36.

Pulberile profesionale ca factor etiologic: definitii, clasificari, actiunea combinata a pulberilor profesionale;
relatia dintre structura mineralogica si chimica a pulberilor si actiunea asupra plamanilor; testarea experimentala
a pulberilor in experimentul acut, subacut si cronic; relatii dozaefect si relatii doza-raspuns. Limite (concentratii)
admisibile: definitii, mod de stabilire a acestor limite admisibile.

36. Definitia si conditiile de patogenitate pentru pulberile profesionale. (36)

Definitie: Pulberile sunt aerosoli de particule inerte formate in cursul procesului tehnologic si care apoi
sunt inhalate de lucratori pe parcursul activitatii profesionale.
Conditii de patogenitate:
a. diametrul particulelor sa fie mic, pana in 3µ, denumite fractiune respirabila; aceste
particule ajung in alveole si interstitiu pulmonar.
b. concentratia pulberii sa fie mare, sa depaseasca limita de expunere.
c. compozitia mineralogica a pulberilor- cele mai periculoase sunt cele cu continut ridicat in
pulberi fibrogene.
d. trebuie sa aiba stabilitate in aer si suprafata specifica mica (sa fie fine) pentru contactul
extins cu structurile anatomice.
e. din punct de vedere chimic pulberea trebuie sa contina componente “biologic active” cum
sunt de exemplu dioxidul de siliciu alomorf sau anumite varietati de azbest sau carbune.
f. sunt importante si proprietatile fizice ca incarcatura electrica, forma particulelor, duritatea,
solubilitatea.
37. Pneumoconiozele: definitie, etiologie, patogenie generala, clasificare. Clasificarea internationala a
radiografiilor de pneumoconioze (B.I.T.)

37.Clasificarea pneumoconiozelor dupa criteriul anatomopatologic. (37) – pg 51

- are in vedere reactivitatea arhitecturii alveolare, reactia stromei si tendinta evolutiva
Pneumoconioze colagene- caracteristici:
a. alterarea permanenta sau distrugerea structurii alveolare normale,
b. reactia interstitiului pulmonar este de tip colagen (proliferare de fibroblasti si neoformare de
colagen)
c. reactia interstitiului pulmonar este ireversibila, evolutia este continua, chiar dupa intreruperea
expunerii profesionale.
d. Exemple: silicoza, azbestoza, aluminoza – induse de pulberi fibrogene (pulberi care au
proprietatea de a induce reactii de tip colagen);
Pneumoconioze necolagene- caracteristici:
a. structura alveolara ramane intacta,
b. reactia interstitiului pulmonar este de tip reticulinic,
c. reactia interstitiului pulmonar este potential reversibila (modificarile radiologice vizibile la un
moment dat, cu timpul pot dispare).
d. Exemple: sideroza, stanoza, baritoza.
Pneumoconioze mixte:
a. in cursul evolutiei au un prim stadiu necolagen si ulterior un stadiu colagen.
b. Antracoza (pneumoconioza minerului la carbune)
- in forma simpla, necomplicata este necolagena,
- in forma complicata, de fibroza masiva progresiva este colagena (silico-antracoza);
c. Talcoza in functie de continutul pulberii de talc in azbest, poate fi colagena sau necolagena.
38. Silicoza, azbestoza, pneumoconioza minerului la carbune, sideroza.

38. Diagnosticul pozitiv in azbestoza pulmonara. (38)

- Stabilirea expunerii profesionale la fibre respirabile de azbest in concentratii peste valoarea

