ICS 2;~.

280

asro
o ,.„

SR EN 5 :6~33 --,
~
4'.'
.~,.....
...~
'
·" t;-
~-

Standard Român Martie 2017

Titlu Aplicaţii feroviare

lnstalatii fixe
'
Principii privind protecţia pentru sistemele
de tractiune electrică În curent alternativ si
' '
În curent continuu
Railway applications - Fixed installations - Protection principles for
AC and DC electric traction systems
N
o Applications ferroviaires - lnstallations fixes - Principes de protection
C"'!
N a
pour Ies reseaux de traction electrique courant alternatif et a
o\ courant continu
o

Aprobare Aprobat de Directorul General al ASRO la 31 martie 2017

Standardul european EN 50633:2016 are statutul unui standard

român

Data publicării versiunii române: 29 octombrie 2021

Corespondenţă Acest standard este identic cu standardul european

EN 50633 :2016

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA

181 Str. Mihai Eminescu nr. 238 , cod 020085, Bucureşt i , J;!www.asro .ro

©ASRO Reproducerea sau utilizarea integral ă sau parţială a prezentului standard în

orice publicaţ ii şi prin orice procedeu (electronic , mecanic , fotocopiere ,
microfilmare etc .) este int erz i să dacă nu e xi stă aco rdul scris prealabil al ASRO.

Ref.: SR EN 50633 :2017 Ediţ ia 1

 SR EN 50633:2017

Preambul naţional

Acest standard reprezintă versiunea română a standardului european EN 50633:2016.

Standardul a fost tradus de ASRO, are acelaşi statut ca şi versiunile oficiale şi a fost publicat
cu permisiunea CENELEC.

Acest standard reprezintă versiunea română a textului în limba engleză al standardului

european EN 50633:2016 .

Standardul european EN 50633:2016 a fost adoptat ca standard român la data de

31 martie 2017 prin publicarea unei note de confirmare.

La data publicării acestei versiuni române, corespondenţa dintre standardele europene şi /sau
internaţionale la care se face referire în art. 2 al acestui standard şi standardele române este
prezentată în anexa naţională NA.

Acest standard intră în patrimoniul comitetului tehnic ASRO/CT 4, Tracţiune electrică.

N
o
~
N

o\
o

La elaborarea versiunii române a acestui standard au participat:

Valentin Bercă (Preşedinte ASRO/ CT 4)
Vasile Barbu (Asociaţia Inginerilor Feroviari din România)
Liviu-Ioan Boşianu (Asociaţia Inginerilor Feroviari din România)
Petrică Nicu (ARISTOCRAT S.R.L.)
 SR EN 50633:2017

STANDARD EUROPEAN EN 50633

EUROPEAN STANDARD
NORME EUROPEENNE
EUROPĂISCHE NORM August 2016
ICS 29.280

Versiunea română

Aplicaţiiferoviare. Instalaţii fixe. Principii privind

protecţia pentru sistemele de tracţiune electrică în
curent alternativ şi în curent continuu
Railway applications - Fixed Applications ferrovia ires - Bahnanwendungen - Ortsfeste
installations - Protection lnstallations fixes - Princ ipes Anlagen - Schutzprinzipien tor
principles for AC and DC de protection pour Ies reseaux AC und DC
electric traction systems de traction electrique a courant Bahnenergieversorgungssysteme
alternatif et a courant continu

Acest standard european a fost adoptat de CENELEC la 2016 -04 -18. Membrii CENELEC sunt obligaţi să
N
o
N
respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC , care stipulează condiţiile în care acestui standard
C"i european i se atribuie statutul de standard naţional , fără nicio modificare.

°'o Listele actualizate şi referinţele bibliografice referitoare la aceste standarde naţionale pot fi obţinute pe
bază de cerere către Centrul de Management CEN-CENELEC sau orice membru CENELEC .

Acest standard european există în tre i versiun i oficiale ( engleză , franceză , germană) . O versiune în
oricare altă limbă , realizată prin traducerea sub responsab ilitatea unui membru CENELEC , în limba sa
naţ i onală şi not i ficată Centrului de Management CEN-CENELEC , are acelaşi statut ca şi vers iunile
oficiale .

Membrii CENELEC sunt comitetele naţionale electrotehnice din: Austria , Belgia, Bulgaria, Cipru , Croaţ i a ,
Danemarca, Elveţia , Estonia, Finlanda , Franţa , Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia ,
Lituania , Luxemburg , Malta , Norvegia, Polonia , Portugal ia, Regatul Unit, Republ ica Cehă, Republica
Macedonia de Nord , România , Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia , Ţările de Jos ş i Ungaria.

CE ELEC
'
COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE PENTRU ELECTROTEHNICĂ
European Committee for Electrotechnical Standard ization
Comite Europeen de Normalisation Electrotechn ique
Europăisches Komitee tor Elektrotechnische Normung

Centrul de Management CEN-CENELEC: Avenue Marnix 17, B-1 OOO Bruxelles

© 2016 CENELEC Toate drepturile de exploatare sub orice formă şi în orice mod sunt rezervate în
întreaga lume membrilor naţional i ai CENELEC .
Ref. : EN 50633:2016 RO
 SR EN 50633:2017

Cuprins
Pagina

Preambul european .................. ......... .. ............... ........ ......... .... ... ....... .. .................. ...... ........... 4
Domeniu de aplicare„.„„ „„ .. „„.„„„„.„ „ „„„ .„.„ „„„„ .... „„„„.„„„.„„.„.„„„„.„„„.„„„„ .. 5
2 Referinţe normative .. „ „ „.„ „„ „ „„„„„. „ „ „. „. „ .. „ .„„ „„ „. „ „ „.„ „ „ „„.„„. „ „. „ „. „ „ „ „. „ .„„ .6
3 Termeni şi definiţii „ „„ .„.„„„„„„„ „.„„ ... „„.„„„„„„„„„„„„„.„„„„ „„„„„ .„„„ .„ „„„ .„„ .„6
4 Sistem care trebuie protejat.. „ „„„„ „ „„„ „„ „„„„„„„„ .. „„„„„ „„„„„ „ „„„„„„„„„„„„„„12
4 .1 Descriere „ „ „ „ „. „ „ „ „ „. „ „ „ „ „ „. „ „ .. „ „. „. „ „ „ „ „ „ .„ „ „ „ .. „ „. „ „ „ „. „ „ „. „. „ „. „. „. „ . „ 12
4.2 Interfeţe „„.„„„ .. „„„ „„ „ .„ .„„„ . „ „. „ „ .„ „ .. „ „. „ „ „ „. „„„. „ „ „ „„ „ „ „ „ .„ „ „. „. „„„ „ „ .. 13

4.2.1 Alimentare „„.„ .. „ „ „ .„„„„„„„„„.„„.„„.„„„„„„„. „„ „„„„ „ „„„„„ „„.„„„ „ .„„„„„.„13

4 .2 .2 Material rulant „ „. „ „„„. „ „ „„.„ .. „ „ „. „ „„. „„ .„. „. „ „. „ „ „ „„. „ „„. „ „ ... „. „ „ „. „„ „ . „ „ „14
4 .2.3 Instalaţii electrice alimentate din sistemul de tracţiune electrică .„„„„„„„„ „ „„„„„. 14

5 Principii generale „ „ „ „ „ „ „ „. „. „ „ „ „ „. „. „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „ „. „ . „ „ „. „ „. „ „ „ „. „ „ „ „ „ „ „ „ „. „ 14
5.1 Obiective .... .............. .... ....... ..... ........................ ............ ............................... ...... ..... . 14
5 .2 Cerinţele sistemului„ „ .„. „„ .. „„„„„.„„.„„ .. „„ .. „ .„.„„„„.„„ „„ .„.„„„„ „ .„„„.„„„„„ 15

5.2.1 Generalităţi . „ „„„. „ „„„. „„ „ „ „. „ „ „„. „„. „ „.„„„„ „. „ „ „ „. „ „ „ „. „ „. „„„ .„„. „„ „ „ „„„15

5.2.2 Metode de fiabilitate a protecţiei .„„„„.„„„„„„„„„.„„„„„„„„„„„.„„„.„.„„„.„„„„ .16

5.2.3 Discriminarea sarcinii „„„ „. „„„ . „„„. „„„„ „. „„„„„„„ . „ „„„„ „ „.„. „ „ „ . „„„„„„„ „„„18
N
o 5.2.4 Viteza protecţiei. „. „„. „ .„ „ „. „ .„ „ .„„„ .„ „. „„ .. „„ .„„ . „ „ „ „ „ „ . „„„„. „. „ „ „ „. „. „ „„ „ „18
~
N
5.2.5 Selectivitate „ „ „ .. „ „. „ „ „ „. „ „ „ „ „ . „ „ „ „ „ „. „ „. „ „ „ „. „ „ „ „ „. „ „. „ „. „ „ „ „. „ „ „ „ „ „ „ „ „ 19
o\
o 5.2.6 Fezabilitate economică. „„.„„„„ „ „„ .. „„ .„.„. „ „ „ „ „„ „ „ „ „ „ „ .„„. „ „ „ .„ „ „ „. „ .„„„ „ „19
5.3 Descrierea sistemului de protecţie „„„„„„„„ „„ .„ .„ „ „ „ .„„ „ „. „ .„. „ „„„ „ .„ „ „ .„ „„ „ 19
5.4 Condiţii de defect şi anormale „„ „„„ .„„„„ „„ „„„„ „ „ „„„„„„„„ „„„„„ „.„„„„„ „„„. 20

5.5 Concept de protecţie „„.„„„„.„„.„„ .. „„„„„„.„„„„.„„„„„.„„„„„„„„„„„„„„„„„„.21

6 Cerinţe specifice diferitelor sisteme „„„„ „„„„. „„„ „„„„„„„„„„„„„ „„„„„„„„ „„„„„„.„ 22
6.1 Generalităţi ..... „ .......... ..... . „ .. ... ..... ..... . „ ......... ......... ... ... .. ...... ........ .... ...... .. .... .. ........ 22
6.2 Sisteme în curent alternativ „ „„„„„„„„ „„ . „ „ „„„„„.„„„„„„ „„. „ „ „„ .. „ . „„„. „„„„„22
6.2.1 Alimentare pentru conversia energiei „ „ „„ .„„„.„ .„„„ „ „„ „.„ .„„„. „„„„„.„„„„„.„„22
6.2.2 Alimentarea barei .... ................... .. „ ....... ....... ........... .. ..... ........ .. ........ ... ....... ....... ... ... 23
6.2.3 Fider „.„.„ „„„ „„.„„„.„„„„ „„„ „ „.„„„ „ „ „„„„ „„„ .„„ „„.„.„„„.„„„„.„.„„„„„„.„„.23
6.2.4 Fider al postului de secţionare „ .„„ .„„ „ „.„„„„„.„.„„„„„„.„„„„ „ „ .„„.„„ „ „ .„„.„„ 26
6.2.5 Autotransformator .„„„.„„„„„„„„„.„ „.„„ ... „„„„„.„ .„„„„„„ .„„ „.„„„„„ .. „„„„„„ .. 27
6.3 Sisteme în curent continuu „„„„„„„„„.„ .„ „„„.„ „ „„. „„„„.„„ „ „ .„„„„„„ „„„.„„„ „.27
6.3 .1 Alimentarea conversiei energiei „.„„„.„„ .„„„„„„.„„.„„„.„.„„.„„.„„„„ „„„„„„„.„27
6.3 .2 Alimentarea barei de curent continuu „„.„„„„„„„.„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„28
6 .3.3 Fider ... .... „ .......... .... ..... ...... ... .................. ... ....... .......... .. ....... .... ....... .... ..... .. ..... ..... ... 29
6.3.4 Fider al postului de secţionare „„„„.„„.„„.„„„„„„.„„„„ .„„„„.„„„„ „„.„ .„„„„.„ „ .30
6.3.5 Protecţie împotriva punerii la masă „„„„„„„„ „„ „„„ .„ „„„.„„„„.„„„„„.„„„„„„„„. 30

6.4 Privire generală asupra metodelor de fiabilitate a protecţiei „„„„. „ „ „„. „ „„.„„„„.„30
7 Limitări şi riscuri reziduale „„„„.„„.„„„.„„.„„.„„„ „„„„.„„ .„„ „„„„„„„„„„ .„ „„ .„„ „ .„„32
8 Evaluarea conformităţii ...... ........................ ... ...... ............ ...... .. ....... „ .... ..... „„ ... .... ... ...... .. 33
Anexa A (informativă) Exemple de scheme de protecţie „„.„„„ „„„ „„„.„„„„.„„„„„„„„„„„34
A.1 Generalităţi .... ....... ....... .... .... ............... „ .. .... .... ......................... ................ „ ...... ....... 34

A.2 Descrierea structurii exemplelor de scheme de protecţie „„„„ .„ „.„„„„„„.„„ „„„„„ 34

A.3 Exemple de scheme de protecţie „„.„„.„„„„„„.„.„„„„ .„„„„„„ „.„„„„„„„.„ „.„„„.35

2
 B.2
B.3
B.4
B.5 Durate de el iminare ................................. .. ............................. .... ... ..... ..... .... ... ... ...... 39
B.6 Funcţ ii le protecţ i e i principale ... .. ............. ................ ...... ..... ............. ............... ....... ... 39
B.7 Metode de fiabilitate .. ..... ... .. ...... ... .. .... ......... ... .. ..... .... ........ ......... ...................... ... .... 40
B.8 Selectivitate .... .. .... .... .. ........ ......... .. ... .... .. ............... ........... ...... ....... .. ... .. .... ...... ... .... . 40
B.9 Ceri n ţe pentru timpu l de ierarh iza re ........ ..... ............. ...... .. „ ...... .. ... ..... ................ .... 40
B.1O Cerinţe de coordonare ........ ... .... ... ........ ....... ...... ..... ... ..... .. .... ... .............. ...... ...... ..... . 40

B.11 Cerinţe de mentenanţă ........... ... .. ....... ... ............ ...... ............................................... .40

B.12 Structura dispozitivulu i de protec ţi e ......... ......... „ ..... .. ............ .. ..... .. ... ... ... ........ .. ... .. .40
B.1 3 Secven ţ ă de funcţ i onare .................................................................. .... .......... .......... 42

Bibliog rafie ........................ ............. ...... .... .......... ..... .............. ... ..... ........ ... .... ...... .. ... .. ... ...... ..44

Figuri

Figu ra 1 - Sistem de t racţiune e l ec t rică ş i i nte rf eţe l e sale .... ............. .... ........ ......... ..... ....... ... 13
N Figura 2 - Exemplu de sistem de p r otec ţ ie ............ ....................... .................... ................ .... 20
o
N
t"i Figura 3 - Exemplu de secţ i un i de linie protejate simple ...... .... ........ .. ... ...... ...... ... .... .......... ... 24
o\
o Figura 4 - Exemplu de secţ i un i de lin ii protejate grupate ........... ............ „ ... .. „ ... ................... 25
Figura 5 - Exemplu pentru o secţ i une protej ată ext i nsă a unu i fider suplimentar al
unei secţ i un i scurte prin şuntarea izolatorulu i de secţ i onare .... ... .... .................................. ... ..26
Figura A.1 - Legendă pentru schema protecţ i ei , exemp lu secţiunea protejată „bara" ..... .. ... .. 34
Figura A.2 - Exemplu de schemă de protecţ i e pentru un sistem de tracţiune electrică
de curent alternativ 50 Hz f ără întrerupto r pe alimentarea bare i .... ...... ....... .... ....................... 35
Figura A.3 - Exemp lu de schemă de p r otecţ i e pentru un sistem de tracţ i une electrică
de curent alternativ 16,7 Hz cu întreruptor pe alimentarea bare i .. ........................ „ ... .. .... ...... 36
Figura A.4 - Exemp lu de schemă de protecţie pentru un sistem de tracţiune electrică
de curent conti nuu cu întreruptor pe ali men tarea barei ...... .. .... ...... ............................ ...... ..... 37
Figura B.1 - Schema mo n o fil ară a sistemulu i .... .... ....... .. ... ... „ ... „ .. „ ......... ..... ..... ........ ........ „ .38
Figura B.2 - Diagrama funcţională a schemei întreruptoarelor fidere lor A 1 şi A2 ................. .42
Figura B.3 - Diagrama secvenţ i ală a scheme i clasice - Defect pe fideru l A ................ „ ... ..... 43

Tabele

Tabelul 1 - Privire generală asupra metodelor de fiabil itate ...... ... „ „ .... ..... ... ...... .. .... .. ... ........ 30
Tabe lul 2 - Lim i tări ale sistemelor de p r otecţie şi riscuri rez iduale generice ..... ..... ............ .... 32

3
 SR EN 50633:2017

Preambul european
Acest document (EN 50633 :2016) a fost elaborat de CLC/SC 9XC, „ Reţele de alimentare cu
energie electrică şi sisteme de legare la pământ pentru echipamentele şi aparatele auxiliare
(instalaţii fixe) ale transportului public" al CLC/TC 9X, „Aplicaţii feroviare electrice şi
electronice".

Au fost fixate următoarele date:

data limită până la care acest document trebuie (dop) 2017-04-18

adoptat la nivel naţional prin publicarea unui
standard naţional identic sau prin ratificare

data limită până la care standardele naţionale (dow) 2019-04-18

conflictuale cu acest document trebuie anulate

Se atrage atenţia asupra posibilităţii ca anumite elemente din acest document să facă obiectul
drepturilor de proprietate intelectuală. CENELEC [şi / sau CEN] nu poate fi făcut răspunzător
pentru a nu fi identificat , în totalitate sau parţial , astfel de drepturi de proprietate intelectuală .

