2OO4, respectiv'în cadrul cabinetelor individuale, cabinetelor asociate, societãtilor civile
profesionale sau în temeiul unor contracte de muncã.
Listo completã o formatorilor: tolonda Mitrofan, Victor Bodeo, Mariono Bodeø, Claudia Tönase Pgpe-scu,. Laurenliu Mitrofan, Ligiona Mihoelo P"W, .. ,
Corino Airis. Rozéto Dräahici. Mödälina Voicu. ieodor Vasile. Sorina Daniela Dumitrache, Lucian Siefan Alecu, Ramono Eleno Anghel, Georgiana Grolielo
Albiçor, Aníireeo Simono'Ottéanu, Emil Rãzvah Gâtej, Naianâ Elena Votavu, Gobrielo Marc,lulioio Eleno Molnar, Mariona Augustina Ene.
Universitatea din BucureSti, Facultatea de Psihologie $¡ St¡inlele Educaliei,
Departamentul de psihologie
http I /fpse. u n i buc .ro / ad m ite re/stud i i-d e-maste r I prezenta re
:

. Masterul,,Psihodiagnozä, psihoterap¡e experienlialä unificatoare

(PEU) ç¡ dezvoltare personalä" - REACREDITARE 1 - Aprobat conf. PV.
L nr. 20.0L.20I7
. Cätälin Nedelcea, Ovidiu Pop, lolanda M¡trofan, Denisa Godeanu,
Ligiana Petre, Elena Vladislav, Lucian Alecu, Alin Godeaflu, Laurenliu
Mitrofâfl, Andrei lofl, Mariana Badea, Teodor Vasile, Eugen Avram
o 2 ani (4 semestre), zi
Universitatea din Bucuregti, Facultatea de Psihologie çi $tiinlele Educaliei, Departamentul de psihologie
Masterul ,,Psihodia gnozä,, psihoterapie experienlialä unificatoare (PEU) çi dezvoltare personalä" - Aprobat conf. PV. 1 nr. 20.01.2011
4r1S\
./. /.: ¡. ,,--\. \ |
r,ttvt-ßslt^llt nh ßr.ct ar J] I ..' :i i' q ¡ rluAÃ-
t\tvl:R\lt4r¿ot\ßl(lRl.slt f^(r1.¡ìt¡t:^ tx: ts[ÍI qnl. sl !lll\ fl I l: I lrt'(]1 lll.l . - ..r. Rt(Ñì!tfr\
rr(1 rt{l4rr'r$lx,r¡xJr Sr\lt\lut.ltx(^ll.t
\di unNdh & ru*î
Doffiiol: PSlllOl.(XìlF.
h'1mu"ú;rFsiiiorlla(;NorlfutrilHoreRlprf,r:x?Enlerrt U'¿'+\
/í
- :ìafs4PR(r¡Å.
. .-¡¡tlÌr{I.
ltrlmtr.dt $itg$.0.|,\l l xt
( )**-
YdldrffiùüùÌ
ù|rMid'Kltlotñltl
i;ö;' ;b üi; Áì;iôuA6Nozi. gtpsr$ornn^ere nxrnet¿rrrrlÀ\
ust!'tc^Tû^Rf. (laut Df zvoLTÂRÍ PÊR.sof ÀLÃ
!
t" --,#'
Bír'hil & atb€ rr¡ uul(¡

(rìlHlc^ToARE (PEU' lj! DEZV0LTARÉ PSRSOX^L^ r -

Dûtu{ldi¡lqì:¡î¡îsm \ - /" ;l
,i
D@b úd¡ilü: I ¡ni'{ s
Fm è ínrûl.h¡¡i: û lñldfô. lf
':.' ',,., l.'/ ': ,.,.';/
fm dc in!álâ¡r¡d: .ú f.Lctc[tô . lli !: ,
P¡,ax Dl: ÎNVÃTÃM¡íT
ANt l. DE STlrDll ll
PI,AN D[ ¡N1'ÃTÀMÄ¡iT 201&2019
ÂN(:L DE ST(:D¡I I
20t8-2019 f{r ¡risciþí-lñ¡ screshl I Crcdirc

Êr¡lu¿n '-
c¡'- s I

t"!l
sislå fi ¡ tA6
.çsg!tn!rr:..,
$¡
lþqil¡cl _*___
IPEtl ín ¡Èrliutrilc psihicc ti
^nti'Epii
(:ll
tcnp¡il('r ux¡cricnt¡{lc dc grup çi scrml
!r:t¡q!li!: f'silrøiigniá.,{,¡l,iÍui. cu¡ìi,äui
.i (Lt
f
'sihodia¡nozù proictiva 5i . :*q,þlliçi.*' -"- .-. . l.
I llll ('
cl¡x.r¡o.lllnta ..: 7 lts¡hogcn$lotÍd a¡xlirl
¡ l)rrctic'å: tcnpii corpomlc. -'j clr r lari !!$!ri|!!. l-- l- --
l
ltp.llrs..'|1s.!q!{tg]å. .,
(/ll s
I

dPtrìlt¡ru f¡Nnd¡ si , Pl:L ti d!'zw¡hrLT fL$rdlù ä

. . copiilor ¡i úoL*rn¡ihr
ì
.r...-..**.- ,,1..- 't:,il' :5'
æadr.micÍ I v/l -ì lthnici ntulcmc dc formra $
l I su¡*n'irrn' r ûrûfDf¡mcùtuhri
lcç*utic - 1..

I's¡hotcÉFic inlcgr¡t¡r¡. ('ll

' "' - .a',¡l-
I
lil1 -; 1

psihN¡coh)gic rii ñeJic¡n¡1 I

}siholcmp¡¡ qfxricnt¡uh in (','ll ti.1t

tulburárilc dc mNictulc', slm supcn iz¡l¡ ('./l
- Éì$g*ynq¡9,ì!,49Pl.]i!:-,",.. .
2. I'sihologie'5i tt'nrpic pro ¡i Jnst- 9 ¡ { ¡
mblã t6 ótt
: . Sragiupncrlc.t.'ahilitani in crTi'li I"
: ¡I.¿rnhqrtu nc.srnal¿t si |tlll' i,
i Nunrr I'l¡nul d( futc stl
óFrc/lv 60 l;.smcndc limliarc ¡ studiilor - Dismlic -10

t'luul de inrú¡åminl |Ðrlo fi implcmet¡l lotål eu fË4irl înt¡{ oryuiz:rrc mrdulorå. DIRDCTOR Dl'lPÅR t^lvlfiN1.
Dftc^N.
Pmf -uni¡' Pnrf .unir.rlr. liugcn Ârnn

DliC¡\N. l)lRl:(' l()R DEPARl ÂMnNT

tr
l'rcl'.un¡vdr. Luciü Ci(¡lan Pruf ,uniÞlr..l;uÈcn ¡\vmnr

\k 1þ
 Asocialia de psihoterapie experienlialä gi hipnoterapie APEH - lasi si Bucuresti
http :l lwww.a pe h.ro lindex. ph p/forma ri

. Aurora Frunzã, Odette Dimitriu, Elena Anghel, Vasile Mihäescu, loana Simion
. Reavizare nr. 1. ca furnizor de formare profesionalä - 09.11.201-8 - ln present pe alegericpr.ro figureaza doar cu cursuri, NU cu program de formare complementara
FORMARI

pãrtéãã l¡ á cu nr. nr:li+-7a - orÈah¡zeázä cürsuri ¿e oËzvolÍÃRE pERsoNAl-Ã sr FoRlvtRRE lñ PslHorERAPlE EXPERIENTIALA 9l HIPNoTERAPIE
. Formator: Conf. Univ. Dr. VASILE (BEBE) nnlnÃeSCU fvlo
- membru în Consiliul Director al Colegiului Psihologilor din România, Vicepreçedinte - Comisia de Psihologie clinicä çi Psihoterapie.

medtc,
- - conf.univ.dr. la Universitatea de Medicinã çi Farmacie "Gr.T.Popa" laçi unde predã cursuri de Psihologie Medicala, Psihoterapie, Psihosexologie.

A. Formare profesionalã de bazä:

1. Ps¡hoterap¡e exper¡ent¡alä s¡ h¡pnoterapie în cuplu s¡ fam¡l¡e - 800 de ore (vezi detalii)
2. Psihoterapie experient¡alã s¡ hipnoterapie în cuplu si familie- 800 de ore (vezi detalii)
3. Ps¡holog¡e cl¡nicä s¡ ¡ntervent¡¡ ps¡hoterapeut¡ce strateg¡cä - 550 de ore (vezi detalii)
4. Consiliere psihologicã în psihoterapie experienlialä 9i hipnoterapie - 350 de ore
 Asocialia de psihoterapie experienlialä 9i hipnoterapie APEH -
http :l /www.a pe h.ro/index. ph p/forma ri

# ÀtocrAïtA oE PstHolIÂAPtE
Ð(Pf ÂrANltAtà 9t HrPNof tRAPTE
Formare profes¡onalå
de bezå

# ASOCIATÀ DE PSIHOTERÀPIE
ÊxPtRrAr$rALÄfl HtPNoTERÂPlE

Psihoterapíe exoeríentÍølã sí hinnoteraoieîn cuolu sí famílìe

Formare prÕfes¡onalá
de bazå

Proerat . de formare în psihoteruoie exoerientialã si hipnoterøpie (800 de ore)

( 800 de ore)

Pmgmmul ** dcsÃsûrã intrc : si 3 anijunì¡talc. în furc¡ic dc liccrcqa intâlnirii stabilhi¡

Prcgmmul * dcsftorá intre 2 si I ani jumfiat!'. in t'unclic dc frcclcnla intâlnirii
srilbiliú dù ltrup: o dûti lurd i o d{ú la I luni. rmnfcm nmcls CPlt: h(t/\\1r.qi.rdnNiäi-

rÞri¡¡¡-il(-psfr.il<'Sie.lini(-(q!!ilid('pnhd.{ic-iFihor!!¡p¡(.Frh-ùÈJprrdc-sFti¡li,sc1^iùolu8.
C{rstul f!'nlru Ißúul (2Û dc oE $i se dslãsorrã în 2 zilc co¡sccutive) crt.' l4{t dc 4re (suu
cchivrlcntul în lei) ti includc: cußul. delhscu for¡mto¡ilor. ros cül{rc¡ lor. coffce b¡cak-ul
pîrric¡pan¡ilor $i læâçia dclãSuririi cursului-
ProgEmul corl¡rc 3 strdi¡ €ß- rrct¡ui('$ tinal¡ratc p$rru oblierca drcprului dc l¡bcrì¡ paclicã
d¡n pîne¿ (-'olùg¡u¡ui Psilmlogilor d¡n Român¡r:
licopul:
Analiz¡ didactic¡ crp$icnlialà (lsiholtmlic c${riùnli¡l¡ $i hipnotcÉpic - dezvohue PmÀranll d('l'onruÈ elnplclr:ntoá (2'3 ani) cstc rcnccput po¡tru { ofri o fuÙlamcntarc
Sl - :itii¡rlilici in ¡lou*niul tcrapici dc cuplu.
pcrsomlã) - 150 ore. Prclul urui ûìùlul cslc dc lãl de tom 1su e'chilalcnrul ìn lcil.
Èrogromtl irrcludc di*ipiinc din domn¡ul ps¡holo-rrici clinicc. psihotmpiei si consilicrii
psiliologicc. psilplogic¡ dczlolt¡r¡i- ttsihopatologici ¡i *rologici. cuNri sun chbomtc
52 - fonrurc çi obilirarc 1în cxpcricntialã fi h¡pnozi) - 500 orc. Prc(ul onui mdul cstc dc l¿{}
pcmru r r¡spundc ncroilor p^ciali5tilor <lin clomniultcrapcuric. ^c!'s(c
dc cùrc lsru cchivrl(.ntul in L'i.

53 SuÞcñ i?afc - 150 ore. Prclul unu¡ modùl cstc dù l4O de ßuro fsau cchilalcilul în lei).
()hiæt¡ve:
Obiærirc spccilìe ale ¡rognrnlrri de fonurc conpl!'mentüú (Pl('):
Cosnl fÈntru ñçæ strdiu iilcludci cuÌsul. dcfìl$arca forûÍrilor. m¡sa. cvücn ktr. lofìcc a. rsiguruca itr\ulirii unor cuno$tin(c. q)rì[Nllrlc 5i abilitå1i gcnmlc si sPccificc nùcew"
hrill-ul panicipanlilor $i localis dcr¡iurårii cursului. frñ)fesãrii ca tcñtþ-ut in domniulpræizrt dc curs:
b. nÐdclûrc proli'siouiã :ii pcMnalá in lcdcrcil murcii in cchipå,
Un modul, penrru f¡ßç¡n stadiu. insamr¡ 20 dc oß $i rc d6l¡sosrå in 2 'rjlß conwüt¡tr!
COI\'IPD1'lrN'l'[ PROtiUSIO¡iALU SPLCII'[CL tx)\'f IiNIULUI
Fomâlori: r' Spcrilicæa obicctirtlor scniciilor din do¡rcniul twpculic Ítrin iilcrucliunc cu c¡icnlii
conf. unif" Dn YASTLE (Bt:Bt) iulHÃEscu.l¡D. ./ t-.lr¡luarc ìi intervenlii
Dn Âuror¡ Frunzå, r' ¡;\¡hnrLï inlcnenliibr prin Ët[narca ia obicctive'lc stubilitc
I*cl. f'niv. D.. ElÐû Anglel. r' ¡mbunåtãtirca viclii dc cuplu
Ctrlil¡c¡aul cl¡bent de ÂPEH esl€ rëunoscüÎ de COPSI. cqre ì'¡ e¡ibererzä drepfül de
CONIPETENTE SIIPORT
libcr¡ pnctic¡. r' .AL'gcrca uxrr str¡¡egii ìd$lttc în sirualii flrolès¡ontlc
r' Dcæoltarø protbsionali
Îo nmnrmul in cue r DÍcurg ó5() de oE irclüsir deaþltars pemtrrl¡. cueilul oqirc d¡n r' lmplicüc¡ 'm ortcialii prcfcsiomlc dc çæialitatc
francl Al'!:H sÉ¡ttcrlul de psihotcnpcui în supcniärc Þ- baz¡ ciruia Colegiül
Priholog¡lor diD Rmâ¡ia ii confrä ccnificatul dc psihotcmpcût ¡n spcn'iarc cu drepf dc prublem'dc cuplu. in spæiul cru¡iomlc ¡i scxualc.
Tcrrulc sc tor au pe
[b€rt pnct¡cå s¡ p.nfs cu lrdlcatonl rcpectlr. În ihal dupã 50 d€ orc dc supmiørc,
oblirc ccrlitìcat de psihotMlEutin rcg¡m åuto¡mconform ilormclor Colcg¡ului.
 Abordarile umanist-experientiale si holiste
- metode clr¡lce:
I psihoterapia gcsult - Frcderick Perls:
o psihoterapia nondrrectivå sau ccntratå p€ persoaná Carl R. -
Rogcrs;
r psihodrama clasicã - J:rcob Lcvi Morcno:
- metode moderne:
r -
analiza existcnlralå L. Brsrvangcr. \'tctor Frurkl. Rolo .\la¡'
etc.:
r analiz¡ tranzacfion¡lå - Eric Bcrnc,
r analiza biocncrgcticå - W. Rcich. A.Lorvcn:
- metode postmoderne:
o programarc¡ ncurolingvisticå John Gnndcr ri Richud
Bandlcr:
r tcrapiilc transpcrsonalc - R. r\ssagrolr (psihosintcza). S. Grt'lf
(tcrapra sub LSD çi tcrtp¡a prtn rcsptral¡c holotroprca). K
Wilbcr, Ch. Tan etc.;
¡ rerapia cxpcricnfralå a unif¡cårii (PEU). ba¿¡tt pc rncditalic
crcativä çi transpcrsonalå rcstructuntir'å - lolanda Ìvf itrofan
Concep¡io gì modalìøteo de abordare æte holhvla. Caleu e$e srmoniiaîea cu tine, cu al¡ií
y c¡ lyme& oôiectiwl este autodø:tvllarea, autotranslormurea v,nagrnri y aulocrealis,
iar rímo csre înainmrea întru crftor¡$fe¡?, tranffanoagnrc gí transpeìso'tÙliirre'
 Psihotera pia experienTia lä
. O formä de psihoterapie holisticä centratä pe procesul de dezvoltare umanä;i autoschimbare.
. Poate fi practicatä atât individual, cât gi colectiV ca psihoterapie d.g familie, dg-Srup sau chiar
psihoteräpie organizalionalä çi eóte re'comandatä túturor cati:goriilor de vârstä.

. Psihoterapia experienlialä (Mitrofa.n,.l., 2000) e:tt9-p.gradigmä a dezvoltärii gi restructurärii

persoanei, o cafe de rédobândire 5i pästrare a sänätät¡¡ mintale.
. Are rädäcini în:
- filosofia existenlialistä (principiu: oamenii sunt într-un proces continuu
de autodescoperire) çi
- gândirea.fenomenologicä (teoria câmpului: persoana este conceputä în tPgt¡ul tä 4ç viatä ca un câmp;
orice eveniment care aie Ioiîntr-o partå: a câmpului se resimte în toate celelalte pärt¡).

. Psihoterapeutul experienlialist pune în prim plan träirea emoliei 5i exprimarea experientei prezente.

