ORGANIZATIA

NATIUNILOR
UNITE


GROSU CRISTINA ROXANA
FACULTATEA DE DREPT SIMION BARNUTIU
SIBIU, 2011

I.Despre Organizatia Natiunilor Unite
Organizatia Natiunilor Unite a Iost inIiintata la 24 octombrie 1945 cind un numar de 51 de tari se
angajau sa mentina pacea prin cooperare internationala si securitate colectiva. Astazi, aproape
toate natiunile lumii sunt membre ONU: in total 193 de tari.
Cand statele devin membre ONU, ele accepta si isi asuma obligatiile prevazute in Carta
Natiunilor Unite, un tratat international care stabileste principiile de baza ale relatiilor
internationale.
ConIorm Cartei, ONU are patru obiective majore:
O sa mentina pacea si securitatea internationala;
O sa dezvolte relatii de prietenie intre natiuni;
O sa coopereze in rezolvarea problemelor internationale si in promovarea respectului pentru
drepturile omului;
O si sa Iie un centru pentru armonizarea actiunilor tuturor statelor.

ONU nu este un guvern si nu emite legi. OIera totusi mijloace pentru rezolvarea conIlictelor
internationale si pentru Iormularea de politici in chestiuni care ne aIecteaza pe toti. In cadrul
Organizatiei toate statele membre mari sau mici, bogate sau sarace, cu vederi politice si
sisteme sociale diIerite au un cuvant de spus si drept de vot egal.

ONU are sase organisme distincte. Cinci dintre ele Adunarea Generala, Consiliul de Securitate,
Consiliul Economic si Social, Consiliul de Tutela si Secretariatul au sediul central in New
York. Cel de-al saselea - Curtea Internationala de Justitie - isi desIasoara activitatea la Haga, in
Olanda.
II.Principalele organisme ale Organizatiei Natiunilor
Unite
1.Adunarea Generala
Toate statele membre ONU sunt reprezentate in Adunarea Generala 'un parlament al
natiunilor care se intruneste in sesiuni ordinare sau extraordinare pentru a discuta cele mai
presante probleme mondiale. Fiecare stat membru are drept de vot. Decizii in probleme-cheie
precum pacea si securitatea internationale, admiterea de noi membri si bugetul ONU sunt
aprobate cu o majoritate de doua treimi. Alte decizii sunt votate prin majoritate simpla. In ultimii
ani, s-au depus eIorturi spre a se lua decizii mai degraba prin consens, decat prin vot Iormal.
Adunarea nu poate Iorta statele sa actioneze, dar recomandarile ei sunt indicatorul opiniei
internationale generale si reprezinta autoritatea morala a comunitatii natiunilor.

In cadrul sesiunii din 2004, Adunarea a discutat peste 150 de subiecte, inclusiv reIorma ONU,
restabilirea respectului pentru statul de drept, nevoile micilor state insulare aIlate in curs de
dezvoltare, schimbarile climatice si pericolele umanitare inerente acestora, precum si participarea
tuturor statelor in sistemul de comert international. S-au dezbatut situatii speciIice din mai multe
tari, inclusiv cea din Irak si Sudan (regiunea DarIur).
Punctul central al sesiunii aniversare din 2005 a Adunarii Generale, ce a marcat 60 de ani de la
inIiintarea Organizatiei, a Iost Raportul de 5 ani privitor la Declaratia Mileniului din 2000, care
includea propuneri de masuri necesare atingerii unor obiective recomandate de Secretarul
General ONU, in domenii precum reducerea saraciei, rezolvarea amenintarilor legate de
securitate, oprirea abuzurilor impotriva drepturilor omului si intarirea Iunctionarii ONU.
Sesiunea anuala a Adunarii Generale incepe in luna septembrie si dureaza pina in luna decembrie
a Iiecarui an. Daca este necesar, sesiunea poate Ii reluata sau se organizeaza o sesiune speciala
ori de urgenta pe teme de interes speciIic. Adunarea Generala isi indeplineste mandatul si prin
intermediul a sase Comitete Principale, organisme subsidiare si prin Secreriatul ONU.
.Consiliul de Securitate
Carta Natiunilor Unite acorda Consiliului de Securitate principala responsabilitate in mentinerea
pacii si securitatii internationale. Consiliul se poate reuni oricand, de Iiecare data cand exista
amenintari la adresa pacii mondiale. ConIorm Cartei, toate statele membre ONU sunt obligate sa
respecte si sa aplice deciziile Consiliului.
Consiliul are 15 membri. Cinci dintre acestia - China, Franta, Federatia Rusa, Regatul Unit al
Marii Britanii si Statele Unite ale Americii - sunt membri permanenti. Ceilalti 10 (AIrica de Sud,
Belgia, Congo, Ghana, Indonezia, Italia, Panama, Peru, Qatar, Slovacia) sunt alesi de catre
Adunarea Generala pentru un mandat de doi ani.
Statele membre continua sa discute propuneri de reIorma in componenta Consiliului de
Securitate, pentru o mai buna reIlectare a realitatilor politice si economice actuale. Deciziile
Consiliului trebuie luate cu 9 voturi. Cu exceptia votului in chestiuni procedurale, nu poate Ii
luata o decizie in cazul unui vot negativ sau al exercitarii drepturilui de din partea unui membru
permanent.
Cand Consiliul considera ca exista o amenintare la adresa pacii mondiale, acesta discuta mai
intai modalitatile de rezolvare pasnica a unei dispute, poate sugera principiile unui acord de pace
sau poate media conIlictul. In cazul unor conIlicte armate, Consiliul incearca sa asigure mai
incetarea Iocului. Poate trimite o misiune pentru mentinerea pacii cu scopul de a ajuta partile
aIlate in conIlict sa mentina armistitiul si sa impiedice reluarea violentelor.
Consiliul poate lua masuri de implementare a deciziilor sale. Poate impune sanctiuni economice
sau poate impune un embargo asupra armelor. Rareori Consiliul a autorizat statele membre sa
adopte 'orice mijloace necesare, inclusiv actiunea militara colectiva, pentru a asigura ducerea la
bun sIarsit a deciziilor sale.

Consiliul Iace de asemenea recomandari Adunarii Generale pentru numirea unui nou Secretar
General si pentru admiterea de noi membri.
.Consiliul Economic si Social
Consiliul Economic si Social (ECOSOC), aIlat in subordinea Adunarii Generale, coordoneaza
activitatea economica si sociala a Natiunilor Unite si a organizatiilor din sistemul ONU. In
calitate de Iorum central de discutie a subiectelor economice si sociale internationale si
Iormulare de recomandari de politici, Consiliul joaca un rol-cheie in cooperarea internationala
pentru dezvoltare. Se poate consulta cu organizatiile neguvernamentale, dezvoltand astIel o
veriga vitala intre Natiunile Unite si societatea civila.
Consiliul are 54 de membri, alesi de Adunarea Generala pentru mandate de cate 3 ani. Se
intruneste pe tot parcursul anului si are o sesiune principala in cursul lunii iulie, perioada in care
ministrii statelor membre discuta, in cadrul unei reuniuni la nivel inalt, problemele economice,
sociale si umanitare majore.
Organismele subsidiare ECOSOC se intrunesc regulat si emit rapoarte catre Consiliu. Spre
exemplu, Comisia pentru Drepturile Omului monitorizeaza respectarea drepturilor omului in
intreaga lume. Alte organisme se concentreaza pe probleme cum ar Ii dezvoltarea sociala,
statutul Iemeilor, prevenirea criminalitatii, combaterea traIicului de droguri si dezvoltarea
durabila. Cinci comisii regionale promoveaza dezvoltarea economica si cooperarea pe regiuni.
.Consiliul de Tutela
Consiliul de Tutela a Iost inIiintat pentru a asigura supravegherea internationala a unui numar de
11 teritorii aIlate sub tutela si administrate de sapte state membre; de asemenea, s-au asigurat
toate masurile necesare pregatirii teritoriilor respective pentru auto-guvernare si independenta.
Pana in 1994, toate teritoriile isi obtinusera auto-guvernarea sau independenta, Iie ca state
separate, Iie prin alaturarea la state vecine independente. Ultimul care a Iacut acest lucru a Iost
Teritoriul sub Tutela al Insulele PaciIice Palau care era administrat de SUA si a devenit al
185-lea membru ONU.
Indeplinindu-si astIel misiunea, Consiliul de Tutela este alcatuit astazi din cei cinci membri
permanenti ai Consiliului de Securitate. Si-a amendat regulile de procedura astIel incat sa se
poata intruni doar cand ocazia ar cere-o.
.Curtea Internationala de )ustitie
Curtea Internationala de Justitie, cunoscuta si sub numele de Curtea Mondiala, este principalul
organism judiciar al ONU. Cei 15 judecatori ai sai sunt alesi de Adunarea Generala si de
Consiliul de Securitate. Ei iau decizii prin vot independent si simultan. Curtea dezbate disputele
dintre state in baza participarii voluntare a statelor aIlate in litigiu. Daca un stat alege sa participe
la procedurile curtii, atunci este obligat sa se supuna rezolutiilor acesteia. Curtea emite de
asemenea opinii consultative catre ONU si agentiile specializate ale acesteia.

.Secretariatul
Secretariatul se ocupa de partea administrativa a Natiunilor Unite, una esentiala, pe baza
mandatului aprobat de catre Adunarea Generala, dar si a deciziilor Consiliul de Securitate si ale
altor organisme ONU. In Iruntea Secretariatului se aIla Secretarul General, care are drept sarcina
asigurarea managementului general.
Secretariatul este alcatuit din departamente si oIicii si are aproximativ 7500 de angajati platiti din
bugetul obisnuit. Acestia provin dintr-un numar de 170 de tari. Printre sediile principale ale
Secretariatului se numara Cartierul General din New York, dar si birourile ONU din Geneva,
Viena sau Nairobi.
III.Operatiuni de mentinere a pacii
Cum au evoluat operatiunile de mentinere a pacii?
. de la traditie.
Operatiunile ONU de mentinere a pacii au Iost inIiintate in timpul Razboiului Rece ca o
modalitate de rezolvare a conIlictelor dintre state prin trimiterea de personal neinarmat sau
purtind numai arme usoare. Trupele se aIlau sub comanda ONU si interveneau intre cele doua
Iorte armate aIlate in conIlict. Trupele erau chemate atunci cind puterile internationale mandatau
Natiunile Unite sa intervina pentru incetarea conIlictului (asa numitul proxi-razboi) care
ameninta stabilitatea regionala si pacea si securitatea internationala.
Trupele de mentinere a pacii nu trebuiau sa raspunda la Ioc cu Ioc. Ca regula generala, rolul lor
era acela de a interveni atunci cind se inceta Iocul si cind cele doua parti implicate consimteau
asupra prezentei lor. Trupele evaluau situatia din teren si raportau cu impartialitate daca s-a
incheiat acordul de incetare a Iocului, daca insurgentii si-au retras trupele si daca au Iost
indeplinite si alte elemente ale acordului de pace. Toate aceste eIorturi oIereau ragazul necesar
pentru ca diplomatii sa indeparteze cauzele conIlictului.
. la multidimensional
Incheierea Razboiului Rece a precipitat o reorientare a rolului operatiunilor ONU de mentinere a
pacii. In noul spirit, de cooperare, Consiliul de Securitate a inIiintat misiuni mai ample si mai
complexe, adesea avind mandatul de a aplica acordurile de pace intre protagonistii conIlictelor
din interiorul unor tari. Mai mult, notiunea de ,mentinere a pacii a inceput sa includa tot mai
multe elemente ne-militare tocmai pentru a se asigura durabilitatea pacii. Departamentul
operatiunilor ONU de mentinere a pacii a Iost creat in 1992 tocmai pentru a sprijini cererea
crescinda de operatiuni complexe.
In ansamblu, operatiunile au Iost incununate de succes. In El Salvador sau Mozambic, de
exemplu, misiunile au contribuit substantial la asigurarea unei paci durabile. NU a mers insa
totul conIorm planului probabil si din cauza unei evaluari supra-optimiste a rezultatelor asteptate.