limita de expunere:
a) Subiectiv: anamneza profesionala confirma relatia cauzala
b) Obiectiv:
“a) carnetul de muncă/extrasul din registrul electronic de evidenţă al salariaţilor
(REVISAL) sau documente emise de angajator, din care rezultă ocupaţia, perioadele
lucrate, locurile de muncă şi perioada de expunere la pulberi minerale
pneumoconiogene; sau
b) buletine de determinări ale concentraţiei pulberilor minerale pneumoconiogene în
aerul locului de muncă sau documente emise de alte instituţii care au efectuat
cercetări, statistici ori determinări de noxe la locurile respective de muncă; sau
c) prezenţa altor cazuri de pneumoconioze declarate la locurile respective de muncă”
(Ordinul nr. 551/2016 pentru înfiinţarea Comisiei medicale de pneumoconioze)
- Tablou clinic: dispnee progresiva, tuse uscata, dureri toracice, diminuarea MV, raluri
crepitatante la baza toracelui.
- Examene de laborator si paraclinice:
a) indicatori de expunere:
 prezenta corpusculilor azbestozici in sputa, lavaj bronhoalveolar si tesutul
pulmonar;
 prezenta verucilor azbestozice
b) indicatori de efect biologic:
 radiografia pulmonara standard efectuata dupa o tehnica standardizata
intrepretata prin Comisia de pneumoconioze
 probe functionale ventilatorii: scaderea capacitatii vitale, volumului expirator maxim
pe secunda, indicelui de permeabilitate bronsica, tulburarea difuziunii
alveolocapilare a monoxidului de carbon, cresterea volumului rezidual, de obicei in
complicatii sau asocierea cu bronsita
 tomodensitometrie: cresterea densitatii pulmonare;
 Pa02 scazuta;
 sindrom de afectare a segmentului bronsic distal;
 testul difuziei monoxidului de carbon;
 cresterea concentratiei acizilor aminati si imunoglobulinelor serice (Ig A, IgG, Ig
M);
 factor reumatoid, anticorpi antinucleari prezenti In 114 din azbestoze;
 intradermoreactia la tuberculina arata anergie;
o Diagnosticul de azbestoza se pune numai de Comisiile de pneumoconioze de pe langa
Clinicile de Medicina Muncii Ord. Ministerului Sanatalii nr Ordinul nr. 551/2016 pentru
înfiinţarea Comisiei medicale de pneumoconioze
39. Astmul bronsic profesional.

39. DIAGNOSTICUL POZITIV AL ASTMULUI BRONSIC PROFESIONAL (39)

Handra C, 2019, pg 25; Toma I, pg102

(1) diagnosticul astmului bronşic

(2) stabilirea legăturii dintre astm şi expunerea profesională
(3) identificarea agentului cauzator prin teste specifice.

(1) diagnosticul de boala:

- SIMPTOME: crize de dispnee paroxistică expiratorie, sau/ şi accese de tuse seacă, sau/ şi
senzaţie de constricţie toracică

- SEMNE clinice sugestive: tahipnee sau bradipnee, wheezing, raluri bronşice, expir prelungit,
zgomote cardiace asurzite, alte semne de torace hiperinflat.
Intercritic pacientul astmatic poate fi asimptomatic.

- PREZENŢA OBSTRUCŢIEI BRONŞICE = scăderea debitelor ventilatorii masurate prin

SPIROMETRIE:
(1) debitul expirator maxim în prima secundă a unui expir maxim şi forţat (FEV1,
VEMS),
(2) debitul expirator de vârl (PEF),
(3) debitul expirator maxim la 50% din capacitatea vitală (MEF 50%),
reversibilă după bronhodilatator şi variabilă în timp, confirmă diagnosticul.
Se consideră test bronhodilatator pozitiv creşterea FEV1cu12% şi 200 ml, iar a MEF50% cu
25% şi 400 ml în valoare absolută, după administrare de beta 2 agonişti cu durată scurtă de
acţiune (BADSA) sau anticolinergice cu durată scurtă de acţiune.

Valorile spirografice normale atunci când există suspiciunea de astm, impun efectuarea unui
test de provocare (test bronhoconstrictor) cu substanţe farmacologice (metacolină, histamină,
bradikinină, acetilcolină) sau a unui test de efort.
Scăderea FEV1 cu 12% şi 200 ml în valoare absolută este considerată un răspuns
bronhoconstrictor semnificativ (test bronhoconstrictor pozitiv).

2.Stabilirea caracterului profesional:

ODATĂ STABILIT DIAGNOSTICUL DE ASTM, totdeauna este important să ne gândim la o POSIBILĂ
ORIGINE PROFESIONALĂ:
(1) atunci când simptomele respiratorii (dispnee, tuse, respiraţie şuierătoare) apar la locul de muncă,
(2) în faţa tuturor cazurilor noi de astm care apar la adulţi (1/6 din cazuri sunt potenţial profesionale),
(3) în orice situaţie de agravare a unui astm preexistent, după angajarea la un loc de muncă,
(4) în condiţiile recunoaşterii prezenţei agentului etiologic la locul de muncă (Tabel 2).