. Principiul säu de bazä este experienla "aici çi acum", care îi permite subiectului conStientizarea
propriilor emotii, gânduri çi träiri.

a Dobôndind con$tiinta propriului eu, persoqno vo fi capobilö sö se punö în ocord c^qte_Unificoliile lumii
sale interne çi e*terne'çi sä se perfeciioneze prin ãutoiestructurare (Mitrofan, 1.,2000).
 Psihotera pia experienlia lä
Conceptele de ba:Å în terapiile e.rperiengiale sant sponteacltaco Si autcnticltotco, ior
ittstntmentut prcferut este aytodærõlyìrea ca o liinlã omeneord autenticã ti
afirma¡ea
identitð¡ii unice ín confruntorco cu al¡ii, cu fomiliq, cu grupul, Alât în tempia individualã,
cril ,ri in cea degp su de familie. tervryutul pftrmotvo¿ll comunicarca liberã ex¡rcri'
menratva iwerac¡iunii. intervæte lui lìind centrate pe stimularca æmrynamentului srynftÌn
çi pe trðirts sentimenrclor. El es¡e pneocupat de cum sc componã
pacientul in cad¡al fami'
liei, în situo¡iile leg,atc de sen'iciu þu cuntact æmunitar, de rela¡iile sale cu cei aprcpia¡i çi
moi pu¡in de cauiele ocestui componamem, *'itând interogø¡iile de tip -de ce?', prccum ¡i
interprctàrile. ln lblul acesra cxperien¡ialiçrii se difercn¡iaü stôt de psihanali¿ti, cåt ¡i de
comrynamentaliçti. deiayuand puncrul de wde¡e determinist, pnecum çi afurdarea mani-
pulaliwi a omulut.
Fsperícn¡a pcrmite manilæarca cteuivìtü¡ìi pctænalc ¡ì interyctwnalc, h *ârú
lcgünrã ct- þnc¡íonareo optìmù a pc¡snolítü¡ii anone. Prccesul autærea¡iei inplicd.
du$ *hutl ( i,969, -t etapc nu condi¡ii psiholagice: ochi¿t¡ia. asocia¡ia, e.rprcsio, evolu'
arca ¡i perct'wrenla.
o ¿íchitìlía. Prcr:t'su! ttutocn:utit' pn'supilne co punct cle plccor txisten¡a elemenlelor
eqenenpale. Åcu,nulofta lor necesitd deyhiderea cãttv ttoi eperienle, capacúotea de o
fr€ncepa nediul extenor Í¡ de a-¡i conittenil:a
prcpritle *ntimenle. Elementele c.rpenen¡iale
|na¡eumnð informalic,\, eryrenenlu mrcn¡ultgte de individ. Petpana de.vhtstl cùtre etperi-
eu¡à, capabilð de sin¡irc, acumuleaið mai multe elemente experien¡iole decåt ¡xnæna
riqidã, cane nu'Ít Nmite manifestarca prcprtilor *ntimenle'
'4út de'schiderca cötre experien¡ö' cât ¡i inhibi¡ia' se Pot maniÍesa lo niwle diÍeri¡e de
carytiin¡à. La nittl con¡tient, capacitatea de a învö¡a a uTei pennane este rclaponatð cu
de:wttarea sa emo¡ionotã. Etistö multe blocaie emo¡ionale în ceea ce prive¡tc lnñ¡arca.
Antierurca. rcmerile acumulorc în copildrie, conflictele nercíolwte. distontonea¿ll perceP'
lio. fu exemplu, unele penrnne eútõ implicaæo emo¡ionalã într-o rcla¡ie, datori¡ã temerit
de rcspingere Å aiuta o persoanã ñ-g ínvingö inhibi¡ia, sã deúnã mai deshisa cãre expe'
ncngI, înseamnö deblæa¡t ento¡ionald 5i extensia coqriin¡ei de sine (ceea ce pn|supune
conçtíenti;an:o prcpriilor *:nilmenß ).
 Ps ih ote ra p ia expe rie nlia lä
o .'lsoclofa. Aceasla este o etapü a pwsului eutær?aliv caæ v nferü la æmbinatea
elcmenrclorexperien¡iale în diferite modolitã¡i: in{orma¡ii, sen:nlii çi emo¡ii, rcarc er/rrtm de
im¡rcrtante pentnt octivirorca crcativã. $i twtbinarea elemenrclor etperien¡iale pæte fr blo'
catõ la niwl încongtient. llultor aameni Ie este temö de ceca ce le-ar puteû releva incon'
stiennil cu prívirt la ei ¡nsüi. Pentru ace¡tia. iæul asociativ rtpregntú o n aN dilìcultarc- A
rvstricí'Òna manifestartc itru;nStientului îweamnõ o-¡i limita posibilitã¡ile de crcçterc.
Fsen¡o osocla¡iei c'ottsltl în rvali:arca úe cone.tiuni înlrc elenentele ce nu sunl coneclate
în moct ¡'udent. A¡odar, defvltarca depìnde de posibilitã¡ile peæoanei de o-¡i explorc gân-
tJ:,its ¡i emo¡iile trdite, asfe! putînd descoperi relc¡iile dinae ele.

. l"ryrssiúþrca. Alüt ic ¡irg/ ('o,t$trenr, c¿if Si lo niyEl incan¡tienf, exLrt¿r limtte privind
eïpñe"r.r'tîorcs uneiFdnrüûrre. Schutt considerü rd edum¡ia lrudi¡ionalö este un factor foane
in;¡nrta¡t cûrt, aciianattd le niuel confi€nt, iimitet:J c',tpr¿'siuitateu unei Nß<rcne. Existå
ilormt s;rcciaie cür¿' trthuie r¿specløIe. de¡r'r¿u'Jc lc r¡c's.r;1" nurnti'pttand i"i tnlerprctotð ca
¿¡¡st.ntúlttüle. Í'gcleni s{r("ro-c¡¿tturuli u:liu¡ieu;.ü însã {, la nrlr"',' incnn;tient, De exemplu
ttsæiclu unür man{tstúri ortul¡ce cu comporlumurte e-tålâ¡¡jrs. imt¡ntle sau irrsponsabile,
esle utt factar Cone blæhea1d conSnent çi inten"If;rttt - e-tprtsit'ilutea umanã. I!n ¡wS ¡>e colea
de;lrthihiliei poate lî fùcut prin creanea ín c,,dntl gnryului experien¡io!, a unei atmosferc de
explomre rrciprocð a larurii expresiw a lieúrui membru øl grupalui.
 Psi hotera pia experienTia lä
t Êyehto¡tO. tlCUst As/pct se referll ls ftl¿vanßt unut anunil comryrlamenl penîru o
süualie dattÍ. Compnamen¡ul reíul¡tt ín urms çsocieni anumi¡or elemente experien¡iele
twbuie ñ fie nu numøì crcaiir-, ci çi rl.'J. Elocoiele eno¡i:tnalc inpiedicã etoluart'a reolö.
Teama de a nu deianúgi pe ol¡ii.6ls s nu ss outotltgmãgi, nesig,umn¡o pri'tind propria
comryren¡il nu un Nrfeclionism rcmpulsir', *prcintð píedi:i în caleo unri ev(tltúri coræte
o propriilor rezulrcrc. Pe de attð panc. dorin¡a de a te impune. tendìn¡ele $mpetittw.
rcprciintã piedici în evaluu¡va cortcttj a rc:ultatclor altaro.

o Pc¡wvrenla. Ideile crÈ¿lfirt' $ cailNnameillul crculi¡' nu sunt ¿€ a¡uns Nnlnt o uulo'

tansformart rcata. ,4ceas¡a ìmplicã ¡í u atitudine de Wãt:ve?en¡,ã. Ideea creativö trchuic
.,maturotd ", tlbuie .,tràirti", înointe de c¿ lì exprinntü. Lipta de penc:reftnla fnutc înstm'
nc pierdeæa unei iCei valotçgrss. Afirudinea ostilõ Í'a¡ã de autontate Po{,Îe constitu¡ unul din
blrxa¡ele privind NrrrïeÌt'no.
l,,inii oonteni se coniruntci pê'rniunenl cu ,¡u:oriapa ntyctttt'ú ltttcnld!:iutt2. ceeo ¿Y li
impiettictlú linali:(,;e ¡¡n (tCî r'rcslit', int'lusi¡ cYl{/þ ri -lrf ç¡¿¡1¡f¡$t$\;fttrma. ,,Pol lace Ceva
mot bun decå¡ (eea ce au ldc¿t¡ spt'ciall¡rii dtn acesl domenia' , sptttt r'ei ccru nu ¡i'au re¿ol'
tat conlltc'tele iegate de autorircrc.
 lnfluente sursa ale psihoterapiei experientiale:
psihoterapia gestaltista - Frederick ,, F riTz" Perls -
l¡r ¡btrdarca gcstalt conccptul Cr,' ..holisllr" sc aplrct rtåt pcrsonalrtf¡r:,
considcrat¡i r¡¡r i¡¡trcg in c¡rc ticcarc clct¡rcnt lrc lcgútilrå cu c!'lcl3ltc. {åt Si
rcl¡lici individr¡lur cr¡ nlccliul. cc litnclt.rncazå cr o unit¡tc dtn¡nlicå lnd¡r'ldul.
ln¡ i,r ul ¡¡ sc rlczrolla. intl't tn :cl:l';t,,' ct¡ mc¡Jiul. ¡d¡ci rr,'¡ltzeazii

Contac¡!l sc :c.rlizcazå pr¡n tot¡(' sttnlurtlc \å2. ¡tuz. :¡ìtt(ì:. tu\l'

¡ri¡áir. nrigcarc ctc. Dupi cxpcrin'tcntsca crtltgctgþ. 9l:nsc!:3Éll!91:rc:
infonnn¡iilor .,cuL'sc" tlrn nlcdiu. (-'on¡acttl itlsclnltli¡ iltttr.rgil¡rc it. iu :¡cç'lll¡l Principalelc rez¡stcnic la conlact sunt:
i"u¿ l¡UÑ Lu hu¡¡ .n,,,rl- fun¡r"r, s.'nl;iros. hr¡l:Jtt,.:t lr\'5ïpunc t. î,ttr"¡rrl¡* - as¡¡tt¡lírrcl dc clitrc Pcrs(r¡ni¡. intr'un nl(rJ
rchlronlrcl {.'u:rrr'rl¡ul Sr cu !'L'il3i!¡ Èri l picrdc si;ltiul rdcr,trlir¡;r proprri. -_,-
ncditcritììt¡ìrtoriu,u ctrnltngcrilr.rr. r'¡lorilo¡. stand¡rJ'llor spccilìcc altor
Ut¡c()ri ç()nt¿1cl¡¡i cu nrcdii¡i cstc Ft¡1urbst ir' allulÌlr¡c irczirtglüs. in.l¡r'izi. Pnn lntro¡cclic pcrsoann sc instrå¡tlc3zà dt'iinc, Ccc¡ ce lsttl¡ll¡.'azl irl
modnlit.lii prin curc pcrsLranl c\il5 rr-lc,lidnarc¡ r'enJicå cu rl::tclc rsr¡tl.iitr \'¡nutct h¡i .,trcbr¡ic". lìrå a sc intrcb¡ dactr i¡ cste ncccs¡r slu htttc sru cl¡¡ci isr"'
¡rtr.ir c5tC. o cor:tiucc pe ar.clsl3 la gil:durr, ac¡rtrni. collìlxìrl¡nlc¡llL'
rrcco¡rfrrntrc cu cicnla cr.'l'rupt:rt. pc l.ingä Eul sir¡ rcrl. sc supr¡punc un ¡ltui.
;utriìc¡al, stråln. prclual. Cf,r!' (1cupå rol n¡al ntu]l ..si):rllll" in stn¡cltt¡ ¡
¡rursOn:rlitilri Astti.l. rnrugrrtc¡ dc Sinc sc rJcfornclt¿ir 5t, ttttpltert. tinttrtttl
ric¿r.o!tårii pcsonalc cstc hlocat. Circi nut¡r¡¡¡ o rcalil cunol¡lctc Cc Stttc polrtc
:ll¡rCa adcc r'¡t tl"-z l o I:lrcl ¡rtl srrruil.i
I

T('i¡ o:!uìcnit ¡tl clctttr:t:tc ìlllroúr.¡dlc itl .ln¡ctt¡r¡ pcr:(r¡rJliliì1il i()! l)J
:¡ccç¡. in cc.nrilicrca pSrhotcr:rpl.r Ccsti¡ltrstl sc n:iu¡gc lir distrnc¡ra intrc L"r
luern.Eu. intrc cccc cc cstc al tlcu 5r ccca cc rlnc dtn rf.rri. pcntru Ca rirunrr¡l
sprc un cont¡cl n1rrnr¡l 5i sänåtgs cu nlcdiul s5 nu tnat lìc pcn¡rbat it pcriù¡n.t
sl-5r ¡roatá rcgfsi ¡tlentitatea lr c¡lt pelìrru i:l¡rlirrtrca pctsilrrlll

2. Prorcclid: sc pcl¡ccc ¡¡tunc¡ cind o pcrsoanå ¡tr¡brr¡c ::ltora 5:irrdurr.

sc¡ir¡nìcntc. dorintc proprii. \'azånd la al¡ii ccca cc rc'fi¡z¡i så radå la sinc.
pcfso3n3 nu-9i asunrã r!'sponsallilitalca pç'nlru cce¡ cc L-. {cc3 cù sltìltc.
gé,ndc;tc s¡u lbr:r-. Prorcc¡iu då na5ttrc cr.r¡ll in ùprcc¡crc¡ dc'srttr'ft in
a¡trccrÈrc:r elkltû.
 lnfluente sursa a e psi hotera piei experie ntia le
3. W"tr"El;iã.dcscric procesul gcncral dc ncgarc. irrfrânarc' rL'l¡ncrt
s¡u ccbilibnrc r tensiunii rmgulsivc cu tcnsiunca scnzorio'n¡o¡oric opusf"
5.6'rnrtttrlnã; consr! în cvit¡¡c¡ cont¡ctului scu in¡r-un contact rigid 5i
(Iol¡nd¡ Mi¡rohn. 1997, p. 35). Sc rcalzc¡eÄ pnn re¡inerca ocliunii pc cire o
ne¡utcnlic. Formc dc dcflcctic u¿u¡lc sunt:.a nu privi pc cincra in ochi". ":t
pc'rsoanÄ ¡r lì dorit s-o reslirÆê i¡l af¡rå 1i uneori de¡umarc¡ ûces¡cta sprc sine.
vorbi. dar ¡ nu cor¡r¡nic¡" c1c.
in rctroftcc¡rc cxistå un imputs carc impingc la acliunc çi un altul c¡rc ii rc¿istå
Cånd rcglarca organismicå cu.mcdiu cstc pcrnrrùatð. pcrsosm lråic$lc
accstuia. Sc îrnpiodicâ o exprirnue. o dcscårcarc prin opuncrca unci lìolc altci
confltc¡e rntñr såu intcrpcnonalc'. Orice conflict Prcsupulrc doul på4i carc se'
tcn$iunr. Rctroflcqie cste un pro!'cs f'o¡nc cosltshor pcltru otg¡ntsn. din puttct
opun 1dc cxonplu, crcdinp, r'alon. scntinxnte conlradicton¡). Diho¡onti¡
dc vcdcrc cncrgctic. În plus. conducc l¡ btoc¡rca cxprcsrviå¡ii çi sponnncit5¡r
frccvcnt ìntålnitc sunt înlrc: mintc 5i corp. infantil $i m¡¡tur. gôndirc ai
pcrsoanci, cfccn¡l fiind de rigidiz:rc.
afcctititatc. con$ticnt 5i inconSticnt. Rcunirca pá4ilor 5i rcirrtrcgirca
a.ffit constá in ¡bscnta gr¡nilci in¡rc sine 5i mcdiu Nu cr¡stá
pcrsonalitå1ir este unul drrttrc'scopurrh: cons¡licrii; psrhotcrapicr gcstaltiste.
o scpara¡ic înrc cu Si ¡llii. Confluo¡a inrpicdicå rc¡li¿¡rca unor rclalii
satisfllcåto¡rc cu ccilalli. Accastå simbiozå întrc sinc si ccilalti conducc
pcrsoana la a fi irxolcnntå fa¡à dc difercnlclc pc care lc scsi¿c¡zå la ¡cc$tia' Dc
cxemplu, in rela¡ra si¡nbio¡icã pàrinte+opil. pànntelc sonsiderå copilul ca pe o
exlcosrc o lui. i¡r nu cå pc o pcrso¡n¡ cu individu¡litate proprre ¡i rerc¡ioneazå
pnn rescntimcntc la tcndin¡clc accsruia dc libcna¡c.
in consilierea; psihoterapia gcsultrstt, ¡rcrsoancle la carc prr"donrtni
conflucn¡a iu¡rt inv¡l3tr¡ s¡ díst¡ngà in¡rc s¡nc fr cctlal¡i. intrc cu 5i tu.

in ¡borlarc¡ 8ç'sl3lli$t¡ c\lslå o nchnicå spccllic.i rcin¡rc-cinl

Ipol¡nlätilor
si anumc ..dialosul pâni¡or". Accastã implcrre e poleritifilor
intrcgc¡tc ficrso¡na. carc po¡tc aclrona mat clìcrent in drcc¡a imphnirii salc.
Pc¡soana sãnãto¡sà psihic, deci aptà de a se inrplini. cslc ccô cârc ltc ()

rrnaginc rcalå dc sinc Ai prrn urrnart se rôpoflcazå ¡ulcnlic l¡ culalli.

s¡nc si la
crrc disponibilt sprc annonizarca conlinuå a p'olaritå¡ilor ¡ncrcn¡c viclii
suflctcSti: ca csrc capabilå så se confrun¡c sinccr cu propriilc con{ì¡cte interne çi
cu ccle cc apar ln rcla¡iilc cu sc¡ncn¡i: i5r asunrå rcsponsabilnatca ¡rntnr actclc
salc ¡i cstr'capabilå så-tt BLtcLscà mrrlaliÈli¡c dc sa¡¡sfaccrc a nevrrilor tàrå a
ingrådi drcpturi lc ¡ltor¡r.
 Ciclul experientei gestalt al satisfacerii nevoilor (proprii dar si cele comune-
piramida lui Maslow) si teoria schimbarii personale

Nevoia pcrsonalü (fiziologicå sau psibicå) activctå crec¡zå tcnsiunc in

organism. Aceast! stare tensionaltr se simre çi conÍlien¡i:eÊð' Pentru a'¡i
satisface nevoia, pðsoanå i¡i adunå resvnte çi oc¡ictned În dircc¡ia îrnplinirii
¡¡cvoii. Ac¡iunca cstc urm¡tå dc contactul cu obiccrul ncvoii. adicã cu obicc¡ul
c¡fc po¡tc satisfacc ocvoit pcrsoanci. Dupå contact urmcazá ultim¡ cþpä;
retragerea. Astfcl pefsoana carc 5i-a împlinit nevoia activatå poatc sä'$i
reorientezc in¡crcsul dc la obiecrul carc a condus la sa¡isfacerea ei.