In timpul derularii misiunilor din Cambodgia si Mozambic, Consiliul de Securitate mandata
operatiuni in alte zone de conIlict, cum ar Ii Somalia, tara in care nu incetase nici Iocul si nici
beligerantii nu ajunsesera la un consens. AstIel de operatiuni nu s-au bucurat de sprijinul politic
atit de necesar in indeplinirea mandatului. Esecurile cele mai dureroase Iiind masacrul din
Srebenita din 1995 (Bosnia si Hertegovina) si genocidul din Ruanda din 1994 au determinat
Natiunile Unite sa isi examineze si reconsidere propriile operatiuni.
Ce au facut Natiunile Unite pentru a imbunatati rezultatul misiunilor dupa anii `90?
In 1999 s-a decis ca reIormarea misiunilor de mentinere a pacii este absolut necesara. Secretarul
General al ONU, KoIi Annan, a inceput o evaluare proIunda a evenimentelor care au condus la
esecurile enuntate anterior si a solicitat o ancheta independenta asupra actiunilor derulate de
Natiunile Unite in timpul genocidului din 1994 din Ruanda. Toate analizele au demonstrat
necesitatea imbunatatirii capacitatii Natiunilor Unite de a organiza operatiuni de mentinere a
pacii, in special de a asigura detasarea rapida si autorizarea in Iunctie de cerintele din teren.
Misiunile de mentinere a pacii aveau nevoie de reguli de angajament clare, de o mai buna
coordonare intre Secretariatul ONU din New York si agentiile ONU in ceea ce priveste
planiIicarea si detasarea trupelor in teatrul de operatiuni, precum si de o cooperare mai buna intre
ONU si organizatiile regionale. In plus, ONU trebuia sa-si intareasca preocuparile de protejare a
civililor in Iata conIlictului.
Concomitent, cererile pentru interventiile misiunior ONU au continuat sa creasca atit cantitativ,
cit si calitativ: misiunile de mentinere a pacii incepusera sa se ocupe si de asigurarea respectarii
legii, de administratie, de dezvoltare economica sau de drepturile omului. In 1999, ONU a Iost
mandatata cu administrarea interimara in Timorul de Est, pregatind drumul catre independenta
acestei regiuni. In acelasi an, ONU a preluat si misiunea de administrare a tranzitiei din Kosovo
dupa incetarea raidurilor aeriene ale NATO asupra Iugoslaviei. In 1999 si 2000, Consiliul de
Securitate decidea inIiintarea a trei noi operatiuni in AIrica (Sierra Leone, Republica Democrata
Congo si Etiopia si Eritrea).
Cum se pot schimba in bine misiunile curente?
Cerintele sunt imense. In Republica Democratica Congo, de exemplu, ONU sprijina guvernul de
tranzitie al unei tari imense, cu o inIrastructura aproape inexistenta si cu Ioarte putina coeziune
nationala. In Kosovo, ONU sprijina partile implicate in negocieri si provincia pentru a obtine
statutul Iinal. Misiunea din Liberia este in plina dezvoltare, in timp ce misiunile din Timor Leste
si din Sierra Leone isi reduc amploarea. In tot acest timp apar crize noi si noi acorduri de pace
trebuie semnate. Citeva dintre cele mai perIormante unitati militare ale lumii sunt deplin angajate
(in special in Irak si AIganistan), in timp ce tarile in curs de dezvoltare principalii 10
contributori la operatiunile ONU de mentinere a pacii au resurse limitate.
In iulie 2004, DPKO avea in administrare 17 operatiuni in intreaga lume (16 de mentinere a pacii
si una politica, inclusiv cele din Coasta de Fildes, Burundi si Haiti) si prospecta terenul pentru
cel putin inca o misiune (cea din Sudan). Drept consecinta, numarul celor angajati in astIel de
misiuni a crescut in citeva luni ale anului 2004 de la 51 000 (la inceputul anului) pina la
aproximativ 78 000, la care se adaugau 25 000 de militari, 2500 de politisti si 1500 de
%

observatori militari. Ar Ii nevoie de aproape 42 de oIicialitati de rang inalt (civili, militari si
politisti) pentru a conduce misiunile in teren, alaturi de 6 500 de personal civil (in plus Iata de cei
9 700 care deja lucreaza in teatrele de operatiuni). Toti acesti oameni au nevoie de resurse
materiale (vehicule, birouri, echipament de comunicare), iar bugetul DPKO aproape s-ar dubla
intrucit misiunile suplimentare necesita 2,38 miliarde de dolari in plus Iata de bugetul precedent
(2.65 miliarde de dolari pentru 2004-2005).
Cresterea numarului si dimensiunilor misiunilor din AIrica este impresionanta si ar putea Ii un
semnal ca in deceniul urmator conIlictele majore de pe continent s-ar putea termina. In prezent,
sunt Iunctionale sapte misiuni in AIrica, cea din Sudan Iiind planiIicata sa dureze inca un an. In
plus, Somalia ar putea solicita o noua misiune, intrucit sunt semne ca se va ajunge la un acord de
pace.

actori cbeie
Pentru ca o misiune, indiIerent de locatie, sa poate Ii indeplinita cu succes este necesar ca o suma
de cerinte universal valabile sa Iie atinse. Inainte de a recomanda tratamentul ,operatiune de
mentinere a pacii, comunitatea internationala trebuie sa puna corect diagnosticul unei probleme:
trebuie sa existe ,pace pentru ca aceasta sa poata Ii ,mentinuta, toate partile implicate Iiind
dornice ce inceteze lupta si sa accepte rolul ONU in rezolvarea disputei. Membrii Consiliului de
Securitate trebuie sa cada de acord asupra unui mandat clar si realist, mentionind si rezultatul
dorit. In plus, trupele trebuie desIasurate intr-un interval precis.
Comunitatea internationala trebuie sa Iie pregatita sa tina pasul cu noile cerinte. Este esential ca
statele membre sa ajunga la un numitor comun si sa sustina Organizatia Natiunilor Unite din
toate punctele de vedere: politic, Iinanciar si operational, astIel incit ONU sa Iie o sursa de pace
credibila. Procesul de pace insa necesita timp; la Iel si construirea institutiilor, ca si reconstructia
unei tari. Iar trupele de mentinere a pacii trebuie sa-si indeplineasca mandatul cu proIesionalism,
competenta si integritate.
Personal: Principala problema ramine gasirea personalului (mai ales din tarile nordice) pentru
misiunile de mentinere a pacii. Totusi, problema cea mai mare este ca specialistii sa
indeplineasca cerintele necesare recrutarii, mai ales ca este nevoie de mii de politisti militari si de
angajati civili cu experienta in justitie, administratie publica, dezvoltare economica sau in alte
domenii. Misiunile ONU trebuie sa asigure si sprijin in domenii precum transport aerian tactic,
spitale de campanie sau controlul miscarii operatiunilor, resursele necesare Iiind adesea Iurnizate
de statele membre.
In situatia ideala, personalul ar trebui sa Iie cunoscator de limbi straine si sa Iie la curent cu
situatia politica si culturala din tara in care urmeaza sa-si desIasoara activitatea. In plus,
personalul trebuie Iie gata sa se prezente la post in cel mai scurt timp. ONU a largit criteriile de
eligibilitate pentru politia civila, la misiuni putind participa si oIiteri pensionati. In plus, se
acorda o importanta sporita educatiei, disponibilitatii si caliIicarii celor care urmeaza a Ii
recrutati.
%

Nevoia de a restaura serviciile de baza si guvernarea: In trecut, donatorii au dat dovada de
retineri atunci cind au trebuit sa plateasca salariile Iunctionarilor sau sa achizitioneze birotica
pentru birourile locale. In prezent, insa, consensul e tot mai usor de atins atunci este nevoie de
servicii publice de baza, inclusiv cel juridic, administrativ, utilitati publice sau trecerea
societatilor post-conIlict la normalitate in cel mai scurt timp posibil.
Lege si ordine: ONU considera 'suprematia legii ca Iiind o componenta extrem de importanta
in planiIicarea unei misiuni, inregistrind progrese notabile in dezvoltarea capacitatii politienesti
si juridice care sa sprijine si sa corecteze din mers activitatile aIlate in derulare.
In societatile post-conIlict sistemul juridic (cadru legislativ, curti, judecatori, procurori,
penitenciare) trebuie sa Iie capabile sa Iunctioneze independent si corect inca de la inceput. Daca
Iortele de politie si-au pierdut credibilitatea in rindul populatiei, s-ar putea dovedi necesara
desIasurarea temporara a unor Iorte internationale sau derularea unui program de re-
proIesionalizare proIunda. Situatia ar putea necesita inIiintarea unui tribunal special care sa
judece crimelor de razboi sau inIiintarea unei comisii de reconciliere si stabilire a adevarului.
Alegeri si reinstaurarea democratiei: Unele operatiuni de mentinere a pacii au Iost mandate sa
organizeze alegeri. Totusi, alegerile nu sunt usor de organizat, iar ONU a invatat cit de
importanta este intii crearea conditiilor propice, inclusiv asigurarea unui nivel de securitate
acceptabil, un cadru legislativ si un proces de inregistrare a votantilor tranaparent, uneori chiar o
constitutie, toate acestea implicind toti actorii si obtinind acordul lor.
Securitate: Un mediu instabil anuleaza eIorturile de construire sau de mentinere a pacii.
Misiunile necesita adesea un numar mare de trupe, in special in perioada de inceput, iar prezenta
lor poate Ii un Iactor de stabilitate si securitate pina in momentul in care Iortele locale de politie
sunt pe deplin Iunctionale.
Siguranta si securitatea personalului ONU a devenit un subiect Iierbinte in interiorul
Organizatiei, mai ales dupa atacul asupra sediului ONU din Bagdad din 19 august 2003.
Evenimentul l-a determinat pe secretarul general ONU, KoIi Annan, sa revizuiasca intregul
sistem de securitate din interiorul ONU. Acesta necesita imbunatatiri permanente si necesita
sprijin permanent din partea statelor membre.

Cine decide desfasurarea operatiunilor de mentinere a pacii si cine conduce o astfel de
misiune?
Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite creaza si deIineste mandatul unei operatiuni de
mentinere a pacii. Mandatul este de Iapt descrierea obiectivelor si misiunilor de indeplinit.
Pentru a inIiinta o noua operatiune sau pentru a modiIica mandatul unei operatiuni existente,
noua dintre cei 15 membri ai Consiliului de Securitate trebuie sa voteze in Iavoarea propunerii.