Efectuarea unei anamneze profesionale detaliate:

(1) perioada de latenţă între prima expunere şi debutul simptomelor,
(2) ritmicitatea simptomelor cu expunerea profesională- simptomele se ameliorează în concedii sau în
orice circumstanţă în care se întrerupe expunerea,
(3) factorii şi activităţile care declanşează simptomele,
(4) informaţii despre locul de muncă (locaţie, tehnici utilizate, substanţele utilizate sau rezultate în
procesul de producţie, fişe tehnice ale substanţelor utilizate, mijloace de protecţie precum ventilaţia,
purtarea măştilor, schimbari ocazionale ale locului de munca),
(5) informaţii privind prezenţa simptomatologiei şi la alţi angajaţi de la locul de muncă („afectarea
colectivă").
6. vizită a medicului de medicina muncii la locul de muncă

(3) teste specifice de confirmare a profesionalităţii:

a) testarea sensibilizării la alergenul considerat factor etiologic (expunere la antigene cu GM mar) prin:
- determinarea IgE specifice în ser şi
- teste cutanate la alergenul profesional incriminat

b) testele de provocare bronşică la agentul etiologic incriminat reprezintă în fapt "gold standard-ul"
diagnostic în astmul bronşic profesional, dar utilitatea lui este limitată de numărul redus de substanţe
care pot fi testate şi de riscurile asociate, ceea ce nu justifică utilizarea lor curentă;

c) monitorizarea debitului expirator de vârf (PEF) cu măsurarea repetată a PEF este investigaţia cea
mai accesibilă, iar sensibilitatea şi specificitatea măsurătorilor repetate ale PEF (cel puţin patru
măsurători pe zi), 2 săptămâni la locul de muncă şi 2 săptămâni în care expunerea este stopată, fac ca
testul să aibă mare valoare în susţinerea diagnosticului de profesionalitate;

d) o altă variantă tehnică este monitorizarea FEV1 pe parcursul zilei de muncă : măsurarea FEV1
(VEMS) înainte, în timpul expunerii la locul de muncă, şi la ieşirea din schimb în condiţiile unei zile
obişnuite de lucru (asemănătoare din punct de vedere al expunerii cu cele în care au apărut
simptomele).

e) Proba locului de muncă

•urmărirea clinică, spirometrică din oră în oră a bolnavului (asimptomatic) la locul de muncă real de
către medicul de întreprindere
•apariţia simptomatologiei (rinită, raluri, criză) = astm bronşic profesional.
--------------------------------------------------------------------------------------------

Criterii de diagnostic în astmului bronşic profesional-Oprea V - curs

 Anamneza
 profesională
o apariţia crizelor la locul de muncă: la început, mijloc, sfârşitul schimbului, inclusiv spre casă;
o absenţa crizelor în zilele libere, concediu de odihnă, week-end;
o reapariţia crizei la reluarea lucrului;
o apariţia crizelor duble şi la lucru şi acasă;
o creşterea expunerii la un factor alergizant sau iritant.
 anamneza neprofesională:
o antecedente heredo-colaterale de astm bronşic;
o debut după o "răceală" (viroză);
o rinita care precede astmul bronşic cu ani înainte;
 o criza descrisă ca o "sufocare";
o wheezing descris ca „şuierat”, „sunet de vioară", „piuit”, „mieunat”;
o tuse cu expectoraţie perlată;
o usturimi oculo-nazo-faringiene în astmul iritativ;
o lăcrimare, rinoree, tuse în astmul iritativ.

 Evidenţierea hiperreactivităţii bronşice -

 Teste de provocare bronşică:
o Condiţii comune pentru efectuare corecta:
- bolnav asimptomatic
- fără raluri
- fără medicaţie cel puţin 2 zile(saptamani in cazul corticoizilor depot)
- înregistrarea VEMS-ului iniţial
- efectuarea testului inhalator
- înregistrarea VEMS-ului final (II).
Contraindicaţii de efectuare - dacă VEMS-I este mai mic de 1500 ml.
 Testul nespecific cu histamină 1%0, acetilcolină, metacolină - stabileşte diagnosticul de astm
(nu profesional)
- durează 3 minute
VEMSI−VEMSII
x100
- este pozitiv când indicele farmaceutic VEMS I este > 20%
- la persoanele hiperreactive, criza de astm poate apărea în primul minut.
 Testul specific cu agentul etiologic incriminat - stabileşte profesionalitatea asmului bronşic
- durează 30 minute
- se desfăşoară într-o cameră specială, mică, închisă
- bolnavul manipulează 30 minute făină, cânepă, cimetn, vopseşte, lipeşte,
amestecă solvenţi
- testul este pozitiv când VEMS II scade cu peste :- 10-12%
- Criza poate apărea:
o în primele 10-15 minute
o sau după 30 minute
o sau tardiv la 1 h - 2 h - 6 h - 10 h
 Proba locului de muncă
 urmărirea clinică, spirometrică din oră în oră a bolnavului (asimptomatic) la locul de muncă
real de către medicul de întreprindere
 apariţia simptomatologiei (rinită, raluri, criză) = astm bronşic profesional.
Evaluarea relaţiei astm bronşic - loc de muncă se mai poate face prin măsurarea în serie a
debitului expirator de vârf (PEF) cu ajutorul unui aparat portabil în două situaţii: în timpul lucrului şi în
concediu:
 Criteriile de diagnostic expuse concordă întrutotul cu cele recomandate de Colegiul American de
Pneumologie(American College of Chest Physicians) (1995)
A. criza AB confirmată clinic de un medic sau hiperreactivitate bronşică dovedită prin testare;
B. simptome de astm bronşic precedate de o expunere profesională;
C. asocierea între simptomele astmatice şi mediul professional;
D. expunerea sau proba fiziologică a unei relaţii între astm şi mediul profesional:
1. expunerea la locul de muncă la un factor etiologic recunoscut;
2. modificările VEMS sau a PEF (debitului expirator de vârf) legate de muncă;
3. modificările legate de muncă a testelor în serie de reactivitate bronşică
nespecifică;
4. testul de provocare bronşică specifică pozitiv;
5. apariţia astmului net legată de o expunere simptomatică la un agent iritant
inhalat la locul de muncă.
Pentru diagnosticul astmului bronşic profesional
sunt necesare criteriile A, C şi
unul din criteriile de la D1-D5.