N
o
C"'!
N

°'
o

4
 SR EN 50633 :2017

1 Domeniu de aplicare
Acest standard european se aplică pentru sistemul de protecţie electrică care echipează
sistemele de tracţiune electrică în curent alternativ ş i în curent continuu . Acesta :

stabileşte principiile de protecţie specifice domeniului feroviar ;

descrie funcţionalitatea sistemului de protecţie specific domeniului feroviar ;

specifică cerinţele funcţionale minime şi prez i ntă exemple informative privind aplicarea lor ;

stabileşte limitările sistemului de protecţie şi acceptabilitatea riscurilor reziduale ;

specifică principiile pentru evaluarea conformităţii .

Acesta se aplică la:

căile ferate ;

sistemele de transport public ghidat, ca de exemplu tramvaie, că i ferate suspendate sau

subterane , căi ferate de munte , sisteme de troleibuze şi sisteme cu levitaţie magnetică care
utilizează o reţea de linie de contact.

Acest standard european poate fi , de asemenea, aplicat traficului rutier electrificat cu o linie de
contact, ca de exemplu sistemele de camioane cu pantograf (sau cu troleu) .

N
Acest standard european se aplică pentru sisteme noi de tracţiune electrică şi poate fi aplicat
o pentru modificările sistemelor existente .
N
c--i
Acesta nu se aplică la :
°'
o
sistemele de tracţiune m i nieră subterane ;

macarale , platforme transportabile şi echipamente de transport similare pe roţi, structuri

temporare (de exemplu, structuri expoziţionale) în măsura în care acestea nu sunt
alimentate direct sau prin transformatoare din sistemul de linie de contact şi nu sunt afectate
de sistemul de alimentare a tracţiuni i cu energie electrică;

sisteme de transport suspendate pe cablu ;

funiculare feroviare ;

sisteme cu levitaţie magnetică (fără o reţea de linie de contact) ;

căi ferate cu alimentare inductivă, fără reţea de contact;

căi ferate cu sistem de contact îngropat, care trebuie să fie alimentat (sub tensiune) numai
sub tren pentru a garanta securitatea.

Acest standard european nu acoperă:

cerinţe tehn ice pentru produse , de exemplu , dispozitive de protecţie ;

reguli pentru mentenanţa sistemelor de protecţ i e .

5
 SR EN 50633:2017

2 .
Referinte normative
Documentele următoare, în totalitate sau parţial, sunt citate ca referinţe normative în acest
document şi sunt indispensabile pentru aplicarea acestuia. Pentru referinţele datate, se aplică
numai ediţia citată. Pentru referinţele nedatate , se aplică ultima ediţie a documentului la care
se face referire (inclusiv amendamentele) .

EN 50122-1 :2011 , Railway applications - Fix ed installations - Electrica/ safety, earthing and
the return circuit - Part 1: Protective provisions against electric shock

EN 50122-3 , Railway app/ications - Fixed installations - Electrica/ safety, earthing and the
return - Part 3 : Mutual lnteraction of a.c. and d.c. traction systems

EN 50123-1, Railway applications - Fixed installations - O. C. switchgear - Part 1: General

EN 50123-7-1, Railway applications - Fixed installations - D.C. switchgear- Part 7- 1:

Measurement, control and protection devices for specific use in d.c. traction systems -
Application guide

EN 50153, Railway applications - Rolling stock - Protective provisions re/ating to electrica/

hazards

EN 50327 , Railway applications - Fixed installations - Harmonisation of the rated values for
converter groups and tests on converter groups

EN 50388 :2012, Railway Applications - Power supply and ro/ling stock - Technical criteria
for the coordination between power supply (substation) and ro/ling stock to achieve
interoperability

3 Termeni si
'
definitii .
Pentru scopurile acestui document, se aplică termenii şi definiţiile următoare.

NOTĂ- În măsura în care a fost posibil , definiţiile următoare au fos_t preluate din părţile corespunzătoare
ale Vocabularului Electrotehnic Internaţional (VEI), IEC 60050. ln astfel de cazuri, este specificată
referinţa VEI adecvată .

3.1
sistem de linie de contact
reţea suport pentru alimentarea cu energie electrică de la substaţii a unităţilor de tracţiune
electrice , care acoperă sistemele de linie aeriană de contact si sistemele cu sină conductoare ,
şi ale cărei limite electrice sunt punctul de alimentare şi punctul de contact cu aparatul de
captare a curentului

NOTA 1 la termen - Sistemul mecanic poate conţine :

linia de contact ;

structuri şi fundaţii ;

suporturi şi orice componente care susţin sau poziţionează conductoarele;

suspensi i transversale ;

compensatoare ;

fidere de alimentare , fidere de întărire ş i alte linii , cum ar fi cabluri colectoare şi conductoare de retur,
în măsura în care acestea sunt susţinute de structurile sistemului de linie de contact ;

orice alt echipament necesar pentru funcţionarea liniei de contact ;

conductoare conectate permanent la linia de contact pentru a alimenta alte echipamente electrice ca
cele pentru iluminat, funcţionarea semnalizării , comanda macazurilor şi a încălzitoarelor de macaz .

6
 SR EN 50633:2017
„Limitele

3.2
sistem de tracţiune electrică
reţea de distribuţie electrică feroviară utilizată pentru a furniza energie materialului rulant

NOTA 1 la termen - Sistemul poate conţ i ne :

reţele de linie de contact ;

circu itul de retur al reţelelor de tracţ i une electr i că ;

instalaţii electrice în substaţ i i , care sunt utilizate numai pentru distribuţia energie i direct către linia
de contact ;

instalaţii electrice ale posturilor de secţ i onare .

[SURSĂ : EN 50122-1 :2011 , 3.4 .1, mod ificat - Fraza „ ş i nele de rulare ale reţelelor de tracţiune
neelectrică , care sunt în vecinătatea şinelor de rulare ale unei reţele de tracţiune electrică şi
legate galvanic la acestea" a fost eliminată din NOTA 1 la termen .]

3.3
substaţie (de tracţiune)
substaţie a că r ei funcţie principală este de a alimenta o reţea de tracţiune

(SURSĂ : IEC 60050-811:1991 , 811-36-02]

N
o 3.4
C"'!
N post de secţionare (tracţiune)
instalaţie de la care energia electrică poate fi distribuită către diferite secţ i uni de al imentare
°'o sau de la care diferite secţiun i de alimentare pot fi alimentate , scoase de sub tensiune sau pot
fi interconectate

[SURSĂ : IEC 60050-811 :2015 (CDV), 811 -36 -22]

3.5
secţiune de alimentare
secţiune electricăa că i i alimentată printr-un fider indiv idual prevăzut cu întreruptor , în interiorul
zonei alimentate de substaţie

[SURSĂ: EN 50119:2009 , 3.3.2]

3.6
securitate electrică
protecţie împotriva tuturor riscurilor inacceptab ile de vătămare din cauza pericolelor electrice

[SURSĂ: EN 50122-1 :2011 , 3.1.1]

3.7
şoc electric
efect fiziologic rezultând din trecerea unu i curent electric prin corpul uman sau prin corpul unui
animal

[SURSĂ : IEC 60050 -826 :2004 , 826 -12-01]

3.8
circuit de retur
toate conductoarele care formează calea destinată întoarcerii curentului de tracţiune

EXEMPLU : Conductoarele pot fi:

ş i ne de rulare ;

şine conductor de retu r;

7
 SR EN 50633:2017
3.15
condiţie de defect
condiţie neintenţionată cauzată de un scurtcircuit , în timp ce durata sa se termină cu
funcţionarea corectă a dispozitivelor de protecţie ş i a întreruptoarelor

NOTA 1 la termen - Pentru durata corespunzătoare a defectului , se ia în considerare durata de

funcţionare corectă
a dispozitivelor de protecţie şi a întreruptoarelor.

[SURSĂ: EN 50122-1 :2011 , 3.4.5 mod ificat - ,,În timp ce " a fost adăugat ca legătură a
propoziţiei „Durata acesteia .. ." cu restul definiţiei . ]

3.16
defect cu rezistenţă mică
condiţie de defect în care rezistenţa defectului este suficient de mică , încât curentul de defect
are o amplitudine similară cu acela care ar circula când rezistenţa defectului ar fi zero

NOTA 1 la termen - Rezistenţa defectului este în mod normal dominată de rezistenţa arcului electric de
putere .

NOTA 2 la termen - În această defin i ţi e , rez i sten ţa va fi î nţeleasă ca fii nd i mpedanţa în cazu l curenţilor
de defect alternativi.

3.17
defect cu rezistenţă mare
condiţie de defect în care rezistenţa defectului este suficient de mare , încât curentul de defect
are o amplitudine substanţial diferită de a aceluia care ar circula când rezistenţa defectului ar
fi m i că
N
o NOTA 1 la termen - În această defin i ţi e , rez i sten ţa va fi î nţeleasă ca fiind i mpedanţa în cazul curenţilor
"!
N de defect alternati vi.
o\
o
3.18
condiţii de funcţionare anormale
condiţia în care sistemul este exploatat dincolo de capac i tăţile prevăzute , astfel încât poate fi
ant i cipată o deteriorare sau o reducere a duratei de viaţă aşteptate

3.19
scurtcircuit
cale conductoare accidentală sau intenţionată între două sau mai multe părţi , care forţează
diferenţele de potenţial dintre aceste părţi conductoare să fie egale cu sau foarte aproape de
zero

[SURSĂ : IEC 60050-195 :1998 , 195-04-11]

3.20
aparat de captare a curentului
aparat montat pe un vehicul şi destinat captării curentului de la firul sau şina de contact

[SURSĂ : IEC 60050-811:2015 (CDV ), 811 -32-01]

3.21
protecţie
ansamblu de măsuri pentru detectarea defectelor sau a altor condiţi i de funcţionare anormale
într-un sistem energetic , pentru a permite el iminarea defectelor, terminarea condiţiilor de
funcţ i onare anormale şi pentru iniţierea semnalizăr i lor sau a indicaţ ii lor

NOTA 1 la termen - Termenul „ protecţie " este un termen generic pentru echipamentele de protecţie sau
sistemele de protecţ i e .

NOTA 2 la termen - Termenul „ protecţ i e " poate fi util izat pentru a descrie protecţia unui întreg sistem
energetic sau protecţia elementelor individuale ale unei instalaţi i dintr-un sistem energetic , de exemplu
protecţ i a transformatorulu i, protecţia liniei , protecţia generatorului .

NOTA 3 la termen - Protecţ i a nu include elementele sistemulu i energetic prevăzute , cum ar fi limitarea
supratensiunilor în sistemul energetic . Totuşi , include elemente prevăzute pentru controlul variaţiilor
tensiunii sau frecvenţei sistemului energetic, cum ar fi bobine de reactanţă , descărcarea sarcinii etc .

9
 SR EN 50633:2017
conductoare de retur ;

cabluri de retur.

[SURSĂ: EN 50 122-1 :2011 , 3 .3.1]

3.9
aparataj de comutaţie
dispozitiv de comutaţie şi comb i naţi i le acestuia cu echipamente de comandă , măsurare ,
protecţie şi reglare care îi sunt asociate , precum şi ansamblurile de astfel de dispozitive şi
ech ipamente cu interconexiunile asociate , accesoriile , carcasele şi structurile de susţinere ,
destinate în principiu pentru a fi utilizate în domen iul producerii , transportului , distribuţiei şi
conversie i energie i electrice

[SURSĂ: IEC 60050 -441 :2000 , 441 - 11-02]

3.10
durata de funcţionare a protecţiei
intervalul de timp d intre apariţia defectulu i şi momentul iniţierii manevrei de deschidere a unui
aparat de comutaţie , de exemplu un întreruptor

NOTA 1 la te rmen - Acest timp include măsurarea , comunicaţ i a şi funcţionarea dispozitivului de protecţie .

3.11
durată de declanşare (a unui aparat mecan ic de comutaţie)
intervalul de timp între momentu l specificat al debutului manevre i de declanşare (desch idere)
şi momentul separării contactelor de arc electric pe toţi pol ii
N
o
N
N
NOTA 1 la termen - Momentul debutului manevrei de declanşare , adică aplicarea comenzii de declanşare
(de exemplu , al imentarea declanşatorului etc .), este indicat în specificaţiile relevante .
O\
o
[SURSĂ: IEC 60050-441 :2000 , 441-17-36]

3.12
durată de rupere
intervalul de timp între debutul duratei de declanşare a unui aparat mecanic de comutaţie (sau
debutul duratei de pre-arc a unei siguranţe fuz ibile ) şi sfârş i tul duratei arcului electric

[SURSĂ : IEC 60050 -441 :2000 , 441 - 17-39]

3.13
timp de eliminare a unui defect
intervalu l de timp dintre apariţia unu i defect şi elim inarea sa

NOTA 1 la termen - Acest timp este cea mai lungă durată de întrerupere a curentului de defect a
întreruptorului asociat pentru eli minarea curentului de defect pe elementul defect al i nstalaţiei.

NOTA 2 la termen - Timpul de el iminare a unui defect este suma timpulu i de funcţionare a protecţiei , a
timpulu i de deschidere ( mecanică ) şi a timpului de stingere a arculu i electric. Ultimele două durate sunt
incluse în durata de între rupere, IEC 60050 -441 -17-39.

[SURSĂ: IEC 60050-448:1995 , 448-13-15]

3.14
tensiune de atingere (efectivă)
Ute
tensiunea dintre părţ il e conductoare atinse simultan de o persoană sau un animal

NOTA 1 la termen - Valoarea tensiunii de atingere efective poate fi i nfluenţată apreciabil de i mpedanţa
persoanei sau a an imalulu i în contact electric cu aceste părţ i conductoare .

[SURSĂ : IEC 60050 -195 :1998, 195-05- 11]

8
 SR EN 50633:2017
[SURSĂ: IEC 60050-448:1998, 448-11-01 , modificat - Condiţie anormală devine condiţii de
funcţionare
anormale .]

3.22
sistem de protecţie
ansamblu de unu sau mai multe echipamente de protecţie şi alte dispozitive destinate să
efectueze una sau mai multe funcţii de protecţie specificate

NOTA 1 la termen - Un sistem de protecţie include unu sau mai multe echipamente de protecţie ,
dispozitive electronice inteligente (IED - lntelligent Electronic Device) , transformatoare de măsură ,
cablaj, circuit(e) de declanşare, al i mentări auxiliare şi, dacă este cazul, sistem(e) de comunicaţie. În
funcţie de principiul sistemului de protecţie , acesta poate include o singură extremitate sau toate
extremităţile secţiunii protejate şi, eventual , echipamente de reanclanşare automată .

NOTA 2 la termen - Întreruptoarele sunt excluse .

NOTA 3 la termen - Funcţiile de protecţie ale întreruptorului sunt incluse, de exemplu, declanşarea
directă a întreruptorului de curent continuu la curent maximal sau la tensiune minimă.

[SURSĂ : IEC 60050-448 :1995, 448-11-04 , modificat- A fost adăugată NOTA 3 la termen .]

3.23
echipament de protecţie
echipament care încorporează unu sau mai multe relee de protecţie şi , dacă este necesar,
elemente logice, destinat să efectueze una sau mai multe funcţii de protecţie specificate

NOTA 1 la termen - Un echipament de protecţie este o parte a unui sistem de protecţie .

N
o
N
[SURSĂ: IEC 60050-448 :1995, 448-11-03]
N
3.24
°'
o releu de protecţie
releu de măsură care, singur sau în combinaţie cu alte relee , este un constituent al unui
echipament de protecţie

[SURSĂ: IEC 60050-448 :1995, 448-11-02]

3.25
secţiune protejată
parte a unui sistem energetic sau circuit din cadrul unei reţele căreia i-a fost aplicată protecţia
specificată

NOTA 1 la termen - În mod normal , secţiunea protejată începe dintr-un punct de deconectare automată
şi se termină cel puţin la următorul punct de deconectare automată sau la extremitatea circuitului .

NOTA 2 la termen - Un sistem de tracţiune electrică este o formă a unei reţele de energie electrică .

[SU RSA: IEC 60050-448: 1995, 448-11-05, modificat - Au fost adăugate notele la termen.]

3.26
selectivitate (a protecţiei)
abilitatea unei protecţii de a identifica secţiunea defectă şi /sau faza(fazele) unui sistem
energetic

[SURSĂ : IEC 60050-448:1995, 448-11-06]

3.27
fiabilitatea protecţiei
probabilitatea ca o protecţie să poată efectua funcţia cerută în condiţii date pentru un interval
de timp dat

[SURSĂ: IEC 60050-448:1995 , 448-12-05]

10
 SR EN 50633:2017
3.28
redundanţă
existenţa, într-un element, a mai mult de un mijloc de efectuare a funcţiei cerute

[SURSĂ: IEC 60050-448:1995 , 448-12-08]

3.29
sensibilitate (a protecţiei)
nivelul minim de funcţionare (de exemplu, curent, tensiune , frecvenţă, temperatură) care poate
fi detectat într-un proces pentru a asigura protecţia

EXEMPLU: Sensibilitatea unui sistem de protecţie poate fi exprimată prin curentul de defect minim sau
zona cu impedanţa de defect maximă .

