Instructiune proprie de securitate si sanatate in munca

DA ZHONG
nr. 6 Versiunea 01
RESTAURANT S.R.L.
Privind riscurile psihosociale

Nume si prenume Functia Semnatura

Elaborat Alin Nita Specialist SSM

Aprobat Lin Peishi Administrator

1
 Instructiune proprie de securitate si sanatate in munca
DA ZHONG
nr. 6 Versiunea 01
RESTAURANT S.R.L.
Privind riscurile psihosociale

CUPRINS

1. Scop
2. Cadrul legal de referinta al instructiunii proprii
3. Componentele sistemului de munca
4. Reguli pentru realizarea in deplina securitate a activitatiilor
5. Masuri de prevenire si protectie

2
 Instructiune proprie de securitate si sanatate in munca
DA ZHONG
nr. 6 Versiunea 01
RESTAURANT S.R.L.
Privind riscurile psihosociale

1. Scop
Informarea si instruirea lucratorilor cu privire la riscurile psihosociale specifice profesiei lor si locului
de munca.
Asigurarea informatiilor necesare lucratorilor cu privire la masurile de prevenire si de limitare a
efectelor acestor riscuri.
Eliminarea sau diminuarea pericolelor de accidentare si/sau imbolnavire profesionala, existente in
timpul desfasurarii acestei activitati.

2. Cadrul legal de referinta al instructiunii proprii

- Legea 319/2006 securitatii si sanatatii in munca;
- HG 1425/2006 Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006.

3. Componentele sistemului de munca

a. Executant - Participantii la procesul muncii sunt persoane angajate cu contract individual de
munca in conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, instruite si
verificate privind securitatea si sanatatea in munca, situatii de urgenta.
b. Sarcina de munca - Realizarea atributiilor de serviciu corespunzatoare functiei si postului
ocupat in organigrama.

4. Reguli pentru realizarea in deplina securitate a activitatiilor

Stresul este o stare intensa si neplacuta care, pe termen lung are efecte negative asupra sanatatii,
performantelor si productivitatii.
Stresul este o reactie individuala si rezultatul interactiunii dintre exigentele mediului pe de o parte si
resursele, capacitatile si posibilitatile individului pe de alta parte.
La locul de munca, stresul apare atunci cand exigentele profesionale depasesc resursele de care
dispune fiinta umana.
Este important de amintit ca stresul nu este numai rezultatul unor evenimente majore negative ci de
asemenea al unor tensiuni si presiuni zilnice. Acestea din urma, prin frecventa lor, au un rol important in
mediul profesional si afecteaza mai mult individul, decat evenimentele negative majore, dar mai rare.
Uneori, stresul profesional este considerat ca un element pozitiv, cu efect benefic asupra
performantelor. Aceasta se refera la “eustress” care se traduce prin activarea, mobilizarea resurselor
individuale.
Este important sa se faca distinctie intre “eustress” si “distress”, ca o stare de stres cu efecte
benefice, respectiv cu efecte negative asupra sanatatii.
In conditiile in care o exigenta a mediului profesional este motivanta pentru individ, aceasta
actioneaza ca un factor de stres pozitiv. In acelasi timp, daca o constrangere este perceputa ca neplacuta,
dificila si se manifesta permanent, ea poate conduce la stress (“distress“) si la efectele sale negative.
Distresul sau stresul negativ apare atunci când nivelul de stres este fie prea ridicat fie prea scazut,
iar corpul si/sau mintea incep sa raspunda negativ la agentii de stres si provoaca: tensiune, anxietate, furie
sau depresie, frustrare, rezistenta la schimbare.
- Performanta in munca: scaderea performantei in munca, greseli, lipsa de decizie, semne de
oboseala, iritabilitate , lapsus, rezistenta la schimbare, ore suplimentare excesive.
- Neimplicare: pierderea interesului pentru munca, intarzieri, absenteism sau cresterea absentelor
pe motive medicale, pasivitate sau lipsa de implicare.
- Comportament agresiv: criticarea celorlalti, abuzuri verbale, hartuire, vandalism.
- Comportament imatur: reactii si raspunsuri emotionale necontrolate, nervozitate, certuri, ton
necorespunzator, caderi de personalitate.