Totusi, daca unul dintre cei cinci membri permanenti ai Consiliului (China, Federatia Rusa,
Franta, Marea Britanie si Statele Unite ale Americii) voteaza impotriva propunerii, aceasta este
respinsa.
Secretarul general ONU administreaza si coordoneaza misiunile si raspunde in Iata Consiliului
pentru indeplinirea mandatelor acestora. De obicei, operatiunile de amploare sunt conduse de un
Reprezentant Special al secretarului General, iar Departamentul ONU pentru operatiunile de
mentinere a pacii (DPKO) il asista pe secretarul general in Iormularea politicilor si procedurilor,
Iacind recomandari asupra oportunitatii inIiintarea unei noi misiuni sau administrarea celor aIlate
in derulare. De asemenea, DPKO acorda sprijinul necesar si unui numar mic de misiuni politice,
cum ar Ii cea din AIganistan.
OIicialitatile militare de rang inalt, militarii angajati si obervatorii militari aIlati sub mandatul
unei misiuni ONU sunt angajati direct de catre Natiunile Unite (de obicei, sunt detasati de la
Iortele armate nationale). Trupele de mentinere a pacii, cunoscute sub denumirea de ,casti
albastre, participa la operatiuni in conditii strict stabilite cu guvernele tarilor pe care le
reprezinta si isi desIasoara activitatea sub autoritatea acestor guverne. Atit trupele, cit si
comandantii acestora, se deplaseaza in teatrul de operatiuni ca si contingente nationale, raportind
din punct de vedere operational Comandantului Fortelor si, prin acesta, Reprezentantului Special
al Secretarului General ONU.
Guvernele detin autoritatea de a trimite sau a retrage trupele de mentinere a pacii cu care s-au
angajat in operatiune, avind in plus responsabilitatea de a le plati salariile si raspunderea in
aspecte disciplinare sau de personal.
OIiterii de politie civila sunt tot o contributie a statelor membre si isi desIasoara activitatea dupa
principiile observatorilor militari experti in misiune, platiti de Natiunile Unite.
Consiliul de Securitate poate decide ca operatiunile de mentinere a pacii sa Iie administrate si de
alte organisme, insa trupele respective nu se aIla sub mandat ONU. In 1999, de exemplu, atunci
cind s-au incheiat campania de bombardamente a NATO, Consiliul de Securitate a autorizat
NATO sa mentina pacea in Kosovo. In acelasi timp, Consiliul a inIiintat Misiunea Interimara de
Administrare a provinciei Kosovo (UNMIK) o operatiune de mentinere a pacii -, mandatind-o
sa administreze teritoriul respectiv, sa asigure respectarea legii si a ordinii publice si sa creeze
institutii democratice pentru auto-guvernare, inclusiv o politie civila eIicienta. In acelasi an,
Consiliul de Securitate autoriza o Iorta internationala (sub comanda Australiei) sa restaureze
pacea in Timorul de Est, cunoscut astazi ca si Timor Leste. Forta internationala a Iost inlocuita
un an mai tirziu de o operatiune ONU de mentinere a pacii. In 2001, Consiliul autoriza o coalitie
internationala sa mentina prezenta militara in AIganistan, dar in acelasi timp inIiinta o misiune
politica menita sa sprijine guvernul de tranzitie.

IV.Organizatia Natiunilor Unite in Romania
Prin intermediul programelor si Iondurilor Natiunilor Unite, Romania beneIiciaza de un volum
important de asistenta tehnica si Iinanciara in sectoare de interes pentru tara: protectia mediului,
demograIie, drepturile omului, sanatate, agricultura, industrie, consolidarea institutiilor
democratice, etc. Valoarea acestor proiecte este substantial mai mare decat obligatiile Iinanciare
pe care Romania le are Iata de institutiile din Sistemul ONU.
O sistenta financiara oferita de catre Sistemul ONU este atent armoni:ata cu strategiile si
programele nationale ale Romaniei pentru a asigura un raspuns eficient la prioritatile de
de:voltare ale Romaniei.
O Sistemul ONU din Romania raspunde cererilor guvernamentale de asistenta in
formularea si implementarea strategiilor nationale.
O Natiunile Unite isi pun la dispo:itia guvernului experienta si capacitatea de anali:a pe
ba:a carora propun si incurafea:a implementarea unor politici publice importante ale
guvernului.

ONU este repre:entata in Romania de 11 fonduri, programe si agentii speciali:ate, fiecare cu
propriile responsabilitati, dar toate colaborind pentru a re:olva o mare varietate de probleme.
V.Documente fundamentale ale Organizatiei
Natiunilor Unite
1.Carta Natiunilor Unite
Nota introductiv:
CarLa naLlunllor unlLe a fosL semnaLa la San lranclsco la 26 lunle 1943 la inchelerea ConferlnLel
naLlunllor unlLe penLru CrganlzaLla lnLernaLlonala sl a lnLraL in vlgoare la 24 ocLombrle 1943 SLaLuLul
CurLll lnLernaLlonale de !usLlLle face parLe lnLegranLa dln CarLa AmendamenLele la ArLlcolele 23 27 sl 61
ale CarLel au fosL adopLaLe de Adunarea Cenerala la 17 decembrle 1963 sl au lnLraL in vlgoare la 31
augusL 1963 un alL amendamenL la ArLlcolul 61 a fosL adopLaL de Adunarea Cenerala la 20 decembrle
1971 sl a lnLraL in vlgoare la 24 sepLembrle 1973 AmendamenLul la ArLlcolul 109 adopLaL de Adunarea
Cenerala la 20 decembrle 1963 a lnLraL in vlgoare la 12 lunle 1968

AmendamenLul la ArLlcolul 23 sporesLe de la unsprezece la clnclsprezece numarul membrllor Conslllulul
de SecurlLaLe AmendamenLul la ArLlcolul 27 dlspune ca hoLarrlle Conslllulul de SecurlLaLe in probleme
de procedura sa fle luaLe cu voLul aflrmaLlv a noua membrl (anLerlor sapLe) lar hoLarrlle sale asupra
orlcaror alLe chesLlunl sa fle luaLe cu voLul aflrmaLlv a noua membrl (anLerlor sapLe) cuprlnznd sl
voLurlle concordanLe ale celor clncl membrl permanenLl al Conslllulul

AmendamenLul la ArLlcolul 61 care a lnLraL in vlgoare la 31 augusL 1963 sporesLe de la opLsprezece la
douazecl sl sapLe numarul membrllor Conslllulul Lconomlc sl Soclal urmaLorul amendamenL la acesL
arLlcol care a lnLraL in vlgoare la 24 sepLembrle 1973 sporesLe de la douazecl sl sapLe la clnclzecl sl
paLru numarul membrllor Conslllulul

AmendamenLul la ArLlcolul 109 care prlvesLe paragraful 1 al arLlcolulul prevede ca o conferlnLa
generala a Membrllor naLlunllor unlLe avnd drepL scop revlzulrea CarLel va puLea fl reunlLa la locul sl
daLa care vor fl flxaLe prln voLul a doua Lrelml dln membrll Adunarll Cenerale sl prln voLul orlcaror noua
(anLerlor sapLe) membrl al Conslllulul de SecurlLaLe

aragraful 3 al ArLlcolulul 109 poLrlvlL carula Adunarea Cenerala Lrebula la cea de a zecea seslune
ordlnara sa examlneze chesLlunea convocarll unel conferlnLe de revlzulre a CarLel a fosL pasLraLa in
forma sa orlglnala desl menLloneaza un voL al orlcaror sapLe membrl al Conslllulul de SecurlLaLe
inLrucL Adunarea Cenerala sl Conslllul de SecurlLaLe au daL urmare dlspozlLlel acesLul paragraf la cea de
a zecea seslune ordlnara a Adunarll Cenerale in 1933

Carta Natiunilor Unite
Noi, Popoarele Natiunilor Unite, hotarte sa izbavim generatiile viitoare ale Ilagelului
razboiului care, de doua ori n cursul unei vieti de om, a provocat omenirii suIerinte de nespus, sa
ne reaIirmam credinta n drepturile Iundamentale ale omului, n demnitatea si valoarea persoanei
umane, n egalitatea n drepturi a barbatilor si a Iemeilor, precum si a natiunilor mari si mici, sa
cream conditiile necesare mentinerii justitiei si respectarii obligatiunilor decurgnd din tratate si
alte izvoare ale dreptului international, sa promovam progresul social si conditii mai bune de trai
ntr-o mai mare libertate, Si n aceste scopuri sa practicam toleranta si sa traim n pace unul cu
celalalt, ca buni vecini,
sa ne unim Iortele pentru mentinerea pacii si securitatii internationale, sa acceptam principii si sa
instituim metode care sa garanteze ca Iorta armata nu va Ii Iolosita dect n interesul comun,
sa Iolosim institutiile internationale pentru promovarea progresului economic si social al tuturor
popoarelor, Am hotart sa ne unim eforturile pentru nfaptuirea acestor obiective
Drept urmare, guvernele noastre, prin reprezentantii lor, reuniti n orasul San Francisco si avnd
depline puteri, recunoscute ca valabile si date n Iorma cuvenita, au adoptat prezenta Carta a
Natiunilor Unite si nIiinteaza prin aceasta o organizatie internationala care se va numi Natiunile
Unite.

Cap|to|u| I
Scopur| s| r|nc|p||
ArLlcolul 1
Scopurile Natiunilor Unite sunt urmatoarele:
1 sa menLlna pacea sl securlLaLea lnLernaLlonala sl in acesL scop sa la masurl colecLlve eflcace
penLru prevenlrea sl inlaLurarea amenlnLarllor impoLrlva pacll sl penLru reprlmarea orlcaror acLe
de agreslune sau alLor incalcarl ale pacll sl sa infapLulasca prln ml[loace pasnlce sl in
conformlLaLe cu prlnclpllle [usLlLlel sl drepLulul lnLernaLlonal aplanarea orl rezolvarea
dlferendelor sau slLuaLlllor cu caracLer lnLernaLlonal care ar puLea duce la o incalcare a pacll
2 sa dezvolLe relaLll prleLenesLl inLre naLlunl inLemelaLe pe respecLarea prlnclplulul egallLaLll in
drepLurl a popoarelor sl drepLulul lor de a dlspune de ele insele sl sa la orlcare alLe masurl
poLrlvlLe penLru consolldarea pacll mondlale
3 sa reallzeze cooperarea lnLernaLlonala in revolvarea problemelor lnLernaLlonale cu caracLer
economlc soclal culLural sau umanlLar in promovarea sl incura[area respecLarll drepLurllor
omulul sl a llberLaLllor fundamenLale penLru LoLl fara deoseblre de rasa sex llmba sau rellgle
4 sa fle un cenLru in care sa se armonlzeze eforLurlle naLlunllor caLre aLlngerea acesLor scopurl
comune
ArLlcolul 2
n urmarirea scopurilor enuntate n Articolul 1, Organizatia Natiunilor Unite si Membrii sai
trebuie sa actioneze n conIormitate cu urmatoarele Principii:
1 CrganlzaLla esLe inLemelaLa pe prlnclplul egallLaLll suverane a LuLuror Membrllor el
2 1oLl Membrll CrganlzaLlel spre a aslgura LuLuror drepLurlle sl avanLa[ele ce decurg dln callLaLea
lor de Membru Lrebule saLl indepllneasca cu bunacredlnLa ogllbaLllle asumaLe poLrlvlL
prezenLel CarLe
3 1oLl Membrll CrganlzaLlel vor rezolva dlferendele lor lnLernaLlonale prln ml[loace pasnlce in asa
fel incL pacea sl securlLaLea lnLernaLlonala precum sl [usLlLla sa nu fle puse in prlme[dle
4 1oLl Membrll CrganlzaLlel se vor abLlne in relaLllle lor lnLernaLlonale de a recurge la
amenlnLarea cu forLa sau la foloslrea el fle impoLrlva lnLegrlLaLll LerlLorlale orl lndependenLel
pollLlce a vreunul sLaL fle in orlce alL mod lncompaLlvll cu scopurlle naLlunllor unlLe
3 1oLl Membrll naLlunllor unlLe vor da acesLela inLreg a[uLorul in orlce acLlune inLreprlnsa de ea in
conformlLaLe cu prevederlle prezenLel CarLe sl se vor abLlne de a da a[uLor vreunul sLaL
impoLrlva carula CrganlzaLla inLreprlnde o acLlune prevenLlva sau de consLrngere
6 CrganlzaLla va aslgura ca SLaLele care nu sunL Membre ale naLlunllor unlLe sa acLloneze in
conformlLaLe cu acesLe prlnclpll in masura necesara menLlnerll pacll sl securlLaLll lnLernaLlonale
7 nlcl o dlspozlLle dln prezenLa CarLa nu va auLorlza naLlunlle unlLe sa lnLervlna in chesLlunl care
aparLln esenLlal compeLenLel lnLerne a unul SLaL sl nlcl nu va obllga pe Membrll sal sa supuna
asemenea chesLlunl spre rezolvare pe baza prevederllor prezenLel CarLe acesL prlnclplu nu va
aduce insa inLru nlmlc aLlngere apllcarll masurllor de consLrngere prevazuLe in CaplLolul vll