3.30
protecţie principală
protecţie presupusă a avea prioritate în iniţierea eliminării defectului sau a unei acţiuni de
terminare a condiţiei anormale dintr-un sistem energetic

[SURSĂ : IEC 60050-448 :1995, 448-11-13]

3.31
protecţie auxiliară
protecţie destinată să funcţioneze când un defect al sistemului nu este eliminat sau condiţia
anormală nu este detectată în timpul prescris din cauza unei avarii sau a incapacităţii de
funcţionare a unei alte protecţii sau a nefuncţionării întreruptorului corespunzător
N
o [SURSĂ: IEC 60050-448 :1995, 448-11-14]
C"!
N

O\
3.32
o protecţie auxiliară locală de celulă
protecţie auxiliarăa cărei intrare este fie de la traductoarele utilizate de protecţia principală, fie
de la traductoarele asociate cu acelaşi circuit primar ca şi protecţia principală

[SURSĂ: IEC 60050-448:1995, 448-11-15 modificat - Sintagma „transformatoare de măsură " a

fost înlocuită cu „traductoare " şi definiţia a fost reformulată pentru a o face mai generală.]

3.33
protecţie auxiliară locală (de substaţie)
protecţie auxiliară a cărei intrare este luată de la un traductor amplasat în aceeaşi substaţie ca
şi protecţia principală corespunzătoare , dar care nu este asociat aceluiaşi circuit primar

NOTA 1 la termen - Termenul protecţie auxiliară locală (de substaţie) se extinde , de asemenea, şi la
protecţ i a auxiliară locală
de la postul de secţionare , după caz .

[SURSĂ: IEC 60050-448:1995 , 448-11-16 modificat - Sintagma „transformatoare de măsură " a

fost înlocuită cu „traductoare " şi definiţia a fost reformulată pentru a o face mai generală şi a
fost adăugată NOTA 1 la termen .]

3.34
protecţie auxiliară la distanţă
protecţie de rezervă amplasată în altă substaţie decât cea în care se găseşte protecţia
principală corespunzătoare

[SURSĂ: IEC 60050 -448 :1995, 448-11-17]

3.35
sistem de protecţie contra defectării întreruptorului
protecţie concepută pentru eliminarea unui defect din sistem prin iniţierea declanşării altui
(altor) întreruptor (întreruptoare) în cazul nedeclanşării întreruptorului corespunzător ca urmare
a unei defectări

[SURSĂ: IEC 60050-448:1995 , 448-11-18]

11
 SR EN 50633:2017
3.36
declanşare
deschiderea unui întreruptor prin comandă manuală sau automată sau de la dispozitive de
protecţie

[SURSĂ: IEC 60050-448:1995, 448-11-31]

3.37
declansator direct de curent maxim
declanş'ator de curent maxim alimentat direct de curentul din circuitul principal al unui aparat
mecanic de comutaţie

[SURSĂ: IEC 60050-441 :2000, 441-16-36)

3.38
declansator indirect de curent maxim
declanş'ator de curent maxim alimentat de curentul din circuitul principal al unui aparat mecanic
de comutaţie prin intermediul unui transformator de curent sau al unui şunt

[SURSĂ : IEC 60050-441 :2000, 441-16-37)

4 Sistem care trebuie protejat

4.1 Descriere

Sistemul care trebuie protejat din cadrul domeniului de aplicare al acestui standard este
sistemul de tracţiune electrică, în limitele stabilite în figura 1. Sistemul de tracţiune electrică
cuprinde :
°'
o
o alimentare pentru conversia energiei de tracţiune;

conversia energiei de tracţiune (de exemplu, convertizor, transformator);

alimentarea barei distribuţiei secundare (inclusiv cupla barei) ;

fiderele , distribuţia energiei de tracţiune către sistemul de linie de contact ;

fidere de interconectare între barele de distribuţie secundare , de exemplu, între două

substaţii sau posturi de secţionare;

post de secţionare (inclusiv fiderul postului de secţionare şi cupla barei) ;

autotransformatoare;

linie de contact ;

circuit de retur.

Sistemele de tracţiune electrică nu conţin, în mod necesar, toate elementel e menţionate mai
sus.

NOTĂ - Responsabilitatea exploatării componentelor menţionate mai sus poate fi împărţită între diferiţi
operatori (proprietari). Totuşi, principiile de protecţie descrise în continuare sunt valabile pentru toate
instalaţiile .

Sistemul de tracţiune electrică are interfeţe cu alte părţi ale sistemului feroviar . Aceste interfeţe
pot include:

alimentarea barei de distribuţie primară;

material rulant;

instalaţii electrice alimentate din sistemul de linie de contact sau de pe bară (de exemplu,
transformatoare auxiliare etc .).
12
 SR EN 50633:2017
Alte subsisteme sau echipamente , de exemplu , semnalizarea şi comunicaţiile pot fi influenţate
de sistemul de tracţiune electrică , dar protecţia acestora nu face parte din domeniul de aplicare
al acestui standard.

Liniile de transport ş i distribuţ i e a energie i electrice care sunt în paralel cu sau în interiorul
limitelor sistemului feroviar nu sunt considerate a face parte din sistemul de tracţiune electrică.
Acestea sunt considerate a fi acoperite de princ ipiile de protecţie pentru sistemele generale de
transport şi d i str i buţ i e.

intre:ru ptor Instalaţie de în altă tensiune

(operatoNI sistemului de
transport I aistribuţie
~ - - ---- '
sarcină , în general I .
, Substaţie

- --------- - --- -- - • --------- ... --- Bara de distribuţie primară

I ' >
. - · 1 · - -- -- . - -- . - · - - - - - .- - -, Întreruptocr<tealimentare
1>entru conv ersia energiei
de tra cţitrne
Conv ersia eneqj'.iei de
tracţiune

I I
intreru pto r de .alimentare
Instala ţii
electrice a barei
1, - - - - - - - - - - - - - - - - - I
aillTlentate din bara I Ir
11Post de secţionar I, Bara de distribuţie secundară
substaţiei, de exemplu 1' 1,
afimentare auxiliară intreru ptor de fider
N
o
N
------ r-~- „ „- ~„ - !-'----:1:
~-=-r~ _- -+_ ,> -----'
:·
:; (distribuţia energlei de
tracţiune către sistemu I de
N ~I_:-:..:.:.:.' -- .: ~ =:,: =.:: _:: ~t linie de contact)

r---~~i:-i
,____ _, • Sistem de linie de contact
Material rulant ;-:t
Instalaţii electrice ,----~
j __

: alimentatedilaistemul / i
...
Circuit de retur
de llnie de contact :/
. .--
:
'

:i
I '
L.t

Figura 1 - Sistem de tracţiune electrică şi interfeţele sale

Figura 1 prezintă o substaţie de tracţiune. Totuşi, se aplică , de asemenea, pentru părţile

corespunzătoare ale unui post de secţionare , de exemplu , cu un fider de alimentare a postului
de secţ i onare în locul unui fider de alimentare a liniei de contact.

4.2 Interfeţe

4.2.1 Alimentare

Interfaţa dintre sistemul de tracţiune electr i că şi sistemul de transport I distribuţie este

întreruptorul de pe alimentarea conversiei energiei de tracţ i une. Instalaţiile din amonte sunt
considerate a fi acoperite de principiile de protecţie pentru sistemele generale de transport şi
distribuţie , ţinând seama de următoarele aspecte la interfaţă:

coordonarea protecţ i ei ;

comunicaţia ;

reanclanşarea automată ;

sensul de circulaţie a puterii (consum şi regenerare ).

13
 SR EN 50633 :2017
4.2.2 Material rulant

Interfaţa dintre sistemul de tracţiune electrică şi materialul rulant electric este întreruptorul
unităţii motoare .

Pentru defecte interne din interiorul unităţii motoare (adică defecte care apar în aval de
întreruptorul unităţii motoare) se aplică cerinţele din tabelul 7 din EN 50388:2012.

Protecţiamaterialului rulant împotriva defectelor din aval de întreruptorul unităţii motoare nu

reprezintă funcţia primară a sistemului de protecţie al sistemului de tracţiune electrică, totuşi,
acesta poate asigura un anumit grad de protecţie auxiliară la distanţă pentru astfel de defecte.

Protecţia din substaţia de tracţiune trebuie să fie capabilă să detecteze defecte care includ o
impedanţă de vehicul maximă , aşa cum este stabilit în EN 50153 .

NOTĂ - În conform itate cu EN 50388 , este preferabil ca defectele interne de pe materialul rulant să fie
el iminate de întreruptorul de pe vehicul. Întreruptorul vehiculului nu este temporizat intenţionat.
Întreruptorul din substaţi e este declanşat , de asemenea , fără temporizare i ntenţionată în protecţia
principală , adică nu există altă select ivitate între vehicul şi substaţie decât amplitudinea curentului. Chiar
ş i în cazul indisponibilităţii unuia dintre aceste întreruptoare , altele asigură o protecţie de rezervă limitată .
Din cauza aceste i non-selectivităţ i, durata de eliminare nu face obiectul temporizării i ntenţionate.

În cazul vehiculelor cu frânare recuperativă , se aplică în mod normal cerinţele din EN 50388.
Ca urmare, vehiculele respective nu vor continua să recupereze în cazul lipsei tensiunii de
alimentare sau în cazul unei condiţ i i de defect linie de contact - şină / pământ. În cazurile în care
materialul rulant nu este conform cu EN 50388 , aranjamentele pentru protecţie în cazul frânării
recuperative trebuie să fie agreate cu entitatea responsabilă.
N
o
N 4.2.3 Instalaţii electrice alimentate din sistemul de tracţiune electrică
N
Instalaţiile electrice care nu sunt legate direct de energia de tracţiune , de exemplu o alimentare
auxiliară , nu fac parte din sistemul de tracţiune electrică , deşi acestea pot fi alimentate din
sistemul de tracţiune electrică .

lnterfata dintre sistemul de tractiune electrică si instalatiile electrice care sunt alimentate din
linia de contact este aparatul de secţionare dintre conexiunea la linia de contact , adică linia
aeriană de contact sau şina conductoare , şi conexiunea la circuitul de retur.

lnterfata dintre sistemul de tractiune electrică si instalatiile electrice care sunt alimentate din
bara s~bstatiei este aparatul de sectionare dintre bara substatiei si instalatia electrică care face
obiectul protecţiei din aval. ' ' ' '

Protecţia sistemului de tracţiune electrică trebuie să fie coordonată cu protecţia instalaţiei

electrice . Totusi, detectarea defectelor interne din cadrul instalatiei electrice alimentate din
sistemul de tracţiune electrică nu reprezintă funcţia primară a ' sistemului de protectie al
sistemului de tracţiune electrică. '

5 Principii generale
5.1 Obiective

Funcţia sistemului de protecţie este de a asigura protecţia în eventualitatea unor condiţii de

defect şi condiţii de funcţionare anormale. Această protecţie este asigurată prin monitorizarea
anumitor valori ale procesului cum ar fi curentul, tensiunea, frecvenţa şi temperatura şi prin
iniţierea intervenţiilor , ca, de exemplu , declanşarea întreruptoarelor.

Obiectivele majore pentru sistemul de protecţie sunt :

continuitatea serviciului şi performanţele sistemului de tracţiune electrică şi minimizarea

perturbaţiilor în funcţionare , în măsura posibilului ;

limitarea impactulu i şi a deteriorărilor echipamentelor afectate;

evitarea efectelor în cascadă şi a extinderii la alte zone ale reţelei ;

14
 SR EN 50633:2017
minimizarea efectelor arcului electric şi energiei eliberate în timpul defectelor ;

contribuţia la protecţia persoanelor împotriva şocului electric indirect.

Scopurile principale sunt prevenirea şi limitarea deteriorării echipamentelor şi contribuţia

suplimentară la securitatea electrică legată de atingerea indirectă şi de efectele secundare, de
exemplu, efectele arcului electric . Securitatea electrică a sistemului de tracţiune electrică
trebuie să fie asigurată prin satisfacerea unei game largi de cerinţe , inclusiv cele din EN 50122-1
şi EN 50122 -3.

Prevenirea riscului de soc electric din cauza atingerii directe a echipamentelor sub tensiune nu
este obiectivul sistemului de protecţie. În cazul atingerii directe a conductoarelor aflate sub
tensiune , de exemplu în timpul activităţilor de mentenanţă , reacţia predefinită va veni prea
târziu . Acest risc nu este diminuat prin acest standard .

5.2 Cerinţele sistemului

5.2.1 Generalităţi

Cerinţele de bază ale sistemului de protecţie sunt :

fiabilitatea protecţiei ;

discriminarea sarcini i;

selectivitatea ;
N
o viteza de funcţionare ;
N
c--i
o\ fezabilitatea econom i că .
o
Se recomandă ca aceste cerinţe să fie definite şi echilibrate în raport cu cerinţele generale ale
sistemului de tracţiune electrică .

Ţinând seama de domeniul de aplicare geografic şi de concepţia sistemului de tracţiune

electrică, poate fi necesar ca protecţia acestuia să fie subdivizată într-un număr de părţi
discrete . Aceasta poate include deconectarea automată prin sistemul de protecţie a tuturor
fazelor sau a fazelor individuale. Protecţia este asigurată la fiecare punct de alimentare de
fiecare parte .

Deoarece secţiunea protejată este definită în termeni de puncte de deconectare automată , ar

trebui să se admită că punctele de măsură de protecţie să fie amplasate pe ambele părţi ale
fiecărui punct de deconectare automată, adică în interiorul şi în afara secţiunii protejate. Acest
lucru are ca rezultat fie o lacună în detectare , fie o suprapunere de detectare cu un alt sistem
protejat . De acest aspect trebuie să se ţină seama la elaborarea documentaţiei referitoare la
conceptul de protecţie.

Sistemele de protecţie ale circu itelor alimentate din mai multe surse trebuie să fie coordonate.

EXEMPLUL 1: Un exemplu de circu it electric este o secţiune de alimentare . La începutul unei secţiuni
de al imentare , într-o substaţi e este prevăzut un întreruptor cu protecţie . În cazul unui sistem de
al imentare pe la ambele capete , secţiunea este alimentată din două surse şi protejată de protecţia şi
întreruptorul prevăzut la fiecare capăt al secţ i unii.

În anumite cazuri , trenurile cu frânare recuperativă pot influenţa performanţa sistemelor de

protecţie. Cerinţele pentru frânarea recuperativă sunt definite în EN 50388 .

Pentru sistemele în care este permisă frânarea recuperativă , răspunsurile necesare de

protecţie la un defect din partea sistemului de protecţie a alimentării cu energie a tracţiunii ş i,
de asemenea , de la un tren sau un alt sistem recuperativ din cale , trebuie analizate şi convenite
cu proiectantul sistemului I gestionarul infrastructurii ţinând seama de cerinţele din EN 50388 .

NOTĂ - Concepţi a sistemulu i de protecţie pentru căile ferate care ut ili zează frânarea recuperativă
neces i tă o atenţie specială acordată oricărui impact al recuperării asupra performanţei normale a
sistemului de protecţie . Un exemplu este efectul de reducere a razei de acţ i une , când curentul regenerat

15
 SR EN 50633:2017
poate masca efectele defectelor asupra protecţiei de distanţă .

Pentru anumite situaţii, s-ar putea să nu existe o singură acţiune a protecţiei, predefinită şi
universal valabilă. Pentru astfel de situaţii care necesită acţiuni specifice, răspunsul necesar al
sistemului de protecţie trebuie să fie stabilit de comun acord cu entitatea responsabilă , de
exemplu, gestionarul (managerul) infrastructurii.

EXEMPLUL 2: Decizia de a tăia automat alimentarea în secţiunile de tunel şi , deci , de a bloca probabil
trenurile şi călătorii depinde de conceptul general de siguranţă în funcţionare.

5.2.2 Metode de fiabilitate a protecţiei

Pentru protecţia unui sistem de tracţiune electrică, trebuie să fie detectată o singură condiţie
de defect din circuitele de putere şi iniţiată eliminarea chiar dacă în sistemul de protecţie există
un singur defect.

Pentru a realiza aceasta, trebuie să se aplice una sau mai multe dintre următoarele metode de
fiabilitate, care sunt bazate pe experienţa de serviciu de lungă durată în sisteme de tracţiune
electrică .

Metodele şi funcţionalităţile corespunzătoare ale protecţiei în diferite locuri ale lanţului de

protecţie trebuie să fie definite şi coordonate cu proiectul tehnic al sistemului de tracţiune
electrică .

Totuşi , aceste metode asigură diferite grade de redundanţă şi , de aceea , trebuie să fie aplicate
lanţului de protecţie ţinând seama de cerinţele specifice enunţate în articolul 6.

N
o Metodele aplicabile de fiabilitate a protecţiei (Mx) sunt descrise mai jos:
N
C"i
a) M1 : Redundanţă independentă simultană:
o\
o
Cu această metodă, o altă protecţie (principală-2) funcţionează în paralel cu şi independent
de protecţia principală (principală-1 ).

Aceasta trebuie să conţină relee de protecţie independente şi , de asemenea, poate include

următoarele elemente independente:

1) intrări care conţin senzori, aşa cum este descris la 5.3 (opţional);

2) declanşatoare (opţional) ;

3) circuite de declanşare (opţional);

4) alimentare auxiliară (opţional).

Elementele opţionale sunt, în general, stabilite de comun acord între entităţile relevante, de
exemplu proiectantul sistemului.

Utilizând un releu de protecţie cu funcţionalităţi diferite se poate mări diversitatea, dar se

recomandă să se investigheze dacă asigură o performanţă comparabilă.