Accst ciclu at satisfaccrii ncvoilor poatc fi intrcrupt in oriccrc din¡rc

fazcte lui. Dacä sinrlirca rlu sc rc¡lizcazå. aver¡r dc a facc cu introiectia: d¡cå
congticntizarca cstc impicdicatã. con¡inuturilc sunt proicctatc în afrrå: dlcå
ac¡iunca nu sc intitttplä. avcrn retroflec¡ie: drcå con¡acrul nu sc rcalizc¡zit.
avem O cvttarc a lui: iar d¡cá sa¡isfaccrc¡ nc\orlor nu cstc unltatå dc rr
rctragcrc. insca¡nnå cå pcrsoana a intr¡t itt conlìucrr¡å cu obicctul.
 Tehnici si proceduri
in abondarca gcnah clasicå. tchnicilc 5i proccdurilc por lì cansidcrarc dc
locali:arc. cåci ¡oh¡l lor csrc dc a cc¡¡tr¡ atc4ia clientului asupa sa (ag¡pr¡
scoza¡iilor. gåndurilor, scntinrcntclor. convingcrilor, ralorilor. rel¡tiihr, siru¡liilor
dc ria¡à
dc
.,Cc sim¡i tu acum?". ,.Dc ccli amintcgtc ¡sta?". ..Cc sc indmplå in
corpul tãu acu¡n?", cvitindu¡c. pe câr ¡rosibil. dc ce-u¡ilc. c¡¡e i¡¡duc. dc
obicci, ius¡ific¿ri ti intclcc¡u¡lizári.
Dc ase¡ncne¡, in gcsult sc urilizcazå o scric dc cxcrcllll r'ûrc au l'utìclia
dc focsliz¡rc a atcn¡ici â ccv¡.
¡ tc'nsiunii muscularc. a
ritmului rcspintor çi cardirc, a scnea¡iilor cpidermice sau intcnlc, a nrunicii çi
pantomimicii e¡c. Toarc Eccstca in relalic cu rrÁirilc ¡t'cc¡ivc. gåndurilc çi
amintirilc pc carc lc evoc{^ Rolul cxcrcitiilor dc conçticnrtzarc corpora[å cstc ,.lc
a facc pcrsoana mai con¡ticnÉ dc corpul såu ¡r dc ¡nodul cunt i5i portc uulizr
corpul ca så dcvrnã mri conçticntå dc ccilai¡r, d!'rncdru.
2
Ç ca supon tìc ¡rcntn"r e experimr'nta dralogrrl cu
pcfio¡fic sønnificstivc din viaþ. 6c pcntru a punc in lcgål1rrå på4ilc Eului .rflatc
in csrflict. A fosf creaË dc Pcrls 5i o varianÉ a ei ltop dog-undcr dogf c$nstrtt¡tc
modaliratca prio cx¡ne srnt pus,€ ..fiÉ in t'alå" inragcca dc sinc rc¡lü cu imaginca
dc si¡rc idcaE.
a constå in dcscricrca dc
côrc clicnt a spa¡iului pcnonel aça curn cslc pcrccput çi vüzut in prczcut.
in rela¡ic cu mcdiul'
Tchnic¡ acc¡¡sta sco¡¡c in er'¡denlå pefc.ePtis dc slnc
modôlitålilc dc rcla¡ionarc cu ccilrl¡i. blocajclc s¡u disconforrul crislentc in
rcla¡ia cu-l urnc. oricntarc¡¡ prcdominantå t pcrsonslil¡lii.
'ffiÃI a fos¡ clabor¡tå dc tol¡nda Mirmfcn (1997. p. ¿?). c¡
panc intcgrontil in arscnalut rchnic al tcrapici unifictrii, pomind dc la çi rnspinã
fii¡rd de terapia gestalt. ESe o ¡ehnicá r¡¡cmfoncå prin caæ clicn¡ul sc confnu¡t[ la
nivcl irnaginativ. cu r¡tt zid - simbol rclcry¡nl pcntnr proiccurcr rtiMinii 9i
srrarcgici dc a faæ fa¡t unui obgacol cxistcnþ!. lnstruOajul cxcrci¡rului çs¡c: ..Tc
afli in fa¡a unui zid. Dcscric.l... Cc simli? . Cc gåndcEi?'.. Cc f¡ci? Ac¡ioncazå ca
¡r crrnr tc-ai alta fa¡å in faþ cu z¡dul". Pnn acest c.rerciliu sun¡ dcrcloP¡tc rcRcliile
enro¡lonllc çr stratcgiilc dc r,-onl-run¡arc cu obs¡¡cOle cxiStcnlalc. f)C ascnæncr. ea
pernute descopcri¡m r¡fior resuße pcrson¡lc dr,' a facc f¡tä sin¡adilor bloc¡ntc din
viaþ. Pnn cùmprìeüt¡ meditativ{tc¡tirå drrijati ¡i .linrrnrz-rtoarc ijoc dc ml
Sirnbolic), clisntul focaliz¡t rcscmni¡ìc'å çi transl'igurc:r2å sP(ìtll¡n cxpcncnl¡¡.
dcaoltând un compodanìcnt nul, crcaliv 9i nuturizanl.
 Ç ftatÐ Cc,, tt¡<tÍr¿tet. t¿^¡ø' o+rtrfrh-,i .r)
?qrz;vn h'u pc;¿f. oñ?¿ Qrltîl' Pciefte,7'u^t rr
t

1-. Top dog versus 2 U nderdog

I'(rl.ìriiies
.A(rc(rr(ìuìq l¡ (;0si¿lt 'l lrt'r.rpl, e;ilsl rvjtllirl t Vl.R r Illllnall
ll!'inB.
.{t tÌre c.rrc'of or-rl persc'rali',ies, tÌlere is arl onÈç,irlg ltt¡ i.f riar
l'cl rr¿¡n t rr c,lil-it rcIt ;¡¡1"r,'¡,¡¡¡¡'.' 1,"
Ç Cà, otr¿i
When these ptrlarities are recogltized þy us and cotnLrirìed pl¿(re
Jrt rs ¡<,c'*tè çbn'
us in balalrre.
Gestalt.I)rerapy L.elieves tlris is ke¡' t.t a heaìth)' frersctn¿lit\'.
,/
Under Dog

l,lnderstands Top Dog Demands are

? Åìrìl't o f of tlrc indír,iduci t,t'ho .seeks ,r ¿1 a
Ie gitimøt e, how ev er w orl<s to
lJerfectititl.ls tJerntrndjnq, (rnfhor¡¡(?r'ian, riglteo¿ts, nlrrrrllistic,
trcrssv .rnci nrtrrriprr/clrr,¿ ',r,rrh lhrcc¡fs of cafclstrophe.. sabotøge them. Under dog
rs t l r e s l r r'' rr l.:i-s ¿ ¡r d t.sii/
B a cTLlc¡ e L-. tt cì l t
personality síde operates ín
pr o cr astínatían and excus es.
. 1^
J-îrÇrPtk¿ n -¿
JcqEtr
,
t Bríef Dßcussion
- Parent inside vs child inside
. our responsible one vs our impulsive one
. The puritanical vs the sexual side
. rhe good (boy / grl) vs rhe Bad (boy/ girl)
. our aggressive vs our passive
. our autonomous side vs our resentful side
. The hard worker vs the good off

a
 Tehnici si proceduri
'Wlrnxa il,üià Ca ¡i preccdcnta. a fost ctaboratå dc lolanrla lllitrofan
in cadru¡ P.E.U. (idcrn op. cit.. p. a7) çi 6le ¡o¡ o tchnicå rnctaforicå pnn cîrc
clicotul cxpcrimcntcazå" imagtnativ, o sitrn¡ic dc izolarc. urmstä de transpuncrea
dnrnatcrapcuticå çi foc¡lize¡ca mcditEttr'å - arcrci¡iul ståni dc m¡nor asupm
mlului cxpcri¡ncîl¡l corporal. afcctiv. cogrutiv li ¡clional simult¡n. in prqzcnla lt
cu provocåris¡ grupului-rnartor, Accast¡ pcrmitc o ertensie rponlanl a
conçllenfel dc sine. o rcscmnificarc crca¡ir'å çi o intcgrarc a cxpcricn¡clor
blocante antcrioart. o rcunific¡rc a polaritå$lor çr o tnnsfontrarc pcrsoualå care
pernritc autodcblcrare¿. modific¡rca vi¿iunii asupra vic¡ii. r-rupra sie¡r 5i a
contactclor intcrurnanc. inclusir'¡ scensnulu¡ çi traicctorici dc clolu¡ic. Tchnica
poatc fi u¡iüz¡tå inså çr in m¡n¡cn clasicå gcstalt tenpcuticå. hu¡ruclajul
cxcrci¡iului cstc: ..Tc afìi închis intr-un cub... Ce sim¡i?.-. Ce gåndcstir..- Cc
f¡ci?... Dccå ¡r fi så ici cu tlnc ccra sau pc cineva. ce s¡u pc c¡nc ¡t lu¡ in cub'|"
Tchnica aratå n¡odul cum pcrsoån¡ face faþ srrualiilor izoltnlù Sr potle'ù'onstitui
suponul pcntru depfl¡irea unor problcme d!'r'r3lá.
a Anc puncte comurc cu cçt
aürerioa¡ã.insrnrraþt fiiir¡d r¡rmâtorul: ,+{i plnurs hr'o pt5tcrå ¡i s'a blocat
inra¡ta. Obccrvt-tc pasr cu p¡s'.. Cc sim¡i?,.. (} Sfudc$i?..' Cc lbci?'.'
Aclioncazt chiar ac¡¡n. ¡9. crrn sim¡i çi alcgi ¡i fri coçicnr dc fclul in crc i¡i
crcczj crpcrienþ. Cc scos ¡rc pcoru d¡æ? Cc si cum Poli fæ ¡hfcl? Cc ef¿uc sc
produc? C\¡m s¡u in cc fcl ¡c fe¡ falå? Cc scns ¡u aqlm pcntru tinc?'.. Cc al allat
chiar acum desprc une? Cc dccia så tàc¡ in con¡inuare? Alcge trer v¡n¡ntc in carc
poil facc cc ai atcs så faci... eæ." De mulrc ori. ercru¡iul o.rdcn¡iazi diticultålilc
dc ldoptâfc e ldcntitl¡li feminine. pfocu¡n si raponâfc& in Sencral. a clientitor la
prirripiul fcminin (cc consÉ În ofcrÛca dc protcl¡ic. suport. sPrijin).
\{co¡ionåm cå to¡lc ccle trd hhnid originde frc prrte dio ¡rsendul
-¡chth'çl proccdunl el tcreplcl u¡lflclril" cle fìi¡rd pa4ial inrådãcinarc În r¡nclc
rnodalitåti tchnicc ap6r$nånd splrltulut mclodologlc Sctt¡¡li dar tìind utilizatc ca
tclurici provocativc mcditatirt transcUqticntc. ¿\ccagå nrOdalirarc dc a u¡il¡za
moditalia crcatirA (ca¡c {ccl¡n¡ca¡å nivclul t¡¡¡rsconftit¡l dc pocoare çi
rcssr¡rnificoc r infonna¡irtor çi a cxpcdcn¡clor ùiilc) crc f¡cilit¡tù dc ¡econstiruirc¡
simbolicã prin i¡rçrwiatic dr¿r¡at¡r¿po¡ticå. unn¡6 dc an¡lizs 9i cørSticndrarca
rcsuÊelor sutocrcativc, dc acliì"ltâ Si rccanaliza¡c¡ lor spq¡t¡r¡å cäüc oblocttre Sau
acliuni mai rerlisc çi clìcictttc. ln conræin1[ sc pnrdrrc un cfc.ct aulorcsm¡çturdli\'

' fficonstr ¡n incurajarca .'licnlilor

så prclungcrscå o anumitå st¡rc (altct¡r'N. posturalâ ctc.) pcntru ¡ o cunoallc
mai binc rclt. a nrodaliã¡ilc dc a o dcpå5i.
a se rcfcrtr la punerca in ac¡iuncr unor gånrluri.
scntimcnlc cârc n-au fosl comuntc¡lc pânä in momentul rcspcc¡lv. Deii odat¡
vcrbalizaæ elc conduc çi la o descfucarc cmo¡ionalå, cxcrci¡rul vizcazû. m¡¡
ales, din propru ¡ænoanå.
I I sc ccrc clienrului så cxogereze sau
si dimi¡uczc pånã la ¡utointerdiclic clprimrrca unor triiri cmo¡tonalc sau idci.
a unei anumitc miçcåri sau posturi. Funclil cxcrci¡iului cslc dc ¡ cunoagtc mai
binc propriile emolii, gånduri. atitudini prin accastã ..¡nårirc" sau blocarc
co4trentä, volunurã a lor.
 Tehnici si proceduri

3. neslructutonc a.lfu,cntt cu v¡sf,l Dacã pcntru psibanali5ti visl rcprczintå crlca rcgrlå
a Prin intcrmcdiul ci clicotul spre incæ;ticnt, penm¡ gesr{üçú vist¡l cstc ..calca rtXrlå sprc intcgrare" (Pcrls.
cxperimcotcazå irnaginativ sirua¡ii noi in ca¡e fic cl, fic cclclaltc PcrsonaJc 1969, p. 6ó). Visul con¡inc pä¡i dc in¡cles ¡i dc asimilat, cl estc o nrod¡lit¡tc dc
jorcå un rcl pozitiv, dezir¡bil. crpabil sã-l ,Jrrãncascå" cmo¡ional ¡i sä'i crcczc inrrcgirc a Eului prin congticntizarca unor pär1i ascunse alc pcrsonalitä¡ii.
montajc ms¡talc pozitivc c¡rc så-l ajutc så facå fatü rcalilälii mai eficient. ln abordarc¡ gcstalt se aducc ìn Prçzcril visul, lic prin inrphcarea
i sc propunc clicntulu¡ sâ
irmginativl a clicntului în contcxrul accs¡uia. lic prin dram¡tiz¡rca lui în trmpul
rcconsidcrc un obicct. o situa¡ic. o rcla¡ic sau propria pcrsoanä din lumina a ccl çcdintci (in contextul consilicriil psihotenpici dc grup).
pu¡in 3 ce ¡l ¡oate clcmcntcle ncgatiw alc accs¡ora.
I
Pcntn¡ a diminr¡a ¡rncon¡rc¡¡ in schcl¡lc

-l fixc. rigidc dc gåndirc. srmfirc 9i acl¡unc. clicotul cstc pt¡s så-5i irnaginezc opusrl a
c4rcs cc alimË gi sinrtc çi apoi sä coçtientizezc cfectele acestct potcn¡ialc
u'¿nsformã¡i in
Ò
cstc deriva¡å din ri
cons¡à in cxpcrimcntarca succc-sivå. dc cå¡rc clicnt. ¡ rolurilor altor pcrsoanc.
mai intå¡ a cclci cu carc sc afló in conflict. apor a cclci carc c manorl la
disculia cclor doul gi o cvalucazå. apoi rolul cclci dc-a trcia carc a väzut cum ¡
fost cvalua¡å discu¡ia dc cåtrc manor 5i rça mai depanc. Erperirnentarca din
pcrspectr\e ,.¡,'ã¡ ¡nai dist¡¡r1a¡c" a conlì¡ctulur pernrite creçterea gradulur de
cvaluare trbrc'ctirå a accstuia gr. rmplicit. c¡ccaztr prcltisa unci abordàri mal
rc¡listc a lui in via¡a rcalå.
 Tehnica terapiei de grup gestaltiste si a terap¡ei experientiale unificatoare
- teme dramaterapeutice: de la gestalt la dramaterap¡a unificatoare
Atåt fondatorul gcstaltismului. F. Pcrls, cåt çi ccilalti psthoterapcu¡t
gcsral¡i$i au fos intcræali aÉr dc varianu individu¡lã, clt ¡i dc ccr dc grup.
Pcrls lr¡cr¡ cu un mcmbru al gnrpului. sirul în ccnmr (.,locul ficbintc")
Cclelahc p€rsosnc din gnrp ( I 0- I 5) aveau o conduità dc obscrvarc a cce¿ ce se
inråmpla cu prongonistul. dcci erau niçte bs¡¡cficiari cumvr rndirec¡i
proccsului de consiliert/ psihorcnpie.
ffi*r Sñùil. Rcconsidert ¡ccst modct. crcånd un grup gcstaltist in
carc toli mcmbrii crau implica¡i in proccsul dc consilicre, tcrapic
consil icruU tcrapcurul dc¡inca controlul.
þ. Z¡nte¡i A lucr¡t cu grupul gcstah (1976) folosind sccn¡rii mct¡foric'c
dc grup. ca dc exernplu: gnrpul cstc o navâ spa¡ialãl grupul cstc ull trib côrc
sårbàtorcçtc ceva foafc imporlant El a imbogå¡it manicra dc lucru pnn
suportr.rl crealiv,
utili¿arca suponului crc¡¡iv contplcr. construc(i\ ¡i proicctir (nli¡c:rrc.
porturã. dans. irrtpror iza¡rc crcatoare nìclo-rtlnltcå. plasticå dc:.cl¡.
picturt. rntxlclaj. cotìs¡ruclic çrc.¡toÍ¡rç ctrlcc¡ili¡ ;i ir:dir idu¡li d¡n çicnlcntc
n¡luralc - pictrc. sct¡¡ci, lh¡¡t¿c. \cminlc. lt¡t clc.. Cr¡¡¡ruttz¡rc, ntcllrttrrir ;i
sccnariu s¡rnbollc ctc.
fiãî*dd" Mtrof"e La råndul nostn¡. s¡n contiuuat acr"astâ linic
inuo nanic¡-å pcrsonalizatl' cu ¡cccl)l pc
mctodologicã, transformând-o
rcconsruqia rcla¡iei Egosinc çi t dtnunicilor dc grup, prin nretaforâ 9i
sccnariu mctaforic. improviza¡ic crLîto¡rc ¡i joc translrgr¡ftlor simbolic
(loland¡ l'litrof¡n. 2¡614¡. Åstfcl ¡rm crcat in c¡dn¡l mctodci frc c¿trc trrl
ar
dcnum¡t-o.çsihotcnapia cxpcricn¡ialá a uni¡iclni" (P.E.U') o scnc dc scen¡rll
slmbolicc carc pcnnit inrprovizalii dranratc6pcuticc unificatoarc. cu pttncl tlc
ph,'carc in gcsnltul crcatir', cum ar fi:
rar
..C'aro" - Srupul construicçtc çin¡bolis o casã in care l'tecarc mc¡nhru
csl(.. un aspcct Sau o Flnc ¡l casci. asurnåndu.5i prin dramatizarc funcl¡ilc Si
canctcristicilc proicctatc asupra rcclci på¡i astrmatc
.,Chiput umotr" - grupul csle url chip untan. un organism. co¡tstituit din
p54ilc caru îl ôlc¡tuiesc. (lonçtientizcazä funr,'lii. rclrlii' roluri asun¡atc in
farnilic s¡u in co¡rrunitalc. urnralc dc analiz¡t. con¡ienlrzarC. rcscnruilìcrrc.
at¡torcslruclunrrc.
.:\aulïogiol íntr.o comunitate i:olat¡i." ..Sittt,t¡it-lin¡il¡i" (de cx r¡n
tuncl in carc a fost blot'¡t un lfcn cu ci¡littrri - n¡cn¡brli grupulur. c¡rc sc
cont'runlå cu situa¡ia supravtcluirii). ..-1¿r/r'¡l¿¡r hahi!¿t¡¡tlttt stttt u pliur''t''t '
.,l.cgcnrlu pcrstnol¿i in 7:tlt", .,(cn'u! rrlrtgttr'. ..Flniul"...Occottul ¡xtltntt".
..,41hã cu lti¡tulu ,ri .\i'rr.gr<Í t'¡¡ 5'¡lr¡r¡/¡r
". . ittgt'ri \\()ütrt rî, ¿r,,-{.,./(¡/(¡' i
dispcro¡i''..,Sohtt<>ri tn¡.'trcrr",..Dtnn¡tti <'tt ( l'. ". ,,(ìrrtt'tt|s¡r.'nlrtt.tttt.tftrL'
/a Cirr " r'tc.