3
 Instructiune proprie de securitate si sanatate in munca
DA ZHONG
nr. 6 Versiunea 01
RESTAURANT S.R.L.
Privind riscurile psihosociale

- Comportament negativ: refuzul de a asculta sfaturile si sugestiile celor din jur, repetarea acelorasi
argumente, utilizarea de solutii cunoscute a fi necorespunzatoare, agresivitate.
Lista de mai jos prezinta posibilele simptome ale stresului pe care oamenii le pot avea din diferite
cauze. Este necesar sa poata fi cunoscute schimbarile fizice, emotionale etc.care pot indica starea de stres.
Unele persoane au o reactie acuta la stres, altele pot avea simptome in timp, acestea fiind cumulate
cu diferite alte probleme de sanatate. Reactia imediata acuta este de panica, anxietate, cresterea pulsului,
transpiratie, senzatie de uscare in gura sau tremuraturi. Starea de stres pe o durata mai indelungata poate
cauza dureri de cap, ameteli, tulburari de vedere (vedere incetosata), dureri ale cefei si umerilor, mancarimi
ale pielii etc.

Simptome fizice: dureri de cap, tensiune, stare de oboseala, lipsa relaxarii, indigestie, palpitatii,
dificultati respiratorii, stare de voma, iritatii ale pielii, stare de lesin, transpiratie excesiva, susceptibilitate la
alergii, constipatie sau diaree, crestere sau scadere rapida in greutate, frecvente raceli, gripe sau alte infectii
minore.
Simptome pe plan intelectual: dificultati in luarea deciziilor, tulburari de memorie, incapacitatea de
concentrare, tulburari ale somnului, stare de ingrijorare, lipsa de ordine in gandire, erori, intuitie scazuta,
persistenta gandirii negative, gandire pe termen scurt mai mult decat pe termen lung, decizii pripite.
Simptome pe plan emotional: nervozitate si iritabilitate, anxietate,sentimentul de insecuritate,
proasta dispozitie, sensibilitate mare la critici, mai multa suspiciune, deprimare, sentiment de incordare
nervoasa, mai multa ingrijorare fara motiv, lipsa entuziasmului, lipsa simtului umorului, alienare, mai putina
satisfactie in viata, lipsa motivatiei, subestimare, pierderea increderii in sine, lipsa satisfactiei in munca.
Schimbari de comportament: neliniste, agitatie, sociabilitate redusa, pierderea apetitului sau
supraalimentare, insomnie, consum mai mare de alcool, tigari, continuarea lucrului acasa, prea preocupat de
problemele de serviciu pentru a se relaxa si a se ocupa de propria persoana, tendinta de a minti pentru a
acoperi greselile, comportament necorespunzator (tendinta de a se certa,abuzuri verbale,etc.),
productivitate redusa, predispozitie spre accidente de munca, dificultati in vorbire (balbaiala,tremurul vocii).

Daca unele din aceste simptome se manifesta pe o perioada mai indelungata, este nevoie de sprijin.
Aceste probleme pot fi discutate in mod confidential cu conducatorul locului de munca si cu medicul de
familie.
Stresul se caracterizeaza prin modificari hormonale intense,secretie masiva de adrenalina. Se produc
de asemenea modificari morbide (hipertensiune, ulcere gastrice etc.).
Stresul psihologic este provocat de emotii prelungite datorate in primul rand frustratiei, conflictelor,
anxietatii.
Stresul este reactia pe care oamenii o pot avea atunci cand simt ca nu se pot adapta solicitarilor si
presiunilor carora trebuie sa le faca fata in viata de familie, personala sau la locul de munca. Solicitarile nu
conduc neaparat la stres. Ele pot stimula succesul care conduce satisfactia in munca. Problemele apar atunci
cand solicitarile sunt prea mari si pe termen lung sau actioneaza din mai multe directii; unele persoane isi
pot pierde controlul ceea ce poate conduce la stres.
Stresul poate fi cauzat de diferiti agenti stresori atat la locul de munca cat si in afara acestuia. El
poate avea diferite cauze si diferite forme de manifestare.
Unele persoane se pot adapta mai bine la agentii stresori, altele mai putin, in functie de
personalitate si circumstante.
Factorii de stres care actioneaza in viata de familie sau in viata personala pot afecta comportamentul
la locul de munca sau se pot cumula cu cei de la locul de munca, rezultand probleme de sanatate.
Fiecare manager si angajat trebuie sa cunoasca factorii care conduc la stres (agentii stresori), cum
poate fi identificat acesta si ce se poate face pentru eliminarea sau reducerea lui. Lucrand impreuna si
utilizand tehnicile de management pot fi evitate aceste probleme.

