UNIVERSITATEA TEHNICĂ ”GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI

FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII

ACHIZIȚIA DE SERVICII ȘI LUCRĂRI
STUDENT: RĂUȚU MĂDĂLINA-GEORGIANA

MODALITĂȚI SPECIALE DE ATRIBUIRE ALE CONTRACTULUI

DE ACHIZIȚIE PUBLICĂ:
ACORDUL CADRU, SISTEMUL DE ACHIZIȚIE DINAMIC,
LICITAȚIA ELECTRONICĂ

1. ACORDUL CADRU
Definiția acordului-cadru
Acord-cadru este definit de Legea 68/2016 în art. 3, alin. 1, lit. c) ca fiind acordul
încheiat în formă scrisă între una sau mai multe autorități contractante și unul ori mai mulți
operatori economici care are ca obiect stabilirea termenilor și condițiilor care guvernează
contractele de achiziție publică ce urmează a fi atribuite într-o anumită perioadă, în special în
ceea ce privește prețul și, după caz, cantitățile avute în vedere.
Durata acordului-cadru
Durata unui acord-cadru nu poate depăși 4 ani, respectiv 8 ani, cu excepția cazurilor
excepționale pe care autoritatea contractantă le justifică temeinic, în special prin obiectul
acordului-cadru respectiv.
Avantajele acordului-cadru constau în:
 derularea unei singure proceduri de atribuire atât pentru atribuirea acordului-cadru, cât
și pentru atribuirea contractelor subsecvente;
 posibilitatea încheierii cu un singur operator economic sau cu mai mulți operatori
economici în funcție de natura achiziției, caracteristicile pieței și modalitatea de
gestionare a achizițiilor;
 posibilitatea de atribuire a contractelor subsecvente fie cu reluarea competiției, fie fără
reluarea competiției între semnatarii acordului-cadru, în cazul acordului-cadru încheiat
cu mai mulți operatori economici;
 reluarea competiției în vederea atribuirii contractelor subsecvente se bazează pe o
metodologie simplificată (nu mai este necesară publicarea în SEAP, iar procesul este
deschis numai pentru semnatarii acordului-cadru). Simplitatea procesului în ceea ce
privește atribuirea contractelor subsecvente reprezintă un avantaj major, întrucât
accelerează atribuirea contractelor, crește eficiența și reduce semnificativ costurile atât
pentru autoritățile contractante, cât și pentru operatorii economici.
 posibilitatea utilizării de către o asociere de autorități contractante prin agregarea
necesității acestora, ceea ce poate conduce la economii semnificative.
 nu angajează fonduri, acestea fiind angajate doar de contractele subsecvente atribuite
ulterior acordului-cadru.
Dezavantajele acordului-cadru au la bază următoarele considerente:
 nu este pretabil pentru toate tipurile de achiziții.
 lipsa certitudinii privind cantitățile ce vor fi achiziționate poate să conducă la
demotivarea operatorilor economici de a depune ofertă, respectiv de a intra în relații
comerciale cu autoritatea contractantă respectivă.
 numărul mare de operatori economici semnatari ai unui acord-cadru poate, de
asemenea, să demotiveze operatorii economici.

1
UNIVERSITATEA TEHNICĂ ”GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII
ACHIZIȚIA DE SERVICII ȘI LUCRĂRI
STUDENT: RĂUȚU MĂDĂLINA-GEORGIANA

 tendința de a reduce perioada de timp între stabilirea cantității necesare și încheierea