Temele drrmrlerepcutice unlflc¡torrc pcllt¡ll lur:ru1 si¡nbolic.

¡nalitic. unitìcator al potaritå1ilor çi transl'ormutor. ft¡cah¿al Pc lcnlc rclcv¡nlc
pcotn¡ dinanricilc dc grup ¡i pcrsonalc, cu¡n ar lì: libcnatc<orrstrângcrc'
dçcndcnlä-autonomic. atagamcnl-abandon. solid¡rit¡tc'izolarc. ¡utcnticil¡¡tc'
in¡u¡cn¡¡ciutc. cooperarc. conrpcti¡ic. conflict, agrcsivitatc. manipularc. rcsurrc
in situ¡lii dc crl-å. adaptarc crcarivå rs autorlistruclic. tolcru¡nttr-intt¡lcran$ ctc'
Efcrtclc sunt transfiguraloarc 5i rcstn¡ctur¡¡ntç pcnmr sccnnnilc pcrsonalc'
f¡mihale, transgcncra¡ionalc çi colccritc (lolandr Nlitrolbn. 100'l: loland¡
lvlitrofan çi Cristina Dcnis¡ S¡oica.2006).
 Principiile proceselor de grup de tip gestalt si experiential-unificator-
restructu rative

trtirca expcricn¡ei& gn¡p li individuslc în prezant",aici çi ac-rtm"i
holistici¡stca ¡bord¡rii (consonanl¡ çi oglindirca På4ii ïn inlrcg çi a
íDtrcgutui în parte, atât la nivcl individual, cål çi la nivclul dina¡nicii
grupului¡
conltiortizarca dc grup. cc inscantnå nral mult dccål sunra con;ttenttzirtlor
individualc la un momcnt dat:
contacrul autentic drntrc panicipan¡r : rcsursctc crcativc 5i adrptrtivc. ma¡uriz¡rc¿ cognitivå. sfcçttr'å 5r spiritualä.
unifÌcarca intrapsihicå gi intrrgntpnlå spontan$ gr crcatir ã:
focaliz¡rca pc cxpcricn¡a rlitä dc câtrc ficcarc participant - ..s¡arca de
obscn'alor" congticnt (in Gcstaltt. ..sl3rea dc manor" transconiliettt
(con¡tien¡å extinsä) in P.E.l-.:
forurlizarca pc dinamica polantå¡ilor çr intcgrarea ¡ccstora. i¡¡dividual i¡
grupal (dinan¡ica intcnclationalå):
cfcct dc autorcstruclurare gt dinam:zarc' transfonnatÙ¡rc. cch¡t¡brant¡i
in grupul cxpcricn¡ial. at'it in maniera gcstalt cåt çi in ccc unilic¡toarc.
foartc importantå cstc coeziune¡. dcrchidcrca" erperlmenlercr ecum ¡i ricl.
prtnclplul ogllnzilor ¡l lnterconexlunllor. rutentlclt¡tcr, crc¡tlïll¡3c¡
dln¡micilor tr¡¡sformlto¡re, erprerivit¡tç¡ comcniclrii ti ¡limul¡rc¡
cmpetiei c¡ rçsursð colectirt - Împlrtt¡ircl erpericn¡ci.
in ptus, in grupul c.tpcricn¡irl unif¡c¡¡or sc producc o cslcnsic .¡
con¡ricn¡ci dc sinc ai o rcscrnnific¡rc i¡ulotr¡¡nsfiguntoarc. carc dcblochc¡zå
Tcropia unilicatoare u¡iliz¡¡zi nivelul dc opcrarÈ transco¡Stient facilita¡ tlc
medit¡tia crcato¡rre. specifrcå accs¡ei no¡ renpii. inrådScinatå inså. in bunå
mf,surå. çi in pnncipiile tcorctice gesrlt. Cu cåt grupul eslc mai coe¿ir'. cu atít
membrii gnrpului sc inrplicõ nui sincer 5i nui profund ìn cce¡ cc sc intâmplå irt
timpul scdinlclor.
;r

grupului:
activrrea rùsuls!'lor ps'r\(ìn!lc 5i tnterpersonrlc crc¡livc ii ntlttrriz;rntc.
cttct ¡!c optimizarc sau schinlbarc a sccntriului pcrsonal dc vinlå:
ft¡losirca crrpcrimcntului dc gnrp r.Jc cåtrc un lidcr carc sc inrplicå di¡rattttc
çi autcntic s¡u dc cåtrc o cchipå polanzatå ps roluri colcraPùrtllcc
cataliz¡toarc. i nvcsti ¡c cu imagouri rnasculin-tiltrinrn cgal itare:
utili¿arca suportului crc¡tiv complc.x. constructir' ¡i proicctir' (nitcarc.
posturå, dans. improviza¡ie ctìealoare melo-ritnricå. plasticå - de;en.
picturå. modctaj, construc¡ic crcalos,rc colcc¡ivi 5i individuali din clcrncntc
natur¡lc - pictrc. scoici. l'nrn¿c. scmin¡c. lut clc.. dr¡rn¿tizarc. rnctaforå $i
sccnariu simbolic ctc.
 Abordarea tranzact¡onala. E. Berne: starile Eu-lui Egograma, Scenarii de vi ata. Tranzact¡i intre starile Eu-lui
Buzducc¡ (1997. p. lil9¡. citôndu.l pc Th. Hanis. distinge ,tl sccaarii
Teoria
- stårilc Eului. egogranre. scen¡ni de viaÉ;
l. Eu su¡t O.K - Tu c¡ti O, K.
- intåriri componÂtncnralc. tr¡nzaclii psihologicc, jocuri psihologicc: Estc un ¡cco¡riu s[¡rãþs d€ vil¡ä. Sc întålncltc la oamcnii crrË au rvut o
dc Sluc{uf¡fc ! copillrie normalå. fcricirå.
2. Eu sunt O. K. - Tu nu c¡i O.K.
tìoc¡rc individ extlå 3 stadii ¡lc Eulur. ac¡ivc.
Scsr¡¡iu prruoid dc raponarc la rc¡lit¡tc. Sc intàlrrcçtc la pcrsoanclc carc au
din¡rnicc ¡i obscwabrle: sudiul Eului Coprl, al Eului Adulr çi al Eului Pânnre.
fost tntatc in copilårie timpunc cu ¡ndilcrcnlå ti ironic.
Ficcsrc sr¡diu o mod¡lintc spccilìcå dc a gândi. sim¡i çi ac¡iona. 3. Eu nu sunt O. K. - Tu cçti O. K.
csrc strucruËr conform ¡rattcrn.urilor din coprlåric F-ctc ¡m scc¡adu ..dçrcsiv" dc vi¡lå c¡rc sc iormcazå la cci ctrrora nu li r-¡u
gi cstc divizat în Coprl Libcr ti Coprl Adapnr. Copilul Libcr csrc crñrcrcnzar indcplinit ncvoilc fundamcntalc in copilåric.
prin spontancitate. impulsivitatc, libe¡tare. cuno¿it3te ii cresl¡r'¡tale. St¡diul .lc 4. Eu nu suut O.K. - Tu nu cçti O.K.
Copil inseamnà c¡rnformism ¡i complczr'n;å. Estc un sccr¡ariu dc inutilitatc. De obicei æ intilnegtc la pcrsoanclc care au lbsr
r¡ta¡c Ín timpul copilårici cu bruulit¡rc. Esre spc.cific ¡xihoticilor.
rcprcrintå o urstûnlâ obicctir'å. logic&. rcalistil.
nc¡fcctivå
Eului implicå introica¡rc¡ normclor, rcgnrlilor nroralc.
atitud¡nilor ¡ credin¡clor dc la prcpni pånnlr sau de la al¡c figun ¡rarr.ntale. Esrc ffiotltr"li,rel¿lprcsupun ¡cttv¡rù¡. in acela¡i timp. a dou,il nivclc
d¡vizat in Pðrintc Critic ¡i Pårinrc Afcctuos. ttråniror, Pûrin¡cle Crittc csrq st¡rc¡ ¡lc conlunictrii: cel s<n¡l 5i ccl psihologic. Exis6 un rnesaj dcschrs, socirl. 5i
Eulur c¡¡agcrizatå prin criticism ¡i autoritatc. iar Pãrinrclc Afcc-tuos prcsupunc u¡ul ascuns, psihologrc. Sunt mcc¡ni¡mc dcfcn¡lvc con¡truitc pc brze
grijå ¡i cmfratic faË dc ccilalti. cxpcri!'$lclor din copilåria rimpuric cånd s-a opclet la acestea pcntru a ob¡inc
recunó¡$tcrca. Oanænii jorc3 intotdc¡una unul dintrc cclc trel roluri:
În c¡zul pcrsonalrtå¡ilor nonn¡lc stårile Eului runt distrnoc.
l. rolul dc pcrsr'cutor: ccilal¡i nu ¡unt O K., dr'cr nu íi valor:¿ç'z:
Ñ cstc rcprczcnr:rrc gralìc;i a clnritå¡ii tlc cncrgre pc carc ú
2, rolul de sulr'¡lor: cr'ilrÌ¡i nu sunt ().K-. dccr lc ofcr sprijirr:
conlinc sarea Eului. Pcrsoanclc ùu cgotrirrnc spcc¡¡icc Jr¡on¡å encrßtc.r de c¡rc
3. rolul dc vrc¡rrnå: c'rr ¡:u iunt O.K.. tle;i sr¡nt un intiånr.
dispun prccum Si modJlttfiir dc drstribu¡ic r rccstcl¡ in¡rc cclc 5 srírrr alc Eult¡r.
Atunci cind cncrgia unui sistcm crcgtc. c¡ sc rc¡lizcazå pc bazr scãdcrri Pc parcursul yic¡ri \lcrrnrr \:r ca¡uta un pcr5ccuror carc s.o intiingi 5i
intcnsrtå¡ii cclorlalrc stàri, cåci cant¡tåtc¡ rlc encr¡ic r indir,¡dulu¡ rånrinc un s¡llrtor c¡rc s¡ o ijutc si.¡ conl-¡rn¡c ncputin¡a, Accstc t¡ct rolt¡rl
consl¡ntå. funclioncazã in rcla¡rc dc interdcpcndcrìiå l¡ iunt rnlcrt¡¡i¡btlc. l!'S¡rca diil
. ña*cis"¡d - rú,s¡ruurul nu nui vrr:c tlc I¡ rlr:ca !:-ulur clrc :r prrrrrir rcclstå lrirdà ncvroliùtr insc¡mnå constrcntrzsrùrjocurilor ¡t inl\)curic¡ lor !'u o
mcscjul çi sc ad¡csc¡zl uner ståfr ¡ lit¡lui. alt¿ decåt cc¡ crre r tr¡nus strìrutúl- comunicarc au¡cnticå.
Jocurilc psihologicc. imprcunð cu rccstù -3 rolu¡i. s¡¡u l¡ b¡z¡
Ex. {: disfunc¡iilor comunicfuii, ¡ ap¡rit¡ci couflictclor li chia¡ ¡ blburårilor d!' trp
ncrmtic.

R
Sursa 3 Tehnici sugestive si meditatie creatoaFe =) meditatie creativa unificatoare cu suport imagistic
Insrucuj:
îe oçezi íntr-o pozrtie conodà, cza mai comdã pc core o pli g'ãsi- Te
sãfie côt
níçti pu¡in, tc ît tinr,i, î¡i nodifci pæi¡ia corpuhú, astfel incât oceasro
¡noi comúQ sö te sint¡i cô, dc bins doreçti
lnchide ochii ¡i fiiloorte otcnt la ceeo ce se íntãmplú in iunil túu: v'ei
constü,a cö poti perccpe o nul¡unc de lucruri din iur, oi seæo¡ii de contact.
ou:i sunele, srmli mirontri, explorczi o<'eøslû htms o senza¡iilor cu /oork mare
.rterrlie, e$ti corrçtient de tol ceeo ce se întåntplö în juntl tâu.
Dupö ce aí corytiant9ot pe deplin ce se întân ptã ht iuruì t{w çi rela¡tile pe
ure le ai î¡t crccst nþ¡ncnl at nrcdiul, pti sã.lti írulqi otm¡ia antpro corpnhi töu'
6uW sau¡iilor pe atre le ai ¡t sã-¡i la¡i cwpul sã se &s;tin<þ: olvtr,ú o,r'r.re
núifid senaliile pc corc le ¡rãiqiti fu\or¡ñ relæõrii mrychilor: te relxæi tu mai
nwlt, iør ùcà sin¡i rcwio. æanta 6te cel ntai bun moment uJ'!i schhnH ¡xti¡kt.
astlel hcöt sã te sin1i atåú & bìæ cåt vel.
F.çti re!øat, respiri ¡¿tor Si regulat, ¡l¡or $j regulal, esli otent lo
respiralø to. la felul în care ænil inn'ã gi rcsr' din pieptul tõu. iutú 9t tese. e,stt
/oarle oteut la aerul care ut¡rã çi icse din pieptul tóu: t'ci obsen'o ca poll Qvau
conlrol afltprc¿ resproliei tdle, cö o ¡n¡i.face .'.it de l¡tliililã Si ,,gulatti dorc,çil'
respiri u¡or Si regnlat, te destiti, þ rclørtr.-t
Iei ccnlact cu lucntrile core í¡i lt'c'. .tctt¡tt ¡trin rntnta, o ntu[¡ime; tlu,
tcnlinrerrle, onintiri. inngini, scn:alii. culori, prin núnte î¡i ttc o ntul¡inrc da
lucruri pe care le prirr;¡ti, le obscn'i crnu opor pe ecronul ntirrlti tale. r'r¡¡ t, 't{
duc. gonduri,.rent¡nenle. amintiri, inagitti, sen:alii, le prive¡tt cun, oPor pc
ccronul interior al min¡ii tole, Ie urmöre¡ti pentru cúleto clipe, opoi le IoSi sã
,reoca. lãrõ a rc opri preo mult asuPrc, trertneia dintre ele. r'irr ¡i trec. egti
nlorto¡ttl imaginilor care formeæà propria ta lume intcrioorã, le unnãre¡ti
.wn olrar pe ecrun, Ie oprc¡ti pentnt câtet'a clipe asupra lor çi le laçi sã lreocö'
ctli rrrarrorul propriei tale lumi interioore.
Exptore,i astlet înn^eaga ta htme inlenmrã. ltn$tit. deta5at, iei Nnothnl¿t
& cæo ce v íuânptà, l^*tt¡ tnnginile care aPÌ F ecron çi ínl¡i cun ¡n¡i
con rpta $læ cu cotv occsrêa citÐ lã, t!øco¡xrt ce po¡ifoce ca ætsteo sã cìrailc
naí rryid sau ca sã le pli påstm în þ¡a Io moi nultã veme' Pote Pc unele nu le
arreçti loarte binG. Iß etploræi cu atenlie ¡i olryi din lwreo pmpriiktr imagin
interiærc ugt ú't te face sá tc sin¡i 'frnrte blne' care4i plæe føna mull' tnt
peiraj, un rcl¡ dc nawú wtdc vti sã ntetyi.
Opreçti paisajul pc ccrun în fa¡a ta ¡i il etp¿ore:t c7r orenlß' te ôtPropn
qor & el çt-l priw¡ti în toste dctatiile salc" e¡ti æun loone oproopa de el'
op,wrpe pe nesin¡ire ¡xitnoci u¡or în inreriottil piniului ¡t'l etplore:t de dato
ñaa:tto dint¡-o ttottä t'ci¡¿n. trlf¡ie¡ti toare st:rl:dli¡lt legute &'cl 'rinlri sen:ûl¡i'
anoi sunetë, ts:i ailort, trãie$ti Plarur eryeriø4a & a.li ítt ac'cst pcìsa1'
pn¡'rçt'
hmptû ¡i ctn¡riaú:ei ce omtme s-a schitnfut ín t'i:iuneo to. Te nçti ítt uterionil
rcæwi peLnj ¡il æplorci ín tæle tktal¿ile salc, a¡o ¡t L'¿ìt upenenl<t to este ;i
mai ll<lgatà Gãse¡;ti un loc wtic in ¿¡c¿'s, ¡xini' un læ: n¡mai al tilrl'' undc lr-ai
brit îtttotcleauw sâJìi ¡i nde tc P$..¡,nl¡ Parre intcgranrá a oct:trui ¡rcLsuj. trleryt
ín æest k.Y,. iei coruocr nt e! ¡i expcrimentei cowlilio de pna a peßajuhù' eÍti o
i
oCtstui ptisoi nintnat. úbr¿ri actttt i¡t
buCã¡icã dc nannú. ¡wte integwnrã
acelaSi ritm crt,ranto, esfi o P.rne o¡n¡onias, cald' núicçti cxpcrin¡a
a ei, úhre:i
dc parte o peisaiulai, corytimti:t:3t ce at,un,e e\!a ttott ín /elul uin de o wlea
htcntrile Te buoñ pentnt o vren¡e de enuonia fapnhû de o.lì o pcnte a peistiulut
Dupà a-5 minutc: C.rrtstrenn:c:t íncã odata ce u"u"te li'u udus üou çt
util oc:eastö eqxrien¡/t, nrcnørei.linr¡e hine !o<'ul ín core e¡tr, tstc l<x'ul lim.
gr Íart1i ce po¡i loca ca sã polt nerge aict de cá¡c on trei' thçå care incept dn
nou sã te mt1lt utor ín interiontl acestut PcttoJ. íl explore:i íncå odotù
ìn toote
detal¡¡le lui si te índrep¡i uîor sPrc Puttctt'l prin (a"c oi ¡"tro¡' poarc l'oi gitsit
sou poote trebnie slt'l nrot cault Prlut. gã.re!r' ocest Pu'tct .rr tc¡i din ace'rt
peiso¡, acutn ìl poli 'wleo iarã¡i in lalo ta. proiectot pe ecranul interior al
min¡ii ralc. te índefirtei de e! u¡or' a¡a ínctìt sú ajungã la diucnsiunco
de
ini¡iolõ çi la¡i ca locu! paisojului pe ecrun sáfie luot de altú unogine. apoi
olta, eçti din nou martorul propriet lumi interioarc, al gândurilor core'li trcc
prin ntintc, c$ti con{ri€nt de fclul in core respiri usor çi /rrrçlit' de aentl care
inn'ð ii iese dirt p.qntl riu. e¡ti r.llia,:\at iI lN &plin linistit'
 Meditatia creativa transfiguratoare in PEU -
tehnici create de l. Mitrofan si utilizala in grupuri (si individual) de autoanaliza si
dezvoltare personala
. lnvitatie lo o calotorie intr-o frunza - un exercitiu de extindere a perceptiei sinestezice
. IJmbrq si lumino - un exercitiu pentru integrarea polaritatilor si armonizarea Eu-lui
. Spatiul dintre noi - exercitiu de tacere
. Explorareo chipului - o meditatie asupra finite iubite
. Scurta meditatie cu obiect - un exercitiu de dezvoltare a empatiei
. De lo sombure lq fruct- despre vulnerabilitatea puterii si puterea vulnerab¡l¡tat¡¡
. Arto mersului pe sarmo - un exercitiu de autorestructurare
. lntomplari marunte - despre dependenta si abandon
. Arto rabdarü - despre cealalta fata a lumii
. Morea si tormul - arta convietuirii creatoare
. Jocul de soh - o meditatie asupra schimbarii perspectivei
 Ti puri de metode utilizate in PEU