Pentru a diferenţia un ABP de un AB agravat la locul de muncă,

Colegiul American de Pneumologie recomandă următoarele
criterii de diagnostic în astmul agravat prin muncă:
1. prezenţa criteriilor A şi C;
2. astm preexistent sau simptomatologie de astm anterioară
(cu tulburări în anul precedent încadrării în munca respectivă sau
înaintea primei expuneri);
3. agravarea netă a simptomatologiei sau
necesitatea crescută a unui tratament medicamentos sau
punerea în evidenţă a modificărilor legate de locul de muncă
în ceea ce priveşte PEF sau VEMS
4. după data la care s-a făcut încadrarea sau a avut loc prima expunere.
40. Alveolita alergica extrinseca.

40. Tabloul clinic in alveolita alergica extrinseca profesionala. (40)

1) Forma acuta
i) apare prin expunere intermitenta, dar semnificativa la antigen.
ii) Simptomatologia- la 3- 6 ore de la expunere si sugereaza o infectie respiratorie de tip
gripal sau o pneumonie, cu tuse seaca, expectoratie redusa, dispnee, senzatie de
constrictie toracica, astenie, frisoane, curbatura, cefalee.
iii) Examen obiectiv: febra, polipnee, tahicardie, cianoza calda, submatitate bazala sau in
zona medie, raluri umede crepitante difuze, mai ales bazal.
2) Forma subacuta
i) apare prin expunere repetata la cantitati mici de antigen.
ii) Debutul este insidios cu dispnee cu caracter progresiv, tuse uscata, accese febrile
vesperale;
iii) in timp astenie fizica, inapetenta, scadere ponderala.
3) Forma cronica
i) apare in expunerea continua sau intermitenta, timp indelungat, la cantitati mici de antigen;
este ireversibila.
ii) Este caracterizata prin episoade scurte si repetate de manifestari acute si subacute, cu
dispnee progresiva ce devine continua, tuse cu expectoratie mucopurulenta, astenie,
pierdere ponderala.
iii) Examen obiectiv: cianoza, tahicardie, hipocratism digital, raluri crepitante inconstant.
iv) Evolueaza spre insuficienta pulmonara cronica si cord pulmonar cronic.

41. Bisinoza.

41. Diagnosticul pozitiv in bisinoza. (41)

- Stabilirea expunerii profesionale: anamneza profesionala, determinarea pulberilor de in,
canepa, bumbac, iuta, sisal in aerul locului de munca.
- Tabloul clinic: “sindromul de luni” prin examen anamnestic, iar in stadii avansate fenomene de
bronsita cronica, emfizem, cord pulmonar cronic.
- Examene de laborator si paraclinice: probe functionale respiratorii efectuate la inceputul si la
sfarsitul programului de lucru in primele 4 zile ale saptamanii.
- Diagnostic diferential: boli cronice obstructive ale aparatului respirator (nu prezinta exacerbari
la inceputul saptamanii de lucru.
42. Boli profesionale prin expunere la radiatii electromagnetice nonionizante si ionizante.