contractului subsecvent, concretizată în mod practic prin nerespectarea frecvenței de
atribuire a contractelor subsecvente;
 în cazul în care acordul-cadru este încheiat pe o perioadă mai lungă de timp pot apărea
blocări ale pieței, instituirea unor bariere comerciale sau asumarea achiziționării unor
produse, fără a lua în considerare dinamica pieței datorată unor modificări ale
performanțelor tehnologice ale acestora;
 în cazul unui acord-cadru în care toate condițiile sunt stabilite, iar obiectul este
reprezentat de produse care au un ritm de uzură morală accelerat, sau produse ale căror
performanțe tehnologice se modifică în mod constant funcție de dinamica pieței, prin
atribuirea contractelor subsecvente se pot achiziționa produse cu specificații tehnice
inferioare celor care se găsesc pe piață la un anumit moment dat sau se poate ajunge la
situația în care este imposibilă continuarea acordului-cadru (produsele nu se mai
fabrică).
Nu este oportuna aplicarea acordului-cadru in urmatoarele situatii:
 atunci cand sunt cunoscute elementele cantitative ale achizitiei, chiar daca, cantitatile
se achizitioneaza succesiv, prin comenzi repetate in baza aceluiasi contract sau in
contracte separate;
 pentru realizarea de investitii noi, care prin natura lor sunt expresie a unor proiecte cu
un scop clar definit si rezultat unic; obiectul achizitiei este unul complex sau necesita
personalizare sau schimbari ale liniei de productie, a metodelor si metodologiilor de
realizare, in astfel de cazuri operatorul economic putand cunoaste daca intrarea intr-o
astfel de relatie contractuala este sau nu profitabila numai in functie de cantitate;
 pentru achizitia de lucrari, servicii si produse a caror cantitate si frecventa este redata
de categoria de cheltuieli din care este decontata, avand in vedere ca utilizarea acestei
categorii are un caracter clar, precis si limitat determinat de autorizarile bugetare in
cauza;
Modalități de încheiere al acordului-cadru
În cadrul procedurii de atribuire a acordului-cadru, autoritatea contractantă stabilește
prin documentele achiziției că acordul-cadru se încheie în una dintre următoarele modalități:
a) cu un singur operator economic;
b) cu mai mulți operatori economici.
Autoritatea contractantă are obligația de a stabili operatorul economic sau, după caz,
operatorii economici care sunt parte a acordului-cadru respectiv prin aplicarea criteriilor de
calificare și selecție, a criteriului de atribuire și a factorilor de evaluare prevăzuți în
documentele achiziției. Contractele care se atribuie în executarea unui acord-cadru nu pot fi
încheiate decât între autoritatea contractantă/autoritățile contractante menționate în anunțul de
participare prin care a fost inițiată procedura de atribuire a acordului-cadru și operatorul
economic/operatorii economici care sunt parte a acordului respectiv. Clauzele unui contract
atribuit în executarea unui acord-cadru nu pot în niciun caz să aducă modificări substanțiale
termenilor și condițiilor stabilite inițial prin acordul-cadru respectiv.
În cazul în care acordul-cadru este încheiat cu un singur operator economic, acordul-cadru
trebuie să prevadă cel puțin:
a) obligațiile principale pe care operatorul economic și le-a asumat prin ofertă;

2
UNIVERSITATEA TEHNICĂ ”GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII
ACHIZIȚIA DE SERVICII ȘI LUCRĂRI
STUDENT: RĂUȚU MĂDĂLINA-GEORGIANA

b) prețul unitar pe care operatorul economic l-a prevăzut în ofertă și pe baza căruia se va
determina prețul fiecărui contract atribuit ulterior.
Autoritatea contractantă are obligația de a atribui contractele de achiziție publică
subsecvente acordului-cadru numai cu respectarea condițiilor tehnice și financiare stabilite în
acordul-cadru respectiv. De fiecare dată când intenționează să atribuie un contract de achiziție
publică subsecvent unui acord-cadru, autoritatea contractantă poate consulta, în scris,
operatorul economic, solicitându-i acestuia, dacă este necesar, completarea ofertei.