În general, redundanţa paralelă este necesară numai pentru condiţii de defect, cu energie
mare, unde este posibil ca bunurile să sufere deteriorări semnificative sau unde există o
raţiune economică pentru standardizare. Această metodă de fiabilitate asigură cea mai
rapidă eliminare a unui defect în cazul unui rateu al principalei-1 .

b) M2 : Protecţie auxiliară locală de celulă:

Cu această metodă , redundanţa protecţiei principale este asigurată de o protecţie auxiliară

locală de celulă (în conformitate cu definiţia 3.32). Protecţia auxiliară acţionează numai în
cazul unei condiţii de defect persistente, de exemplu, indicând că protecţia principală ar fi
putut rata eliminarea stării de defect.

Aceasta trebuie să conţină relee de protecţie independente şi, de asemenea, poate include
următoarele elemente independente:

16
 SR EN 50633:2017
1) intrări care conţin senzori , aşa cum este descris la 5.3 (opţional) ;

2) declanşatoare (opţional) ;

3) circuite de declanşare ( opţional );

4) alimentare auxiliară (opţional ) .

Elementele opţionale sunt , în general , stabilite de comun acord între entităţile relevante , de
exemplu proiectantul sistemulu i.

NOTA 1 - În principiu, cu această protecţie este inclusă o temporizare supl i mentară pentru eliminarea
de defect în cazul unei ratăr i a protecţ i ei principale ş i , în consec i nţă , pot apărea niveluri de
cond i ţ i e i
energie re zi duală tranzitorie mai ridicate .

Atunci când funcţ i onalitatea protecţiei principale este dispon i bilă , protecţia auxiliară trebuie
să nu interfereze cu funcţ i onarea sistemu lui de protecţie principal.

În general , un dispozitiv de protecţie care conţ i ne funcţ i i de protecţie dedicate metodei M1

poate , de asemenea, să asigure funcţ i a de protecţie suplimentară utilizată pentru M2.

Utilizând metoda M2 , protecţia auxiliară loca l ă de celulă poate avea un set redus de funcţii
în comparaţ i e cu protecţia pr i ncipală .

c) M3 : Protecţie aux i l i ară cu suprapunere :

Această metodă utilizează funcţionalitatea protecţiei auxil iare locale de substaţie sau a unei
N protecţii auxiliare la distanţă . Sistemul de protecţ i e este organizat în diferite secţiun i
o protejate , protecţia auxiliară fiind asigurată prin suprapunerea razei de acţiune a uneia sau
~
N
mai multor secţ i uni ad iacente . Releele de protecţie de la diferite niveluri din lanţu l de
o\ p r otecţie îndeplinesc funcţ i a de protecţ i e pr i ncipală pentru secţ i unea protejată care le este
o
atribuită şi trebuie să acopere secţiuni protejate adiacente ca protecţie auxiliară, care
acţionează numai în cazul unei condiţii de defect persistente când protecţ i a principală din
secţ i unea ad i acen t ă poate rata eli minarea cond i ţie i de defect .

În această arh it ect ură a protecţ i e i, secţiunile care se suprapun trebuie să fie aranjate pentru
selectivitate , astfel încât dacă apare o cond i ţie de defect şi protecţ i a princ i pală f uncţ i onează
normal , deş i un număr de protecţ ii pot detecta cond i ţia de defect , numai cea
corespunzătoare secţ i un ii cu defect as i gură funcţia de declanşare . Protecţ i a auxiliară se
reiniţi alizează pe funcţionare incompletă. Acest lucru poate să necesite scheme de blocare
sau interblocare .

NOTA 2 - În pri ncipiu , cu această protecţ i e este i nclusă o temporizare supl i mentară pentru elim inarea
de defect în cazul unei ra t ăr i a protecţ i e i principale ş i, în consecinţă , pot apărea niveluri de
cond i ţ i e i
energ ie reziduală tranzi tori e mai ridicate.

d) M4 : Supervizare :

Această metodă as i gură un reg im de monitorizare care ajută la detectarea defectelor latente
care afectează capabilitatea sistemulu i de protecţie. Aceasta poate iniţia intervenţii care
reduc probabilitatea ca sistemu l de protecţie să fie necesar să acţioneze în prezenţa unu i
defect.

Aceasta poate conţine , dar fără a se limita la :

1) monitorizarea funcţ i ilor vitale ;

2) supervizarea circu itului de declanşare ;

3) supervizarea alimentării auxiliare ;

4) superv izarea senzorilor , de exemplu transformatoare de curent şi de tensiune.

Supervizarea sistemului de protecţie susţine managementul sistemului ~e tracţiune

electrică în conformitate cu cerinţele de fiabilitate a sistemului de protecţie . ln funcţie de

17
 SR EN 50633:2017
cerinţele operaţionale, pot fi aplicate două concepte diferite :

i) A. supervizare care iniţiază automat o declanşare a întreruptorului asociat, în cazul în

care sistemul principal de protecţie este scos din funcţie şi nu există protecţie
auxiliară care să acopere secţiunea protejată.

ii) B. supervizare a protecţiei principale astfel încât personalul de exploatare să fie

conştient când aceasta este scoasă din funcţie şi poate iniţia o acţiune corectivă,
dar care nu declanşează întreruptorul(întreruptoarele) asociat(e) . Pentru anumite
cazuri, funcţionarea unei secţiuni care nu este în totalitate acoperită de protecţia
auxiliară când protecţia principală este scoasă din funcţie poate fi acceptată pentru
o perioadă limitată de timp .

NOTA 3 - Decizia dacă poate fi aplicat conceptul B depinde de conceptul general de

în funcţionare.
siguranţă

5.2.3 Discriminarea sarcinii

Sistemul de protecţie trebuie să fie conceput ţinând seama de discriminarea sarcinii şi ar trebui
să rămână stabil în condiţii de sarcină.

În anumite sisteme de tracţiune electrică , poate fi dificil să se discrimineze între condiţia de

defect şi condiţiile de curent de sarcină.

Acest lucru .este relevant pentru sistemele de tracţiune electrică din cauza puterii mari cerute
de trenuri. ln unele situaţii, amplitudinea curenţilor din linie în funcţionare normală (sarcină)
poate fi comparabilă cu amplitudinea curenţilor de defect, pentru defecte îndepărtate de
N
o substaţii şi caracterizate printr-o impedanţă mare a buclei de defect.
N
N
EXEMPLU : Exemplu de instabilitate: Dacă întreruptorul unui fider se declanşează fără să fie necesar
o\
o în timp ce captatoarele de curent ale unor trenuri şuntează momentan joncţiunea izolantă dintre secţiunile
electrice adiacente, declanşarea intempestivă poate face ca un curent de sarcină ridicat să fie transferat
între secţiunile electrice şi să rezulte o deteriorare a liniei aeriene de contact din cauza arcului electric
excesiv.

Pentru a reduce declanşarea intempestivă pentru curenţii de sarcină, pot fi adoptate, unde este
cazul, următoarele soluţii tipice de protecţie :

dispozitiv de protecţie la impedanţă, în funcţie de viteza de creştere a curentului sau

protecţia împotriva supracurenţilor inverşi şi declanşarea la tensiune minimă pentru
sistemele de curent continuu, aşa cum este descris în EN 50123-7-1;

unghiul impedanţei şi în funcţie de viteza de creştere a curentului pentru sistemele de curent

altern ativ.

5.2.4 Viteza protecţiei

Sistemele de protecţie trebuie să iniţieze eliminarea condiţiilor de defect fără temporizate

intenţionată pentru a facilita eliminarea condiţiei de defect într-un interval de timp tolerabil.
Intervalul de timp impus trebuie să ţină seama de următoarele aspecte:

Echipamentul de protecţie , în termeni de limitări termice şi solicitări mecanice în limitele

toleranţelor pentru concepţia sistemului. Protecţia principală trebuie să aibă în vedere
capacitatea de rezistenţă pe termen scurt a echipamentelor protejate . Protecţia auxiliară
trebuie , de asemenea, să minimizeze riscul de deteriorare termică si mecanică.
Caracteristicile de timp în timpul protecţiei de rezervă trebuie să fie menţionate în
documentul privind conceptul de protecţie.

Securitatea electrică în legătură cu atingerea indirectă, în termeni de durată maxima

admisibilă pentru )ensiunea de atingere în funcţie de circuitul de retur şi de concepţia de
legare la pământ. ln conformitate cu EN 50122-1, evaluarea tensiunii de atingere admisibile
este bazată pe ipoteza funcţionării corecte a dispozitivelor de protecţie şi întreruptoarelor.

Precondiţia este că sistemul de tracţiune electrică şi vehiculele sunt concepute

corespunzător pentru a îndeplini cerinţele din EN 50122-1, EN 50122-3 şi EN 50153

18
 SR EN 50633:2017
referitoare la tensiunea de atingere şi concepţia termică a circuitului de retur şi a instalaţilor
de legare la pământ .

Limitarea deteriorării din cauza arcului electric la locul defectului , în special pentru liniile
aeriene de contact.

Stabilitatea sistemului.

5.2.5 Selectivitate

Sistemul de protecţie trebuie să fie capabil să identifice selectiv şi să iniţieze deconectarea

automată a secţiuni i defecte sau a echipamentului defect . Partea sănătoasă a reţelei trebu ie
să nu fie afectată permanent , adică funcţionarea normală se reia la sfârşitul secvenţei de
comutaţie a defectului .

Pentru protecţ i a auxiliară , este admisibilă o selectivitate redusă .

5.2.6 Fezabilitate economică

Se recomandă ca , la concepţia sistemulu i de protecţie , să se aibă în vedere fezabilitatea

economică a unui sistem de protecţie referitoare la valoarea economică a echipamentului
protejat şi ,pe de altă parte , consecinţele unei condiţii de defect care nu este eliminată sau ale
întreruperii al i mentăr ii din cauza unei declanşăr i intempestive .

5.3 Descrierea sistemului de protecţie

Pe baza interpretării f uncţionale a def i niţiei 3.22 , sistemul de protecţie aplicat într-un sistem de
N
o tracţiune electrică este totalitatea dispoz itivelor necesare pentru îndeplinirea funcţiei dorite . Ca
C'!
N urmare , sistemul de protecţie poate conţ i ne :
o\
o dispoz itive de protecţie (adică o s i ngură funcţ i e de protecţie , relee mult i funcţionale sau
dispoz itive electronice inteligente) ;

NOTA 1 - Dispoz itivele electron ice inteligente (IED - lntelligent Electronic Devices) conţin unu sau
mai multe procesoare capabile să execute comportamentul unuia sau mai multor noduri logice , ale
căror funcţ ii de protecţie sunt spec ificate în standardu l pe părţ i IEC 61850 .

senzori , de exemplu , transformatoare de măsură , senzori de temperatură , indicatoare de

poz i ţ i e ;

funcţ ii de protecţie ale întreruptorului, inclusiv dispozitive de declanşare (declanşator) ;

auto-superv izare la nive lul dispoz itivului ;

comunicaţii dedicate pentru protecţie ;

comunicaţiigenerale pentru scopuri de comandă , de exemplu , comanda substaţiei , SCADA

(Supervisory Control and Data Acquisition - Supervizare, comandă şi achiziţie de date) ;

alimentare auxiliară .

NOTA 2 - În acest standa rd , funcţ i a întreruptorului este privită ca parte a sistemulu i de protecţie .
Proprietăţile de concepţie ale produsului şi specif i caţiile de concepţ i e sunt acoperite de standardele de
produs re levante pentru întreruptoare de curent continuu şi de curent alternativ , de exemp lu, standardele
pe părţ i EN 50123 ş i EN 50152 .

NOTA 3 - Alimentarea au x iliară tipică este în curent continuu (cu stocarea loca l ă a energie i, de exemplu
baterie).

NOTA 4 - În unele aplicaţii, sistemul de prot ecţi e poate fi comb inat cu sistemul(-ele ) de comandă pentru
a forma o schemă / un montaj integrat de protecţie şi comandă. Aceasta ar putea să ia forma unor scheme
de protecţ i e de arie largă cu comun i caţ ii dedicate între substaţii ( staţi i ), de exemplu , bazate pe standardul
pe părţ i IEC 61850 .

19
 SR EN 50633:2017

Protec ie auxiliară locală de celulă

Sistem de declanşare
A1
Circuit de declan are
Dispozitiv de protecţie
x2
Alimentare
A2
x1 auxiliară
Funcţie de protecţie

Prelucrarea valorii
măsurate
Senzor de tensiune

Comanda
substaţiei

Secţiune I echipament SCAD A

protejat

NOTĂ - Din motive de claritate , conexiunile protecţ i ei auxiliare locale de celulă la circuitele de măsură
de curent ş i tensiune, la sistemul de declanşare ş i la comanda substaţiei / SCADA nu sunt prezentate.

Figura 2 - Exemplu de sistem de protecţie

5.4 Condiţii de defect şi anormale

Concepţia sistemului de protecţie trebuie să ţină seama de următoarele condiţii de defect:
N
o a) defect cu rezistenţă mică între:
N
C'i
1) orice conductor sub tensiune şi circuitul de retur al tracţiunii sau neutru;
o\
o
2) şi, dacă circuitul de retur este legat la pământ, orice conductor sub tensiune şi sistemul
de legare la pământ ;

3) două sau mai multe conductoare sub tensiune cu defazaj (decalaj de fază) sau de
polarităţidiferite , de exemplu linii de curent alternativ cu defazaj de 60° , 120° sau 180°.

b) în măsura posibilului şi în limite tehnice, defect cu rezistenţă mare între :

1) orice conductor sub tensiune şi sistemul de legare la pământ şi , suplimentar

2) orice conductor sub tensiune şi circuitul de retur al tracţiunii sau neutru ;

3) două sau mai multe conductoare sub tensiune.

Concepţia sistemului de protecţie trebuie să ţină seama de următoarele condiţii de funcţionare

anormale:

c) supraîncărcarea sistemului ;

d) tensiunea mai ridicată sau mai coborâtă a sistemului ;

e) frecvenţa mai ridicată sau mai coborâtă a sistemului ;

f) condiţia anormală a echipamentelor de alimentare a tracţiunii , de exemplu , condiţia de braţ

al redresorului deschis, presiune scăzută a gazului la întreruptor;

g) prevenirea închiderii întreruptorului (de exemplu , pentru întreruptorul de cuplă care separă
două secţiuni de bară în condiţii de defazaj) .

Condiţiile de defect şi anormale acoperite de protecţie pentru fiecare secţiune protejată trebuie
să fie conturate în conceptul protecţiei , aşa cum este descris în 5.5.

NOTĂ - Defectele între sisteme , de exemplu sistemul de transport de înaltă tensiune şi sistemul de
nu sunt acoperite de acest standard .
tracţiune electr i că ,

20
 SR EN 50633 :2017
5.5 Concept de protecţie

Pentru sistemul de tracţiune electrică care trebuie protejat, principiile de concepţie şi cerinţele
pentru protecţie trebuie să fie definite în conceptul de protecţie , descriind arhitectura protecţiei
şi filozofia de redundanţă. Conceptul de protecţie se recomandă să fie elaborat ca parte
integrantă a concepţiei sistemului.

Conceptul de protecţie trebuie să descrie sistemul de protecţie pentru partea relevantă a

sistemului de tracţiune electrică, care conţine, de asemenea, informaţiile interfeţei definite în
4.2 şi care ţine seama de necesităţile oricărei reţele conectate electric, independent de
deţinător (proprietar) sau autoritatea de exploatare.

NOTA 1 - Interfeţele includ , de asemenea, părţi ale sistemului existent care nu a fost schimbat.

Conceptul de protecţie trebuie să descrie, de asemenea, dispoziţiile pentru protecţia şi

comanda combinată/integrată, acolo unde este propus acest lucru.

Pentru conceptul de protecţie, trebuie avute în vedere starea normală de comutaţie, precum şi
condiţiilede întrerupere sau de urgenţă şi starea de comutaţie corespunzătoare a sistemului
de tracţiune electrică şi interfeţele sale. De asemenea , sunt posibile concepte pentru
subsecţiuni individuale ale unei reţele, cu condiţia ca toate aceste interfeţe să fie definite fără
ambiguităţi.

Dacă cerinţele conceptului de protecţie sunt clar identificate în alte documente de concepţie,
aceste documente pot fi utilizate în locul documentului conceptului de protecţie dedicat.

EXEMPLU : Un document de concepţie pentru o nouă secţiune electrică poate face referire la
N
o reglementări tehnice ale unei societăţi sau la cadre de concepţie care conţin informaţii cerute pentru
C"! concepţia protecţiei.
N

o\
o În general, conceptul de protecţie trebuie să descrie următoarele subiecte principale:

a) secţiunile care trebuie protejate;

b) cazurile de defect şi condiţiile anormale care trebuie avute în vedere pentru diferite
amplasamente în arhitectura sistemului de tracţiune electrică;

c) duratele maxime pentru eliminarea defectelor impuse prin concepţia sistemului;

d) caracteristicile eliminării defectului obţinute prin conceptul de protecţie:

1) durata de funcţionare a protecţiei ;

2) durata de rupere a întreruptorului;

3) durate de eliminare a defectelor;

NOTA 2 - Duratele maxime de eliminare a defectelor ş i durata de rupere maximă a întreruptorului

impuse prin concepţia sistemulu i sunt furnizate de entitatea responsabilă pentru integrarea
sistemului ş i acceptate de comun acord .

e) protecţia principală şi funcţiile dispozitivului de protecţie corespunzător ;

f) metodele de fiabilitate (aşa cum sunt descrise în general la 5.2.2 şi în conformitate cu

cerinţele
din articolul 6) şi funcţiile dispozitivului de protecţie asociat ;

g) cerinţele de selectivitate;

h) cerinţele de coordonare şi ierarhizare;

i) coordonarea protecţiei cu sistemele de interfaţare (a se vedea 4.2).