42. Boala de iradiere cronica prin expunere externa la radiatii ionizante. (42)
- Apare ca urmare a iradierii cu doze mici, dupa o perioada de 1,5- 3 ani.
- Sindrom astenovegetativ: astenie, fatgabilitate, cefalee, scaderea apetitului, tulburari de somn,
de dinamica sexuala, scaderea capacitatii de munca.
- Tulburari ale analizatorilor- scaderea sensibilitatii analizatorilor vizual, auditiv, vestibular,
gustativ, olfactiv, cutanat.
- Tulburari digestive: scaderea aciditatii gastrice, a tripsinei si lipazei in sucul pancreatic.
- Anomalii metabolice: curbe anormale ale hiperglicemiei provocate, hipercolesterolemie.
- Disfunctii endocrine- suprarenale, tiroida.
- Modificari hematologice: leucopenie cu neutropenie si limfocitoza relativa, trombocitopenie si
macrocitoza.

42. AFECTIUNI OCULARE IN EXPUNEREA PROFESIONALA LA RADIATII ELECTROMAGNETICE

INFRAROSII.(42)
- Cataracta pol posterior cristalin, TE=15 ani
- Arsuri retiniene

42. BOLILE PROFESIONALE PRIN EXPUNERE LA RADIATII IONIZANTE: ENUMERARE . (42)

1. Neoplasm bronhopulmonar
2. Neoplasm osos si al cartilajului articular al membrelor si cu alte localizari
3. Neoplasme ale pielii
4. Leucemii
5. Conjunctivite
6. Cheratite
7. Cataracta
8. Fibroza pulmonara
9. Radiodermita
10. Sindromul acut de iradiere
43. Boli profesionale prin expunere la ambianta termica profesionala calda (microclimat cald) si ambianta termica
profesionala rece (microclimat rece).

43. DIAGNOSTICUL DE PROFESIONALITATE IN COLAPS/SINCOPA CALORICA.(43)

- Anamneza profesionala: expunerea la microclimat cald=efort fizic+lipsa curentilor de aer
determina un dezechilibru circulator intre vasodilatatie periferica masiva (staza venoasa,
cresterea sudoratiei => deshidratare) si vasoconstrictie splahnica (hipotensiune si anoxie
cerebrala)
- Tablou clinic:
– formele uşoare: senzaţii de oboseală, ameţeli, cefalee (mai ales la schimbarile de
pozitie);
– formele medii: astenie pronunţată, dureri epigastrice, greţuri;
– formele grave: oboseala marcata, slabiciune, senzatie de prabusire, tulburari
de vedere (vedere incetosata), senzatia de caldura sau de frig, pierderea constientei.
Bolnavul este palid, pulsul bradicardic si greu perceptibil, bradipnee, respiratie
neregulata, tegumente umede, temperatura scăzută (35,5°C). normală sau crescută
(38°C), tensiunea arterială: scăzută.
- Constantele hematologice si examenul urinii sunt In limite normale.
- Revenirea constientului este rapida prin pozitia decliva a capului, norrmalizarea TA, a frecventei
cardiace, a starii generale dupa 1-2 ore intr-o ambianta racoroasa.

43. DIAGNOSTICUL DE PROFESIONALITATE IN SOCUL CALORIC.(43)

- Anamneza profesionala: microclimat cald=efort fizic+lipsa curentilor de aer
- Tablou clinic: hipertermie (41-43grade C), absenta transpiratiei=anhidroza, tensiunea arterială:
crescută, pulsul accelerat, confuzie, delir, coma,
- Ex. Laborator: val.normale Na si Cl

43.Crampele calorice- simptomatologie. (43)

- Apar la lucratorii care efectueaza un efort fizic de mare intensitate intr- un mediu de munca cu
temperatura ridicata, fiind determinate de dezechilibrul hidrosalin generat de transpiratia
abundenta si ingestia de lichide nasarate in cantitati mari.
- Pot aparea subit sau pot fi precedate de fibrilatii musculare, semne de deshidratare (sete,
oligurie), oboseala, cefalee, la sfarsitul zilei de munca sau la scurt timp dupa terminarea
lucrului.
- Crampe usoare: dureri moderate la membrele inferioare si brate, contracturile musculare
spastice dureroase ale muschilor scheletici au o durata de 1- 3 minute, iar relaxarea apare
spontan.
- Forme severe: durere insuportabila, muschiul contractat devine globulos
- Crampele apar in salve, nu cuprind niciodata totalitatea musculaturii, ci mai ales muscii
solicitati in activitatea profesionala. Diminua dupa 2 ore si apoi dispar.
- Tegumentele sunt umede, pulsul usor tahicardic.

Degeraturi – Tablou clinic

Hipotermie - Tablou clinic
44. Boli profesionale prin expunere la ambianta sonora profesionala (zgomot profesional) peste limitele admise:
surditatea si hipoacuzia profesionala.