Cap|to|u| II
Membr|
ArLlcolul 3
Sunt Membri originari ai Organizatiei Natiunilor Unite Statele care, participnd la ConIerinta
Natiunilor Unite de la San Francisco pentru Organizatia Internationala sau semnnd mai nainte
Declaratia Natiunilor Unite din 1 ianuarie 1942, semneaza prezenta Carta si o ratiIica n
conIormitate cu Articolul 110.
ArLlcolul 4
1 oL devenl Membrl al naLlunllor unlLe LoaLe celelalLe SLaLe lublLoare de pace care accepLa
obllgaLllle dln prezenLa CarLa sl care dupa apreclerea CrganlzaLlel sunL capablle sl dlspuse sa le
indepllneasca
2 AdmlLerea ca Membru al naLlunllor unlLe a orlcarul SLaL care indepllnesLe acesLe condlLll se va
face prlnLro hoLarre a Adunarll Cenerale la recomandarea Conslllulul de SecurlLaLe
ArLlcolul 3
Un Membru al Natiunilor Unite mpotriva caruia Consiliul de Securitate a ntreprins o actiune
preventiva sau de constrngere poate Ii suspendat de catre Adunarea Generala, la recomandarea
Consiliului de Securitate, din exercitiul drepturilor si privilegiilor decurgnd din calitatea de
Membru. Exercitiul acestor drepturi si privilegii poate Ii restabilit de Consiliul de Securitate.
ArLlcolul 6
Un Membru al Natiunilor Unite care ncalca n mod persistent principiile cuprinse n prezenta
Carta poate Ii exclus din Organizatie de Adunarea Generala, la recomandarea Consiliului de
Securitate.
Cap|to|u| III
Crgane
ArLlcolul 7
1 Se infllnLeaza ca organe prlnclpale ale CrganlzaLlel naLlunllor unlLe o Adunare Cenerala un
Conslllu de SecurlLaLe un Conslllu Lconomlc sl Soclal un Conslllul de 1uLela o CurLe
lnLernaLlonala de !usLlLle sl un SerceLarlaL
2 Crganele subsldlare care sar inLrevedea necesare vor puLea fl infllnLaLe in conformlLaLe cu
prezenLa CarLa

ArLlcolul 8
Natiunile Unite nu vor impune nici o restrictie participarii, n conditii egale, a barbatilor si
Iemeilor la orice Iunctie din cadrul organelor ei principale si subsidiare.
Cap|to|u| IV
Adunarea Genera|a


Competenta
ArLlcolul 9
1 Adunarea Cenerala va fl alcaLulLa dln LoLl Membrll naLlunllor unlLe
2 llecare Membru va avea cel mulL clncl reprezenLanLl in Adunarea Cenerala
unctii si puteri
ArLlcolul 10
Adunarea Generala poate discuta orice chestiuni sau cauze care intra n cadrul prezentei Carte
sau care se reIera la puterile si Iunctiile vreunuia din organele prevazute n prezenta Carta si, sub
rezerva dispozitiilor Articolului 12, poate Iace recomandari Membrilor Natiunilor Unite sau
Consiliului de Securitate, ori Membrilor Organizatiei si Consiliului de Securitate n oricare
asemenea chestiuni sau cauze.
ArLlcolul 11
1 Adunarea Cenerala poaLe examlna prlnclpllle generale de cooperare penLru menLlnerea pacll sl
securlLaLll lnLernaLlonale lncluslv prlnclpllle care guverneaza dezarmarea sl reglemenLarea
inarmarllor sl poaLe face recomandarl cu prlvlre la asemenea prlnclpll fle Membrllor
CrganlzaLlel naLlunllor unlLe fle Conslllulul de SecurlLaLe fle Membrllor CrganlzaLlel sl
Conslllulul de SecurlLaLe
2 Adunarea Cenerala poaLe dlscuLa orlce probleme prlvlLoare la menLlnerea pacll sl securlLaLll
lnLernaLlonale care il vor fl supuse de caLre orlcare Membru al naLlunllor unlLe sau de caLre
Conslllul de SecurlLaLe orl in conformlLaLe cu ArLlcolul 33 paragraful 2 de caLre un SLaL care nu
esLe Membru al naLlunllor unlLe sl sub rezerva dlspozlLlllor ArLlcolulul 12 poaLe face
recomandarl in prlvlnLa orlcarel asemenea problemele fle SLaLulul sau SLaLelor lnLeresaLe fle
Conslllulul de SecurlLaLe fle SLaLelor sl Conslllulul de SecurlLaLe Crlce asemenea problema care
reclama sa se inLreprlnda o acLlune va fl deferlLa de Adunarea Cenerala Conslllulul de SecurlLaLe
inalnLe sau dupa dlscuLarea el
3 Adunarea Cenerala poaLe aLrage aLenLla Conslllulul de SecurlLaLe asupra slLuaLlllor care ar puLea
pune in prlme[dle pacea sl securlLaLea lnLernaLlonala
4 uLerlle Adunarll Cenerale prevazuLe in acesL ArLlcol nu llmlLeaza domenlul general de apllcare
al ArLlcolulul 10

ArLlcolul 12
1 CL Llmp Conslllul de SecurlLaLe exerclLa in prlvlnLa unul dlferend sau a unel slLuaLll funcLllle
care il sunL aLrlbulLe prln prezenLa CarLa Adunarea Cenerala nu va face nlcl o recomandare cu
prlvlre la acel dlferend sau slLuaLle decL daca Conslllul de SecurlLaLe il cere aceasLa
2 SecreLarul general cu asenLlmenLul Conslllulul de SecurlLaLe va aduce la cunosLlnLa Adunarll
Cenerale la flecare seslune LoaLe problemele referlLoare la menLlnerea pacll sl securlLaLll
lnLernaLlonale de care se ocupa Conslllul de SecurlLaLe de asemenea el va insLllnLa Adunarea
Cenerala lar daca Adunarea Cenerala nu esLe in seslune pe Membrll naLlunllor unlLe de indaLa
ce Conslllul de SecurlLaLe inceLeaza a se mal ocupa de acele probleme
ArLlcolul 13
1 Adunarea Cenerala va lnlLla sLudll sl va face recomandarl in scopul
a de a promova cooperarea lnLernaLlonala in domenlul pollLlc sl de a incura[a dezvolLarea
progreslva a drepLulul lnLernaLlonal sl codlflcarea lul
b de a promova cooperarea lnLernaLlonala in domenllle economlc soclal culLural al
invaLamnLulul sl sanaLaLll sl de a sprl[lnl infapLulrea drepLurllor omulul sl llberLaLllor
fundamenLale penLru LoLl fara deoseblre de rasa sex llmba sau rellgle
2 CelelalLe raspunderl funcLll sl puLerl ale Adunarll Cenerale referlLoare la problemele
menLlonaLe in paragraful 1 b de mal sus sunL enunLaLe in CaplLolele lx sl x
ArLlcolul 14
Sub rezerva dispozitiilor Articolului 12, Adunarea Generala poate recomanda masuri pentru
aplanarea pasnica a oricarei situatii, indiIerent de origine, pe care o considera de natura a dauna
bunastarii generale sau relatiilor prietenesti ntre natiuni, inclusiv a situatiilor rezultnd dintr-o
ncalcare a dispozitiilor prezentei Carte, care enunta Scopurile si Principiile Natiunilor Unite.
ArLlcolul 13
1 Adunarea Cenerala va prlml sl examlna rapoarLe anuale sl speclale ale Conslllulul de SecurlLaLe
acesLe rapoarLe vor cuprlnde o dare de seama asupra masurllor pe care Conslllul de SecurlLaLe
lea hoLarL sau lea luaL penLru menLlnerea pacll sl securlLaLll lnLernaLlonale
2 Adunarea Cenerala va prlml sl examlna rapoarLele celorlalLe organe ale naLlunllor unlLe
ArLlcolul 16
Adunarea Generala va ndeplini n privinta sistemului international de tutela Iunctiile care-i sunt
atribuite prin Capitolele XII si XIII, inclusiv aprobarea acordurilor de tutela reIeritoare la
teritoriile care nu sunt desemnate drept zone strategice.
ArLlcolul 17
1 Adunarea Cenerala va examlna sl aproba bugeLul CrganlzaLlel

2 ChelLulellle CrganlzaLlel sunL suporLaLe de Membrl poLrlvlL reparLlzarll sLablllLe de Adunarea
Cenerala
3 Adunarea Cenerala va examlna sl aproba orlce acordurl flnanclare sl bugeLare inchelaLe cu
lnsLlLuLllle speclallzaLe la care se refera ArLlcolul 37 sl va examlna bugeLele admlnlsLraLlve ale
acesLor lnsLlLuLll spre a le face recomandarl
otare
ArLlcolul 18
1 llecare membru al Adunarll Cenerale dlspune de un voL
2 PoLarrlle Adunarll Cenerale in probleme lmporLanLe vor fl adopLaLe cu ma[orlLaLea de doua
Lrelml a membrllor prezenLl sl voLanLl vor fl conslderaLe probleme lmporLanLe recomandarlle
cu prlvlre la menLlnerea pacll sl securlLaLll lnLernaLlonale alegerea membrllor nepermanenLl al
Conslllulul de SecurlLaLe alegerea membrllor Conslllulul Lconomlc sl Soclal alegerea membrllor
Conslllulul de 1uLela in conformlLaLe cu paragraful 1 c al ArLlcolulul 86 admlLerea de nol
Membrl in CrganlzaLle suspendarea drepLurllor sl prlvlleglllor Membrllor excluderea de
Membrl problemele referlLoare la funcLlonarea slsLemulul de LuLela sl problemele bugeLare
3 PoLarrlle prlvlnd alLe probleme lncluslv sLablllrea unor nol caLegorll de probleme asupra
cacora sa se declda cu o ma[orlLaLe de doua Lrelml se vor adopLa cu ma[orlLaLea membrllor
prezenLl sl voLanLl
ArLlcolul 19
Un Membru al Natiunilor Unite care este n ntrziere cu plata contributiilor sale Iinanciare catre
Organizatie nu va putea participa la vot n Adunarea Generala daca totalul arieratelor egaleaza
sau depaseste contributia datorata de el pentru ultimii doi ani mpliniti. Adunarea Generala poate
totusi permite acestui Membru sa ia parte la vot n cazul n care constata ca neplata se datoreaza
unor mprejurari independente de voita lui.
rocedura
ArLlcolul 20
Adunarea Generala se va ntruni n sesiuni anuale ordinare si, cnd mprejurarile o cer, n sesiune
extraordinare. Sesiunile extraordinare vor Ii convocate de Secretarul General la cererea
Consiliului de Securitate sau a majoritatii Membrilor Natiunilor Unite.
ArLlcolul 21
Adunarea Generala va stabili propriile sale reguli de procedura. Ea si va desemna Presedintele
pentru Iiecare sesiune.
ArLlcolul 22
Adunarea Generala poate nIiinta organele subsidiare pe care le socoteste necesare pentru
ndeplinirea Iunctiilor sale.
%