Conceptul de protecţie trebuie să includă , de asemenea, o declaraţie adresată integratorului

sistemului pentru a-l aviza că este necesar să stabilească cerinţele pentru implementare şi
mentenanţă pentru sistemul de protecţie . De exemplu, aceasta poate conţine procese pentru
gestionarea setărilor protecţiei, punerea în funcţie şi mentenanţa fără întrerupere.
21
 SR EN 50633:2017
Schemele de protecţie prezentate în anexa A informativă pot servi ca exemple care necesită
să fie adaptate şi modificate în conformitate cu cerinţele de sistem individuale. Acestea pot fi
utilizate ca parte a conceptului de protecţie .

6 Cerinţe specifice diferitelor sisteme

6.1 Generalităţi

Din cauza diferenţelor în arhitectură şi funcţionare , cerinţele spec ifice de protecţie pentru
sistemele de curent alternativ şi de curent continuu sunt prezentate în paragrafe separate .
Diferenţele specifice pentru sistemele de curent alternativ , cu 50 Hz şi 16,7 Hz , sunt identificate
în paragrafele corespunzătoare .

În toate cazurile , dispoziţiile pentru etapele individuale ale sistemului de tracţiune electrică
(alimentarea pentru conversia energiei , alimentarea barei , fiderul etc.) trebuie să fie coordonate
şi ierarhizate unele cu altele în ambele sensuri: în amonte şi în aval.

Pentru sistemul de protecţie trebuie să se ţină seama de modificările în configuraţia de

alimentare şi să se furnizeze un concept (pro iect) de protecţie adecvat pentru toate
configuraţiile . Acest lucru poate necesita utilizarea unor setări multiple şi , pentru releele
numerice moderne , acestea pot fi predefinite în mai multe seturi de parametri sau grupe de
setăr i.

Pentru toate sistemele de tracţiune electrică , este posibil ca un tren să poată circula într-o
secţ i une defectăî n timpul defectului , astfel încât aparatul său de captare a curentului să
N şunteze o joncţiune izolantă sau un izolator de secţionare. Aceasta poate afecta funcţ i onarea
o
N normală a protecţiei ş i, de asemenea, poate realimenta un defect care a fost eliminat. Acest
N scenariu trebuie să fie avut în vedere în cadru l elaborării conceptului de protecţie.
o\
o
O privire generală , informat i vă , asupra metodelor de fiabilitate descrise î n 6.2 şi 6.3 este
prezentată în 6.4 şi tabelul 1.

6.2 Sisteme în curent alternativ

6.2.1 Alimentare pentru conversia energiei

Protecţia alimentării pentru conversia energie i trebuie asigure protecţia principală pentru
condiţii de defect cu rezistenţă m i că în secţ i unea protejată a alimentării pentru convers ia
energie i. De asemenea, aceasta poate asigura protecţia împotriva suprasarcini lor inadmisibile
term ic din circuitul de alimentare a convers iei energiei . Protecţia principală trebuie să
discrimineze între condiţii de defect cu rezistenţă mică şi sarcin i maxime care au legătură cu
funcţ i onarea (exploatarea) trenurilor , aşa cum se descrie în 5.2 .3.

Când unitatea de convers ie a energ iei are funcţii de protecţ i e interne care îndeplinesc funcţia
protecţ i e i principale sau auxiliare , pot fi utilizate aceste funcţii.

EXEMPLU : Unele t ransformatoare de tracţ i une imersate în ulei sunt echipate cu releu Buchholz , un
sistem de mon itorizare a temperaturi i si a nivelului uleiulu i, si eventual un sistem de monitorizare a
temperaturii î nfăşurărilor . · ·

Fiabilitatea protecţie i a l imentării pentru convers ia energiei trebuie să fie obţ i nută util izând cel
puţin o aplicaţie a une ia dintre metodele de fiabilitate următoare, în funcţie de conceptul de
protecţie şi ţinând seama de cer i nţele generale de funcţionare:

M1: redunda n ţă independentă s i mu l tană pentru cond i ţii de defect cu energie mare în
circuitul de alimentare a convers iei energiei , care poate acţiona, de asemenea , ca o rezervă
(M3) pentru protecţia în aval ;

M2: protecţia auxiliară locală de celulă , care poate acţiona , de asemenea , ca o rezervă (M3)
pentru protecţia în aval ;

M3: protecţ i e de rezervă cu suprapunere prin protecţia circuitului de intrare primară din
amonte , care poate fi configurată ca protecţie aux i liară la distanţă ;

22
 SR EN 50633:2017
M4, conceptul A: supervizarea protecţiei principale şi declanşarea întreruptorului asociat
când protecţia principală este scoasă din funcţie.

Suplimentar, întreruptorul alimentării conversiei energiei poate fi echipat cu o protecţie contra

defectăriiîntreruptorului pentru a iniţia declanşarea întreruptorului intrării primare din amonte
în cazul unei ratări a declanşării.

În cazurile în care condiţia de defect poate continua să fie alimentată din alte surse, schema
de protecţie trebuie, de asemenea, să iniţieze deconectarea condiţiei de defect de la aceste
surse. Când declanşează întreruptorul alimentării conversiei energiei, după aceea întreruptorul
(întreruptoarele) din aval pot , de asemenea, să fie declanşate sau separatoarele deschise
pentru a separa conversia energiei.

6.2.2 Alimentarea barei

Pentru sistemele de curent alternativ de 16, 7 Hz, circuitul de alimentare a barei este echipat în
general cu un întreruptor , cu o protecţie dedicată , şi/sau inclusă într-o schemă de declanşare
generală, de exemplu protecţia barei, protecţia împotriva punerii la masă. Pentru sistemele de
curent alternativ de 50 Hz, pot fi utilizate configuratii diferite pentru circuitul de alimentare a
barei, în general având în circuit fie un întreruptor , de un separator . În funcţie de configuraţie ,
trebuie să se aplice următoarele cerinţe de protecţie:

a) Întreruptor cu protectie: Protecţia alimentării barei trebuie să asigure protecţia principală

pentru condiţii de defect cu impedanţă mică în bară. Suplimentar, aceasta poate asigura o
oarecare protecţie auxiliară (M3) pentru protecţia liniei din aval. Protecţia principală trebuie
să discrimineze între condiţiile de defect şi sarcinile maxime care au legătură cu
N funcţionarea (exploatarea) trenurilor , aşa cum se descrie în 5.2.3. De asemenea, această
o protecţie poate asigura protecţia împotriva suprasarcinilor inadmisibile termic din circuitul
N
N de alimentare a conversiei energiei.
o\
o
Fiabilitatea acestei protecţii trebuie să fie crescută utilizând cel puţin o aplicaţie a uneia
dintre metodele următoare:

1) M2: protecţie auxiliară locală de celulă;

2) M3 : protecţie de rezervă cu suprapunere prin protecţia conversiei energiei.

Suplimentar, aceasta poate fi echipată cu o protecţie contra defectării întreruptorului pentru

a iniţia declanşarea întreruptorului conversiei energiei din amonte în cazul unei ratări a
declanşării.

b) Separator: Protecţia împreună cu întreruptorul alimentării conversiei energiei din amonte

trebuie, de asemenea, să actioneze ca protectia principală pentru conditii de defect cu
impedanţă mică din bară. În acest caz , se aplic ă criteriile de fiabilitate pentru circuitul de
0

conversie a energiei din amonte.

Când barele sunt secţionate, de exemplu cu o cuplă constituită din întreruptoare sau
separatoare , dispoziţiile privind protecţia trebuie , ~e asemenea, să ţină seama de configuraţiile
de alimentare , adică cupla închisă sau deschisă . ln unele din aceste scenarii, întreruptorul de
cuplă poate fi considerat ca o alimentare suplimentară .

În cazurile în care condiţia de defect poate continua să fie alimentată din alte surse, schema
de protecţie trebuie , de asemenea, să iniţieze deconectarea condiţiei de defect de la aceste
surse. Pentru defectele pe bară, în mod normal este cazul ca secţiunea de bară defectă să fie
deconectată de la toate celelalte echipamente .

Cerinţele protecţiei barei stabilite în acest paragraf pot fi aplicate barelor din alte instalaţii , de
exemplu , posturi de secţionare.

6.2.3 Fider

6.2.3.1 Generalităţi

Protecţia circuitelor fiderelor trebuie să asigure protecţia principală împotriva condiţiilor de

23
 SR EN 50633:2017
defect cu impedanţă mica în secţiunea protejată a liniei de contact , precum şi împotriva
suprasarcinilor termice .

Protecţia principală trebuie să discrimineze între condiţiile de d~fect şi sarcinile maxime, care
depind de funcţionarea trenurilor aşa cum se descrie în 5.2.3. ln general, protecţia principală
poate fi asigurată prin protecţia de distanţă sau protecţia de curent maxim. Când se utilizează
protecţie de distanţă bazată pe impedanţă, pentru a se asigura selectivitatea trebuie să se
utilizeze zone temporizate .

Pentru sistemele de curent alternativ , fiabilitatea protecţiei liniei pentru secţiunea protejată
trebuie să fie realizată utilizând cel puţin o aplicaţie a metodelor următoare , în funcţie de
conceptul de protecţie şi ţinând seama de cerinţele generale de funcţionare :

M1: redundanţă independentă simultană ;

M2: protecţie auxiliară locală de celulă capabilă să acopere întreaga secţiune protejată;

M2 rază limitată, asistată de M4 : î n cazul în care protecţia auxiliară locală de celulă nu

poate acoperi întreaga secţiune protejată , este necesară o supervizare a protecţiei
principale ;

M3 rază limitată , asistată de M4: în cazul în care următoarea protecţie de fider din amonte
nu poate acoperi întreaga secţiune protejată , este necesară o supervizare a protecţiei
principale; în acest caz , pentru redundanţă suplimentară , pot fi utilizate şi funcţiile adiţionale
integrate în acelaş i dispozitiv cu protecţia principală;

N M4: supervizarea protecţiei principale.

o
N
N Suplimentar , poate fi implementată o protecţie împotriva defectării întreruptorului pentru a iniţia
o\
o declanşarea întreruptorului de fider din amonte în cazul unei ratări a declanşării .

În general , nu este necesară o protecţie auxiliară pentru protecţia împotriva suprasarcinilor

termice .

Secţiunile protejate pentru sistemele de curent alternativ pot fi definite pentru secţiunea de
alimentare a fiecărei linii sau pot consta dintr-un număr de linii paralele grupate într-o singură
secţiune protejată . Pentru secţiunile protejate grupate , selectivitatea între linii se recomandă
să fie realizată prin manevre de comutaţie secvenţiale după perioada de eliminare a defectului
iniţial.

Secţiunile protejate simple (a se vedea figura 3, ca exemplu) trebuie să fie dispuse astfel încât
să protejeze o secţiune de linie dintre două întreruptoare cu protecţie sau o singură extremitate
a secţiunii alimentată printr-un întreruptor şi trebuie să asigure selectivitatea secţiunilor de linie
adiacente .

Secţiune protejată Secţiune protejată

:··························-···; r·············-···············:
~--····· ·· ·· ···· ·············· j L............................J

Secţiune protejată Secţi une protejată

r•••••••••••••++.00000000 0 0 00 0! r•••••OOOOOO+ o oooooooo++O+.ooo!

t...................•.•....... J :l ........••••.•.............•• J:

Figura 3 - Exemplu de secţiuni de linie protejate simple

24
 SR EN 50633:2017

Secţiune protejată

.;--.i: ······i

.;.: ..... „ !----'/..~----+---,------------<

~---·-···-·--·-„···
J J
....„ „••. „ ..................................................... !

Figura 4 - Exemplu de secţiuni de linii protejate grupate

Pentru secţiunile protejate grupate (a se vedea figura 4, ca exemplu), filozofia de protecţie

trebuie să prevadă declanşarea întregii secţiuni protejate pentru un defect pe oricare dintre linii.
După eliminarea defectului (adică în timpul pauzei), se recomandă să se facă manevre de
comutaţie pentru a izola subsecţiunea care conţine defectul şi a restabili alimentarea. Aceasta
se poate realiza prin utilizarea reanclanşării automate sau cu ajutorul schemelor de protecţie
generale cu legături de comunicaţie între posturile din interiorul secţiunii grupate .
N
o
N
c--i EXEMPLUL 1: Pentru un sistem cu reanclanşare automată a secţiunii protejate grupate , aşa cum este
prezentat în figura 4, etapele funcţionale principale ale comutaţ i ilor secvenţiale în cazul unei condiţ i i de
o\
o defect sunt următoarele :

1) se produce un scurtc ircuit pe una dintre cele două linii;

2) sistemele de protecţ i e din substaţia de tracţiune ale ambelor lini i iniţiază o declanşare ;

3) întreruptoarele ambelor fidere din substaţia de tracţiune se deschid şi cele două lini i sunt scoase de
sub tensiune ;

4) după câteva secunde , releele de tensiune min i mă din posturile de secţionare comandă deschiderea
întreruptoarelor sau separatoarelor circuitului respectiv pentru a realiza separarea electrică a celor
două linii ;

5) după câteva secunde (de la separarea electrică a celor două linii), întreruptoarele celor două fidere
ale substaţiei de tracţiune reanclanşează ;

6) întreruptoru l fiderului conectat la linia cu defect se deschide din nou ;

7) întreruptoru l fiderului liniei sănătoase rămâne în chis .

EXEMPLUL 2: Pentru un sistem mare , cum este cel prezentat în figura 4, legăturile de comunicaţie
dintre substaţie şi posturile de secţionare pot fi asig~rate utili zând un sistem de automatizare a postului
în conformitate cu standardul pe părţi IEC 61850. ln general , pentru acest tip de secţiune protejată
grupată, etapele funcţionale principale ale comutaţiilor secvenţiale în cazul unei condiţii de defect sunt
următoarele :

1) se produce un scurtcircuit pe una dintre cele două linii;

2) sistemele de protecţie din substaţia de tracţiune ale ambelor linii iniţiază o declanşare ;

3) întreruptoarele ambelor fidere din substaţia de tracţiune se deschid ş i cele două linii sunt scoase de
sub tensiune ; subsecţ i un i le sănătoase sunt identificate în timpul condiţiei de defect;

4) separatoarele de sarcină intermediare de pe subsecţ i unea defectă se deschid în timpul pauzei ; cele
de pe subsecţiunile sănătoase sunt blocate la deschidere ;

25
 SR EN 50633:2017
5) odată finalizată secvenţa de comutaţie , sunt restabilite alimentările numai pe subsecţiunile
sănătoase .

6.2.3.2 Curent alternativ 16, 7 Hz - condiţii speciale pentru protecţia liniei

Sistemele de curent alternativ de 16,7 Hz sunt caracterizate prin:

zone buclate ale reţelei, unde curentul de defect poate atinge niveluri până la valoarea
maximă specificată în EN 50388 ;

durata relativ lungă dintre două treceri succes ive prin zero (30 ms) ;

neces itatea eliminării foarte rap ide a defectului pentru a minimiza riscul de deteriorare a
echipamentelor ; în anumite cazuri, este necesară eliminarea defectului în prima
semiperioadă ; aceasta poate necesita funcţii de protecţie specifice şi întreruptoare foarte
rapide ;

în general, secţiuni cu ali mentare la ambele ext r emităţi , posibi l cu al imentare în „T", care
poate determina o impedanţă in suf i cientă ;

joncţiuni izolante şi izolatoare de secţionare , care pot fi şuntate de captatoarele de curent

cauzând repunerea sub tensiune a une i secţiuni defecte prin celălalt fider de pe aceeaşi
bară sau de la substaţ i a următoare ; aceasta poate necesita setări de protecţie speciale
şi / sau aranjamente ale fiderelor , aşa cum se prez int ă în figura 5, în care un fide r suplimentar
alimentează o secţiune scurtă de linie de contact.

I l
N Substaţia A Substaţi a B sau post de secţionare

I I~~dp~~entar I l
o

l I
C"l
N

(l;;glm• mCO) JI
Fider Fider Fider
o\ suplimentar
o
(looglm• m L

··----:;;\ I
l I
zJ ~
2 ! I
A;;;a de pro~ie7tid;;;;iui - - - -~
L--······••••••••••••••••••••••••••··~
Joncţiune izolantă , Raza de protecţie a fiderului suplimentar (lungime mică )
Izolator de sec~onare

Legendă

1 defect ş i declanşare a fiderului

2 şuntarea izolatorului de secţionare de către captatorul de curent şi repunerea sub tensiune a secţi uni i
defecte
3 declanşarea fi derulu i suplimentar al secţiun ii scurte
NOTĂ - Reacţiile fiderelor din substaţia B sunt aceleaşi , dar nu sunt figurate din motive de claritate.

Figura 5 - Exemplu pentru o secţiune protejată extinsă a unui fider suplimentar

al unei secţiuni scurte prin şuntarea izolatorului de secţionare

6.2.4 Fider al postului de secţionare

Dacă fiderele de la posturil e de secţionare şi posturile de legare în paralel au echipamente de

protecţie dedicate cu configuraţii de protecţie principală şi de protecţie auxiliară , trebuie să se
apl ice cerinţele de la 6.2.3.

Alternativ , aceste fidere pot fi conf ig urate să declanşeze o secvenţă de comutaţii după
elim in area defectului , pentru a izola subsecţiunea care conţine defectul şi a restabili
alimentarea.

26
 SR EN 50633:2017
6.2.5 Autotransformator

Protecţia autotransformatorului , atunci când sunt instalate întreruptoare, trebuie să asigure

protectia principală pentru conditii de defect cu impedantă mică . De asemenea , se recomandă
să acopere suprasarcinile termice inadmisibile. În generai, în acest caz , protecţia fiderului poate
acţiona ca protecţie auxiliară la distanţă (M3) a autotransformatorului .