44.Hipoacuzia profesionala- definitie. Locuri de munca, operatiuni tehnologice, profesiuni expuse la

zgomot . (44)
Hipoacuzia profesională este scăderea permanentă a pragului auditiv peste 35 dB (media aritmetică a
valorilor la frecvenţele de 500, 1000, 2000, 4000 Hz în conducerea aeriană), fără corecţie de
presbiacuzie, în general simetrică şi bilaterală, de cauză profesională.
- Minerit: perforare cu ciocane pneumatice, puscare;
- Industria constructoare de masini: curatirea pieselor turnate, polizare, sablare etc.
- Industria textila: razboaie mecanice, carde, masini de bobinat;
- Industria alimentara: imbutelierea lichidelor, fabricarea biscuitilor si pastelor fainoase;
- Constructii, transporturi, centrale electrice, telecomunicatii.

44. Diagnosticul diferential al surditatii profesionale prin zgomot. (44)

a. Surditati profesionale:
- surditatea de transmisie: arsuri ale conductului auditiv extern si/sau perforari ale timpanului
prin scantei sau metal topit, traumatisme craniene cu ruperea timpanului si dislocarea lantului
de oscioare, trauma barometrica a timpanului si a urechii medii; Curent electric; Explozii cu
afectarea timpanului
- surditatea de perceptie: traumatisme craniene cu fractura stancii temporalului (sediul urechii
interne), embolie gazoasa, intoxicatii profesionale (expunere la: monoxid de carbon, sulfura de
carbon, tricloretilen, benzen, toluen, stiren, compusi achilmercurici - lezarea nervului acustic),
bromura de metil etc. arsen, n-butil alcool, mangan, mercur, plumb
b. Surditati neprofesionale:
- tratamente prelungite cu medicamente ototoxice (Streptomicina, Kanamicina, Neomicina,
Chinina), infectii (lues), etilisrnul, tulburari circulatorii ale urechii interne sau encefalului in
cadrul aterosclerozei, tumori ale nervului acustic sau cohlear, surditatea asociata eu retinita
pigmentara.

45. Boli profesionale datorita vibratiilor mecanice (trepidatiilor) profesionale.

45. Boli profesionale datorate vibratiilor cu frecventa 2- 20 Hz- tablou clinic . (45)

- Sindromul digestiv superior- datorita deplasarii organelor abdominale: epigastralgii, inapetenta,

greturi, varsaturi, modificari de peristaltism. Simptomele apar la sfarsitul zilei de munca.
- Sindromul de coloana vertebrala- datorita miscarilor ritmice de flexiune ale coloanei, miscari de
torsiune intre vertebre invecinate. Daca expunerea continua apar leziuni vertebrale variate, cu
dureri paravertebrale, initial la sfarsitul zilei de munca, apoi si in timpul lucrului. Se poate asocial si
o patologie legata de pozitii vicioase prelungite, cu aparitia mai ales a sindroamelor lombo- sciatice.
- Modificari radiografice ale coloanei vertebrale: rarefactie osoasa marginala, osteofitoza, hernia
discale, cu localizari mai adesea la nivelul coloanei dorso- lombare.
- Sindromul renal datorat deplasarii rinichilor: albuminurie, hematurie si formarea litiazei renale.
46. Boli profesionale datorita presiunii atmosferice hiperbare si hipobare.

46. Boala de cheson- forma usoara . (46)

Forma usoara este usor reversibila cu restabilirea rapida a bolnavului.
Osteoartralgiile sunt 70- 90% din totalul bolii de cheson. Apar la oasele lungi si articulatiile bogate in
grasimi (mai ales femur, articulatiile genunchi, umar, cot, tibiotarsiana, coxofemurala. Simptome : dureri
in general surde. Semne locale : tumefactie, hiperemie, cracmente la mobilizare, temperatura locala
crescuta. Pozitie antalgica a articulatiilor in semiflexie.
Nevralgiile si mialgiile sunt rare, apar prin dizolvarea azotului in mielina, cu localizare la nivelul
membrelor superioare, membrelor inferioare, teritoriul trigemenului, cu durata mica, cel mult cateva zile.
Simptome: senzatii dureroase de diferite intensitati.
Manifestarile cutanate- frecvente, sub forma de:
- prurit- element de debut, localizat la fese, suprafata posterioara a coapselor, treimea
superioara a gambelor, centura scapulara si spate, cu durata de cateva ore, dispare spontan;
- pielea marmorata- datorata emboliilor din venele cutanate, apar suprafete violacee, reci;
- emfizemul cutanat- datorat emboliilor vaselor si spatiilor limfatice, localizat in stratul bazal al
tegumentelor. Semne: tumefactia tegumentului, consistenta moale, elastica, cu crepitatii la palpare.
47. Boli profesionale prin suprasolicitare a sistemului musculo-osteo-articular.