2. SISTEMUL DE ACHIZIȚIE DINAMIC

Definiția sistemului de achiziție dinamic
Sistemul dinamic de achiziții (SAD) este un proces complet electronic, o „piață
deschisă’’ concepută pentru a oferi instituțiilor publice acces la un grup de operatori
economici capabili să execute activitățile de care acestea au nevoie. Noua funcționalitate este
deja disponibilă în platforma SEAP, administrată de Autoritatea pentru Digitalizarea
României (ADR) din anul 2021.
SAD este similar cu acordul-cadru, cu deosebirea că noii furnizori, prestatori sau executanți se
pot alătura oricând pe durata de implementare a sistemului dinamic. Astfel, în loc să se angajeze timp
de patru ani într-un acord-cadru, o instituție care utilizează sistemul dinamic poate colabora cu noi
operatori economici din piață în orice moment, fără să fie nevoie să aștepte până când acordul-cadru
își va încheia perioada de valabilitate.
Regimul juridic actual al S.A.D.
Cu titlu introductiv, menționăm că S.A.D. este o tehnică de achiziție electronică relativ
nouă dacă o comparăm cu procedurile de licitație deschisă sau licitație restrânsă, acestea din
urmă fiind regula de bază în alegerea unei proceduri de atribuire în achizițiile publice. S.A.D.
a fost reglementată pentru prima dată la nivel unional în 2004. În continuare, vom trece în
revistă regimul juridic în dreptul unional și în dreptul român pentru a evidenția trăsăturile
specifice ale S.A.D.
Beneficiile S.A.D.
Această nouă funcționalitate flexibilizează procedurile de achiziție publică desfășurate pentru
servicii care necesită perioade mai îndelungate, în contextul în care acordul-cadru poate fi derulat doar
cu semnatarii inițiali ai acestuia.
De asemenea, pentru operatorii economici (vânzători), beneficiile concrete ale SAD sunt:
 sistemul dinamic rămâne deschis noilor vânzători pe toată durata lui;
 operatorii nu trebuie să-și demonstreze capacitatea de fiecare dată când doresc să concureze
pentru un contract;
 vânzătorii depun oferta pentru contractele care sunt atractive pentru ei.
Regulile S.A.D.
Pentru efectuarea unei achiziţii în cadrul unui sistem dinamic de achiziţii, autoritatea
contractantă aplică regulile licitaţiei restrânse, precum şi regulile specifice prevăzute în cuprinsul
prezentului paragraf. Toţi candidaţii care îndeplinesc criteriile de calificare şi selecţie sunt admişi în
sistem, autoritatea contractantă neavând dreptul de a limita numărul de candidaţi care vor fi admişi în
cadrul sistemului. În cazul în care autoritatea contractantă a împărţit sistemul pe categorii de produse,
lucrări sau servicii, autoritatea contractantă specifică criteriile de calificare şi selecţie aplicabile pentru
fiecare categorie.
La atribuirea contractelor în cadrul unui sistem dinamic de achiziţii, autoritatea contractantă are
următoarele obligaţii:

3
UNIVERSITATEA TEHNICĂ ”GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII
ACHIZIȚIA DE SERVICII ȘI LUCRĂRI
STUDENT: RĂUȚU MĂDĂLINA-GEORGIANA