Când autotransformatoarele sunt conectate prin separatoare sau separatoare de sarcină ,

protecţia trebuie să iniţieze eliminarea defectului prin declanşarea întreruptoarelor care nu sunt
dedicate .

Aceasta se poate realiza prin:

detectare şi declanşare la distanţă a fiderului sau a fiderului de alimentare a postului de

secţionare , sau

detectarea locală şi declanşarea prin telecomandă a întreruptoarelor îndepărtate.

În acest caz , metodele de fiabilitate sunt în mod inerent definite prin cele ale protecţiei
întreruptoarelor nededicate.

Suplimentar , condiţiile de defect cu curent mic pot fi eliminate de separatoarele de sarcină

locale.

Când autotransformatorul are funcţii de protecţie interne , acestea pot fi utilizate în conceptul
de protecţie.

EXEMPLU : Unele transformatoare de tracţiune im ersate în ulei sunt echipate cu releu Buchholz ,
monitorizarea temperaturii ş i nivelului uleiului , posibil suplimentat cu monitorizarea temperaturii
înf ăşurări i.

În funcţie de importanţă şi de cerinţele de selectivitate referitoare la posturile cu

autotransformatoare individuale, pot fi furnizate scheme de protecţie suplimentare care aplică
metodele de fiabilitate de la 5.2.2 .

6.3 Sisteme în curent continuu

6.3.1 Alimentarea conversiei energiei

Protecţia întreruptorului alimentării conversie i energiei în curent alternativ trebuie să asigure

protecţia principală pentru condiţii de defect cu impedanţă mică în secţiunea protejată a
alimentării conversiei energiei.

Această protecţie trebuie să asigure şi protecţia împotriva suprasarcinilor term ice inadmisibile .
De regulă, întreruptorul de pe fiderul de alimentare a conversiei energiei este singura protecţie
pentru convertizorul c .a./c.c. în ceea ce priveşte suprasarcina termică. Ca urmare , pentru
protecţia de pe fiderul de alimentare a conversiei energiei trebuie să se ţină seama de
capabilitatea de a rezista şi timpul maxim de eliminare a defectului , aşa cum este descris în
EN 50327.

NOTĂ - În conformitate cu EN 50327 , transformatorul şi convertizorul unei substaţii de tracţiune sunt

concepute să suporte un scurtcircuit timp de cel puţ in 150 ms , dacă nu se convine altfel între client şi
furnizor.

Protecţia principală trebuie să discrimineze între condiţiile de defect şi sarcinile maxime

cauzate de funcţionarea trenului, aşa cum se descrie în 5.2 .3.

Când unitatea de conversie a energiei are funcţii de protecţie interne care pot completa funcţia
protecţiei principale sau auxiliare , pot fi utilizate aceste funcţii.

EXEMPLU : Unele transformatoare de tracţiune imersate în ulei sunt echipate cu releu Buchholz , un
sistem de monitorizare a temperaturii ş i a nivelului uleiului , şi eventual un sistem de monitorizare a
temperaturii înfăşurării . Unele transformatoare de tip uscat sunt echipate cu monitorizarea temperaturii
înfăşurării. Unele redresoare sunt echipate cu protecţie a diodelor prin siguranţe fuzibile şi / sau cu
monitorizarea temperaturii .

27
 SR EN 50633:2017
Fiabilitatea protecţiei alimentării pentru conversia energiei trebuie să fie obţinută utilizând cel
puţin o aplicaţie a uneia dintre metodele de fiabilitate următoare, în funcţie de conceptul de
protecţie şi ţinând seama de cerinţele generale de funcţionare:

M2 : protecţia auxiliară locală de celulă, capabilă să acopere întreaga secţiune protejată ;

M3: protecţie de rezervă cu suprapunere prin protecţia circuitului de intrare primară din
amonte , care poate fi configurată ca protecţie auxiliară locală de substaţie sau la distanţă ;

M3 rază limitată, asistată de M4 : în cazul în care protecţia fiderului din amonte nu poate
acoperi întreaga secţiune protejată, este necesară supervizarea protecţiei principale.

M4 , conceptul A: supervizarea protecţiei principale şi declanşarea întreruptorului asoc iat

când protecţia principală este scoasă din funcţie .

Suplimentar , întreruptorul alimentări i conversiei energiei poate fi echipat cu o protecţie contra

defectăriiîntreruptorului pentru a iniţia declanşarea întreruptorului intrării primare din amonte
în cazul unei ratări a declanşării .

În cazurile în care condiţia de defect poate continua să fie alimentată din alte surse , schema
de protecţie trebuie , de asemenea, să iniţieze deconectarea condiţiei de defect de la aceste
surse. Când declanşează întreruptorul alimentării conversiei energiei , după aceea se
recomandă ca întreruptorul barei de curent continuu din aval să fie, de asemenea , declanşat
sau separatorul desch is pentru a separa conversia energiei .

6.3.2 Alimentarea barei de curent continuu

N
o Pentru alimentarea bare i de curent continuu, pot fi utilizate diferite configuraţii de princ ipiu , în
N
N general fie cu un întreruptor sau cu un separator în circuit.
°'o În funcţie de configuraţie , trebuie să se aplice următoarele cerinţe de protecţie:

Întreruptor cu protectie : Protecţia trebuie să asigure protecţia principală pentru condiţii de

defect cu rezistenţă mică pe bară . Suplimentar, se poate asigura o oarecare protecţie
auxiliară cu suprapunere (M3) pentru protecţia liniei din aval. Protecţia principală trebuie
să discrim in eze între condiţii l e de defect şi sarcinile maxime cauzate de funcţionarea
trenurilor , aşa cum se descrie în 5.2.3 .

Fiabilitatea acestei protecţii trebuie să fie crescută prin protecţia din amonte care să
acţioneze ca protecţ i e auxiliară cu suprapunere (M3). Suplimentar, aceasta poate fi
echipată cu o protecţie împotriva defectăr i i întreruptorului, care să iniţieze declanşarea
întreruptorului al i mentării conversiei de energie în cazul ratării declanşării .

Din cauza naturii dispozitivului cu acţiune directă utilizat în general la întreruptorul fiderului
(de exemplu , declanşator de curent maxim) , selectivitatea pentru curenţii de defect mari în
linie poate fi imposib il ă .

NOTA 1 - Chiar dacă protecţia fiderului s-a deschis , fiderul bare i se va deschide , de asemenea ,
deoarece o r e i niţializare a declanşării funcţiei de protecţie nu este posibilă cu un dispozitiv cu
acţiune d ir ectă.

În caz de defecte interne într-un convertizor , pentru prevenirea curenţilor de defect inverşi
alimentaţi de alte convertizoare sau din linii , se poate utiliza o protecţie la curent invers.

Când declanşează întreruptorul de pe fiderul barei, întreruptoarele fiderelor din aval,

împreună cu oricare întreruptor de cuplă , poate, de asemenea , să fie declanşat pentru
separarea bare i.

Întreruptor fără protectie sau separator : Protecţia împreună cu întreruptorul din amonte al
alimentăr ii conversiei energiei , trebuie să acţioneze şi ca protecţie principală pentru condiţ ii
de defect cu rezistenţă mică pe bară .

Exemple pentru funcţiile şi caracteristicile protecţiei care poate fi utilizată , precum şi detalii
suplimentare sunt descrise în EN 50123-7-1 .

28
 SR EN 50633:2017
NOTA 2 - În EN 50123 -7-1, acest fider este menţi onat ca ,,întreruptorul redresorulu i", cu desemnarea
funcţională (R).

Dacă barele sunt secţionate , de exemplu cu întreruptoare sau separatoare , dispoziţiile de

protecţietrebuie să ţină se.ama şi de configuraţiile de alimentare posibile , adică cu secţiunile
conectate sau separate . ln unele dintre aceste scenarii , întreruptorul de cuplă poate fi
considerat a fi o alimentare suplimentară .

6.3.3 Fider

Protecţia circuitelor fiderelor trebuie să asigure protecţia principală pentru condiţii de defect cu
rezistenţă mică în secţiunea protejată a line i de contact. Această protecţie poate asigura şi
protecţia împotriva suprasarcinilor termice inadmisibile .

În funcţie de configuraţia liniei , adică separare prin intermediul posturilor de secţionare cu

întreruptoare şi protecţie asociată, pot fi aplicate una sau mai multe zone de protecţie .

Întreruptoarele rapide de curent continuu , de limitare a curentului, de clasă H în conformitate

cu EN 50123-1 sunt , în general , echipate cu dispozitive cu acţiune directă , de exemplu ,
declanşator de curent maxim direct sau releu de tensiune minimă cu acţionare directă , care pot
fi utilizate ca protecţ i e principală.

NOTA 1 - EN 50123-1 face dist i ncţie între întreruptoarele tip H, V şi S. În general , pentru protecţia
fiderelor de curent continu u, se utilizează întreruptoare H.

Protecţia principală trebuie să discrimineze între condiţiile de defect şi sarcinile maxime

cauzate de funcţionarea trenurilor, aşa cum se descrie în 5.2 .3.
N
o
C"l Pentru sistemele de curent continuu , fiabilitatea protecţiei liniei pentru secţiunea protejată
N
trebuie să fie realizată utilizând cel puţin o aplicaţie a metodelor următoare , în funcţie de
conceptul de protecţie şi ţinând seama de cerinţele generale de funcţionare:

a) M1 : redundanţă independentă simultană ;

EXEMPLU: Declanşatorul de curent maxim cu acţiune d ir ectă al unui întreruptor rapid de curent
continuu care acoperă întreaga secţiune protejată , poate fi definit pentru asigurarea clasificării de
fiabilitate M1 a declanşatorulu i de curent maxim cu acţiune i nd i rectă care as i gură protecţia pr i ncipală .

b) M2 : protecţie auxil i ară locală de celulă capabilă să acopere întreaga secţ i une protejată ;

c) M2 rază limitată:

1) asistată de M3 : în cazul în care protecţia aux i liară locală de celulă nu poate acoperi
întreaga secţiune de protecţie, este necesară declanşarea prin telecomandă a
întreruptorului fiderului adiacent respectiv ; sau

2) asistată de M4: în cazul în care protecţia auxiliară locală de celulă nu poate acoperi
întreaga secţiune protejată , este necesară o supervizare a protecţiei principale în
conformitate cu 5.2.2; se poate implementa suplimentar o protecţie împotriva defectării
întreruptorului pentru a iniţia declanşarea întreruptorului de alimentare din amonte în
cazul ratării declanşării ;

d) M3 rază limitată, asistată de M4: în cazul în care protecţia fiderului următor din amonte nu
poate acoperi întreaga secţiune protejată , trebuie să se asigure supervizarea protecţiei
principale ; suplimentar , poate fi implementată o protecţie împotriva defectării întreruptorului
pentru a iniţia declanşarea întreruptorului de alimentare din amonte în cazul ratării
declanşăr ii.

În general , nu este necesară o protecţie auxiliară pentru protecţia împotriva suprasarcinilor

termice .

Exemple pentru funcţiile şi caracteristicile protecţiei care poate fi utilizată, precum şi detalii
suplimentare sunt descrise în EN 50123 -7-1.

NOTA 2 - În EN 50123-7-1 , acest fider este numit .,întreruptorul liniei", cu desemnarea funcţională (L) .

29
 SR EN 50633:2017
6.3.4 Fider al postului de secţionare

Dacă fiderele de la posturile de secţionare şi posturile de legare în paralel au echipamente de

protecţie dedicate cu configuraţi i de protecţie principală şi de protecţie auxiliară , trebuie să se
aplice cerinţele de la 6.2 .3.

Ca metodă alternativă , aceste fidere pot fi configurate să declanşeze o secvenţă de comutaţii

după elim in area defectului, pentru a izola subsecţiunea care conţine defectul şi a restabili
alimentarea.

6.3.5 Protecţie împotriva punerii la masă

În substaţ iil e de curent continuu , în mod normal aparatajul de curent continuu şi dulapul
redresorului sunt izolate faţă de pământ. Condiţiile de defect de izolaţie la aparatajul de curent
continuu şi dulapul redresorului sunt detectate de un sistem de detectare a defectelor de punere
la masă, utilizând un dispozitiv de detectare a curentului sau un dispozitiv de detectare a
tensiunii pe o impedanţă mare, conform descrieri i din EN 50123-7-1 .

În cazul unei defecări a izolaţiei la aparatajul de curent continuu sau la dulapul redresorului,
detectarea p_unerii la masă trebuie să iniţieze deschiderea tuturor întreruptoarelor din aval şi
din amonte. ln cazur ile în care condiţia de defect poate continua să fie alimentată din alte surse ,
schema de protecţie trebuie să iniţieze şi deconectarea condiţiei de defect de la aceste surse .
De aceea, poate fi necesară o schemă de teledeclanşare.

Protecţia împotriva punerii la masă poate asigura o oarecare protecţie auxiliară (M3) pentru
alimentarea convers iei energiei şi parţial pentru alimentarea bare i.
N
~ 6.4 Privire generală asupra metodelor de fiabilitate a protecţiei
C'i
Tabelul 1 furnizează o privire generală informativă a metodelor de creştere a fiabilităţii protecţiei
pentru sisteme le de tracţiune electrică descrise în 6.2 şi 6.3 , în funcţie de configuraţia
sistemului şi pe baza pr incipiilor generale descrise în 5.2.

Anexa A, informativă, prezintă exemple cu scheme de protecţie ilustrând o aplicare a principiilor

expuse .

Tabelul 1 - Privire generală asupra metodelor de fiabilitate

Amplasamentul Opţiuni pentru metodele de fiabilitate: b)

protecţiei a) (paragraful 5.2.2)
Al imentarea Generalităţi :
conversiei protecţia internă a transformatorului ş i/ sau protecţia int ernă a convertizorului
energiei
Sisteme de curent alternativ, Qaragraful 6.2.1:
..... :~: M 1: redundanţă ind ependentă simultană
...~ M2: protecţie au xili ară locală de celulă
•1 M3: protecţie
aval
au xili ară cu suprapunere prin protecţia fiderului de intrare din

M4 , concept A: supervizarea protecţiei principale

Sisteme de curent continuu , Qaragraful 6.3.1 :
CD M2 : protecţ i e auxiliară locală de celulă
M3: protecţ i e auxiliară cu suprapunere prin protecţia fiderului de intrare primar

I/I M3 rază limitată , asistată de M4: protecţ ia din amonte îm preună cu

supervizarea protecţie i principale
M4, concept A: supervizarea protecţiei princ ipale

30
 SR EN 50633:2017

Amplasamentul Opţiuni pentru metodele de fiabilitate: b)

protecţiei a) (paragraful 5.2.2)
Alimentarea Sisteme de curent alternativ cu întreruptor. paragraful 6.2 .2:
barelor M2: protecţie auxiliară locală de celulă
M3: protecţie auxiliară cu suprapunere prin protecţia conversiei energiei
Sisteme de curent continuu cu întreruptor, paragraful 6.3.2:
M3: protecţie auxiliară cu suprapunere prin protecţia alimentării conversiei
energiei
Sisteme de curent alternativ si de curent continuu cu separator el :
protecţie împotriva defectelor barei prin alimentarea conversiei energiei din
amonte

Fider Sisteme de curent alternativ, paragraful 6.2.3:

M 1: redundanţă independentă simultană
M2 : protecţie auxiliară locală de celulă
M2 rază limitată , asistată de M4: protecţie auxiliară locală de celulă cu
supervizarea protecţiei principale
M3 rază limitată , asistată de M4 : protecţia următoare din amonte împreună cu
supervizarea protecţiei principale
M4 : supervizarea protecţie i principale
Sisteme de curent continuu . paragraful 6.3.3 :
M 1: redundanţă i ndependentă simultană
M2 : protecţie auxiliară locală de celulă
N
o M2 limitată, asistată de M3: protecţie auxiliară locală de celulă împreună cu
C"!
N teledeclanşare a fiderului adiacent

°'o M2 limitată , asistată de M4: protecţie

supervizarea protecţiei principale
auxiliară locală de celulă împreună cu

M3 limitată, as i stată de M4 : protecţia următoare din amonte împreună cu

supervizarea protecţiei principale

Fider al postului de Sisteme de curent alternativ , paragraful 6.2.4 :

secţionare Pentru întreruptor echipat cu o protecţie dedicată , a se vedea cerinţele de la
fider.
Sisteme de curent continuu. paragraful 6.3.4 :
Pentru întreruptor echipat cu o protecţie dedicată, a se vedea metodele de la
fider (sisteme de curent continuu) .

Autotransformator General ităti

protecţia internă a transformatorului
Sisteme de curent alternativ cu întreruptor, paragraful 6.2.5 :
M3 : protecţie auxiliară cu suprapunere prin protecţia fiderului
Sisteme de curent alternativ cu separator, paragraful 6.2 .5:
Metodele de fiabilitate pentru întreruptoare nededicate
(a se vedea fiderele sau fiderul postului de secţionare)

a Amplasamentul echipamentelor este doar cu titlu informativ.

b Toate opţiunile care sunt descrise în 6.2 şi în 6.3.
În general , nu se aplică sistemelor de 16, 7 Hz .

31
 SR EN 50633:2017

7 Limitări şi riscuri reziduale

În general , sistemele de protecţ i e monitorizează parametrii ca tensiuni şi curenţi în termeni de
amplitudine, fază , viteză de creştere , frecvenţă etc „ în funcţ i e de aplicaţie. Dacă unul dintre
parametrii prelucraţi este în afara domeniului prevăzut , protecţia va iniţia o acţiune predefinită .
Toate condiţiile de defect nu pot fi detectate de sistemele de protecţie . Limitările sistemelor de
protecţie şi riscurile reziduale generice sunt prezentate în tabelul 2.