Cap|to|u| V
Cons|||u| de Secur|tate

Componenta
ArLlcolul 23
1 Conslllul de SecurlLaLe va fl alcaLulL dln clnclsprezece membrl al naLlunllor unlLe 8epubllca
Chlna lranLa unlunea 8epubllcllor SovleLlce SoclallsLe 8egaLul unlL al Marll 8rlLanll sl al
lrlandel de nord sl SLaLele unlLe ale Amerlcll vor fl membrl permanenLl al Conslllulul de
SecurlLaLe Adunarea Cenerala va alege alLl zece membrl nepermanenLl al Conslllulul de
SecurlLaLe Llnnd seama in prlmul rnd de conLrlbuLla Membrllor naLlunllor unlLe la menLlnerea
pacll sl securlLaLll lnLernaLlonale sl la infapLulrea celorlalLe scopurl ale CrganlzaLlel sl de
asemenea de o reparLlLle geograflca echlLablla
2 Membrll nepermanenLl al Conslllulul de SecurlLaLe vor fl alesl pe o perloada de dol anl La prlma
alegere de membrl nepermanenLl dupa sporlrea numarulul de membrl al Conslllulul de
SecurlLaLe de la unsprezece la clnclsprezece dol dlnLre cel paLru membrl adaugaLl vor fl alesl pe
o perloada de un an Membrll al caror mandaL explra nu vor puLea fl realesl lmedlaL
3 llecare membru al Conslllulul de SecurlLaLe va avea un reprezenLanL in Conslllu
unctii si puteri
ArLlcolul 24
1 Spre a aslgura acLlunea raplda sl eflcace a CrganlzaLlel Membrll sal confera Conslllulul de
SecurlLaLe raspunderea prlnclpala penLru menLlnerea pacll sl securlLaLll lnLernaLlonale sl
recunosc ca indepllnlndusl indaLorlrlle lmpuse de aceasLa raspundere Conslllul de SecurlLaLe
acLloneaza in numele lor
2 ln indepllnlrea acesLor indaLorlrl Conslllul de SecurlLaLe va acLlona in conformlLaLe cu Scopurlle
sl rlnclpllle naLlunllor unlLe uLerlle speclflce acordaLe Conslllulul de SecurlLaLe penLru
indepllnlrea acesLor indaLorlrl sunL deflnlLe in CaplLolele vl vll vlll sl xll
3 Conslllul de SecurlLaLe va supune spre examlnare Adunarll Cenerale rapoarLe anuale sl cnd va
fl necesar rapoarLe speclale
ArLlcolul 23
Membrii Natiunilor Unite sunt de acord sa accepte si sa execute hotarrile Consiliului de
Securitate, n conIormitate cu prezenta Carta.
ArLlcolul 26
n scopul de a promova stabilirea si mentinerea pacii si securitatii internationale, Iara a Iolosi
pentru narmari dect un minimum din resursele umane si economice ale lumii, Consiliul de
%

Securitate are sarcina de a elabora, cu ajutorul Comitetului de Stat-Major, prevazut n Articolul
47, planuri care vor Ii supuse Membrilor Natiunilor Unite n vederea stabilirii unui sistem de
reglementare a narmarilor.
otare
ArLlcolul 27
1 llecare membru al Conslllulul de SecurlLaLe va dlspune de un voL
2 PoLarrlle Conslllulul de SecurlLaLe in probleme de procedura vor fl adopLaLe cu voLul aflrmaLlv a
noua membrl
3 PoLarrlle Conslllulul de SecurlLaLe in LoaLe celelalLe probleme vor fl adopLaLe cu voLul aflrmaLlv
a noua membrl cuprlnznd sl voLurlle concordanLe ale LuLuror membrllor permanenLl cu
condlLla ca in cazul hoLarrllor care se adopLa in Lemelul CaplLolulul vl sl al ArLlcolulul 32
paragraful 3 o parLe la un dlferend sa se abLlna de la voLare
rocedura
ArLlcolul 28
1 Conslllul de SecurlLaLe va fl asLfel organlzaL incL sasl poaLa exerclLa funcLllle dara inLrerupere
ln acesL scop flecare membru al Conslllulul de SecurlLaLe Lrebule sa alba orlcnd un
reprezenLanL la Sedlul CrganlzaLlel
2 Conslllul de SecurlLaLe va Llne sedlnLe perlodlce la care flecare dlnLre membrl sal poaLe daca
doresLe sa fle reprezenLaL de un membru al guvernulul sau orl de un alL reprezenLanL speclal
desemnaL
3 Conslllul de SecurlLaLe poaLe Llne sedlnLe in alLe locurl decL Sedlul CrganlzaLlel pe care le
socoLesLe cele mal lndlcaLe penLru al inlesnl lucrarlle
ArLlcolul 29
Consiliul de Securitate poate nIiinta organele subsidiare pe care le considera necesare pentru
ndeplinirea Iunctiilor sale.
ArLlcolul 30
Consiliul de Securitate va stabili propriile sale reguli de procedura, inclusiv modul de desemnare
a Presedintelui sau.
ArLlcolul 31
Orice Membru al Natiunilor Unite care nu este membru al Consiliului de Securitate poate
participa, Iara drept de vot, la discutarea oricarei probleme supuse Consiliului de Securitate, ori
de cte ori acesta considera ca interesele acelui Membru sunt aIectate n mod special.

ArLlcolul 32
Orice Membru al Natiunilor Unite care nu este membru al Consiliului de Securitate sau orice
Stat care nu este Membru al Natiunilor Unite, daca este parte ntr-un diIerend examinat de
Consiliul de Securitate, va Ii invitat sa participe, Iara drept de vot, la discutiile cu privire la acel
diIerend. Consiliul de Securitate va determina conditiile pe care le considera juste pentru
participarea unui Stat care nu este Membru al Natiunilor Unite.
Cap|to|u| VI
kevo|zarea pasn|ca a d|ferende|or
ArLlcolul 33
1 arLlle la orlce dlferend a carul prelunglre ar puLea pune in prlme[dle menLlnerea pacll sl
securlLaLll lnLernaLlonale Lrebule sa cauLe sal rezolve inalnLe de LoaLe prln LraLaLlve ancheLa
medlaLle conclllere arblLra[ pe care [udlclara recurgere la organlzaLll sau acordurl reglonale
sau prln alLe ml[loace pasnlce la alegerea lor
2 Conslllul de SecurlLaLe cnd socoLesLe necesar lnvlLa parLlle sasl rezolve dlferendul prln
asemenea ml[loace
ArLlcolul 34
Consiliul de Securitate poate ancheta orice diIerend sau orice situatie care ar putea duce la
Irictiuni internationale sau ar putea da nastere unui diIerend, n scopul de a stabili daca
prelungirea diIerendului sau situatiei ar putea pune n primejdie mentinerea pacii si securitatii
internationale.
ArLlcolul 33
1 Crlce Membru al naLlunllor unlLe poaLe aLrage aLenLla Conslllulul de SecurlLaLe sau Adunarll
Cenerale asupra orlcarul dlferend sau slLuaLll de naLura celor menLlonaLe in ArLlcolul 34
2 un SLaL care nu esLe membru al naLlunllor unlLe poaLe aLrage aLenLla Conslllulul de SecurlLaLe
sau Adunarll Cenerale asupra orlcarul dlferend la care esLe parLe daca accepLa in prealabll in
prlvlnLa acelul dlferend obllgaLllle de rezolvare pasnlca prevazuLe in prezenLa CarLa
3 AcLlunlle inLreprlnse de Adunarea Cenerala in chesLlunlle asupra carora l se aLrage aLenLla in
Lemelul ArLlcolulul de faLa vor fl supuse dlspozlLlllor ArLlcolelor 11 sl 12
ArLlcolul 36
1 Conslllul de SecurlLaLe poaLe in orlce sLadlu al unul dlferend de naLura celor menLlonaLe in
ArLlcolul 33 orl al unel slLuaLll slmllare sa recomande procedurlle sau meLodele de aplanare
corespunzaLoare
2 Conslllul de SecurlLaLe va lua in conslderare orlce procedurl de rezolvare a dlferendulul adopLaLe
de parLl

3 lacnd recomandarl in Lemelul prezenLulul ArLlcol Conslllul de SecurlLaLe va Llne seama sl de
fapLul ca in regula generala dlferendele de ordln [urldlc Lrebule sa fle supuse de parLl CurLll
lnLernaLlonale de !usLlLle in conformlLaLe cu dlspozlLllle SLaLuLulul CurLll
ArLlcolul 37
1 ln cazul in care parLlle la un dlferend de naLura celor menLlonaLe in ArLlcolul 33 nu reusesc sal
rezolve prln ml[loacele lndlcaLe in acel ArLlcol ele il vor supune Conslllulul de SecurlLaLe
2 ln cazul in care Conslllul de SecurlLaLe socoLesLe ca prelunglrea dlferendulul ar puLea in fapL sa
puna in prlme[dle menLlnerea pacll sl securlLaLll lnLernaLlonale el va hoLari daca Lrebule sa
acLloneze in Lemelul ArLlcolulul 36 sau sa recomande condlLllle de rezolvare pe care le va
consldera poLrlvlLe
ArLlcolul 38
Fara a se aduce atingere dispozitiilor Articolelor 33-37, Consiliul de Securitate poate, daca toate
partile la un diIerend cer aceasta, sa Iaca recomandari partilor n scopul rezolvarii pasnice a
diIerendului.
Cap|to|u| VII
Act|unea |n caz de amen|ntar| |mpotr|va pac|| de |nca|car| a|e pac|| s| de acte de agres|une
ArLlcolul 39
Consiliul de Securitate va constata existenta unei amenintari mpotriva pacii, a unei ncalcari a
pacii sau a unui act de agresiune si va Iace recomandari ori va hotar ce masuri vor Ii luate, n
conIormitate cu Articolele 41 si 42, pentru mentinerea sau restabilirea pacii si securitatii
internationale.
ArLlcolul 40
Pentru a prentmpina o agravare a situatiei, Consiliul de Securitate poate ca, nainte de a Iace
recomandari sau a hotar asupra masurilor care trebuie luate n conIormitate cu Articolul 39, sa
invite partile interesate sa se conIormeze masurilor provizorii pe care le considera necesare sau
de dorit. Asemenea masuri provizorii nu vor prejudicia ntru nimic drepturile, pretentiile sau
pozitia partilor interesate. Consiliul de Securitate va tine seama n modul cuvenit de neexecutarea
acestor masuri provizorii.
ArLlcolul 41
Consiliul de Securitate poate hotar ce masuri, care nu implica Iolosirea Iortei armate, trebuie
luate spre a se da urmare hotarrilor sale si poate cere Membrilor Natiunilor Unite sa aplice
aceste masuri. Ele pot sa cuprinda ntreruperea totala sau partiala a relatiilor economice si a
comunicatiilor Ieroviare, maritime, aeriene, postale, telegraIice, prin radio si a altor mijloace de
comunicatie, precum si ruperea relatiilor diplomatice.