a) de a publica un anunţ de participare în care se precizează în mod clar faptul că pentru atribuirea
contractului/contractelor de achiziţie publică se utilizează un sistem dinamic de achiziţii;
b) de a indica în documentele achiziţiei cel puţin natura şi cantitatea estimată a achiziţiilor avute în
vedere, precum şi toate informaţiile necesare privind sistemul dinamic de achiziţii, inclusiv cu privire
la modul de funcţionare a acestuia, echipamentele electronice utilizate şi modalităţile şi specificaţiile
tehnice de conectare;
c) de a indica orice împărţire pe categorii de produse, lucrări sau servicii şi caracteristicile care le
definesc;
d) de a permite, pe toată perioada de valabilitate a sistemului dinamic de achiziţii, începând cu
momentul publicării anunţului de participare şi până la închiderea sistemului, accesul nerestricţionat,
direct şi complet la conţinutul documentelor achiziţiei.
Dacă în derularea sistemului dinamic un furnizor/prestator/executant încetează să îndeplinească
criteriile de calificare, acesta poate fi exclus. O reconfirmare a statului operatorilor economici parte a
sistemului dinamic (în ceea ce priveste îndeplinirea criteriilor de calificare) – o actualizare a
îndeplinirii criteriilor de calificare și a neîncadrării din motive de excludere va fi facută anual.
Este interesant de remarcat faptul că A.N.A.P. recomandă ca durată a unui S.A.D. să nu
depășească o perioada de 3 ani, deși prevederile legale nu prevăd o astfel de durată. Dacă
durata este prea scurtă, s-ar putea ca operatorii economici să nu fie interesați căci s-ar putea ca
nici contractul de achiziție încheiat prin intermediul S.A.D. să nu aibă o valoare/durată lungă
sau importantă. În schimb, dacă durata este prea lungă, achiziția publică respectivă poate fi
depășită tehnologic și moral.
Comparație între S.A.D. și acordul-cadru
În cazul ambelor instrumente de atribuire, fie că ne referim la acordul-cadru, fie la
S.A.D., remarcăm faptul că, în esență, la finalizarea prin atribuire a acordului-cadru sau a
S.A.D. nu are loc încheierea contractului de achiziție publică. Astfel, autoritatea contractantă
poate amâna acest moment. S.A.D. se poate dovedi mai ineficient din punct de vedere practic
la început din pricina resurselor umane pe care le impune în primă etapă. În această etapă, o
persoană va trebui să verifice D.U.A.E. și eventual documentele suport de la mai mulți
operatori economici. S.A.D. este similar în multe privințe cu acordul-cadru, un alt instrument
de achiziție.
O primă întrebare care se poate ridica este dacă S.A.D. este mai flexibil în comparație
cu acordul-cadru. În măsura în care analizăm obiectul S.A.D. în comparație cu acordul-cadru,
vom observa că obiectul S.A.D. include exclusiv achiziții de uz curent în timp ce acordul-
cadru nu este limitat la o categorie specifică de achiziții publice. Din acest punct de vedere,
S.A.D. nu este mai flexibil în comparație cu acordul-cadru.
O a doua limitare este că S.A.D. se derulează exclusiv prin mijloace electronice. În
schimb, principalul element care oferă flexibilitate este posibilitatea operatorilor economici de
a se înscrie oricând în S.A.D., în timp ce parte a acordului-cadru pot fi doar operatorii
economici ale căror oferte au fost declarate câștigătoare în urma derulării unei proceduri de
atribuire. Încheierea acordului-cadru doar cu un operator economic se poate dovedi
problematică în anumite situații astfel că S.A.D. oferă mai multă flexibilitate. Ca durată,
S.A.D. poate fi și nelimitat, în timp ce acordul-cadru nu poate avea o durată mai lungă de 4
ani, respectiv 8 ani.

4
UNIVERSITATEA TEHNICĂ ”GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII
ACHIZIȚIA DE SERVICII ȘI LUCRĂRI
STUDENT: RĂUȚU MĂDĂLINA-GEORGIANA

O oarecare similaritate o regăsim și în faptul că S.A.D. permite împărțirea pe categorii și

loturi în timp ce acordul-cadru permite doar împărțirea pe loturi, deși, strict juridic, cele două
noțiuni nu sunt interschimbabile.