. Metafora
. Povestea
. Terapie prin dans si miscare
. Dramaterapie
. Artgenograma
. Metode expresiv-plastice
.lmagogenograma
. Meditatie unificatoare
. Joc de rol
. Etc.

n,
J (>rL Kf
Pt"U 4r-fz. t¿ et
 Mai departe, îçi pnopunc så re scrie o scrisoaf,e carÊ sä çonfinã
,il'
o trecere în revistå a ceea ce e simfit în raport cu ei de-a lungul tim-
pului çi ceea oe ar avea nevoie de la ei in prezent. stabilim lmpreunã
t¡- ca aceastå sçrisoare sä nu fie literarã"' lncärcatã de simboluri,
,,pnea
ci una clarã, penfir a elimina riscul de a nu fï inþleasä.
lt.'r Alb€rt, personajul lui S., içi exprimð dorinla de a sta in came-
rä tot cu måicuþ Filofteia, spunând eä se simte cumva apropiat d,e ea
prin neü¡ra çi motivafia faptei, amândoí fîind acuzali de sustragere
de
b,ani gi niciunul asunnâardu-çi direct fapta ca nwoie personalã. De
asern€nea, crede cä aoeasta nu va fi prea inh.uzivä
çi va avea spafiul
de care a¡e nevoie.
l,a final, S. puncteazä din nou nevoia de intinnit¿te, spunând
cä a locuit în aceeaçi camerä cu fratere ei pâträ la vârsta de lg ani,
ulterior mutåndu-sE lnh-un cãnnin studenfesc, continuând" açadar, eð
tr i'
fie privatå de spaliul personat.
$. gäseçte experienþ accstui ror foarte bençficã gi provoca-
J¡;
toare, propunâudu-çi sä se mai gândeascä la anumite
,,ospecte con_
¡tíentizate".
li1..'
i:,iï .:
3"X.,6" $edinþ V[
1nt:-
a) Obiecû[vet
rkù- - Stimula¡ea spontaneirãfii çi a autenticitä|ii;
l¡l . -"
- Creçtereaexpresivítäfiicorporale;

å:
- ïntegrarea exper{engei partioipãrii la g¡up;
- Rememoraf,ea parc'rsurui de dervoltare personatrð, subli-
la t- nierea obiectivelor atinse;
- Clarificarea specificuluí perioadei de ,,vacanfä,, contu_
çi
tÍ¡1Ì:
rarea profilulur celui de-al doilea sezon de
,dezvoltare personalä',.

729
 ffi
-'.:å{¡.(:â.]ilü
r:iffi
:rt.*1{.tr "'riaþ din circ, relafíile ou ceila$i membri ei sirfidi¡!
b) Metode folositå: dramarerapia,,&îacitrc...'". :a.t\. arte amãnunte
ale vieçü ior dlnpnezccrt.
Seenarñul nn \IX: Ce ln e¡re... (dramaterapie de încheiere) ,,,Íì'
.:,,::
Act¿tn, cã øw¡ øeezit povegtilefi.eeãruiø, swnter¡¿ curioçê sö des-
RolurÍ: '':1.
caperim care este nwtãrwl pe eø:,,efiecære îl prezintã în eadrul spec-
Ler¿
tacolwluifu circ
Tigru r¡iil

Urs
,
:i-
',]:
a Menobrü grt¡puft¡i (ani¡nale, clovn, prezmtator, contorsi-
")'
Fínguin :'"
oaisÇ dresor) suat invitaçi sã îçi contureze fragnaentui de speetacol pe
,

ca¡e 1l pun în scen4 terapanfü reflectând¡¡-i pe baza activitãfilor, re-

8arye
ae,tülor çí eomportamentelor acesto¡a.
Fapagel
tuløirnagã
Elefønt a) Gbñd de neffieetane:
.,4iígø1on
fn tirrep ce detulefí gse earøneú -øínfü vas,s,fre spectacolrdl pe
core i-a¡i oferit pæblicului searã de searã, fi¡í eongtienfi de efor'turtte
Garílã
.r.te c6te le-afi dqus pøttra a øjunge øîci, de sprijínul" dar gí de abstø-
Cal
pø care le-ap întâlnít, de saæíftcüîe pe care poafe afiþst netø-
CIovr¿ ':aiele
i'¡z sã le føcøfi, dæ gí dc bwa¿r¡tfe obfinute, de furyætul pe í:dpv
Contorsionist lrerïo-
naííløîo;a çi srilul de læcçw øie
&esorufui præentøtonlor çí propríetø-
Ðresor
rilor cirewl:*i i-a øv¿t Gsîqna voastrã. rã wEt gândí chím tø øcete
Frøentøtar
-"specte pe eøre le-øfifi darit dferite çi !ø wtod.ux fui care aæstea s-ae¿
Prapríetarü eira¿lui. {øpørilíe în wsinteø eolecthtulwi, frni
tzÍsfrânt a.swr"æ damnes'toastrã, le avantøjeÍe Eí dæøvosztøjele pe caÍe
p.rezeæ$ãfuicâ).
de eíre ls aferã" tra plønurile pe cøre le aveli pætnt pertoúø de
Este ultitwø zí. ø lw¿ü ûî,igast. Ya¡a este pe sfirEite, Iøfel ¡t 'i^*ia
i;aazã, dør çi la ceie pøtru nnua stagiwre de spec.tørole.
sezonul de spectecole oferite de eíra¿l ,"Røinbow". Ðupã urc turw'u
Frezentaton¡tr anuns deschidffi'sa fesdvi6çilor, oqÍinea desfã-
în þarte rnulte orøge, echþø aþrã a ultimã reprezentølie. Oarneat
r¡irãrii nrxneceior, iar d¡esosui stabileçfe firulinüãrü pe sccnã a ani-
din toate col¡urile /Mi øu venit sã se br¿czcre de spectacolul de lu
i:ialeior'; dupã eortine se f,ac uftimele pregãtiri çi, astfel, personajele
min{ de culp&re, magie gi energie.
;:oÉ apãrea în faþ publicuiui.
o Participanlü extrag bilefeie pe çarc su¡rt înscrise rolurilc,
o Desfãsurarea dramatizärü qpeo"tacoiutui propriu zis.
Fiecare nnemnbau îçi creeazä personajul çi 11 prezintä îî faþ celorlalli
(numele de scæå istoría personalã - locr¡l de ocigine, detalii desprc
o Ani deaaeÍtzÉ:
famiüe relafüle cu ace$i4 preferinfe etc"), experienþ, vârsh, de cút -Relagüle dmtre m€núrii eircului (animale, dresor., prezen-
tetor, contorsionist clovn, proprietarü
timp fac parte drn tnrpa eircului, gradul lor de adaptåre la condiliilei circutui);
x30 13!
 - Cahtatøaviefü fiecãnri personaj;
- pla¡n¡ri de Í"
vüûor, nevoi, do"iofr, açt€ptãri;
La aceasÉ ultimä futâlnire, I. a fost foarte rel¿xatjí çi implica-
- AÐallz^ coupanafivã dints existenþ dinaiate de e tì lá (spune aâ,,çi-afiant ternø de lø dramaterapia Tôrgul lnventøtøri-
a cirfl¡lui vs' vÍa'a de circ, frün*
víaþ lnehipuiø 1n extefionil
viaþ de circ, stabiriÞba oferitií sifcurui rl la'r" gr cã a reuçit sã se odihneascã çi sä se relaxeæ mul! simfindu-se
de un posih' stir de viatr
cului vs' ¡rinamismuyinshb'itaúea fn afars clr* ,,foarte dísponíbílã pentru aceøstã întâlnire de ffirøt' ), exprimându-
vre$ü de eirc, statutul socio-p.rre
sio¡ral al oetor din interiorot
gi €nxtuziasmn¡l corporal, miçcându-se mul! dannânq frrå sã ñe preo-
círcr¡tui comparativ cu cel
din êxt€trior .rr cupatã de ,pufi ceilølçi i-ar ptæø interyreta comportamentul".

b) TehnÍcte folosite: I. a ales rolul de clorm çi aprofitat

Feartn¡ aceastã provocaúe,
ascurtare reflectivã, refleetare
reformulare, reflectarea d0 rrp de tiryut avut Ia diqpozifie pentru a-çi crea un cosh¡m colorat bo-
sentimentelor. çi
gat în detalü (am obsemat aceleaçi conpofiânnente, respectiv entr¡zi-
e) Numãrul parÉteipaafiIor preøeng: g.
asm çi atetrfie la detalü, çi la prima dramaterapig cea de lnce,put, 1n
d) Þesfðçurarea prezentarea
çedtmþÉ: eryerienfei tãite rlt.
participanfi: care au experime,lrtat roft¡rile de indieni). în anal¡z¡+ rcaltz.eazi cã. a
âneeput ac€ste çedinfe de dezvoltare personalã cu açt€ptãri mari çi
patr¡ cã aeeasta a fost urtima
sprme cã ele s-au satisficut pe parcursul celor douã luni in care en
de grqp, draanaferapia lucratlmpreunå
a awt pa*iculacitãfite ¡mei 'nÉtrire
,ñq¡æãri sãnãtoase",, frind u¡matã
discr4íe riberã cu prrvire de o Aetivismul lui I. s-a manifestat în timpul pregãtirilor prin in-
Ia lutreaga perioadã de
desfüçurare a gn¡pu* tcrac$iusea cu ceilalli membri ai grrryului, lncercân{1n iposÞza de
lur' oferirea de feedback (atât
de Låoi, câr çi parricipangi),
rea lntregü experienþ iategra- clovn plin de curioziøte, sä afle cât rl¡ai mutte detalü despre ei çi
çi negocierea posibirifãfü coatinuãrii
gnrp de dezvolþre peæonatã acestui istoria lor legatã de cire, comen€nd momentul artistic al fiecãruia gi
prin intennediul jocului
ticipangü, dar noi, dramatic. Far- îacercând sã îi înveseleascãpe invitaîi.
çi tuaiaerü ieu çi tuiza) ne_am
nranifestat doi"fa
de a conrtinua Ca mod¿litate de raportare la acest,,spectacof,,I. aprefe-
raptamaoar" dnpã perioada
sesi¿aii de exa- rat sã acorde o atengie deosebitã debliilor îEñþçã.rü ei, firã sä stabi-
mene pentnr a eualua
çi varida rea¡ltatere obÊnute reaütafe, res-
pectivdeaconfima - læsc;á celelalte aspeck úe reprezønhþei artistice, preferând ,,sã se
'n g sùtrylu de attnosfera agítatã dín calise íf fuØ sã fiu
'" ;ffiÏtffi#*
buatre pur
Accentur
ukim sceaariu, seopur spontønã".
principal fünd reasunna¡ea
idmtitãÍü de gr¡p, dæ personare,
grarca resemnifiç6'¡Ior çi inte- Nu çi-a ales un nr¡rnE prezentându-se ca çi ,,elowntl car-
realizaûe pe parc*rsul
sesiun'or de 1n#*niri
relaxare çi sqrararea
de aceasË f;;
cTtbet¿" - de asemenea numele circului cu care a cälãtorit toafÌi vid¿
a fufÍitnirirornoast¡e.
- fünd botÊzatã asdel de eätre ceilal¡i colegi, când e,ra copif datonlä
nodului foarte colorat de a se lmbrãca. Totodatã" fi¡ncfa pe c¿¡re a
132
13:l
 avut-o msf,eu în eadrr¡r,,universurui
circur*i,, a fost cea de ülalrcrrr.,
imagaea acestuia cheia întegutui rrnei tnrye de muzicã), chiar dacã i-ar plãcea sã se nniçte mai
çi qpechcol. mult.
I lonecteazä" îùstrEldEé-
cadrul armr',splr¡to cã a contr¡¡at aceastã idee cu fapful cã se gândestÊ cã adulçii
aceastã isûoríe pcre(¡.
nali ca 'n o pot critica atunci când o vãd pe scenã" înñ ,,copüí sunt Íþsifi
o shategie de rerafionare eu ce¡argi, de
lntr¡cât atunEi cântr ¡e r:riticã çi ei vor daar så se simtã bine".
sinrte tristã 1çi ia rolur de
,"crovn ar gruparai,,, ince¡când sä îi fac?i pt:
ceitalli fe'rici$ adicð exact lucn¡l lntr*aø ce crrede despre modr¡l1u care a ales sä na içi planifi-
de care ea ar avea nevoie pcrtru
sine' FãcÍìnd acest lucn¡, sperä (uneori ca ryectaeolul (úematica ei de la începuùrl grupuritor fünd axatã pe
inconçtient) ea ce'a{i sã rr
lntoarcã favoarea controi, orgmizare, planificare €tcù I. spune cã
çi astfet sã atiagÈ sûarea de binepe care o cautã. çi-a manifestat încä o
L¡¡ cafãnevoia de qpontaneitate gi dc ætrenare amodalitãfitor de adaptare
lnn'ebarea care ar fi riscut acestei
modalitã1i de relaçionare spune cù
pún ,,ne¡regãtireø tuturor detaríir.of". Gãseçte un deavætaj în
,'eeilal¡í nu îipot eíti gândwíre gì eå østfet
uníi nu se símt obrigørí su
çi
mã îwesereascã pe wíne" mai aceastã nnodalitaæ de interacfhrnq aceea de apuûea fi väzutå de ceila$i
ares cã wu îgi døu seør¿a cã e,
n$ùr ,"cø nEtregãtitã, ca gi øtm nu ø+fr implicatã'.F.;æhzeaãÃîncä o daË
dín eauza wã¡tiì mere de e\ovn".
convenim împreunã cã cer mai ç¡.
nãtos ar fi sã cearã re are cä este vorba de ,,imâgife" çi de eeea ce pot crede ceitalli despre e4
nevoie, astfer ùacât
çansere ca eineva sã 1i remarcând cât da confortabil se simte
rãspuadånevoií ei sã creascã ln âcest grup çi cum barisrele
consíderabil.
Po parcursul drarnaterapiei,
coafrolului $,,îeema de petdbíl'" auscãzr¡t semnificativ.
I. a lncercat sã iuúeraclioneze c*
publicul, cu ceila$i colegi, L îacheie prin a qpime cã pentnr e4 c*cur lnseamnä vihrihre, ll

cu enimaiele din c¿dn¡l circului, fünd i:

foarte preocupat'ã de prez€nfa energrq dinarnism, surprizä çi cä pe toate astea te-a gãsit le-a trãit
copütor la spectacor. în anarizã, au çi
pus acceüt pe acest astãzi, ,picí gi øÍ1¿m'". I

iucr', atengia ei speciarã pentu¡¡ eei misi bazânú¡_

l,
sepe fapfui eã' în prezeat, este Á.
impricatã 1nh.-unprogranr de vorunta-
riat destinat copürer ab,aadonaïi.
Este fericiã deoarece, pe parcuæul $i r{. çi-a cqrrimat suriouitatea çi eat'ziasmur pe*tu aceastä
drannaterøprei" i-a venit icreea
de a rearizao sceneã pentru ei" in care ¿¡Itimã sedinfã lucä de ia încryut, qpunând cä se açtepta sä fie ceva
sã joace rolui uaui cior¡¡,
sperâad ,,sä îifac sã zâmbeascã gurß ,"dínarnic gi pÍãaÉ" gí fünd foarte expresivã corporat çi spontanä în
pônõ lø urechí-' Ðe asemenea, 'u reaqü. Roful asr¡¡oat de A. este eel de dansatorye.ghicitoare (rol pe
slrune eá azi aaies sã nu rçrezinfe
cealalË ,junaãtate a clovnului,', çi
respectiv cea trisÊ" fiindd case noi nu l-am sogerat îa scmariu, dar a l-avãøtt ca pe o çansã -
pløsturele de reraxare de Ia ,,dapã
çedin¡ere anterè,osre,, se simte energizata ,,wí-att dat voie sã fiu maí creativã ca niciodøtã æf,). Ea a ñclt
çi oryanrz"ná în activitãfi,
fünd capabirãsã renunþ I¿ lucrurile care echipã $¡ sof,a Ei måi micã" AL, nrme lor de sc€rü fünd,,twin sisters,'. ii