ArLlcolul 42
n cazul n care Consiliul de Securitate va socoti ca masurile prevazute n Articolul 41 nu ar Ii
adecvate ori ca s-au dovedit a nu Ii adecvate, el poate ntreprinde, cu Iortele aeriene, navale sau
terestre, orice actiune pe care o considera necesara pentru mentinerea sau restabilirea pacii si
securitatii internationale. Aceasta actiune poate cuprinde demonstratii, masuri de blocada si alte
operatiuni executate de Iorte aeriene, maritime sau terestre ale Membrilor Natiunilor Unite.
ArLlcolul 43
1 1oLl Membrll naLlunllor unlLe spre a conLrlbul la menLlnerea pacll sl securlLaLll lnLernaLlonale
se obllga sa puna la dlspozlLla Conslllulul de SecurlLaLe la cererea sa sl in conformlLaLe cu un
acord sau acordurl speclale forLele armaLe aslsLenLa sl inlesnlrlle lncluslv drepLul de Lrecere
necesarepenLru menLlnerea pacll sl securlLaLll lnLernaLlonale
2 Acordul sau acordurlle menLlonaLe mal sus vor sLablll efecLlvele sl naLura acesLor forLe gradul
lor de pregaLlre sl amplasarea lor generala precum sl naLura inlesnlrllor sl aslsLenLel care
urmeaza sa fle acordaLe
3 Acordul sau acordurlle vor fl negoclaLe cL mal curnd poslbll la lnlLlaLlva Conslllulul de
SecurlLaLe Lle se vor inchela inLre Conslllul de SecurlLaLe sl Membrl al CrganlzaLlel sau inLre
Conslllul de SecurlLaLe sl grupurl de Membrl al CrganlzaLlel sl vor fl supuse raLlflcarll sLaLelor
semnaLare in conformlLaLe cu procedura lor consLlLuLlonala
ArLlcolul 44
Atunci cnd Consiliul de Securitate a hotart sa recurga la Iorta, el trebuie, nainte de a cere unui
Membru nereprezentat n Consiliu sa puna la dispozitie Iorte armate, n executarea obligatiilor
asumate de acesta n temeiul Articolului 43, sa invite pe acel Membru ca, daca doreste, sa
participe la luarea hotarrilor Consiliului de Securitate privind Iolosirea contingentelor de Iorte
armate ale acelui Membru.
ArLlcolul 43
Spre a permite Organizatiei sa ia masuri urgente de ordin militar, Membrii Natiunilor Unite vor
mentine contingentele nationale Iorte aeriene imediat utilizabile pentru o actiune combinata de
constrngere internationala. EIectivele si gradul de pregatire ale acestor contingente, precum si
planurile pentru actiunea lor combinata vor Ii stabilite de catre Consiliul de Securitate, cu
ajutorul Comitetului de Stat-Major, n limitele indicate prin acordul sau acordurile speciale,
mentionate n Articolul 43.
ArLlcolul 46
Planurile pentru Iolosirea Iortelor armate vor Ii stabilite de Consiliul de Securitate cu ajutorul
Comitetului de Stat-Major.

ArLlcolul 47
1 Se va infllnLa un ComlLeL de SLaLMa[or oenLru a sfaLul sl aslsLa Conslllul de SecurlLaLe in LoaLe
problemele referlLoare la ml[loacele de ordln mlllLar necesare Conslllulul de SecurlLaLe penLru
menLlnerea pacll sl securlLaLll lnLernaLlonale la foloslrea sl comanda forLelor puse la dlspozlLla
sa la reglemenLarea inarmarllor sl la evenLuala dezarmare
2 ComlLeLul de SLaLMa[or va fl alcaLulL dln Sefll SLaLelorMa[ore ale membrllor permanenLl al
Conslllulul de SecurlLaLe sau dln reprezenLanLll lor Crlce Membru al naLlunllor unlLe care nu
esLe reprezenLanL permanenL in ComlLeL va fl lnvlLaL de caLre ComlLeL sa l se asocleze cnd
parLlclparea acelul Membru la lucrarlle lul esLe necesara penLru buna indepllnlre a indaLorlrllor
ComlLeLulul
3 ComlLeLul de SLaLMa[or va raspunde sub auLorlLaLea Conslllulul de SecurlLaLe de conducerea
sLraLeglca a orlcaror forLe armaLe puse la dlspozlLla Conslllulul de SecurlLaLe roblemele prlvlnd
comanda unor asemenea forLe vor fl reglemenLaLe ulLerlor
4 Cu auLorlzaLla Conslllulul de SecurlLaLe sl dupa consulLarea cu organlzaLllle reglonale
corespunzaLoare ComlLeLul de SLaLMa[or poaLe infllnLa subcomlLeLe reglonale
ArLlcolul 48
1 Masurlle necesare execuLarll hoLarirllor Conslllulul de SecurlLaLe in scopul menLlnerll pacll sl
securlLaLll lnLernaLlonale vor fl luaLe de LoLl Membrll naLlunllor unlLe sau de unll dlnLre el dupa
cum va sLablll Conslllul de SecurlLaLe
2 AcesLe hoLarirl vor fle xecuLaLe de Membrll naLlunllor unlLe aLL dlrecL cL sl prln acLlunea lor in
cadrul organlsmelor lnLernaLlonale corespunzaLoare dln care fac parLe
ArLlcolul 49
Membrii Natiunilor Unite se vor asocia spre a-si acorda reciproc asistenta n executarea
masurilor hotarte de Consiliul de Securitate.
ArLlcolul 30
Daca Consiliul de Securitate ia masuri preventive sau de constrngere mpotriva unui Stat, orice
alt Stat, indiIerent daca este sau nu Membru al Natiunilor Unite, care ntmpina diIicultati
economice deosebite, ivite ca urmare a executarii acelor masuri, va avea dreptul sa consulte
Consiliul de Securitate cu privire la rezolvarea acelor diIicultati.
ArLlcolul 31
Nici o dispozitie din prezenta Carta nu va aduce atindere dreptului inerent de autoaparare
individuala sau colectiva n cazul n care se produce un atac armat mpotriva unui Membru al
Natiunilor Unite, pn cnd Consiliul de Securitate va Ii luat masurile necesare pentru mentinerea
paciisi securitatii internationale. Masurile luate de Membri n exercitarea acestui drept de
autoaparare vor Ii aduse imediat la cunostinta Consiliului de Securitate si nu vor aIecta n nici un
Iel puterea si ndatorirea Consiliului de Securitate, n temeiul prezentei Carte, de a ntreprinde

oricnd actiunile pe care le va socoti necesare pentru mentinerea sau restabilirea pacii si
securitatii internationale.
Cap|to|u| VIII
Acordur| reg|ona|e
ArLlcolul 32
1 nlcl o dlspozlLle dln prezenLa CarLa nu se opune exlsLenLel unor acordurl sau unor organlsme
reglonale desLlnaLe a se ocupa cu problemele prlvlnd menLlnerea pacll sl securlLaLll
lnLernaLlonale care sunL suscepLlblle de acLlunl cu caracLer reglonal cu condlLla ca asemenea
acordurl sau organlsme precum sl acLlvlLaLea lor sa fle compaLlblle cu Scopurlle sl rlnclpllle
CrganlzaLlel
2 Membrll naLlunllor unlLe care inchele asemenea acordurl sau consLlLule asemenea organlsme
Lrebule sa depuna LoaLe eforLurlle penLru rezolvarea pasnlca a dlferendelor locale prln
lnLermedlul unor asLfel de acordurl sau organlsme reglonale inalnLe de a le supune Conslllulul de
SecurlLaLe
3 Conslllul de SecurlLaLe va incura[a dezvolLarea rezolvarll pasnlce a dlferendelor locale prln
lnLermedlul acesLor acordurl sau organlsme reglonale fle dln lnlLlaLlva SLaLelor lnLeresaLe fle
dln proprla sa lnlLlaLlva
4 ArLlcolul de faLa nu aduce inLru nlmlc aLlngere apllcarll ArLlcolelor 34 sl 33
ArLlcolul 33
1 Conslllul de SecurlLaLe va folosl daca esLe cazul asemenea acordurl sau organlsme reglonale
penLru apllcarea acLlunllor de consLrngere sub auLorlLaLea sa nlcl o acLlune de consLrngere
nu va fl insa inLreprlnsa in Lemelul acesLor acordurl reglonale sau de caLre organlsmele
reglonale fara auLorlzaLla Conslllulul de SecurlLaLe sunL excepLaLe masurlle impoLrlva orlcarul
SLaL lnamlc in sensul deflnlLlel paragrafulul 2 dln ArLlcolul de faLa prevazuLe in ArLlcllul 107 sau
in acordurlle reglonale indrepLaLe impoLrlva reluarll unel pollLlcl agreslve de caLre un asemenea
SLaL pna cnd se va puLea incredlnLa CrganlzaLlel la cererea guvernelor lnLeresaLe sarclna de
a preinLmplna orlce noua agreslune dln parLea unul asemenea SLaL
2 1ermenul de SLaL lnamlc asa cum esLe foloslL in paragraful 1 dln ArLlcolul de faLa se apllca
orlcarul SLaL care in Llmpul celul deal dollea razbol mondlal a fosL lnamlcul orlcarula dlnLre
semnaLarll prezenLel CarLe
ArLlcolul 34
Consiliul de Securitate trebuie sa Iie n permanenta deplin inIormat asupra actiunilor ntreprinse
sau preconizate n temeiul acordurilor regionale sau de catre organismele regionale n scopul
mentinerii pacii si securitatii internationale.

Cap|to|u| Ik
Cooperarea econom|ca s| soc|a|a |nternat|ona|a
ArLlcolul 33
n scopul de a crea conditiile de stabilitate si bunastare necesare unor relatii pasnice si prietenesti
ntre natiuni, ntemeiate pe respectarea principiului egalitatii n drepturi a popoarelor si al
dreptului lor de a dispune de ele nsele, Natiunile Unite vor promova:
4
a rldlcarea nlvelulul de Lral depllna foloslre a forLel de munca sl condlLll de progres sl
dezvolLare economlca sl soclala
b rezolvarea problemelor lnLernaLlonale in domenllle economlc soclal al sanaLaLll sl al
alLor probleme conexe cooperarea lnLernaLlonala in domenllle culLurll sl
invaLamnLulul
c respecLarea unlversala sl efecLlva a drepLurllor omulul sl llberLaLllor fundamenLale
penLru LoLl fara deoseblre de rasa sex llmba sau rellgle
ArLlcolul 36
Toti Membrii se obliga sa ntreprinda actiuni n comun si separat, n cooperare cu Organizatia,
pentru realizarea scopurilor enuntate n Articolul 55.
ArLlcolul 37
1 lferlLele lnsLlLuLll speclallzaLe infllnLaLe prln acordurl lnLerguvernamenLale sl avnd poLrlvlL
sLaLuLelor lor largl aLrlbuLll lnLernaLlonale in domenllle economlc soclal culLural al
invaLamnLulul sanaLaLll sl alLe domenll conexe vor fl puse in legaLura cu naLlunlle unlLe in
conformlLaLe cu dlspozlLllle ArLlcolulul 63
2 lnsLlLuLllle asLfel puse in legaLura cu naLlunlle unlLe sunL desemnaLe mal [os prln expresla
lnsLlLuLll speclallzaLe
ArLlcolul 38
Organizatia va Iace recomandari pentru coordonarea programelor si activitatilor institutiilor
specializate.
ArLlcolul 39
Organizatia va initia, cnd este cazul, tratative ntre statele interesate n vederea nIiintarii
oricaror noi institutii specializate necesare pentru ndeplinirea scopurilor enuntate n Articolul
55.
ArLlcolul 60