4
 Instructiune proprie de securitate si sanatate in munca
DA ZHONG
nr. 6 Versiunea 01
RESTAURANT S.R.L.
Privind riscurile psihosociale

Cariera: incertitudine in evolutia carierei, frustrari in dezvoltarea carierei, statut incert si lipsa
recunoasterii, nesiguranta locului de munca, insuficienta programelor de instruire, modificarea statutului in
cadrul organizatiei.
Decizie si control: slaba participare la luarea deciziilor, lipsa controlului asupra propriei munci.
Relatiile la locul de munca: izolare fizica sau sociala, legaturi slabe cu superiorii,lipsa de comunicare,
conflicte interpersonale, diferite tipuri de hartuire (agresivitate verbala, hartuire sexuala,etc).
Proiectarea locului de munca: sarcini de munca repetitive si monotone, riscuri semnificative de
accidentare si imbolnavire profesionala la locul de munca( tehnologii cu riscuri de accidentare, zgomot, noxe
chimice etc), teama de tehnologie in raport cu responsabilitatea, lipsa de competenta.
Sarcina de munca si ritmul de munca: lipsa controlului asupra ritmului de munca, sarcini de munca
supra sau subincarcate, lipsa prioritizarii activitatilor.
Programul de lucru: program de lucru inflexibil, aparitia imprevizibila a unor supraincarcari ale
sarcinii de munca, ore de lucru suplimentare neplanificate, lucrul in schimburi, lucrul suplimentar excesiv.

Surmenajul este o tulburare a starii de bine, care exprima o schimbare negativa a sentimentelor,
atitudinilor si asteptarilor si are consecinte adverse in ceea ce priveste grija fata de ceilalti. Surmenajul are
trasaturi comune cu stresul, legate in principal de epuizarea emotionala sau de oboseala excesiva. Exista
diferente in privinta depersonalizarii, a grijii fata de propria persoana si a realizarii personale. In plus,
surmenajul inseamna alterarea pe termen lung a starii de bine si a performantelor, tipica pentru categoria
profesionala respectiva.
Surmenajul apare ca urmare a interactiunilor dintre factorii externi, interni si cei legati de fiecare
persoana. Factorii externi includ, pe lânga cerintele profesiei, organizarea muncii si situatia ocupationala.
Violenta la locul de munca se refera, in general, la insulte, amenintari si agresiune fizica sau
psihologica din partea unor persoane din interiorul sau din afara organizatiei, inclusiv clienti, impotriva unei
persoane aflate la locul de munca, punând in pericol sanatatea, siguranta sau starea de bine a acesteia din
urma. Este posibil sa existe o dimensiune rasiala sau sexuala a violentei.
Actele de agresiune sau violenta iau forme precum:
a. comportament necivilizat: lipsa de respect fata de altii;
b. agresiune fizica sau verbala: intentia de a face rau;
c. atac: intentia de vatamare a altor persoane.
Violenta la locul de munca poate imbraca mai multe forme, de la posibilele atacuri fizice sau verbale
din partea pacientilor la adresa lucratorilor, pana la situatii de lucratori care isi hartuiesc colegii sau superiori
care hartuiesc lucratorii (asa-numita „atitudine de sef” - bossing) si invers, angajati care isi hartuiesc
superiorii (nerespectarea ierarhiei - staffing), acestea transformand locul de munca intr-un „câmp de lupta”.
Posibilele efecte sunt urmatoarele: rate ridicate de imbolnavire in rândul lucratorilor, grad ridicat de
fluctuatie a personalului, atmosfera de lucru neplacuta, performante scazute.
O forma specifica de violenta la locul de munca este persecutia – terorismul psihologic, definita
drept comunicarea ostila si lipsita de etica, efectuata in mod sistematic (frecvent si de lunga durata) de catre
una sau mai multe persoane, la adresa altei persoane”. Urmare persecutiei, victima este adusa intr-o pozitie
de disperare si lipsita de aparare.
Intimidarea reprezinta comportamentul nerezonabil (care umileste, submineaza sau ameninta) si
repetat la adresa unui lucrator sau grup de lucratori. Poate implica utilizarea incorecta sau abuzul de putere.
Hartuirea, inclusiv hartuirea sexuala, se refera la o ostilitate indezirabila sau la un comportament
ofensiv. Orice forma de hartuire la locul de munca este o forma de discriminare si este interzisa de lege.