,"rnö consumã.1firã rost,". L prare Ace"st€a rcaliæazÃ. ¡m dans sincron în care se miçcã foarte i,
acce¡rt çi pe faptut cã,
,,øÍn ee învãça h
de lø clawml ãstan, fündcã mult râd çi se adapteazä qpontaû uaa la li
ea crede cã nu este foarte flexib'ã
pe miçcäite celeilalte. Numele
scenã (îatr-un art scenariu ei de scenã este ,,Sora Minunatf', sora mai æicã fünd mmitã ,,Sora
dramaterapeuae, ea er¿r solisb vocarã
a ,'
gi nai nrinunatÈi".
194
1.35
I
o deranjeazã çi sá stabileascã o regulã: u,mllmi
ptace ftmuL de figarã 2" Exercifiutr creativ propus este
adaptat nucrul¡¡i pãrinte-co-
gi weatl aatøifrsá fr¡meze afará"'
pil, dupã metoda mandalei
deserise de Sue Jennings în
comune de trans- Storytcüing with
Abíectivul gedinNei: tráirea unor experien{e ""Creative
Childrcxr at Rists'(2CI0?. în
ñgurare, rnatr.¡rizare afeetivá çi i¡rterconectare-
f,orma schernaticã a unei
,1

de hucru:
Descriereø æercífíílar Pennu fi.eeøre etaPã
la scarã mare. mandale, drlrrvÃtá în oinci
t. Fe covor este desenratå forma i¡nei mandale,
Fartieipan{iXor ia grtrP li zone, pãringü çi copüi tuebuie sã se consulte penfiu a dc¡rcn:,

se solieitá sä Päçeaseá
çi nnodela rãsprnsuri la urr¡ãtoarele furft'ebãri: care esfe lì¡rr,
ci, sá se lia mea, na ae ne pricepem noi, care sunt lucnrrilc de cart, n,
î¡l intenio¡.rin
temem sar¡ oare ne areeaz,á disconfort, cuxn ne piace sã nc itr
depnaseze fureet. asoul-
tând muziea de Pe fun-
eãm (sã creãm.) çi în ce credenn n¡i.
dal çi indicatrüúe teraPe-
3. Revenind fu grupd mare,
fieeare famille, reprezentatã
nrtului, oare descrie me-
tafoaic sertrnifaea!üie mandalei çi le aere aeestora,
atuncrr priar copil, îçi prezintã man-
se conecteze na diferi' dala, oferind detatü eu pri-
câmd se oÍ)rese, în divense momente, sä
între subieclin vire la fiecare dintre cene
te stár'i fulterioare. Fentru crearea conexiunü
cste 1nmât.¡n! ci¡roi zone conturate. ,{poi,
grlryuLui, ea¡rát-ui unui frr diie hârtie erePonatá
pa.rticapantl" carc, în ptínebarea tui Prin
intsiorul desenele sunt a4ezate în
l-rxruia dirxtre
a:aandalei çi Pe malginca el, îi coneeteazá çi Pe
eeilalt' spafiurtr mandanei confim.ate, reaïizându-sc astfel o cnea{ir: r:ri.
iar Partici imunä a grupului mare. lPentr¡: detensio¡mre, la finalul
mero.Ρri. Firutr se desffiçoa'rã' re{eal'aa se complicä, çc,i!íir-
pan'çíi surat invrta$i sä r¡adã curn se simt fu
poziiia ftl ealo rr'' {ei de luerq eopiíi ça pãrinfíí sunt iravitagi sã se rniçte pc u;,.'

pe eât posihitr ca accrr ritm plãcut, rídioând în acetaçi timp o paraçutá. Copiil
ãnA, uá f,acä sohimb clc fi-re, încereând, r;,

snint invitaþ sã st adãpostese spontan sub ea, încânta$ de efectele acestuijo+"

tea sä nu se n4lä- l-a final, pãruUü çi eopiü
prin piasa de fìrt' Tehmíeø wtilízøtã: metafora terapeuticä a mandalei (aclaptari;
apropie unii då ceitral{i, depnasân&r-se Wor
pãçind nreste firc' r;'l¡ä ílelhnica ptraseí sociale a Iolandei }úitrofan), metoda rnandalr.,i
ooiorate; iclasa se iasã în jos, fieaare membnl
familie sá meargti ,.hptatã dupä Sue Jemings, Ztû7), exprimarea coqpo,ralä prin da'r:
eLiberful&¡-se din re{ea, perdru ca fieoare
ae îçi aXeg nnandal¡r lni$care, detensionarea prin joc.
cátre un spa$ir-l propriu de ereaÇae, dupá
Efeæeüe abçinute: ar¡oonizarea çi unificarea interioarã rapilï-
de lueru-
tra fa¡nilie çí grup; efeet de relaxare; potenlarc a res¡¡rselor; între^
"'L
', ::reâ Si integra.:rea valorinor f'ai¡dlieí.

T68
q
 sã colecteze un numãr cât mai øa¡e de forme indicate de coordonator
s@ - c;
astfeL eohipei
",c€úc"
i se solicitã sã adune cât mai multe cercrri.
Abiectìvul gedinçei: echipei ,"Triunghí" - s$f rnai multe û,iunghiuri etc.

optitdzárea coryortaf,ûøntu- 1. Fiecare echipã va lusra împreunã cu pãrin{ii çi, pe o plarrsã

lui rezolutiv-creativ în gruP' maÍe, va srea din formele colectate rm coXaj specific grupu-
achizilia de ormoçtin1e noi çi lui. Echipa,,Triunghi" va utiliza numai tuiunghiuri, iar echi-
dezvontarea eaPacitã1ilor
cog- çr& ,,Cerc" doar cErcuri. Colajul rcaLiz-at va ft.ebui sã aibä, l¡r

nitive Prin intmmediutr

jocului final, un titþ eventu-
creat[v.
al o scurtã istorie a
Ðescrisrea' æercitälar etrementelor rcabzate.

pentfti fr.eeãre etaPã' d'e lucrw : 2. În final, echipele se

Conoursul formelor a4eazá în cerc çi 1çi

geometrice: Pe Podea sunt exflun colajele reali-

geome- zate, atnintind numele
óesenatc Pah'u forme
frice: eel'c, Páfr'at, trfunghi çi luc¡'ãrii çi relatând o l:
i
L.

scurfã poveste a creagiei gEpului 1or. Dupã aceastá prezcnl¿¡ rr.;

ambele echipe sunt decla¡ate câçtigätoare, iar înfrcgul gru¡,
are ea sarcinã sárealtzeze dinpropriile corpuri çi eçarfc coio-
rate un cerc, apoi un pãû.at, rm tuiunghi çi o spiralã.
Teknícø utilízatã: acbiztgia de cunoçtinte prin joc creativ., r:o.
ìajutr, metafora corporalä - tehnicã experienfial-rmificatoare.
Efeetele ob(inwte: dearoltarea capa- :.T*
;ifãginor cognituve prin achizigia de noi cu-
,,i¡Stinte, centrarea atenliei vizuale
çi rezotr-
rrea de probleme. Frin analiza plançelor s-
obsen¡at un efect unificator atr tuturor
,,:mbrllor gnrpului, creagiile Xor fünd ar-
,,¡nioase gi unif,orme. Chiar dacã s-a luerat
-Íouã grupe, plançele çi temele alese au
:'r eSemã¡rãtoare.

17r
 Efectele oblinute: creativitate
$edinta ur. f,1. - Temã: Carnavalul de final çi veselie debordantã în con_
fecfionarea costumelor çi a mãçtilor; bucuria
obîectivul çedin¡eí: füxarea çi amplificarea ealitäJilor çi achi' de a împãrtãçi, de a sc
manifesta creativ çi de a face parte din gup.
zi{ülor anterior activate fu grup. copiii nu au awt deroc
de hrcnt: trac în recitarea poeziilor, iar pãrinlii
Ðescriereø exerci!íílor pentrw fiecare çi-au exprimat pãrerea de rãu
pentru faptul cä nu vor mai avea loc întâlnirile
1. k'egãtirea P€ntru carnaval - cu de grup. Ei çi_au ma_
nifestat dorinþ de a participa çi anul u¡mãtor la
ajutorul materiaÍelor puse la dispo- organizate.
çedinfele
ziiie, foarfeci, hârtie creponafi' li-
pici, mãçti, creioane colorate, eçar-
fe, copüi çi pãimçü 1çi confeclio- obiectívur çedinrei: evaluarea rezultatelor obtinute
çi infor-
marea cu privire la direcfii viitoare de lucn¡
rreazÃ. costume. Temele de inspira- çi de dezvoltare a copüror.
Se ale eostumelor çi mãçtilor sunt
1. pãrinfii primesc din partea coordonatorutui de grui, într_
un plic sigilat, fiça de evaluare a dezvoltärii
alese de comun acord de cãfr'e fie- copitutui. ri
se prezintä, la modul general, efectele obginute
care fa¡nitrie îll parte. dtât copüi, asupra
dezvortãrii copiiior în rucrur în grup. pärinfii pot
cât çi pãrin{ü, partiolpã îll egalá mãsurã la confecfionarea viziona
cu aceastä ocazie fotografii din cadrul grupurilor
eostumelor çi a mãçtilor. de dez_
voltare.
2. Pãrinîü çi oopiü tror îçi etaTeazácostumalüle în fata lntregului
grup, recitând în acest timp o poezie special pregãtitã" Fieca-
2' Pãrinfii sunt încurajati sä relateze efectere programurui
asupra dezvoltãrii copiilor
re :fa:¡oiXie primeçie câte un cadou simbolic din partea coor- çi a relafiei dintre pa_
"opii çi
rinfi' Li s-au adresat înhebãri cu privire ra lucrur'e
donatoruh¡i. de gruP. care
necesitä a fi optimizate în comportamentul
3" Fimalul aeestei çedinge oulminea- çi dezvoltarea
zá e¡¡ o peft'ecere în aadrui cäreia
copiilor çi s-au trasat posibile direclü de lucru pe
ø¿
care pä_
to{i. partieipançü na grup, deonro-
rinfii le-ar putea adopta pe viitor, în urrnãtoarea etapá. a
coPir,, sunt antu'e- dezvoltãrii copiilor.
trivä párfuafi çi
emfi sã danseze Pe mai muhe mre-
3. Subliniindu-se efectele implicãrii pãrinfilor în grup, pá-
speeia.n anese de cãft'e coor-
rinfii sunt felicitaçi pentru participare încurajaçi
iodií çi .å
tinue çi acasã lucrul în parteneriat cu copiii tãr, "orr-
donator. Se discutã desPre imPre- amplifi_
când totoda6 relafionarea dintre propriul
siitre pozitive ref,eritoare la çedin' copil çi colegii
sãi de grupã prin organizarea de activitäçi
fene petrerute îmPneula{ se ser- comìlne în afa_
ra grãdinifei.
vcsc rãcoritoare çi dutrcit¡ri, iaÍ membrü gruputruí îçi iau rã-
Efectele ob[inute: conçtientizarea importanfei
mas bwr wrii de [a eeüal$. implicärii çi
participãrii pãrinfilor la grup; autoevalua¡ea
Tekniea utí,lizøtã: confec{ionarea de oostume çi nnãçti' dra- achiziçiilor oblinute;
conçtientizarea punctelor de susçinere în dezvortarea
rnatizarea çi D.i\{"T'" copülor pe viitor.

t72 t't3
 în care se gãsesc copiii cu vârste cuprinse între 3-4 iuu, ¡)r rrr r r i,
III. Rezuttate obfinute tele pozitive obtinute putem mentiona integrarea mull rrr:r' r,rl,r,l',,
rcal,rlzt-o' studiul efectelor
În cercet¿rea extinsá pe care am cadrul mediului de grãdinitá çi reducerea stãrilor neg:rliv.' l,'¡,.rr, .1.
fost imnliclÎr.l*tF
grupului de dezvoltare în care au ï:t-:.n*- separarea de pãrinçi.
dereredusá,astfelîncâtrezultatelecomparafieiinter.grupunnuper. De asemenea, a putut fi observatã dezvoltarea rclalir.:r ,lrirrr,
semnificative' Cu toate
rnit comunicarea oo* '""otøt" statistice de dezvoltare evalua- pärinte çi copil. Parintii au fost încântali sä descopere lucruri p(: (':u ('
acestea, au fost ior"gistrate
diferenle în latu¡ile le pot face acasä cu copiii lor, au ajuns sã le cunoascã nevoilc rl.:
Astfel'
evaluarea iniçialã al copülor'
te, fa{ä de lotul martor çi faþ de Draw a
dezvoltare specifice nivelului de vârstã, precum çi mijloacele pentnr
prin testele aplicate (NEPSY'
conform rezultateior oiti*t pãrinçü'
a ieçi în întâmpinarea acestor nevoi. Pärinfii au fost surprinçi de nro-
tealizatcu educatoarele çi
Person, TAC, interviut structurat dalitãfile de interacliune dintre propriii copii çi ceilalfi cotregi çi s-a
cá.grupul de dezvolt¿re experien-
fiça de observaçie), putem afirma rezt:J.t:'æ
putut realiza çi reducerea comportamentului dihotomic din afara çi
participat çi pãrinlii înregistreazá din interiorul grädinitei, influenþt de prezenfa sau absenþ pãrintelui.
fal-unificato, fu "*"-ut'
semnifrcative pe ariile dezvoltãrii
vizafe' t ---1¿:)t tioit Educatoarele au sesizat îmbunãtáfiri în relafia cu pärinlii co-
în aria dezvoitãrü fizice: in-
S-au oblinut efecte semnificative piilor, aceçtia devenind mai receptivi çi mai implicati în comunicarea
grosiere
tegrarea schernei
a senzlrialitã{ü' a motricitá1ü cu grádini1a. Totodatã, a apãrut comunicarea çi reia{ionarea dintre
"o*o'ut"'îndeosebi a motricitã1ü fine a mâinü' De pãrinlii copiilor din aceeaçi grupã, care, dupã finalizarea orelor de
generale, çi
" ¿"*"
"oordooá'ii este faptul cä numärul
absentelor mo-
asemen€a, ¿"î""tionat gädinitrá, au înfreprins activitãfi comune. Comportamentul pärinfilor
copii a fost mai redus faþ
de cel
tivate de starea de sánátate a acestor fafa de activitatea propusä s-a modificat de la primul grup çi pânä la
putem concluziona cã sisteml¡l
al copiilor din lotul martor' asf,fel' de
sfärçit - dacá la început întârziau la activitä,ti çi doar un pãrinte adu-
copiii se aflã lntr-o relafie bunä
imunitar se fortifrcá *r*"i când cea copilul la grädiniþ, spre f,rnal, pãrinçii ajungeau cu o jumätate de

cooperare cu pãrinlii çi covârstnicii' orã mai dewerne, açteptaìJ nerãbdätori începerea grupurilor, ambii
semnificative pc
pezuottu'et l"*nt"U a înregistrat creçteri pãrin{i participând predominant.
narative' ate aten{iei vizualc
ariile proceselor gândirii, ale memoriei din erädini-
Afirrnaçiile pärinfilor sunt de asemenea semnificative pentru
timpul peT-ecut la activitäfile evidentierea reuçitei progranaului experienfial-unificator de optindza-
çi ale limbajului- Atenfia çi
au sporit, la ;î;ilt*"J
fel t-"*11 Expresia creativá s-a a:rrpli' rc a dezvoltãrii:
{á nivelt¡l
ft;;i;ii'"*"r" tucrárilor uu*¿ut" depäçind T. - ,"Copilul nostru s-a schimbat mult, acum vorbirn çi ne
ficat, culoril",
aferent vârstei cronologice' inçelegem cu el mult nnai bine. Nu mai plânge, ci ne spune ce îl de-
atât de testele aplicate, cât çi ,tmJeazá.lrlu se mai sperie de alfi copii çi el este cel care inifiazã
Rezultate notabile, másurate
prin observaiie directá' s-au obfinut
în a¡ia dezvoltãrü socio- ,'onversafii la loourile de joacã."
intens între ci'
sã relafioneze mult mai N. -,,Cel mai mult mi-a plácut cá am înválat cum sä mä joc
emofionale. C"piJ;;;;eput de emprt'
sá îçi dezvolte capacitá{ile
sã îçi ofere suporr;i;toiu çi început sit 'r copilul meu, nici prin cap nu îmi trecea cä poate sä fie atât de dis-
ior de çi receptivitate a crescut, au , . ,cíiv sá pictãm sau sä ne jucãrn cu plastilinä împreunä."
tie. Gradul
"o*oot"*" implicat în jocurile relalionale' sã ;lr'
se cunoascã, sá participe mai
În ccco ce priveçte grrrpel''
numele colegilor ttî"t'iJ *'nÏlf"ott'
175
. n.\, ,
 L. - ,,Bäiefelul meu era tnereu neatent çi la grädiniþ acasä.
çi
Nu prea ne înfelegeam cu el, nu ne asculta deloc. Acum, însä, ascultã
ceea ce îi spunern, ne jucãm frumos împreunã
çi a învãþt sã îçi
strângã singur jucãriile."
D. -,,Eu nu prea reuçeam sã îl fac pe copilul meu sá se joace
cu alçi copii. se ascundea mereu dupã picioarele mele prive4 nu
çi
vorbea niciodatã decât cu mine çi cu so{ia. Acum are prieteni în gru-
pã, este mai curajos çi vorbeçte cu tofi."
M. -,,Pe noi ne-a ajutat sã comunicãm mai bine în fa¡nilie,
soçul meu a fost mereu rezervat în privinþ copiilor çi nu ñcea mai
nimic împreunä cu ei. Aproape cä l-am obligat sã vinã. Acum se joa-
cã cu amândoi çi se mai întâlneçte în parc çi cu alli doi tãtici. Fetita
noasträ parcá aînflorit."
F. - ,,Întâlnirile noastre m-au fãcut sä îmi doresc sä mã joc
rnai mult - woiam sã vã propun sã facem un grup de joacã doar pen-
tru pärinfi, cred cã to{i avem din când în când nevoie. Noi ne-am
propus de ceva timp sã ne dedicäm mai mult timp copiilor, aça cã,
dupá serviciu, läsãm tonrl deoparte çi ne jucäm împreunã o orã, douã.
Copiii sunt bucuroçi."
S. -,J.{oi nu çtiam mai nirnic din ceea ce fac ei la grãdiniþ
cine çi cum sunt ceilalf copii, nu ne povestea nimic. Acum parcä mi
s-a luat o greutate de pe inimã, facern çi noi, pãr.inçii, parte drn liaþ
lor de aiei. Îi întreb¿m despre colegi çi ne rãspunde, vine singur sãne
spunã ce teme avem de fãcut împreuná."
G -,,8u nici
nu îmi dädeam seama ce pierd în relafia cu feti_
fa mea. Îrni pare bine cä am fost alãturi de ea çi cã arn descoperit cât
de inventivã çi creativã este. ce putem face ca sä continuãm progra-
mul çi anul viitor?"