NOTA: Pentru subiectele 22-47 se vor trata: etiologie, patogenie, tabloul clinic, examene de laborator
si paraclinice, diagnostic pozitiv si diferential, complicatii, evolutie, expertiza capacitatii de munca,
tratament, profilaxie. La profilaxie se va insista asupra determinarii aptitudinii in munca cu ocazia
examenului medical la angajare, controlului medical periodic.

47. Sindromul de canal carpian: definitie, profesiuni expuse, tablou clinic, diagnostic, tratament . (47)
Definiţie: compresia nervului median la nivelul canalului carpian prin tenosinovita tendonului flexorilor
degetelor, datorită suprasolicitării acestui tendon.
Profesiuni expuse: croitor (croitorese), culegător de produse agricole (legumicultură, viticultură, nituitor,
pianist, sculptor, şlefuitor, spălătorese, ştanţator, tâmplar, telegrafist, violoncelist, balerini, sportivi
(atletism, baschet, ciclism, gimnastică, tenis, casieri, conducători de vehicule etc.). În general,
profesiunile care necesită mişcări cu flexia repetată a pumnului (repetitive), pronaţia şi supinaţia
pumnului.
Tabloul clinic (simptome şi semne datorate compresiei nervului medial de la nivelul canalului carpian):
– durere localizată la nivelul respectiv
– parestezii la nivelul primelor 2 degete de la mână; se accentuează nocturn;
paresteziile pot fi produse prin percuţia feţei volare a pumnului;
– edem localizat;
– fluctuaţie localizată;
– congestie localizată.
Diagnostic: EMG şi determinarea vitezei de conducere a nervului median confirmă diagnosticul.
Tratament
– imobilizarea în atele
– corticoterapie locală
– tratament chirurgical.
48. Dermatozele profesionale.

48. Caracteristicile clinice ale dermatozelor alergice profesionale . (48)

- Aspectul clinic este de eczema acuta, subacuta sau cronica;
- Sunt intotdeauna pruriginoase ;
- Debutul este la locul de actiune al agentului nociv;
- Raman rar localizate, se pot raspandi la distanta, chiar se pot generaliza;
- Nu apar decat la indivizii predispusi;
- Nu se vindeca intotdeauna dupa suprimarea cauzei;
- Au tendinta la recidiva;
- Apar dupa un timp variabil de contact;
- Reactia antigen- anticorp este pozitiva.
49. Cancerul profesional.

49. Cancerul profesional – 10 exemple de agenti cancerigeni de clasa IA IARC (49)

- amine aromatice pentru cancerul vezicii urinare: auramina, betanaftilamina, -l-aminominodifenilul,

benzidina;
- clorura de vinil: angiosarcom al ficatului;
- radiatii ionizante: cancer al maduvei hematogene, oaselor, tegumente, tiroida;
- radiatii ultraviolete: cancer al tegumentelor;
- azbestul: cancer de plamani, pleura, peritoneu, tract gastrointestinal, laringe;
- arsen si compusi: noplasm de piele, plamani;
- benzen: sistem hematopoetic;
- bis(cIormetil)eter si cIorometileter: plamani;
- crom hexavalent si cornpusi: plaman;
- talc cu continut In fibre de azbest;
- hidrocarburi policiclice aromatice - fractia extractila In benzen;
- nichel si compusi: bronhii;
- acroleina: cancer bronhopulmonar;
- acid fenoxiacetic: cancer pulmonar;
- Si02 I.c.
50. Boli infecto-contagioase si parazitare profesionale (tetanos, bruceloza, leptospiroza, hepatita virala,
tuberculoza, amoebiaza).

50. Masuri medicale pentru prevenirea bolilor infecto- contagioase si parazitare profesionale. (50)
Recunoasterea riscului profesional de imbolnavire.
Examenul medical la angajare pentru a avea o situatie de referinta; in unele cazuri protectia activa a
personalului prin vaccinari.
Controlul medical periodic: examene clinice si de laborator specifice (bacteriologice, serologice etc.).
Educatia pentru sanatate:
- evitarea contactului alimentelor cu mediul de munca,
- igiena individuala inainte de masa, in timpul lucrului si la sfarsitul schimbului,
- aplicarea periodica a masurilor de dezinfectie, dezinsectie, deratizare,
- purtarea corecta a echipamentului individual de protectie,
- cunoasterea primelor semne de boala,
- prezentarea la medic pentru examenul medical periodic si la aparitia primelor semne de boala.
51. Hematologie profesionala.