Raspunderea pentru ndeplinirea Iunctiilor Organizatiei, enuntate n Capitolul de Iata, va reveni
Adunarii Generale si, sub autoritatea Adunarii Generale, Consiliului Economic si Social, care va
avea n acest scop puterile stabilite n Capitolul X.
Cap|to|u| k
Cons|||u| Lconom|c s| Soc|a|
Componenta
ArLlcolul 61
1 Conslllul Lconomlc sl Soclal va fl alcaLulL dln clnclzecl sl paLru de Membrl al naLlunllor unlLe alesl
de Adunarea Cenerala
2 Sub rezerva dlspozlLlllor paragrafulul 3 opLsprezece membrl al Conslllulul Lconomlc sl Soclal vor
fl alesl in flecare an penLru o perloada de Lrel anl un membru al carul mandaL explra va puLea fl
reales lmedlaL
3 La prlma alegere dupa sporlrea numarulul de membrl al Conslllulul Lconomlc sl Soclal de la
douazecl sl sapLe la clnclzecl sl paLru pe lnga membrll alesl in locul celor noua membrl ale caror
mandaLe explra la sfrslLul acelul an vor fl alesl inca douazecl sl sapLe de membrl MandaLul a
noua dlnLre acesLl douazecl sl sapLe de membrl adaugaLl va explra dupa un an lar al alLor noua
membrl dupa dol anl poLrlvlL dlspozlLlllor Adunarll Cenerale
4 llecare membru al Conslllulul Lconomlc sl Soclal va avea un reprezennanL in Conslllu
unctii si puteri
ArLlcolul 62
1 Conslllul Lconomlc sl Soclal poaLe efecLua sau lnlLla sLudll sl rapoarLe prlvlnd probleme
lnLernaLlonale in domenllle economlc soclal culLural al invaLamnLulul al sanaLaLll sl in alLe
domenll conexe sl poaLe face recomandarl in prlvlnLa LuLuror acesLor probleme Adunarll
Cenerale Membrllor naLlunllor unlLe sl lnsLlLuLlllor speclallzaLe lnLeresaLe
2 Ll poaLe face recomandarl in scopul de a promova respecLarea efecLlva a drepLurllor omulul sl
llberLaLllor fundamenLale penLru LoLl
3 el poaLe oregaLl spre a fl supuse Adunarll Cenerale prolecLe de convenLll in probleme de
compeLenLa sa
4 el poaLe convoca in conformlLaLe cu regullle flxaLe de naLlunlle unlLe conferlnLe lnLernaLlonale
in probleme de compeLenLa sa
ArLlcolul 63
1 Conslllul Lconomlc sl Soclal poaLe inchela cu orlcare dlnLre lnsLlLuLllle la care se refera ArLlcolul
37 acordurl sLablllnd condlLllle in care lnsLlLuLla respecLlva va fl pusa in legaLura cu naLlunlle
unlLe AcesLe acordurl vor fl supuse aprobarll Adunarll Cenerale
2 Ll poaLe coordona acLlvlLaLea lnsLlLuLlllor speclallzaLe prln consulLarl cu ele sl prln recomandarl
adresaLe acesLor lnsLlLuLll precum sl prln recomandarl adresaLe Adunarll Cenerale sl Membrllor
naLlunllor unlLe

ArLlcolul 64
1 Conslllul Lconomlc sl Soclal poaLe lua masurlle poLrlvlLe spre a obLlne rapoarLe perlodlce dln
parLea lnsLlLuLlllor speclallzaLe Ll poaLe convenl cu Membrll naLlunllor unlLe sl cu lnsLlLuLllle
speclallzaLe spre a obLlne rapoarLe prlvlnd masurlle luaLe in execuLarea proprlllor sale
recomandarl sl a recomandarllor Adunarll Cenerale in probleme de compeLenLa Conslllulul
2 Ll poaLe comunlca Adunarll Cenerale observaLllle sale asupra acesLor raoparLe
ArLlcolul 63
Consiliul Economic si Social poate da inIormatii Consiliului de Securitate si i va da asistenta, la
cererea acestuia.
ArLlcolul 66
1 Conslllul Lconomlc sl Soclal va indepllnl in execuLarea recomandarllor Adunarll Cenerale
funcLllle care lnLra in compeLenLa sa
2 Ll poaLe cu aprobarea Adunarll Cenerale sa indepllneasca servlcllle pe care l lear cere Membrl
al naLlunllor unlLe sau lnsLlLuLll speclallzaLe
3 Ll va indepllnl celelalLe funcLll speclflcaLe in alLe parLl dln prezenLa CarLa sau care il poL fl
aLrlbulLe de Adunarea Cenerala
otare
ArLlcolul 67
1 llecare membru al Conslllulul Lconomlc sl Soclal dlspune de un voL
2 PoLarirlle Conslllulul Lconomlc sl Soclal se vor adopLa cu ma[orlLaLea de voLurl a membrllor
prezenLl sl voLanLl
rocedura
ArLlcolul 68
Consiliul Economic si Social va nIiinta comisii pentru problemele economice si sociale si pentru
promovarea drepturilor omului, precum si orice alte comisii necesare pentru ndeplinirea
Iunctiilor sale.
ArLlcolul 69
Consiliul Economic si Social va invita orice Membru al Natiunilor Unite sa participe, Iara drept
de vot, la dezbaterile sale asupra oricaror probleme care prezinta un interes special pentru acel
Membru.


%

ArLlcolul 70
Consiliul Economic si Social poate lua masuri pentru participarea, Iara drept de vot, a
reprezentantilor institutiilor specializate la dezbaterile sale sau ale comisiilor nIiintate de el,
precum si pentru participarea propriilor sai reprezentanti la dezbaterile institutiilor specializate.
ArLlcolul 71
Consiliul Economic si Social va putea lua orice masuri potrivite pentru consultarea organizatiilor
neguvernamentale care se ocupa cu probleme de competenta sa. Aceste masuri se pot aplica unor
organizatii internationale si, daca este cazul, unor organizatii nationale, dupa consultare cu
Membrul Natiunilor Unite interesat n aceasta.
ArLlcolul 72
1 Conslllul Lconomlc sl Soclal va sLablll proprllle sale regull de procedura lncluslv modul de
desemnare a resedlnLelul sau
2 Conslllul Lconomlc sl Soclal se va inLrunl dupa neceslLaLl poLrlvlL cu regullle sale de procedura
care vor cuprlnde dlspozlLll penLru convocarea Conslllulul la cererea ma[orlLaLll membrllor sal
Cap|to|u| kI
Dec|arat|e pr|v|nd ter|tor|||e care nu se autoguverneaza
ArLlcolul 73
Membrii Natiunilor Unite care au sau care si asuma raspunderea pentru administrarea unor
teritorii ale caror popoare nu au atins nca un grad deplin de autoguvernare recunosc principiul ca
interesele locuitorilor acestor teritorii au ntietate. Ei accepta ca o misiune sacra obligatia de a
promova la maximum bunastarea locuitorilor acestor teritorii, n cadrul sistemului de pace si
securitate internationala stabilit prin prezenta Carta si, n acest scop,:
1
a de a aslgura cu respecLarea cuvenlLa a culLurll popoarelor in cauza progresul lor pollLlc
economlc soclal sl in domenlul educaLlel LraLamenLul lor echlLabll sl proLecLla lor
impoLrlva abuzurllor
b de a dezvolLa capaclLaLea lor de a se auLoguverna de a Llne seama in modul cuvenlL de
nazulnLele pollLlce ale acesLor popoare sl de a le a[uLa in dezvolLarea progreslva a
lnsLlLuLlllor lor pollLlce llbere poLrlvlL cu condlLllle speclflce flecarul LerlLorlu sl ale
poporulul sau sl cu gradul lor dlferlL de dezvolLare
c de a inLarl pacea sl securlLaLea lnLernaLlonala
d de a promova masurl consLrucLlve de dezvolLare de a incura[a lucrarl de cerceLare de a
cooperare unul cu alLul sl in cazurlle poLrlvlLe cu organlsme lnLernaLlonale speclallzaLe
spre a reallza efecLlv scopurlle soclale economlce sl sLllnLlflce enunLaLe in prezenLul
ArLlcol
e de a LransmlLe regulaL spre lnformare SecreLarulul Ceneral sub rezerva llmlLarllor pe
care lear puLea lmpune exlgenLe de securlLaLe sl conslderenLe de ordln consLlLuLlonal
%

lnformaLll sLaLlsLlce sl alLele de naLura Lehnlca prlvlnd condlLllle economlce soclale sl de
invaLamnL dln LerlLorllle de care raspund alLele decL LerlLorllle carora ll se apllca
CaplLolele xll sl xlll
ArLlcolul 74
Membrii Natiunilor Unite recunosc, de asemenea, ca politica lor Iata de teritoriile carora li se
aplica acest Capitol, ca si Iata de teritoriile lor metropolitane, trebuie sa se ntemeieze pe
principiul general al bunei vecinatati n domeniul social, economic si comercial, tinnd seama n
mod evident de interesele si bunastarea restului lumii.
Cap|to|u| kII
S|stemu| |nternat|ona| de tute|a
ArLlcolul 73
Organizatia Natiunilor Unite va stabili, sub autoritatea sa, un sistem international de tutela pentru
administrarea si supravegherea teritoriilor care vor putea Ii supuse acestui sistem, prin acorduri
individuale ulterioare. Aceste teritorii sunt desemnate n cele de mai jos prin expresia "teritorii
sub tutela".
ArLlcolul 76
Obiectivele Iundamentale ale sistemului de tutela, n conIormitate cu scopurile Natiunilor Unite
enuntate n Articolul 1 din prezenta Carta, vor Ii urmatoarele:
1
a de a inLarl pacea sl securlLaLea lnLernaLlonala
b de a promova progresul pollLlc economlc sl soclal al loculLorllor dln LerlLorllle sub LuLela
precum sl dezvolLarea educaLlel lor de a favorlza de asemenea evoluLla lor progreslva
spre auLoguvernare sau lndependenLa Llnnd seama de condlLllle speclflce flecarul
LerlLorlu sl popoarelor sale sl de nazulnLele llber exprlmaLe ale popoarelor lnLeresaLe sl
de dlspozlLllle care vor puLea fl prevazuLe prln flecare acord de LuLela
c de a incura[a respecLarea drepLurllor omulul sl llberLaLllor fundamenLale penLru LoLl
fara deoseblre de rasa sex llmba sau rellgle sl de a dezvolLa senLlmenLul de
lnLerdependenLa a popoarelor lumll
d de a aslgura egallLaLea de LraLamenL in domenllle soclal economlc sl comerclal LuLuror
Membrllor naLlunllor unlLe sl ceLaLenllor lor de a aslgura de asemenea acesLora dln
urma egallLaLe de LraLamenL in admlnlsLrarea [usLlLlel fara a se aduce aLlngere reallzarll
oblecLlvelor menLlonaLe mal sus sl sub rezerva dlspozlLlllor ArLlcolulul 80
ArLlcolul 77
1 SlsLemul de LuLela se va apllca LerlLorlllor dln caLegorllle enumeraLe mal [os sl care vor fl supuse
acesLul slsLem prln acordurl de LuLela
a LerlLorll in prezenL sub mandaL