t76
 ,TrLi QYt qt¿rnr
"
personale çi' implicit' a teconstrucliei optimizate
de sine, a restructurárii
)ropriul sãu '

a actualului scenariu de via!á'

i, oPliuni' ''1'
-
unor
exemprificám cu ajutorul
-
Detariem în cere ce urmeazá çi
) Pafteneri;r. ex-
travaliul de decriptare çi utilizare a dinamicii simbolice
concepte noi
c qi nu est:
specific terapiei unificatoare'
bolisticii Pe' - primate de artgenogramá' în contextul

c spcculati" -
decriptatá prin
dezavuáll : " Dinamica simbolicá individuatä
Terapiei Unificárii
:nialului Pe;' artgenogramá în contextul
emblemá a
investite Ei asumate ca o
:iticându-i - Elementele ,,etichetã"sunt
qi anume
prin acelaçi tþ de elemente,
" :á lttct'ãttt ':' individului; acesta se reprezintá
'' 'listicì Perst' elementulsimbolicproiectivpurtátorEidecriptoralidentitáliipersonale,
' :tr rbutl'.'', posibilblocatáînevolufie'Individulnuseconstruieçte'ciseeticheteazá
mascatá
traducând nevoia de diferenliere'
,,tributar loialitátii familiale"'
perspectivá'
.: decr:.- de rigiditate çi de tendinla
de a se vedea dintr-o singurá

....-i';

\li Fig. 14

s
'¡ '

wÉ

þ
i
..{, þ
! .þ
"r )

243
 Fig.15
se reprczilrl¡l
Aça cum se observã în fig' 14, clienta 'lt Ç

t' T
singurã sc(tl(';l' tr tl
spaliului constructiv al artgenogramei printr-o
t"€ -. :':' ..4,. .'?

zintã elementul,,etichetli", descründu-se ca fiind"deco¡i¡lttü"{ #

,durã". De asemene a,,,scoict'tepnezintãun
element

alli menrbri ai familiei; bunicii mâterni çi patemi'

"etichclll"
mama cliclttirt
1l
I
r tI
-!. €

câte o scoicä' Ceea ce îi reprezintä' a'Ia ('tllrl :,

prezentapçi ei prin

çtientizat clienta, este

tendinþ de a expune partea "decorativiì"'

de a primi atenlie çi de a fi confirmatä

în rol de copil' precunt çt t
{f
transpare dirr
nibilitatea de a oferi. Aceastã indisponibilitaæ ¡rln ,.:.:*!:Úr" i ,¡¿

scoiciiînspa{iulartgenogrameicuparteadecorativáînsus'cx¡
în jos' nu rrr"' litrrulrrr t

timp ce partea,,confinátoare", concavá, este orientatã în figura 15' clientul reprezintá

Aça cum se observá
proiectiv' "t'lt
nuestefolositã-Totodatã,poz{iaspecificãesteunindicatorçitlctr r,l,,rrrtl folosind un singur element simbolic "l¿¡¡71'1¡¡¡¡l

al mitului ,,familiei ideale", orientatä cãtre

imaginea cu note dc ptrt
de brad' emblemã ø
pãrin!ílor' care sunt pct'ct:¡rttlt ' 't
'','t,r" fiind conul sl|l¡l l.r |l!
unepentuexteriorçicontactemolionaldeficitar.Anallzafocus¡rtå lor (bunici pentru client). $i bunicii
| üllll,,.fructe,, ale pãrin$lor
ùcest cù?" t:lt'lll('rrlrrl
permite øccesareø temeríí de afi' evøtuøtã" ø efortalnì
acest detaliu simbolizali tot printr-un con de brad' În
rrrri[i çi
prcvení respíngetea' çù ac!Ûoneøzã
c4 un mecønism defensiv crrut
,rrchetä'tl'qorezentjÀluninstrumentcafeoprovocatuttirrsi¡¡/rt''lr'rr
Înso$rea terapeuticti tralì$gelrt'l;rltil
contextul temaiíciÛ constrângere-dependen!ã' mecanismul de transmitere
,,rlrri, acestâ conçtientizând
inconve¡ric¡tlt'h' rI
rt
succesive ale
parcursul explorãrü perrriæ clientei conçtientizãri a relaliei de dependen'tã' cu toate
ir.rlä, de repetiçie
tematici, cta¡ificã¡i çi integräri ale unor traume
timpurii readuse în pt*' zi'
,,¡s din via,ta sa de
zi cu
aft pøttern-art repetitíve lø nÍvel rãrnân toalit rt;tl;t ttt
zent çi care se dovedesc conform cãruia copüi
Astfel, mitul familial
çíonøt.Loialitaæafa¡rrilialãîícreea7Áclienteiocapcanãpsihologicåln ,,rijapãr'rnr$lot''anteneazáçiconsolideazåde'pendenþçiiln¡rlit'rl'r"'
evolufa personalã" soldaã cu ostilitã$ incons,tiente,
se,nzitivism relafional I .,c'ilzitemøabandonvs.autonomie.Loialitâteafamilialáinvizihil:l|ll('\lll'
inautenticitate în contacnrl interpersonal'
¡rcûtrirurrraçirolulde,,extensii,,aleantecesorilor,aceçtiirllt¡ttttlt..,t;tlrll
245
244
 prote-
ii{ewewtele sunt cele care îmbracá' ascund'
pcolenu'ttt' "rcøtrø¡tøceu
pattern-uri similare exprimøte la niveful ølegerilor lna8ca identitará' socialá'
r rru prin care peßoaftr stt cxpunc:
sionale. alese' respectiv
!n fig. 17 se observá elementele "carapace"
Înng.16seobservácaracterulemblematicalelemclll,l¡.. care ascund
Cli-
l. l,:", cele care se afli?asuprafaÇá çi "frunzele"'
,,etichetã''.Clientulsereprezintãpesineçipemembriifilonul¡lrt.'.
conecteazâpe parcursul
intervençiei terapeutice
I, r utçtientiz eazâ çi
,,plasând'rrnsingurelementnaturalsinnbolic-proiectiv,notii¡lr,rl''.' relevante pentn¡ nevoia de
a fi-
,' ,rioare prin artgenogramá tematici
ffansgeneralitrtt;rl.
racterul predominant raþonal al relaliilor inter çi Aceste nevoi exprimate abia
r. tle a se confirrna çi a fi valorízat'
de coloraturã emoliott't!'"
sunt descrise de client ca fiind ,,golite" a elabora, de a de-
¡, ¡ :irlrt în ,,conflict,
perrnanent cu dificultã!ile de
în spaliul arl¡'t'rr'
enful nu construieçte, nu elaboreazâreptezentãrile Oscilând între autosabotare 9i disi-
',r cle a acliona în mod adecvat'
rnei, pur çi sirnplu ,,eticheteazâ" prin intermediul materialelor rl' in-
tráieçte neputinla unei "disocieri"
utt" r iii r saì] a¡'rtomistificare, clientutr
strucçie sirnbolice, ceea ce reprezintä un
indicator al blocajztlui
defensiv' "Imaginea conteøzã pânã la
,,rriic, Gârê devine mecanism
çia|amprenteiralionalizante.Elsercprezintáfolosindopiatá'ilrr¡ vede ce îi laçi tu sã vadã'
Ambala-
', i. Nimeni
nu vede cum çi ce faci'
un spic de greu çi cristirl'
tru antecesori alege un cristal, un sâmbure' sá nu çtie lu-
sä nu ne däm în spectacol'
.,Sä salvám aparenfele'
un element Pentru fiecare' client de la pärinli çi ante-
Fig. 16
, ¡ ." Su¡t mesaj e preluate çi introiectate de
-

mituiui familiei ideale' care' în

.,,:'i, cù tolii purtátori çi promotori ai
de
rti sáu, are efect blocant tra nivelul Etúui masculin çi al afirmárii

w ,r''. Costurile psihologice sunt

autoconstrângere4 ini'tiativa
blocatá' re-
I

ffi !{c
r ìu ráìrea, tendinþle dePresive'

Aça cum se observá în fig' 17' spa¡ul constructiv al artgenogra-

I dÞ
,: i!'
I'
,t ,lrA
ffi ¡r.'lseextiÎdonrultpesteiimitelestabiliteinilialîncadrulinstructajului
i

I
"# "ü vocativ þazatpe meditalie
creativã dinamicã)' Construclia
r ealizatá

I * i, | {,
(mecanism de
nerealiste ale clientului
# ,. itrcctã expecta,tiile rnari çi uneori
I

devivøe
I
de a inilia' crea çi elabora'
r rinp€oSâre), care, deçi are capacitatea
ì

241
246
I
Capíþtul I0 -
l; MerodologÍa gi design-ul
cercetàríí _ ce, cine, cum
çi de ce
4. resursele personale
acti vate fui gup
asumate, reale)
resurse constatat ce
fiecare cã are (în
ü1 cele discufii
5. résursele ç1 3 roluri experimentate)
dorite ce lesurse
af, vTea fiecare
sä aibã
çr pe care au awit cä
le axe cineva din
grupuleful n cf!f,e
ce resu¡se nu au lucrat
au auzit sã fie
menfionate, dar cred
fi de folos, necesate cã le-ar
6. resursele
ideale resurse
la c¿ue wseazá,
observate sau nu
care evenfual
la alfii, dar po
nu-çi permit sä
le acceseze sau
sä Ie lncerce.
1 resu¡rsele respinse
(Umbra)
tnttumente suplimentarr
Plançele
copn r"l coPE' desen
consemn: .n t:;,.;;ibiletul
"*o,jï11rafa
"-"å",å*:îîí#Ï""T.iïLi::::'.:'äi"-ï.:"p,acece,maipu¡in,
a stärii nezite
de planqa.
g. integrarea
"".u"..ro," - analizá grup, fiecare fácând
"" "or"""o*io.äir.iiln",lill"t 'n legätura

dr Im
c) ,,Cu lWøscã çífãrö futascö,,.
TU (T.U.).fø1,åînfø1,å
cu Tine
Zi
zi suntJem cineva'
de : aduce
suntem cine? cu Mascã
¡m^"a, sau Jãrã luíascä? gÈnogra
"" care estu punctur în ce situa¡ii
suntemnoi,defapt?cl)/cíne? d. k;;;;;;*)rt maçtítor? cutrI :;,.:iectiv
pornind
de Ia -:iprui r
r#trïvff*å,* rffi{H:Tî'r###*ïîr -.:entului
::,riecfie
viafä,.
scopul fiind acelaçi,
uno¡ instrumente
de rucru
(T.U.¡ fatãînfa1ãcu
"ilñ;;J";";
t";;;;;äî-çi-.1"T"ft*.a
-
personalã,
-- -^'-'native, în context experienfial uju,or.-,ì
*rå r -_':ine,
A
dr
Tine,,. "u :-,i; :.ilori El
,::eeenta
Instructaj: . :¡Se Sit
fiecare estu invitat sä ia -:i¡,.ate (

1!î: ::, ":ru ;;

autur Etv Raman)
;'; ":;:: i*Jn"l"I!:::: ::::tu'm' p e rìecare
cuvintete din setut
pafte un ova t, ...,1; c,

setu.rite
çi inut
^¡" : tr.,*.;;;,:;'"f:: oH - . . ,¡eze ir
personita. copii çi adut¡i. ,:,-
_Persona çi
mai multu, li se sugereazà "rr";;;"';":;Í!: :T*,-d,
"n"tu/t)i dacd ,,din întâmplare,,
s,ã Ie p¿streze'' au al -
--.;rgen
Imaginile seturilor
de cartonaçe metaforice -:_e de
reproduse cu consimlämâfful
Editurii OH (oH
çi asociative oE Persona
çi Pe¡sonita au f.,
'-:::çic
www.oh Publishing), Germania:
çi -cards-institute.org www.oh-cards.,... . . :¡atir
. I :::;¡it I
272
.'::-i libr
¡
 capitorut 10 - ùIetodorogra
-ce si desi,n_ur cercetàrìì - ce,crne, ctm çi de ce
)ufii I- participanlilor Ii
se cere sã lntoarcã plansele
I imagíneq peste cavânt, cu fa¡a î
tcä
1n chenarut ,i"rat,iirîå-*,,iji*î::y::r;:å
';:::!";: ù na,i"i i,it
at I nií 0,n,, ovaturi, o ratã, o
¡-at

lpe
I iiix
:u,x;:
^:
"'r:;,:;::::;:"'"".i7"
"::*i::;:'i;:;i:;'::#:::,"í:u:::I:,':."":r:ÏÍ: !.
:;f::,:ï:,;:::;i;L::1"y :un:,:v!tø!í sateprezinte cetorrat¡i
sau I cunosc (sau au impresia
I o, noaste) o persoanà
defetui,." itoiilä ilt
"u "uT'n"oamenüvdd""'(çis'ã-spinãp""¡n"i,,.'..+"¡
I "uro::ut(ã)înfetuturmdtor)
',::;;';"J:";;:i"";i",i,";:::;arcäþaia, unde este cerärøh
I ovar, 1n care sunt

l;:';w,";'"';'i';;:-'"*#i;#::;;;'#";:å':,i;:';::::x,#,
ei an a¡,",t¡¡t,-í¡ despre 1nçi¡i
I ::!:,::::"ara !ca!;i_aîr,)r,,Íí,,*!i"taflat
I ;i;;;:,;l;iïìåii,W,: ;,ü;;*í:î:,::;;!;.i#î
:::,1;;(n
n det.c

d) Imagogenogtamø _inovø¡ìe metodologìcö

çí øplicatívã

,",du""uål"Hïåîf ,îîiäffiï;Pl"*metodorogiceçiapricativepecare
genogramã,p"f idl.o'o","i*ã,-äil*. o,:i,iffir'ffi
proiecrive' cum ar "ä,1i:,lîil;:
u *.*t"'o*iîi" imagini o; o*ñ-"e,
chipuri umane' poze ^t
cu. oameni forografii cu
o."uput, g *lrù-"ä;ä,* fa¡nilia realå a
,î:'iiii;;Tt#:äåî**:L:H:esra, arese de subiect ca nind sim'are
Am apelat mai ares r"
umane' de adulfi
**ii" p"^*a (autor Ery Raman
desene - cu figuri
$i
:oll,çi .u ,,riã¡ì;;iny * *"ä.r*,ipo*iu'"1;
I'å.iH"itimrrs Yr;" i"ü;";'- copii çi ,¡eraçü,,
personita

rä"¡ìï;ää?'r.:"i.tfiH,:gråffiï '","n"î'ä'Ë"oi
- cartonaçe cu cuvinte sau desene cu
^*"""
încärcare de semnincafii,
totul"'); cope (auror
tabu_uri-;;ätî :ffi3:,iii;Ëîj:#ffi:"î
facihteze identifi careaTler"on
ä;;"å situagii çi imaerni simborice
arrretuç**-irJuiJto,
çi p".sonute¡.
menire sä

6
Imagogenograma
s-a ,desprins", a dçriva[ natural,
tehnicile de lucru prezentate deçi neaçteptat, neplanifïcat,
1n capitolele anterioare, din
i,:rl imagini çi cuvinte - pornind in care am folosit plançe
de Ia unul dinhe proiective cu
clienta a afins o problematicã aceste exercifii
de grup
ce finea de loialit¿te ffebruarie 2008),
astfel lncât i_am pus familialä çi repetilii
Ia dispozifie plançele transgenerafionale,
lãsându-i libertatea p¡oiective, pentru
de a alege imaginile a'çi reprez€nta genograma,
çi a le açeza
çi muta dupä cum i se pärea pohivit.

273
Capitohtl I0 - ùtetodología ¡i design-ul cercetårll _ ce, cine, cum çi de ce

Gäsim în dicfionar definifia termenului Imago: (1)

ultimul stadiu, adult, în De ¡"
metamorfoza insectelor; (2) (psihan ahzâ) reprezæntare
inconçtienûi, încärcatä de pe mãsurã c:
valori afective, ce se referã la un personaj cu ca¡e
subiectul s-a rerafionat (2.a. unífitøreaprt
nemij locit sau trans generalional).
Prin a
ce nume mai pohivit pentru o astfer de contribufie metodologicä
decât trãite, persoa:
Imagogenogramä, sintagmä ce reuneçte conotafii
legate de suportul de lucru experienlialã :
afectiv (plançe cu imagini), de ideea debazâa genogramei
(relafii çi reprezentåri ale chiar decât ln
acestoÐ, dar chiar çi implicafii legate de ceva similar
cu individuare a (Jung) _ orice tip ar fi r
maturizarea (vezi çi Terapia Unificärii, Iolanda
Mitrofan). iar în Imagog
Dferenfa fa{ä de genograma clasicä ¡ezidä În faptul cä
subiectilor li se dä rocesul terap
posibilitatea sä re-creeze spafial configurafia
familialá uço çi-o reprezintä ei, cu 1n mc
distanfe çi apropieri fizice corespunzátoare celor "o,n
emoçionale (vezi çi art_genograma, :nitiat çi susfi:
drama-genogarna ete, - Ioranda Mitrofan, Denisa
cristina stoica, 2005; Ligiana :rtterapie, dri
Petre, 2012; Iolanda Mitrofan, Ligiarn petre, 2013),
agezând plançele chiar -nplicarea ct
unele sub altele, În func{ie de scenariile çi
çi secretele transgenerafionale (ex: :.monioasä ct
¿vorturile sunt reprezentate cu figuri de copii puse
sub imaginilã pärinfilor: ,,douã
avorturi, câte unul la fieca¡e unul ra sotie, altul
.-esate çi tra
- la so,f', rn dncge de cui a aparfinut '.:l¡olici evol
decizia; peste sofia de care a divorfat este açezatá
imaginea noii sofii, prima fiind ,rI-um
astfel ,,anulatä"), se rema¡cã pattern-urile de interacfiune
relafionalä, repetiliile :-1"ii; în It
lamiliale ç'a'm.d., toate acestea concurând cähe decript¿¡ea -:::iiei,,,lum
matricilor simbolice
transfamiliale.
""::irilor çi
1n art-genogramã, aça cum a fost ea dezvoltaüi
$i de Iolanda Mihofan 5i . .-ì':.IIe & IOSI
Ligiana Pefre (2012,2013), elementere naturare
sunt arese çi plasate corespunzãtor iitoare -
.
reprezentãrilor inrerne (mai ales emofionale)
ale clienliior despre familia lor: ' .:uitate çi
inclusiv aici elementele pot fi suprapuse (n.m. vezi
crienta care spunea cd.s-., ' .; lntagin
reprezentat ca ofrurcå mìcã-micã, acoperitã
de o scoicã). În Imagogenogramã. pt Rãmâr
de altä parte, aça cum descriau cook & shruti qzorr¡
çi când vorbeau despr . -- ,:rr pulr
'¿aloarea terapeuticä a fotografiilor de fa:nilie, emofiile
sunt mai ,,ahase,, ùr ' .::;i ntt s
expresiile fefelor din plançele proiective oferite ca
suport de lucru terapeutic _ c.i :. ::-i çi
în relafia terapeut-client, omuf este rm foarte bun suport
transferenii+,
sl

Imagogenograma este ceva mai ,,concretäo'în ceea

genograma este mai simbolicä, mai
ce priveçte suportul de lucru. :¡. iubie
,,abstactli".
i'..:.=..--i,J
..- -¡-
- .,.t!ë

$i fu cazul testelor proiective clasice, studii efectuate cu copii mai mari de 6-7
constaùat cä se obfine un material
an. ss
, :,
--="
-1.1.
mult maí semnificstiv din punct de vedere clinic pr* ._ lll
utilizarea unor imagini cu confinut uman (Murstein,
B. I., 1963, Theory
and resett¡-., .*
projective techníques, New york Wiley), ceea
ce a dus la construirea unor noi for::.x ¿*
ecestor teste de exemplu, CAT-H @ellak, L., Hurvich, M. S., 1966, A hu¿¡;gÊ i.¡
modification of the Childron's
Apperception Test (CAT-Í[): Journal of Prr.itc+*eg.
Techniques & Personality Assessment, 30(3), p.
ZZg-242) -, care sä fie folosite îo ;¡ç¡ül
copülor mai mari (apud Anne Anastasi, 1990, psychologícal
testing, MacMillan Pubìr,
Company).