Tabelul 2 - Limitări ale sistemelor de protecţie şi riscuri reziduale generice

Limitări ale sistemelor de protecţie Riscuri reziduale

Unele cond i ţii de defect cu impedanţă de defect
mare se produc rar şi nu pot fi detectate când
tensiunea şi curentul rămân în domen iul
admisibil pentru funcţionarea p r evăzută a
sistemu lui.
O durată de timp f in i tă între apariţia unu i defect
şi finalizarea reuşită a acţ i un i i predefin ite pentru
întreruperea curentulu i de defect este inevitabilă.
Consecinţele condiţ i ilor de defect nedetectate ,
de exemplu disiparea energiei cauzată de
rez i stenţa mare a defectelor pot fi acceptate în
termeni de deteriorare a echipamentului . De
asemenea , e x perienţa arată că vătămările
persoanelo r cauzate de defectele nedetectate de
această natură sunt evenimente rare pentru
sistemele de tracţ i une electrică care sunt
confo rme cu standardele relevan te, de exemplu
standardul pe părţ i EN 50122 .
Durata dintre apariţia unui defect şi acţiunea
predef i nită ,
inclusiv protecţia auxiliară este un
timp acceptat la risc .

N
o Când nu există
o singură acţiune predefin i tă a În acest caz , riscul rezidual pentru sistemul de
C'! protecţ i ei
universal va l abilă , conform 5.2 .1, protecţie poate fi acceptat.
N
răspunsul necesar al sistemului de protecţie este
agreat cu entitatea responsabilă , de exemplu
gestionarul Infrastructurii .
Conceptul redundanţei suplimentare în Se poate accepta ca protecţ i a au xi l i ară să aibă
arhitectura sistemului de protecţ i e are unele sens ibil itate redusă , selectivitate redusă si/sau
l i mitări , de exemplu în termeni de timp , un timp de reacţie ma i lung , ceea ce poat'e avea
amplasament sau de cazuri spec iale de ca rezultat ca uni i parametri să iasă din domeniul
funcţ i onare , selectivitate etc. adm isibil al concepţ i e i sistemului , de exemplu o
energie tranzitorie rez i duală mai ridicată si o
durată mai mare a tensiunii de atingere . '
Şuntarea joncţiunilor izolante de captatorul de Acest risc rezidual pentru sistemul de protecţie
curent al unu i tren poate influenţa performanţele poate fi acceptat dacă s-a convenit cu entitatea
sistemulu i de protecţ i e . responsab i lă.
EXAMPLUL 1: Dacă un tren intră pe o secţiune NOTĂ - Riscul rezidual este bazat pe
defectă printr-o joncţiune i zolantă sau un izolator probabilitatea si severitatea evenimentului . Dacă
de secţ i onare , defectul va fi real imentat prin riscul rez idual ~ste scăzut , nu este luată în
joncţiunea izolantă sau izolatorul de secţionare cons iderare nicio măsură de protecţie
pentru a crea o secţiune e x tinsă . Protecţia suplimenta ră . În alte cazuri , pot fi necesare
aceste i secţ i uni extinse este atunci dependentă măsur i sup li mentare .
de protecţia fiderului secţ i un i i ad iacente din care
trenul a intrat pe secţiunea defectă .
Pentru acest exemplu , riscul este ca un defect al
secţiunii extinse care nu este eliminat să
producă un arc electric care va continua după ce
trenul părăseşte joncţ i unea izo l antă sau
izolatorul de secţionare , care poate deteriora
lin ia aer i ană de contact. Probabil itatea ca un tren
să ruleze pe o secţ i une defectă este dependentă
de natura liniei ş i de trafic ş i, de aceea , nu e x istă
o soluţie unică pentru a fi adoptată în acest caz .
EXAMPLUL 2: Dacă trenurile suntează o
joncţiune izolantă ş i în acelaş i m'oment se produce
un defect în secţiunea e l ectrică respect i vă ,
detectarea defectului poate fi influenţată , a se
vedea 6.2.3.2. Acesta este considerat a fi un
even iment cu probabilitate foarte mică .

32
 SR EN 50633:2017
Cu condiţia prealabilă că prescripţiile stabilite în acest standard , precum şi în standardele
aplicabile referitoare la sistem şi la echipamente , de exemplu standardele pe părţi EN 50122 şi
EN 50522 , sunt satisfăcute şi , respectiv , că limitările sunt luate în considerare în conceptul de
funcţionare , riscurile reziduale ale sistemului de protecţie prezentate în tabelul 2 sunt
acceptate .

8 Evaluarea conformităţii

Evaluarea conform i tăţ ii trebuie să fie efectuată la revizia concepţie i, verificând conformitatea
conceptului (proiectului) de protecţie cu cerinţe l e obligatorii specificate în acest standard .

NOTĂ - Alte activităţi de eva lu are a conformităţii asoc iate cu etapele ulterioare ale i mplementăr ii
conceptului sunt în afara domeniului de aplicare al acestui document, dar sunt avute în vedere de
exemplu , la încercări şi la punerea în funcţiune .

N
o
C"'!
N

o\
o

33
 SR EN 50633:2017
Anexa A
(informativă)

Exemple de scheme de protecţie

A.1 Generalităţi

Această anexă informativă prezintă câteva exemple de scheme de protecţ i e , bazate pe cerinţele
din acest standard. Aceste exemple pot constitui o bază pentru o schemă, dar este necesar ca
acestea să fie modificate în concordanţă cu cerinţele sistemului respectiv.

A.2 Descrierea structurii exemplelor de scheme de protecţie

În conformitate cu arhitectura sistemului de tracţiune electrică , prezentată în schemele

monofilare din figurile de mai jos, un exemplu al funcţiilor protecţiei este definit pentru fiecare
secţiune protej ată (de exemplu , protecţia alimentării barei).

Funcţiile protecţiei şi metodele de fiabilitate sunt structurate într-o matrice . Coloanele prezintă
protecţia principală şi metoda de fiabilitate pentru condiţiile de defect şi anormale specificate.
ln fiecare rând , corespunzător une i secţiuni protejate , sunt prezentate dispozitivele de protecţie
şi funcţiile lor.

~ Blocurile funcţionale, care descriu protecţia principală şi metoda de fiabilitate cu funcţiile de

~ protecţie corespunzătoare , prezentate în aceeaşi culoare , sunt integrate în acelaşi dispozitiv .

g; Pentru fiecare funcţie de protecţie , sunt stabilite intrările , de exemplu transformatoare de

<t; măsură , şi ieşirile,
de exemplu semnal de declanşare , precum şi duratele max ime disponibile.
r:/"J

~ Cond~ie de defect
i:.x.;
pe bară
cJ condiţie de defect sau Protecţia principală sau
metoda de fiabi litate

~
anormală cons i derată

u
~ I întreru ptor
s
u"1.l CBA
?--
protecţia principală

CT A protecţia barei ;+~

(aceeaşi
Bloc funcţiona I
culoare indică
dispozitiv)
acelaşi

....J
"1.l
transformator de curent
-~·
c:; transformator de tensiune
<te
VTA
E
~ Secţ i unea protejată
c:; „Bara "
:o funcţia de protecţie

~
:o
l:a CBB
"O p rot ecţ i e de
§ impedanţi Z< Ieşire : semnal de declanşare

r:/"J CTB ~
<l)
"O

·~ Durate maxime adm isibile

te (de ex. durata maximă de eliminare a
·c:; defectului, durata de gradare etc .)
ot/l Intrare: Senzori
<(

Legendă

CB întreruptor (circuit breaker) VT transformator de tensiune

CT transformator de curent

Figura A.1 - Legendă pentru schema protecţiei, exemplu de „bară" a secţiunii protejate

34
 SR EN 50633:2017
A.3 Exemple de scheme de protecţie

condiţiede defect la condiţie de defect condiţie de defect în suprasarcină

conversia energiei pe bară linia de contact

Almentare
conversie
energie
prDlllC(le principali
CT Al
CTB
CTE
protecl ie
difer~ată
i:rotectie de detect
cwA-pAmAn:
CBA

CBA
prCJteclla ~
CTB
protecţie
de curent
maxim l>t

t
CBA CTB -··-
M3: p!OleC\il _ .. . .
protecţiede curent
maxim bt

t
CBA
proteclie pri~·
CTA /
Temp.
protecţ ie
termica
CBA

M2: protecţie auxiliari M2: protecţie auxiliari

protec ţ ie
de curent protecţ iede curent
CT A CTA CBA
max im l>t max im l>t

M1 : redundanţă
indeoendenti\
buch- protecţie
CBA
holz buchholz

Alimentare
bară

N
o VTB -- ·- -
~ M3 : protecţie auxiliară protecţie principa l ă I protecţie principa l ă
N
I protectie de CTC/ protecţ i e de
GB C
I Temp.
CTC/ protecţie
CBC

--
o\ CTC /
impedanţa Z< CBC VTB impedanţil Z< termica ...___
o Fider
CBC VTB
I {invers) protecţi e
de curent
CTC CBC
maxim ridicat I>»
L t
t
CTC
~Ni~re
luncji vitale ~
-l
M2: protecţie auxil i ară ,
rază limitată
protecţi e de
CTC GB C
curent maxim l>t

t
Linie de
contact

Figura A.2 - Exemplu de schemă de protecţie pentru un sistem de tracţiune

electrică de curent alternativ 50 Hz fără întreruptor pe alimentarea barei

35
 SR EN 50633:2017

condiţiede defect la condiţie de defect condiţie de defect suprasarcină defectare

conversia energiei pe bară în linia de contact întreruptor

N
o
<"!
N
protecţie prindpali M2: piotecţie auxliari protecţie plfnc:lpeli protecţie principalii

°'
o
Alimentare \ I
conversie
CB A
CT AJ
CT B
~rotec~ie
~entafa
ca A+B CT 8 I protecţie .de curent I CB B
maxim l>t
CT A I
Temp.
prot~ţie
term1d!i
CB B

~ energie CT E j P<otecţie de deleCI CB A B

-~- 1 + t _
ifl
t
o:;
M2l~ ~<'~':·
0'""" !protecţie.de curent I CB A
CT A

~ l maxim 1>1 I
<I'. t
u ,....,..M,..1-: -
red
....,..
u_ nd
...,..
anţă ______„
""""----. start
G:
P2
E- buch · [ protecţie I CB A+B
u~ holz buchho Iz

....J
~
cd. Alimentare \ " CBB
bară M2 : protecţie auxiliară protecţie principală M2: protecţie auxiliară, protecţie principală
:§ J rază limitată
I protectie defect 1 CB
E
o CT
8 protectiede
curent max im l>t CB
8
CT BI I
CT o
. .
protecţia barei
CB
B+D CT o J protecţie.de
.
I CB o
CT BI
CT D intre ruptor B+D

' - ' . '""" ";"''"" J_ ·~

1
i:i:::
.s
'O
Q) I R VTC
~ Fid er
:o
~ - --- :z: .,....,..,...,, .....-. - · -- -- - "~---- - - ~
'O
M3: protecţie auxiliară protecţie principală protecţie principală protecţie principală
§ \-"' C B D ~ ..... ~ ....~~~--__,.~~, 1 1
u:5 CT Dl
VT 0
I protectie d•, 1
im~anţă Z< CB O
CT Dl protectie de CB D
VT O ,,,J,,, impedanţa Z< :;ţ;;
CT Dl I
Temp. 1
protectie
termică__l
I CB D
"'
Q)
(invers) S:-.-. .
'O
cd
llJ CT D """----=='-""---"""'-
t
CTO prot~t·~~ecurent
1 maxim ridicat I>>>
80
·.;:::.
cd
·o t
o
<I'"'. Li n ie de
Hm VTD - M4 : supervizare
~

c ontact
_:_~:';:' I func~i vital~ Alarmă

Figura A.3 - Exemplu de schemă de protecţie pentru un sistem de tracţiune electrică de curent alternativ 16,7 Hz cu întreruptor pe
alimentarea barei

36
 SR EN 50633:2017

condi~ede defect la condiţie de defect condi~e de defect

suprasarcină
conversia energiei pe bară în linia de contact

CBO

Alimentare
conversie
I CBA M2:proteclie audlarl
piotectie ~·
CT/ protecţ ie CB
energie Temp. term ică A+B
protecţ ie_de CB A+8 Transf. Supra· CB
CTA
curent max im b i Temp. temperatura A+B

M4: supatYlzare
semnal
func~ i vitale Alarmi
dired

M1 : r!dundanlă
inde ndentA
Alimentara Shu ni curent invers CB
bară
i CB B B max im l>t A+B
CBB

Şunt B

CBC
Fider

M 1: protecţie principală 2

Şunt dedan~ta B wreni CB C

_c_ mac1m, lmax
Ş unt
protecţ i e Delta I CBC
c

M2: protecţie auxiliară

Shunt protecţiede
CBC
c curent max im 1>,t
Linie de Shunt
protecţ i e di/dt CBC
contact c ~

protectie de
UB CBC
tens iune minima

M3: protecţie auxiliară la

postul adiacent (x)
Q_rin teledeclanşare
Shunt prntecţiede cec I

C (l() curent max im l>,t

Shunt
c~
protecţ ie d'i/dt cec
protecţie de
UB(x) CBC
tens iune minima

Figura A.4 - Exemplu de schemă de protecţie pentru un sistem de tracţiune

electrică de curent continuu cu întreruptor pe alimentarea barei

37
 SR EN 50633:2017
Anexa B
(informativă)

Exemplu de concept de protecţie pentru o secţiune de linie de 25 kV

B.1 Introducere
Acest exemplu al unui concept de protecţie este bazat pe un fider de 25 kV aplicat într-un
sistem mare de secţiuni protejate grupate corespunzător cu EXEMPLUL 2 dat la 6.2 .3.1. O
schemă şi un concept funcţionale pot fi elaborate pentru o schemă de protecţie convenţională
cablată, utilizând relee de protecţie sau pentru un sistem modern de automatizare a substaţiei
în conformitate cu standardul pe părţi IEC 61850 . Acest exemplu demonstrează aplicarea unei
abordări a sistemului de automatizare a substaţiei şi , deci , arhitectura şi terminologia fiind
legate de aplicarea arh itecturii substaţiei din standardul pe părţi IEC 61850 .

Scopul acestei anexe este de a servi ca exemplu , evidenţiind conţinutul de bază al unui concept
de protecţie . Valorile detaliate ale parametrilor de protecţie şi , de asemenea, detaliile cerinţelor
de implementare prezentate în această anexă nu sunt destinate a fi cele mai bune practici sau
recomandări, ci doar ca un exemplu de implementare . Aşa cum este precizat în textul normativ ,
aceste aspecte şi valori detaliate trebuie să fie definite în procesul integrat al sistemului şi în
concepţia (proiectul) protecţ i ei , care urmează conceptulu i ş i, deci , nu sunt discutate în această
anexă .

N
o
N
Textul de mai jos este redactat din perspectiva elaboratorului conceptului de protecţie.
N
o\
o B.2 Concept de protecţie

Acest concept de protecţie stab i leşte principi il e protecţiei fiderului care trebuie să fie apl icate
secţiunii clasice de linie de 25 kV prezentate în figura 8.1 , care încorporează o substaţie , trei
posturi intermediare de legare în paralel şi un post de secţionare. Un dispozitiv electronic
inteligent (IED) conform standardului pe părţi IEC 61850 este instalat în fiecare travee (A 1, A2,
A3 , „ „ E4 , E5) , iar schema prezintă funcţ i ile protecţiei principale pentru A 1 şi A2. Din motive
de claritate , celelalte funcţii sunt ignorate aici .

Al
Fider A AS

~________.....__~~
Substaţie
Post de Secţionare
Bl
~ '"'.-----.-----.-- Fider B

lli lli lli

A2 A3 A4

Figura 8.1 - Schema monofilară a sistemului

Întreaga secţiune prezentată în figura 8 .1 trebuie să fie izolată ca o secţiune de protecţie

grupată , fiderele ambelor linii fiind declanşate ş i eliminate în urma unui defect prin
întreruptoarele limitrofe (A1 , 81 , A5 , 85). La posturile intermediare de legare în paralel ,
separatoarele de sarcină vor rămâne închise în timpul defectului . În timpul pauzei ,
separatoarele de sarc in ă intermediare de pe lin ia defectă se vor deschide şi apoi se vor restabili
alimentările lin iei sănătoase .

Este propus ca sistemul să fie implementat utilizând sistemul de automatizare al substaţiei

(SAS) conform standardului pe părţi IEC 61850 . Acronimele şi termenii din standardul pe părţi

38
 SR EN 50633:2017
IEC 61850 sunt definite aici , totuşi, pentru înţelegerea corectă a arhitecturii şi a principiilor , se
recomandă consultarea standardului pe părţi IEC 61850.

B.3 Interfeţe

Între acest sistem de protecţie şi alte sisteme de protecţie există două interfeţe. O interfaţă este
cea cu sistemul de protecţie al substaţiei din amonte , iar cealaltă este cea cu sistemele de
protecţie ale trenului din aval.

Ierarhizarea protecţiei din amonte este realizată prin utilizarea funcţionării instantanee a
protecţiei secţiunii de linie, pentru a realiza un timp de eliminare a defectului mai mic de 200 ms .