3. LICITAȚIA ELECTRONICĂ
Definiția licitației electronice
Licitatia electronica este un proces desfasurat prin mijloace electronice dupa o evaluare
completa a ofertelor, in cadrul caruia ofertantii au posibilitatea de a reduce preturile
prezentate si/sau imbunatati alte elemente ale ofertei, care permite clasificarea ofertelor prin
metode automate de evaluare. Autoritatea contractantă are obligația de a anunta decizia de a
organiza o licitație electronică în anul de participare și în documentația de atribuire.
Poate fi utilizata licitatia electronica:
Licitatia electronica poate fi utilizata de catre autoritatea contractanta in anumite situatii
si numai daca continutul documentelor achizitiei, in special specificatiile tehnice, poate fi
stabilit in mod precis:
 ca o etapa finala a procedurii de licitatie deschisa , licitatie restransa sau negociere
competitiva ;
 la reluarea competitiei dintre operatorii economici parte la un acord-cadru ;
 la depunerea ofertelor in vederea atribuirii unui contract de achizitie publica in
cadrul unui sistem dinamic de achizitii.
Nu poate fi utilizata licitatia electronică:
Licitatia electronica nu poate fi utilizata pentru atribuirea contractelor de achizitie
publica/acordurilor-cadru de servicii si de lucrari care au inclus in obiectele acestora prestatii
intelectuale, cum ar fi proiectarea lucrarilor, intrucat acestea nu pot fi clasificate prin metode
de evaluare automata.
Inainte de inceperea licitatiei electronice, autoritatea contractanta are obligatia de a
realiza o evaluare initiala integrala a ofertelor, in conformitate cu criteriile de atribuire si
factori de evaluare a stabilitatii prin documentele achizitiei.
Desfășurarea licitației electronice
 o runda;
 mai multe runde succesive.
Autoritatea contractanta are obligatia de a transmite, simultan, prin mijloace electronice,
invitatia la licitatia electronica catre toti ofertantii care au depus oferte admisibile . Trebuie sa
mentioneze data si momentul de inceput al licitatiei electronice si instructiunile necesare
pentru realizarea conectarii individuale la echipamentul electronic utilizat pentru participarea
la licitatia electronica.
Pe desfasurarii licitatiei electronice, sistemul informatic pune la dispozitia participantilor la
procesul repetitiv de ofertare informatii necesare
 pentru a-si determina pozitia pe care o ocupa in clasament;
 referitoare la preturi sau valori noi prezentate in cadrul licitatiei electronice;
 precum si numarul participantilor la licitatia electronica respectiva (fara a lezvalui
identitatea), in cazul in care autoritatea contractanta a prevazut la initierea acestei faze
posibilitati comunicarii acestor informatii.

5
UNIVERSITATEA TEHNICĂ ”GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII
ACHIZIȚIA DE SERVICII ȘI LUCRĂRI
STUDENT: RĂUȚU MĂDĂLINA-GEORGIANA

Ofertele depuse in cadrul licitatiei electronice de catre ofertantii nu pot decat sa

imbunatateste ofertele depuse anterior organizarii acestei faze.
Daca pe o runde de licitatie electronica nu se mai introduce preturi si/sau noi ale
elementelor care fac obiectul procesului repetitiv de oferta, autoritatea contractanta are dreptul
de a decide cu privire la finalizarea licitatiei electronice fara a mai organiza rundele
urmatoare.
Stabilirea câștigătorului
Autoritatea contractanta finalizeaza licitatia electronica prin una dintre urmatoarele
modalitati sau printr-o combinatie a acestora:
 la data si ora indicate anterior;
 daca nu se mai primesc preturi si/sau valori noi care indeplinesc cerintele cu privire la
diferitele minime, cu conditia sa se fi specificat un termen care va fi lasat sa curga de
la primirea ultimei oferte pana la finalizarea licitatiei electronice;
 cand numarul de runde de licitare indicat in prealabil a fost epuizat.
In cazul in care ofertantul declara admis si inregistrat in SEAP nu modifica in cadrul fazei de
licitatie electronica elementele ofertei, la stabilitatea clasamentului final este luata in
considerare oferta depusa de catre aceasta anterioara desfasurarii acestei faze, introdusa in
prealabil in SEAP.
Licitația electronică se bazează:
 exclusiv pe preturi, in cazul in care contractul este atribuit pe baza criteriului de
atribuire al pretului cel mai scazut;
 pe preturi si/sau pe noile valori ale elementelor ofertelor indicate in documentele
achizitiei, in cazul in care contractul este atribuit pe baza criteriului de atribuire cel
mai bun raport calitate-pret sau costul cel mai scazut.

4. BIBLIOGRAFIE
https://lege5.ro/Gratuit/geytcnbrgy3a/paragraful-2-sistemul-dinamic-de-achizitii-lege-98-2016?
dp=he3doojygy4di

https://in-in.ro/ro/news-ro/unda-verde-sistem-dinamice-achizitii-romania-suntem-pregatiti/

https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/178667

https://www.licitatie-publica.ro/blog/achizitii-publice-licitatia-electronica-ce-este-cum-se-
participa#ce-este-licitatia-electronica

Legea 98/2016

https://in-in.ro/ro/news-ro/unda-verde-sistem-dinamice-achizitii-romania-suntem-pregatiti/