274
 Capitolul l0 - ùfetodotogiø
çi design-ul cercetärii - ce, cine, cum
+ i--
.1. -^ çi de ce
De asemen
i;:
r"#i:i::";:###:^ilä,i*Hilff J:;:#;äî::Hiä:.;
Prin aceastä abordare, avem
de-a face cu genograme
häite, persoana impricându-se nu doar povestite, ci
¡cñ: .o"* at,r" o irr-*"riÀa lor (abordarea
experienfialä fiind, de ",, Oe psitroæiapie
alrfel, un tip
chiar decât in psihodrama ,rUrra
r" poä*iu^¡ogrop, po*ioã-ã" Ui
*li acum),mai mulr
l) orice tip ar fi ea) - rn "" u o genogramã (de
ryrtooraml
Jú pt sT, verbarul, in art-genogramã
iar 1n Irnagogenogramä emofüle, i""lrri"
creatiwl,
)oa çi mai ates t¡aumel Z @"2¡ çí emoliile tn
pro cesul te raperut!1,-
, cll Stuncu, 2 0 1 S, citatã anterior),
rn mod evident,-Ioana
ma. 1n^analiza Imagogenogra'ei,
initiar çi susfinut de ea, havaliur psihoterapeutic
xt?G
(artterapie, dramatizare,
se face apel h ãri."
þh"'Jd;l;*
'n ftr maniera T.u.
fçi tehnica scaunurui gor,"ú travalii
implicarea celorlalfi participanf, de doliu ç.a.m.d., incrusiv cu
'ex:
;; h grup),
ouã
armonioasä concurând.la.uniã.carea-*
-
1 ]ucreaze
rítor
îmbinarea ror
r^æ
";;r;; çi b conrinuturíre
a:c:sate çi transfigurate (matrìci ra
nut simbolìce
simbotici evoutíi-r"zí çi clusteri matriciati
ind çi rvritofan, i;:r;i,t;01;;;tructuratíve
.ile ,,Lumea estt
,:,,u:!,1 *"r*"äHu ï'iffii :ïi'i.h,llî,îîHt jJjlï,*iX
ice
'"
familiei' ,,lumea" sa' aça
cum çi-o reRrezintä
amintirilor çi gåndurilor sare, roo al percepfiilor, interpretfu'or,
1r,
çi in rlvaliul J"'ia"rug"re, ierrare
$i
"ä;rir*
penû'propria istorie de viaþ,LJ,ita, çi
or
fr;
ïJritiiiîîit"filor pr.r"r,ø çi mai
-a
conrinuitateu,rffi
(vezi çi imaginile
,öËi:i:ï..ff :i"ff :rî"îTÍïi,åîîfïff
)e din la ur¡r"rrul ,,r*",,,
3, de
lneva Oå;;-;;;; ,,míc,,).
E
Rãrnâne valabil
çi ceea * ;;;
szondi iaEi
.e
alegerilor pulsionale): este
subíectul nu se poate
un jo" ,,à"_o alegerea,, "i ,'" ,ut"r"u ra tesrur
,n familie, joc de la
sustrage, fiind în mod care
fatar *rr¿"1*'ü übenatea de a-r
ri
juca (vezi studiile
çi de caz prezent¿te in
continuare).

consecintä. lmoreunä..

I Nota: Dacã Ia c
Io*rií;,u;:";;;';';::,ii:#:;;;::"Y;::::,::;if
I Vezi
:j; lucru presupune ca
în cazul constntírti

din nou nofiunea de

,,atactor", ùr capitolul referitor
fractal ,jnterior",,,invizibil. la frøctalí. Este
ca çi cum un
este ,,atins", ,ratas'de cel
exprimarea _ vezi çi capitolul Imagogenograma ,,vizibil", facilitându_i_se
"extefiOt",
çi fraaatii.

275
 I

capitolur I0 - Metodorogia
iÍ gi design-ur cercetãriì
- ce, cíne, cum
fi de ce
lÌi
li Imagogenogramei eí
aleg voluntar am,tmíle
ü.' imagini care li se par poûivíte
l¡ frzic, fie le anintusc printr-o ercpresíe (fie seamåt
¡i sau un detaliu de cínevø
t' Dupã cam precizam, subieclií din familie).
øu lìbertatua de a alege
aseza în ee ordìne vor, membrií fønilíeí
oferind ínþrma¡ìì despre çi de *1
cazul genograrneí clasice, aceçtia çi legãturile dintre
a construìrìí ei (ca çi *
aleçi sau omi,Íi oferã çi exp lorãrä sale). Ordinea alegerilor
çi ele o bazö de investigare psihoterapeuticä. çi nentbæ
mãsurã ce se derzleazã De asemeneq,
trqvaliul terapeutic, clien¡ä
au posìbílitatea de a
F
lnlocuí sau de a mufu adöuga, dt
imaginile reprezentative
pentru unul sau maí
familìeí. Eí pot fotosi çi plançele
cu relalü sau cuvinte, pentru
mulli membri *
clar dinamica a ilustra Si punctu tni.
familialö transgneraÍionalã sau pentru
anqlizã (precum pi o le¡ii a depäSi momente de
alp ini.S tilor, acestea bloca¡ *
oferã puncte de sprrtin þmporar,
de util pentru a putea
øvansa). dar*.
 1.L.L.5. Imagogenograma - inovafie metodologicä çi
apHcativä
3ffi
voi exemplifica mai jos, prin studii de caz, cãtevaasfel de Imagogenogramer
(vezi capìtolul l?),lmbinare a imag¡61ot simbolurilor cu reprezentarea
çi a ce,ea ce
este lncifrat ln filonul transgenerafional:

1. Blestem fømílìøl $ retígíozìtate

În figura I este Imagogenograma unei cliente de 23 de ani, M. a ales pentru
-
ea o plançä cu imaginea unei fete blonde, cu o privire trtstá. (Notä: pentru
o moi
uçoarã identiJìcare, atn marcqt cu chenare diferít colorate personajele dit:
Imagogenogramã: imaginea clientei este într-un chenar turcoaz, cu albastru
fiiris
p,ärinlü sãi.)
1n partea dreaptä a imaginii este reprezentatä familia mamei
clientei, cu rela¡ri
fuzionale - plançele sunt puse în evantai, membrii
,,acoperindu-se" unii pe alfii çi l"
propriu çi la figurat. Se pästeazä cu mare grijä secretele familiale, imaginea
exterioar.i
socialä este în aparenþ perfectã, deçi în realitate avem persoane care nu sunt
atât ¿:
inæligente pe cât s-ar dori, persoane oare 1çi înçalä partenerii, abuzuri ftzice,
nomÌ:.
rigide care duc la abuzuri psihice. (Am marcat cu chenar roçu bunicü materni.)
În partea stângä a Imagogenogramei este familia tatålui clientei (am mnrcaî .,
chenar galben buniciì patemd). În aceastä familie apæ fraçi decedafi în general
de tin¡r,
(cancere sau boli de inimä), fãrä familii sau, 1n cazul
în cæe le ar¡ cu copü cu tulburþ
psihice sau deficienle mentale. În stânga jos se vede ilusharea magisûalä
a scindigr
psihotice, prin reprezentarea aceleiaçi persoane cu douä imagini, una
,,bunä", blondt u
suavä, çi una ,¡ean', brunetä çi smeadä (veriçoara respectivä fiind diagnosticatã
-.¡¡
schizofrenie). Esûe ca çi cum mesajul care se desprinde din reprezentare ar
semnalr :"
familie pe cale de disparifie, parcä blestematä...
Se vede clar în lnagogenogramä diferenfa lnhe fa:nilia mamei clien¡r-;
is-

-
familia tatälui avem açadar mariajul lntre o familie
,þolnavä" çi una pe¡trï ;ssa;
aparenþle sunt tonÍ, rezultând o fiicá abuzatä, secret care este, evident,
extrem d* :i.*.
pãsfrat...
Ce solufie adoptä aceastä fiicä, ce scena¡iu de viafá are?

1
Imaginile seturilor de cartonaçe metaforice
çi asociative OH, Cope, Persona, Personi:a te^
fost reproduse cu consimfämântul Editurii OH (OH Publishing),
Germania: www.oh
çi www.oh-cards-institute.org

336
 togicã I3: Imøgogenogmna
çi - studìi de caz

agogenogramer
tarea a ceea
ce

- a ales pentru
ffi
pentnt o mai
'sonajele din
zlbastru
fiínd

rtei, cu relafii
pe alfii la
çi
".a exterioarã,
. sunt atât
de
izice, norme
rní.)
n marcat cu
:ral de tineri
\
-***}}
cu tulbr¡rfui
a scindärü
", blondä çi
rosticatif cu
' sernnala
o

clientei
çi
penhu care
:ern de bine

r¡!¿ efc.
au
t¡rds,com
Fí9. I (setul per
setol puriríto':;;;;'T"-
Yly
autor Ety Raman;
Raman
fi lularina Lulryanoro¡

337
13; InlagogenagruilIr - sfiidü de caz

säu, fiu de preot çi' la rândul

Deasupra ei este repfezentatä fa¡nilia logodnicului
lui, student la Teologie, pe oale sä devinä preot'
EstecasicumM.înceæcäsá.çigäseascá,"rnântuirea,',scäpareadeblestemul
sä adopte o atitudine mai
f¿milial, prin apropierea de religie (la rândul säu lnceæcä
scindarea îçi spune cuvântul' pentu cå
smeritä, încea¡cä sä meargä la slujbe etc. - însä
cã
în discursul säu apare înüe cine este ea çi aoeastä Încercare' dovedind
"oif"di"çi" pomire al mecanismului din familia
este ceva auto-impus; çi iatá un posibil punct de
tåtälui, mecanism ale cärui efecte le'am väzut aoolo"')'
M.nuscapälnfamiliade,,lmprumuf,,ideahzalà,nicide,,moçtenirile''din
{
fr¡niliamamei,pentrucáçiaici,deçiviitorulsocruoapteciazâfoa¡temult
o considerå
(recuperându-çi astfel tatäl ,þun'), Ílama logodnicului çi mätuça acestuia
poate, inconçtient' conflictul interior
nepotrivitã pentru o viitoare preoteasä (sesizând,
el acesteia, menfionat mai sus) çi au un comportament
ambivalent fa!ä de ea - nimic {
,êt'
nou...!
nu sunt ce paf a fi' în relalia
!n ptus, nici 1n familia mät'çü vütorului sof lucrurile
acesteia cu unchiul existând deseori conflicte,
dar, ca çi 1n fa:nilia mamei clientei'
plåtit de fiica acestora, în oglindã cu M.
apmenlele sunt pästate cu orice pre[. Pref
asemenea, nici logodnicul nu pare a
De fi
foarte hotärât penfru oásätorie'
Ce uitä (
cásåtorie pe care M. o vede o çansä de a ,,scäpa" de acasä, de pärinfü sãi'
,u!.
transmise tansgenerafional sunt conþute
sau ignorä ea este cá secretele çi elementele
deeaçiovorlnsoft,,,deplasarea"fiindpurftzicâ'oschimbæedeadresá'

Simbolicäpentruîncerca¡eaeidea-çigäsiscãparealnreligie,lnfamiliade o
este plança din centru-sus, catre
preot, cu toate inflìenple energetice alo acestuia,
preotului, a Tatãlui divin, care pare cä o ridicã
reprezintã po M. în genunchi, în fala
çuørni",.arçiaiomediulei,deasupra"moçtenirilor"clinfa:nilüleei)'
Relevante sunt çi poz4ionerile spaliale
ale celor 3 familii' apropo de
a oricärui desen: familia mamei' 'Jogcå"'
interpretarea simbolicä a aranjärü în paginä
a Imagogenogramei (masculinul)'
familia
rece, calculatá, este plasatá În partea dreaptä
stângá (femininul), iar familia preoü¡lur
tatãlui, cu suferinfe de ,ninimå", este în partea
Oeasupra paternul çi aspirafia spre
ceresc' spre divin'
este sus, -

2. ,nE¡ na sunt imPortønli""

1n ngura 2 client¿, R., se aflä exact

în mijlooul lmagogenogranei(marcatà cs
cum ar
albastru) ronip" acelaçi rând cu ea' ca çi
ì-:
chetwr verde).Pärintü s¡¡i (chennr

,,egali".
Familiatatäluiestereprezentatädeasupra(bunicüpaternisuntmørcalit-;
mnrcøli cu chenare
chennre galbene),iar cea a mamei dedesubt (binicü matemi fiind
roçü).

338
 I3: Imagogenogmma - studii de caz

Araqjarea spaliatä dã impresia cä R. este

ca un punct 1n care se concenheazã
tot ce vine din toate faniliile, din toate genoratiile
mamei' În dinamica familialä transgeneralionalä -
úant lntre familia tatälui çi a abuzului
ea fiind placa turnantã înfre acesteq
reunind în ea caracteristicile confirma
acceptate çi respinse, sJcretele pattern-urile
comportament repetitive. çi de adolesce;

Regäsim la m{ multe genera!ü sofii .,bärbafii

înçelate, servitoare-arnante tnfrefinute
ideea cumpärãrii iubirii 1n fimclie çi BUN çi r
- áe generalie çi de timpul istoric, modalitäçile
acfiune se rafineazä: de ra bunicur
.*,Jo* servitoarei-amantá saci de porumb, pânä
de I
în prezent, la värul care oferä bani supäratã
sau apartamonte.
cuvântul cheie ca¡e se tot repetä este :escrise, i
BUN: femeia ca ,,bun, - un joc de
cuvinte 1nfie a fi bunä ca persoanä, D
,lunff' oonotafie sexualã çi a fi bun, obiect
cu -roiectfin<
posedat (aici apare o conotafie
çi sexualä, dar çi ideea lngädirii libertäfii, sclavia).
Deloc întâmplätor, cei doi veri care ;'-l{.\ dr
au abuzat-o rn copilãrie sunt açezagi cel
mai departe de R' (ln josul imaginii, pe
ultimul ¡ând - aläturi oe àt var, flirä legäh'ä
RÄU ß
abuzul). cu

Iniçial, când parcurgea mental arborele

familial, nici nu voia sä-i pozifioneze.
deçi le alesese imaginile (,ei nu sunt importanti,
nu i-aç pune...,). pentru ca apoi sa
povesteascä cât de ,¡eimportan{i,' sunt... -i' ,rrYføí.
ln urma abuzului, peûecut rararâ",Ia bunici, jurul
ln vârstei de 3-4 ani, pärintii
au inhat pe scenariur ,Nu weau sä creçti" (c. A.
Denisa Godeanu (stoica), 200gr. -., de 4 lu
comportfindu-se çi ac'm, când R. arc 37
de ani, ca cum ar fi micá _
çi ii asigruä banii. o
ajutã cu diverse servicii etc. A
.:::rtã mr
Ce a preluat R. ca model
çi modalitate de a exist¿?
Este placá tumantÌi, cum spuneam, dar -: :. plecâ
nu numai înhe familü, ci între pärinn
çi :':
- cumvale mediazä relafionarea, ma¡na acuzându-l frecvent pe
tatä cä o inçalå
rnine
bänuielile ei îndreptându-se pe rând cäûe ::escut
fiecæe vecinð çi remeie cu care tatäl ;t
salulä' Este cumva pãrintele lor vezi egalitatea de ::iag
- ca¡e vorbeam mai sus, referindu-
:: ei -
má,la açez,area lor pe aceeaçi linie. r

Apoi, ea a preluat misiunea de a lmprini toate . -:f,.,. nt

nereuçitele amberor filoa¡l.c '-.i gân,
hansgenerafionale - sarcinä dificilä, cate
a transformat-o lntr-un fel de martir (avâae ,l'.lam
de altfel, çi lnclinatii fïlosofìice,
çi religioase). Nicio coincidenfã cä,,martir,, esre ù* -'._
s3 pi
genul masculin: R. încea¡cä sä îmbine
în ea çi a fï bãrbat u f, femeie, nereuçinri ;å :-fug€
fie niciuna. suferä de afecfiuni "o
ginecologice (posibil -.,:. i¡
fibrom, posibil tumc*c-:
-
ovariene), pe caxe nu le investigheazä
- încercare clarä de a scäpa de feminin. Ds
altfel, nu are nevoie de o sarcinä realä, o are
deja pe cea simbolicä (vezi martiriur,
räzbunându-se astfel (ambivarenla), neavând'rmaçi
çi omorând de fapt, tot simbr:iu
neamul pe caf,e apalent wea sä-l salveze.
De ce mai vrea sä scape de feminin? pentru
cå bfubatul, apaxent, âfe 1ù€'-
avantajele: el este cel activ, ca¡e face ca
femeia så fie un bun (sclavä, o injose5rr ,,,
foloseçte în casä, dar o înlocuieçte eu amante
sau o face sä se teamä de asta), ei
mijloacele materiale (bunurile), el decide. =*<
' \I-lI
¡,.à: r.:iìi
340
 Jncen::; _

tatãl::: .
¡tle :.-;.- . .

:-

;'* . .ôi _.tc