51. Tabloul hematologic in intoxicatia cu plumb. (51)

- Mielograma – precizeaza natura si gradul afectarii medulare
- Sindrom anemic- mecanism enzimatic si mecanism hemolitic
- Anemie moderata normocitara
- Anemie normocroma sau usor hipocroma.
- Hematii cu granulatii bazofile >5000/1.000.000 hematii
- Reticulocitoza >1,5%
- Hipersideremie

51. Tabloul hematologic in intoxicatia cu benzen. (51)

BENZEN
- toxic radiomimetic cu actiune asupra meduvei hematoformatoare – perturbare sinteza AND
- Actiune asupra elementelor tinere din seriile eritrocitara, granulocitara, trombocitara( benzen epoxidul)
- Pot fi afectate 1,2 sau 3 serii-> anemie, leucopenie sau trombocitopenie
-Uneori – reactii proliferative – explicate prin aparitia de clone anormale de tip leucemoid sau
poliglobulie; rar – leucoze acute sau cronice de tip myeloid/ limfoid, eritroleucemii sau eritroblastoze.
Intoxicatia cronica- modificarile hematologice – indicatori de efect biologic
- In prima faza – excitatie medulara – macrocitoza, hipercromie, reticulocitoza, eritrocite
nucleate, poliglobulie tranzitorie
- In faza de deprimare medulara:
o scaderea nr de hematii sub 4,5 mil/mil barbati, 4 mil femei,
o scaderea neutrofilelor sub 2400/ ml
o trombocitopenie <150.000/mm3
Mielograma- precizeaza gradul si natura afectarii medulare.
52. Electropatologia.

52. MECANISME DE ACTIUNE ALE CURENTULUI ELECTRIC[52]

1. Actiune termica
- arsuri de diferite grade
- cresterea temperaturii sg, SNC/SNP, cord – tulburari functionale
2. Actiune electrolitica
- electroliza intracelulara(curentul continuu) – moatre celulara ->deces(daca exista afectare de
organe vitale – centrii respirator/ cardiac)
3. Actiune mecanica
- rupturi de tesut muscular, vase, piele, nervi
4. Dereglarea proceselor bioelectrice interne
- SNC – excitatie/inhibitie
5. Moarte prin electrocutare
- fibrilatie ventriculara(curentul alternativ)
53. Selectia si orientarea profesionala: definitii.

53. Selectia si orientarea profesionala- definitii. (53)

Selectia profesionala= o alegere intre indivizi, dupa criterii medicale (anatomice, fiziologice, stare de
sanatate), criterii psihologice, criterii de competenta profesionala, in scopul de a indeparta pe cei care
nu indeplinesc cerintele necesare executarii unei anumite profesii si la un anumit loc de munca.
Selectia profesionala dupa criterii medicale cauta sa aleaga pentru o anumita profesiune si un loc de
munca, persoana potrivita din punct de vedere anatomic, fiziologic si al starii de sanatate, si sa elimine
pe cei care nu indeplinesc aceste criterii anatomice, fiziologice si ale starii de sanatate.
Orientarea profesionala= a orienta un individ spre o anumita profesie sau profesiuni, in conformitate cu
criterii medicale (particularitati anatomice, fiziologice si a starii de sanatate), criterii psihologice si criterii
de competenta profesionala.
Orientarea profesionala dupa criterii medicale cauta pentru un anumit individ, ce profesiune i s-ar potrivi
cel mai bine, tinand seama de particularitatile sale anatomice, fiziologice si ale starii de sanatate.
54. Aptitudinea in munca determinata cu ocazia examenului medical la angajare, control medical periodic,
examen medical de adaptare in munca, in functie de profesiune si de boli cu larga raspandire:

- hipertensiunea arteriala

- boala cardiaca ischemica (cardiopatia ischemica)

- hepatita cronica

- tuberculoza pulmonara

- afectiuni oftalmologice: vicii de refractie, glaucom, cataracta, retinopatii

- varice

- bronsita cronica

54. Aptitudinea in munca la examenul medical periodic al unei asistente medicale cu hepatita cronica
cu virus C care lucreaza intr-o sectie de chirurgie.
- Schimbarea locului de munca in sectie medicala/laborator/imagistica
- Fara ture de noapte
- Supraveghere speciala