5. Masuri de prevenire si protectie

Pentru a preveni dezvoltarea factorilor de stres la locul de munca si pentru a proteja in mai mare
masura lucratorii impotriva aparitiei surmenajului, este necesara monitorizarea continua a situatie de la locul
de munca. In functie de situatia generala din cadrul organizatiei se pot utiliza instrumente precum: analiza

5
 Instructiune proprie de securitate si sanatate in munca
DA ZHONG
nr. 6 Versiunea 01
RESTAURANT S.R.L.
Privind riscurile psihosociale

datelor privind inapacitatea de munca, evaluarea riscurilor, sondaje in randul lucratorilor, discutii individuale
cu lucratorii.
Masurile organizatorice includ proiectarea organizarii muncii, crearea gradelor de libertate,
posibilitati de a obtine sprijin social, furnizarea de feedback, bune relatii sociale si de comunicare cu alte
categorii profesionale.
In mod concret acestea se pot materializa in:
- crearea anumitor grade de libertate pentru obiective individuale in desfasurarea activitatii, fapt ce
conduce la scaderea pulsului si tensiunii arteriale si la reducerea depresiei si a problemelor psihosomatice;
- proiectarea activitatilor la locul de munca, in sensul crearii de activitati cu o structura a sarcinilor cat se
poate de completa;
- cresterea autonomiei lucratorilor in ceea ce priveste timpul, va imbunati echilibrul intre viata
profesionala si viata privata.
Masurile de ordin individual includ programe de formare continua si perfectionare profesionala,
programe de formare in ceea ce priveste aptitudinile sociale si de comunicare, gestionarea timpului,
combaterea stresului.
In mod concret acestea se pot materializa in:
- Perfectionarea pregatirii de specialitate;
- Invatarea strategiilor adecvate de combatere a stresului, prin planificarea de rezerve de timp si prin
incercarea de a coopera si comunica cu partenerii;
- Asimilarea de metode pentru a putea controla agitatia si teama,
- Sensibilizarea personalului si corectarea ierarhiior valorice individuale care pun pe primul loc
avantajele unilaterale sau care sunt echivalente cu suprasolicitarea voita.
Combinarea celor doua tipuri de masuri poate oferi o eficienta mai mare a acestora.
Masuri de prevenire si protectie in cazul surmenajului vizeaza o serie de aspecte legate de
organizare:
a) Legate de entitate:
- Asigurarea unui numar suficient de lucratori;
- Stabilirea unui program de lucru si de schimburi acceptabil din punct de vedere social;
- Crearea de oportunitati de specializare si promovare;
- Formarea personalului de conducere;
- Acordarea compensatiilor cuvenite.
b) La nivelul locului de munca:
- Asigurarea unei diversitati a sarcinilor;
- Facilitarea libertatii de manevra in timpul activitatilor, din punct de vedere al timpului si al
continutului, cu oportunitati de stabilire a obiectivelor si de luare a deciziilor;
- Introducerea activitatilor in grup.
c) La nivel individual:
- discutarea la intervale regulate, a problemelor de la locul de munca;
- asigurarea facilitatilor de calificare, pentru imbunatatirea competentelor de specialitate si a
aptitudinilor sociale si emotionale, precum si a strategiilor de gestionare prin intermediul programelor de
formare continua si perfectionare profesionala, formare in materie de gestionare a timpului, comportament
si gestionare a sentimentului de teama;
- asigurarea facilitatilor pentru aplicarea tehnicilor de relaxare, cum ar fi instruirea autogena, exercitii de
yoga si de gimnastica.