Ierarhizarea trenului este realizată în conformitate cu EN 50388. În eventualitatea unei condiţii

de defect în linie , se impune ca defectul din linie să fie detectat la bordul fiecărui tren şi frânarea
recuperativă să înceteze la fiecare tren.

B.4 Condiţii de defect

Condiţiile de defect şi anormale de funcţionare acoperite de această instrucţiune de protecţ i e
sunt definite astfel :

1) toate defectele cu rezistenţă mică pe oricare conductor de linie către circuitul de retur şi
partea metalică de protecţie prin legare la pământ între întreruptoarele de secţionare ;

2) defectele cu rezistenţă mare către o parte metalică de protecţie prin legare la pământ pe
N
o oricare conductor de lin ie între întreruptoarele de secţionare , în măsura în care este
<""! posibil , şi fără adăugare de funcţii de protecţie specifice pentru defecte cu rezistenţă
N

o\ mare ;
o
3) suprasarcini inadmisibile ale oricărui conductor de linie între întreruptoarele de
secţionare.

B.5 Durate de eliminare

Toate defectele cu rezistenţă mică vor fi eliminate în mai puţin de 200 ms. Durata de funcţionare
şi de eliminare ale aparatului de comutaţie este considerată a fi de 100 ms (adică declanşarea
aparatului de comutaţie şi timpul de stingere a arcului electric) , astfel încât 100 ms este timpul
maxim impus de funcţionare a protecţiei (adică timpul necesar protecţiei pentru a emite o
comandă de declanşare după începutul unui defect).

B.6 Funcţiile protecţiei principale

Pentru a obţine durata de eliminare propusă pentru acest concept , funcţiile protecţiei de
distanţă vor fi utilizate pe fiecare fider la extremităţile secţiunilor. Trebuie să fie utilizată o
protecţie de distanţă cu trei zone, cu o rază redusă şi cu autorizare , raza de acoperire a zonei 1
asigurând protecţia instantanee pentru 85 % din secţiune spre întreruptoarele A5 şi 85 . Raza
de acţiune a zonei 2 este reglată să asigure protecţia împotriva defectelor din secţiunea din
aval de dincolo de amplasamentul postului de secţionare , iar zona 3 pentru a asigura un anumit
grad de protecţie inversă ca protecţie auxiliară . Zona 1 şi zona 2 protejează numai în sensul
înainte.

Sistemul de protecţie utilizează o schemă de protecţie cu rază redusă şi cu autorizare

(PUTT Nll). Aceasta este o schemă standardizată de protecţie la distanţă a sistemului de
transmisie , în care un semnal provenind de la o funcţie a zonei 1 locale este utilizat pentru a
asigura declanşarea instantanee la o extremitate îndepărtată care, altfel, ar funcţiona în zona 2.
La postul de secţionare (A5 şi 85) , protecţia de d i stanţă este utilizată cu zona 1 concepută să
reducă cu 20 % raza de acţiune a barei substaţiei. Semnalele de demaraj ale zonei 1 provenind

Nl ) NOTA NAŢIONALĂ 1 - PUTT este acronimul termenului din limba engleză „permissive underreach
transfer tripping (protection)".

39
 SR EN 50633:2017
de la această extremitate din postul de secţionare sunt comunicate releelor din substaţie la A 1
şi B 1 pentru a activa funcţionarea zonei 1 ca parte a schemei cu rază redusă şi cu autorizare .

B.7 Metode de fiabilitate

Clasificarea de fiabilitate M1 trebuie să fie asigurată la locurile de secţionare , cu o protecţie de
distanţă totală a secţiunii. Suplimentar, protecţia de distanţă prevăzută la locurile intermediare
asigură o fiabilitate M3 lansând la distanţă secvenţa de declanşare.

Metoda de fiabilitate M1 se va aplica fiecărui element al secvenţei, cunoscut:

detectare şi declanşare;

separare (deschiderea separatoarelor de sarcină intermediare în timpul pauzei) ;

reanclanşare.

B.8 Selectivitate
Întrucât aceasta este o secţiune grupată , există o secţiune de protecţie , şi selectivitatea cu
defectele din zonele de distanţă din aval este asigurată prin marjele de timp de ierarhizare ale
zonei de distanţă .

B.9 Cerinţe pentru timpul de ierarhizare

N
o
<'! Zona 1 funcţionează instantaneu , fără temporizare intenţionată. Treapta de timp de ierarhizare
N
este de 150 ms, deci zona 2 va funcţiona cu o întârziere de 150 ms, iar zona 3 cu o întârziere
°'
o de 300 ms.

B.1 O Cerinţe de coordonare

Când secţiunea este alimentată
direct dintr-un punct de alimentare al reţelei, este necesar ca
protecţia principală şi protecţia auxiliară să funcţionezeîn mai puţin de 500 ms . Raza de acţiune
a protecţiei din amonte va fi coordonată astfel încât să se prevină pierderea alimentării din
cauza protecţiei fiderului de alimentare principal şi de rezervă .

B.11 Cerinţe de mentenanţă

Se recomandă ca reglajele protecţiei să fie calculate în conformitate cu cerinţele conceptului

de protecţie. Acestea trebuie să fie aprobate şi păstrate într-un sistem de gestionare a
documentelor controlat , ţinând seama de cadrul de dezvoltare şi cerinţele sistemului de
automatizare al postului (SAS - Station Automation System) . Fişierele limbajului de configurare
a substaţiei (SCL - Substation Configuration Language) şi fişierele dispozitivului IED se
recomandă să fie dezvoltate utilizând un instrument aprobat de configurare a sistemului şi
păstrat într-un sistem controlat de gestionare a documentelor . Nu se permite să se facă
modificări ale structurii fişierului SCL în afara cadrului unui proces oficial de control al
modificărilor stării sistemului .

Se recomandă ca încercările individuale de serie de declanşare a sistemului să se repete la

fiecare cinci ani pentru a se verifica secvenţa de comutaţie completă de declanşare şi
reanclanşare . De asemenea, această verificare trebuie întreprinsă în eventualitatea oricărei
funcţionări anormale a sistemului .

B.12 Structura dispozitivului de protecţie

Pentru fiecare fider , trebuie să fie utilizat un singur dispozitiv logic de protecţie şi control
(comandă) pentru distanţa principală şi funcţiile logice de comutaţie . Acesta încorporează şi un
nod logic pentru suprasarcină termică. Nodul logic de protecţie M1 de susţinere trebuie să fie

40
 SR EN 50633:2017
instalat într-un singur dispozitiv log ic separat pentru fiecare loc.

Figura B.2 prezintă o diagramă funcţională a schemei care indică funcţionalitatea nodului logic
asociat întreruptoarelor de alimentare A 1 şi A2 din schemă .

TCfider

600 :1 A
Clasa PX

'V Curentul fiderului

Z< (21)
PDIS
SOTF
1-----l
Os
Protecţia a funcţionat

t Oecianflle 11 lmpedMţj micii

Bloc funcţ10nal

SOTF
Funcţie ac:ttvata

Z< (21)
PDIS
Zona 1
N
o 1-----l
N
Os
C'i
Prot9C1ia a funcţjooet

°'..i;
o
t
VJ
~
~ - Bloc func(Jonal

cJ
~
<
u
Z< {21)
PDIS
~ Zona 2
ţ2
E- 1-----l
u 0.15 s
w
.....J
w Prolec\ia a funcţJonat

~
·;::
·~ TT bara
t
E
o
~ - Bloc funcţjooal
26400:110V
c:
:aC1)
Clasa l.0/3P
SOVA
~
N
:a _/X-
~ (52)
-o XCBR
§ 'V Tensiunea barei

~ Al &A2
C1) l ntreruptor
-o
~
Întreruptor deschis
·~
"<3 întreruptor închis
o
CI)

< Circuit de pAmlnt

t
 SR EN 50633:2017
Legendă

nod logic IEC 61850 (standard pe părţi )

Nod

AtriOOte

Semmlale
de i eşre

Semnale
de irtrare

conector de semnal (numai pentru claritatea desenului)

..__I
'\J_.__I_ _J> semnal analogic

~I-l~~>
semnal digital (reglaj extern)

t
. . _ _ I_ . _ _ I_ _J> semnal de declanşare

PDIS nod logic al protecţie i de distanţă (definit în IEC 61850-7-4)

XCBR nod logic al întreruptorului (definit în IEC 61850-7-4)
SOTF fun cţie de comutaţ i e pe defect (Switch -On-To-Fault Function)

N
o Figura 8.2 - Diagrama funcţională a schemei întreruptoarelor fiderelor A1 şi A2
C"!
N

B.13 Secvenţă de funcţionare

Pentru o schemă secvenţială cum este aceasta , este util să se furnizeze schema secvenţei ca
parte a documentaţiei de concepţie (proiectare) , care prezintă ordinea normală şi temporizările
tipice ale secvenţe i de comutaţie în caz de defect. Pentru schemă este presupus , ca exemplu ,
un defect pe fiderul A. Figura B.3 prezintă o schemă a secvenţei pentru acest exemplu de
eveniment.

42
 SR EN 50633:2017

PDIS
Tele declanşa re
o o o o
Sensul curentului Sensul curentului Sensul curentului Sensul curentului

o
I

ODedanşMe Dedanşil'"e
I
I
I
I
I

O Bloc deschis

ODesch~ ODesch~
o o închis

I
închis

ODeclanşn
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
!
N
o
N
c--i NOTĂ - În schemă , tempor i zări le „liniilor de viaţă " pentru fiecare dispozitiv sunt reprezentate sub forma
unor linii verticale sub dispozitive , în acest caz asoc iate cu dispoz itive le f i ecăru i întreruptor (A 1 şi B 1
°'
o
etc.) ş i separatoare lor intermediare (A2-4 ş i 82-4 etc). Timpul se derulează pe verticală în jos ş i fiecare
dispozitiv este activ ş i execută o funcţie atunc i când este reprezentat ca un dreptungh i pe linia punctată .
Mesajele de i nteracţ i une dintre dispoz itive sunt indicate prin săgeţ i. Două sau mai multe_ acţiun i
reprezentate pe aceeaş i or i zontală se produc î mpreună , iar cele de mai jos se produc ulterior. ln acest
mod , schema prez i ntă secvenţa completă de funcţ i onare , fără a fi necesară reprezentarea tuturor
constrângerilor de temporizare.

Figura 8.3 - Diagrama secvenţială a schemei clasice - Defect pe fiderul A

43
 SR EN 50633:2017
Bibliografie

[1] EN 5011 0-1 , Operation of electrica/ installations - Part 1: General requirements

[2] EN 50119:2009, Railway applications - Fixed installations - Electric traction

overhead contact lines

[3] EN 50122-2, Railway applications - Fixed installations - Electrica/ safety, earthing

and the return circuit - Part 2: Provisions against the effects of stray currents caused
by d.c. traction systems

[4] EN 50123 (toate părţile), Railway applications - Fixed installations - D.C. switchgear

[5] EN 50124 (toate părţile), Railway applications - lnsulation coordination

[6] EN 50152 (toate părţile) , Railway applications - Fixed installations - Particular

requirements for alternating current switchgear

[7] EN 50163 , Railway applications - Supply voltages of traction systems

[8] EN 50328 , Railway applications - Fixed installations - Electronic power converters

for substations

[9] EN 50329, Railway applications - Fixed installations - Traction transformers

N
o
~ (1 O] EN 50367, Rai/way app/ications - Current collection systems - Technical criteria for
N
the interaction between pantograph and overhead line (to achieve free access)
o\
o
[ 11] CLC/TR 50488 , Railway applications - Safety measures for the personnel working on
or near overhead contact lines

(12] EN 50522 , Earthing of power installations exceeding 1 kV a.c ..

[13] CLC/TS 50562 , Railway applications - Fixed installations - Process, measures and
demonstration of safety for electric traction systems

[14] EN 60076 (toate părţile), Power transformers (IEC 60076 standard pe părţi)

[15] EN 60255 (toate părţile) , Measuring relays and protection equipment

(IEC 60255 standard pe părţi)

[16] EN 60664 (toate părţile), /nsulation coordination for equipment within low-voltage
systems (IEC 60664 standard pe părţi)

[17] EN 61936-1 , Power installations exceeding 1 kV a.c. - Part 1: Common rules

(IEC 61936-1)

[18] EN 62271 (toate părţile) , High-voltage switchgear and contro/gear (IEC 62271 standard
pe părţi)

[19] IEC 60050 (toate părţile) , lnternational Electrotechnical Vocabulary (disponibil la

<http ://www.electropedia .org>)

[20] IEC 61850 (toate părţile) , Communication networks and systems for power utility
automation

44
 SR EN 50633 :2017

Anexa naţională NA
(informativă)

La data publicării acestei versiuni române, corespondenţa dintre standardele europene şi/ sau
internaţionale la care se face referire în articolul 2 al acestui standard şi standardele române
este următoarea:

EN 50122-1:2011 IOT SR EN 50122-1 :2011

Aplicaţiiferoviare . Instalaţii fixe. Securitate electrică ,
legare la pământ şi circuit de retur. Partea 1: Măsuri de
protecţie împotriva şocurilor electrice

EN 50122-3 :201 O IOT SR EN 50122-3 :2011

Aplicaţiiferoviare . Instalaţii fixe. Securitate electrică,
legare la pământ şi circuit de retur. Partea 3:
Interacţiune mutuală între reţelele de tracţiune electrică
în curent alternativ şi în curent continuu

EN 50123-1 :2003 IOT SR EN 50123 -1 :2006

Aplicaţii feroviare. Instalaţii fixe . Aparataj de curent
cont inuu . Partea 1: Generalităţi

EN 50123-7-1 :2003 IOT SR EN 50123-7-1 :2006

N
o Aplicaţiiferoviare . Instalaţii fixe . Aparataj de curent
C"!
N
continuu . Partea 7-1: Dispozitive de măsurare, de
comandă şi de protecţie pentru utilizare specifică în
o\
o sistemele de tracţiune electrică în curent continuu . Ghid
de aplicare

EN 50153:2014 IOT SR EN 50153:2015

EN 50153 :2014/A1:2017 IOT SR EN 50153 :2015/A1 :2018
EN 50153:2014/A2:2020 IOT SR EN 50153 :2015/A2 :2020
Aplicaţii feroviare. Material rulant . Măsur i de protecţie
referitoare la riscurile electrice

EN 50327:2003 IOT SR EN 50327:2004

EN 50327:2003/A 1 :2005 SR EN 50327:2004/A1 :2006
Aplicaţii feroviare. Instalaţii fixe . Armonizarea valorilor
nominale pentru grupurile convertizoare şi încercări pe
grupuril e convertizoare

EN 50388:2012 IOT SR EN 50388 :2012

Aplicaţii feroviare. Alimentare cu energie electrică şi
material rulant. Criterii tehnice pentru coordonarea între
alimentarea cu energie electrică (substaţie) şi materialul
rulant pentru realizarea interoperabilităţii

Pentru aplicarea acestui standard se utilizează standardele europene şi / sau internaţionale la

care se face referire (respectiv standardele române identice cu acestea), cu menţiunea că în
cazul referinţelor nedatate de la art. 2 trebuie utilizate ultimele ediţii ale acestora (re spectiv
standardele române identice cu acestea). De aceea se recomandă ca utilizatorul să verifice
care sunt aceste ultime ediţii (respectiv standardele române identice cu acestea).

Simbolurile gradelor de echivalenţă , conform SR 10000-8 (IOT - identic) .

45
 ASRO - Asociatia de Standardizare din România
I

organismul naţional de standardizare cu atribuţii exclusive privind activitatea

de standardizare naţională şi reprezentarea României în procesul de
standardizare european şi internaţional.

Standardele constituie rezultatul creaţ i e i Este important ca utilizatorii standardelor

intelectuale si sunt protejate prin drepturi de române să se asigure că sunt în posesia
autor . În caiitate de organism naţi onal de ultimei ediţii şi a tuturor modificărilor în
standard izare , ASRO este titularul vigoare .
drepturilor de autor asupra standardelor
române şi urmăreşte respectarea Utilizatorii standardelor sunt răspunzător i
drepturilor de autor asupra standardelor pentru interpretarea şi aplicarea corectă a
europene şi internaţionale în România . prevederilor standardelor române .

Fără acordu l prealabil expres al ASRO , Utilizarea standardelor române nu î nlătu ră

standardele nu pot fi reproduse în alte
documente sau mul ti plicate . Standardele
sau părţi din acestea nu pot fi traduse
pentru a fi comunicate public sau pentru a
reprezenta opere derivate , cum ar fi cursuri
de formare profesională , baze de date ,
publicaţ ii şi documentaţii de specialitate .
Respectarea drepturilor de autor asupra
standardelor nu afectează libera lor utilizare
ş i apl icare .
obligaţia respectăriiprevederilor legale în
vigoare.
Informaţiile referitoare la standardele
române sunt publicate lunar în „Buletinul
standard i zării " .
Lista ş i datele bibliografice complete ale
tuturor standardelor naţionale , europene şi
internaţionale adoptate în România , în
vigoare ş i anulate , se regăsesc în aplicaţia
electronică lnfostandard WEB , care se
achiziţionează de la ASRO .

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA

http//magazin.asro .ro www.asro .ro www.standardizarea.ro
Director General : Tel. : +40 21 316 32 96 , Fax: +40 21 316 08 70
Standard izare : Tel. +40 21 31 O 16 44 , 0374 999 190
Vânzăr i /Abonamente : Te l. +40 21 316 77 25 ; vanzari@asro .ro
Comun icare - Marketing , Dreptu ri de Autor : Tel.: +40 374 999 188 ; relatii .publice@asro .ro
48 pag ini