b LerlLorll care poL fl desprlnse dln sLaLele lnamlce ca urmare a celul deal dollea razbol
mondlal
c LerlLorll supuse in mod volunLar acesLul slsLem de caLre sLaLele care raspund de
admlnlsLrarea lor
2 rlnLrun acord ulLerlor se va sLablll care LerlLorll dln caLegorllle menLlonaLe mal sus vor fl
supuse slsLemulul de LuLela sl in ce condlLll
ArLlcolul 78
Sistemul de tutela nu se va aplica tarilor care au devenit Membri ai Natiunilor Unite, relatiile
dintre ele trebuind sa se ntemeieze pe respectarea principiului egalitatii suverane.
ArLlcolul 79
Conditiile sistemului de tutela pentru Iiecare teritoriu care urmeaza sa Iie supus acestui sistem,
precum si orice modiIicari sau amendamente, vor Iace obiectul unui acord ntre statele direct
interesate, inclusiv puterea mandatara n cazul teritoriilor sub mandatul unui Membru al
Natiunilor Unite, si vor Ii aprobate n conIormitate cu prevederile Articolelor 83 si 85.
ArLlcolul 80
1 Cu excepLla celor ce sar puLea convenl prln acordurlle lndlvlduale de LuLela inchelaLe in
conformlLaLe cu ArLlcolele 77 79 sl 81 prln care flecare LerlLorlu esLe supus slsLemulul de LuLela
sl pna la inchelerea unor asemenea acordurl nlcl o dlspozlLle dln prezenLul CaplLol nu Lrebule
sa fle lnLerpreLaLa ca modlflcnd in vreun fel dlrecL sau lndlrecL orlce drepLurl ale orlcaror sLaLe
sau popoare orl dlspozlLllle unor acLe lnLernaLlonale in vlgoare la care poL fl parLl Membrl al
naLlunllor unlLe
2 aragraful 1 dln prezenLul ArLlcol nu Lrebule lnLerpreLaL ca dnd Lemelurl penLru inLrzlerea sau
amnarea negoclerll sl inchelerll de acordurl desLlnaLe sa supuna slsLemulul de LuLela LerlLorll
sub mandaL sau alLe LerlLorll poLrlvlL prevederllor ArLlcolulul 77
ArLlcolul 81
Acordul de tutela va cuprinde, n Iiecare caz, conditiile n care va Ii administrat tetiroriul sub
tutela si va desemna autoritatea care va exercita administrarea teritoriului sub tutela. O asemenea
autoritate, denumita mai jos "autoritate administranta", poate Ii unul sau mai multe state sau
nsati Organizatia.
ArLlcolul 82
n orice acord de tutela pot Ii stabilite una sau mai multe zone strategice, care pot cuprinde o
parte sau ntreg teritoriul sub tutela caruia i se aplica acordul, Iara a se aduce atingere oricarui
acord sau oricaror acorduri speciale, ncheiate n temeiul Articolului 43.

ArLlcolul 83
1 1oaLe funcLllle naLlunllor unlLe prlvlnd zonele sLraLeglce lncluslv aprobarea dlspozlLlllor dln
acordurlle de LuLela sl a modlflcarll sau amendarll lor vor fl exerclLaLe de Conslllul de SecurlLaLe
2 CblecLlvele fundamenLale enunLaLe in ArLlcolul 76 sunL valablle penLru popoarele dln flecare
zona sLraLeglca
3 Conslllul de SecurlLaLe Llnnd seama de dlspozlLllle acordurllor de LuLela sl fara a se aduce
aLlngere exlgenLelor de securlLaLe va recurge la sprl[lnul Conslllulul de 1uLela penLru
indepllnlrea funcLlllor asumaLe de naLlunlle unlLe in cadrul slsLemulul de LuLela in domenllle
pollLlc economlc soclal sl al invaLamnLulul in zonele sLraLeglce
ArLlcolul 84
Autoritatea administrativa va avea datoria de a veghea ca teritoriul sub tutela sa-si aduca
contributia la mentinerea pacii si securitatii internationale. n acest scop, autoritatea
administrativa poate Iolosi contingente de voluntari, nlesnirile si sprijinul teritoriului sub tutela
pentru a ndeplini obligatiile asumate n aceasta privinta Iata de Consiliul de Securitate, precum
si pentru apararea locala si mentinerea legalitatii si a ordinii n teritoriul sub tutela.
ArLlcolul 83
1 luncLllle naLlunllor unlLe prlvlnd acordurlle de LuLela penLru LoaLe zonele care nu sunL
desemnaLe ca zone sLraLeglce lncluslv aprobarea dlspozlLlllor acordurllor de LuLela sl a
modlflcarll sau amendarll lor vor fl exerclLaLe de Adunarea Cenerala
2 Conslllul de 1uLela acLlonnd sub auLorlLaLea Adunarll Cenerale o va a[uLa la indepllnlrea
acesLor funcLll
Cap|to|u| kIII
Cons|||u| de 1ute|a
Componenta
ArLlcolul 86
1 Conslllul de 1uLela se va compune dln urmaLorll Membrl al naLlunllor unlLe
a Membrll care admlnlsLreaza LerlLorll sub LuLela
b acel Membrl desemnaLl nomlnal in ArLlcolul 23 care nu admlnlsLreaza LerlLorll sub
LuLela
c aLLla alLl Membrl alesl de Adunarea Cenerala pe o perloada de Lrel anl cLl vor fl
necesarl penLru ca numarul LoLal al membrllor Conslllulul de 1uLela sa fle egal reprLlzaL
inLre Membrll naLlunllor unlLe care admlnlsLreaza sl cel care nu admlnlsLreaza LerlLorll
sub LuLela
2 llecare membru al Conslllulul de 1uLela va desemna o persoana cu o callflcare speclala care sal
reprezlnLe in Conslllu
unctii si puteri
ArLlcolul 87

Adunarea Generala si, sub autoritatea ei, Consiliul de Tutela pot, n ndeplinirea Iunctiilor lor:
1
a sa examlneze rapoarLele supuse de auLorlLaLea admlnlsLranLa
b sa prlmeasca peLlLll sl sa le examlneze in consulLare cu auLorlLaLea admlnlsLranLa
c sa organlzeze vlzlLe perlodlce in LerlLorllle respecLlve sub LuLela la daLe flxaLe de acord
cu auLorlLaLea admlnlsLranLa sl
d sa inLreprlnda acesLe acLlunl sl alLele in conformlLaLe cu dlspozlLllle acordurllor de LuLela
ArLlcolul 88
Consiliul de Tutela va elabora un chestionar privitor la progresul locuitorilor din Iiecare teritoriu
sub tutela n domeniile politic, economic, social si al educatiei; autoritatea administranta a
Iiecarui teritoriu sub tutela care intra n competenta Adunarii Generale va nainta acesteia un
raport anual pe baza chestionarului mentionat.
ArLlcolul 89
1 llecare membru al Conslllulul de 1uLela dlspune de un voL
2 PoLarirlle Conslllulul de 1uLela vor fl adopLaLe cu ma[orlLaLea membrllor prezenLl sl voLanLl
rocedura
ArLlcolul 90
1 Conslllul de 1uLela va sLablll proprllle sale regull de procedura lncluslv modul de desemnare a
resedlnLelul sau
2 Conslllul de 1uLela se va inLrunl dupa neceslLaLl poLrlvlL cu regullle sale de procedura care vor
prevedea convocarea Conslllulul la cererea ma[orlLaLll membrllor sal
ArLlcolul 91
Consiliul de Tutela va recurge, cnd este cazul, la asistenta Consiliului Economic si Social si a
institutiilor specializate n problemele care intra n respectivele lor competente.
Cap|to|u| kIV
Curtea Internat|ona|a de Iust|t|e
ArLlcolul 92
Curtea Internationala de Justitie va Ii organul judiciar principal al Natiunilor Unite. Ea va
Iunctiona n conIormitate cu Statutul anexat, care este stabilit pe baza statutului Curtii
Permanente de Justitie Internationala, si Iace parte integranta din prezenta Carta.

ArLlcolul 93
1 1oLl Membrll naLlunllor unlLe sunL lpso focto parLl la SLaLuLul CurLll lnLernaLlonale de !usLlLle
2 un SLaL care nu esLe Membru al naLlunllor unlLe poaLe devenl parLe la sLaLuLul CurLll
lnLernaLlonale de !usLlLle in condlLll care urmeaza a fl deLermlnaLe penLru flecare caz in parLe
de caLre Adunarea Cenerala la recomandarea Conslllulul de SecurlLaLe
ArLlcolul 94
1 llecare Membru al naLlunllor unlLe se obllga sa se conformeze hoLarirll CurLll lnLernaLlonale de
!usLlLle in orlce cauza la care esLe parLe
2 aca orlcare dlnLre parLlle la o cauza nu va execuLa obllgaLllle cel revln in Lemelul unel hoLarrl
a Curll cealalLa parLe se va puLea adresa Conslllulul de SecurlLaLe care poaLe in caz ca socoLesLe
necesar sa faca recomandarl sau sa hoLarasca masurlle de luaL penLru aducerea la indepllnlre a
hoLarirll
ArLlcolul 93
Nici o dispozitie din prezenta Carta nu va mpiedica pe Membrii Natiunilor Unite sa ncredinteze
revolvarea diIerendelor lor altor tribunale, n temeiul unor acorduri deja n vigoare sau care ar
putea Ii ncheiate n viitor.
ArLlcolul 96
1 Adunarea Cenerala sau Conslllul de SecurlLaLe poL cere CurLll lnLernaLlonale de !usLlLle un avlz
consulLaLlv in orlce problema [urldlca
2 AlLe organe ale naLlunllor unlLe sl lnsLlLuLlllor speclallzaLe carora Adunarea Cenerala le poaLe
da orlcnd o auLorlzaLle in acesL scop au de asemenea drepLul de a cere avlze consulLaLlve
CurLll in problemele [urldlce care se lvesc in sfera lor de acLlvlLaLe
Cap|to|u| kV
Secretar|atu|
ArLlcolul 97
Secretariatul va cuprinde un Secretar General si personalukl de care Organizatia va avea nevoie.
Secretarul General va Ii numit de Adunarea Generala la recomandarea Consiliului de Securitate.
El va Ii cel mai nalt Iunctionar administrativ al Organizatiei.
ArLlcolul 98
Secretarul General va actiona n aceasta calitate la toate sedintele Adunarii Generale, ale
Consiliului de Securitate, ale Consiliului Economic si Social si ale Consiliului de Tutela. El va
ndeplini orice alte Iunctii ce-i sunt ncredintate de aceste organe. Secretarul General va prezenta
Adunarii Generale un raport anual asupra activitatii Organizatiei.

ArLlcolul 99
Secretarul General poate atrage atentia Consiliului de Securitate asupra oricarei probleme care,
dupa parerea sa, ar putea pune n primejdie mentinerea pacii si securitatii internationale.
ArLlcolul 100
1 ln indepllnlrea indaLorlrllor sale SecreLarul Ceneral sl personalul nu vor sollclLa sl nlcl nu vor
prlml lnsLrucLlunl de la vreun guvern sau de la vreo auLorlLaLe exLerloara CrganlzaLlel Ll se vor
abLlne de la orlce acL lncompaLlbll cu slLuaLla lor de funcLlonarl lnLernaLlonall raspunzaLorl
numal faLa de CrganlzaLle
2 llecare Membru al naLlunllor unlLe se obllga sa respecLe caracLerul excluslc lnLernaLlonal al
funcLlllor SecreLarulul Ceneral sl ale personalulul sl sa nu cauLe sal lnfluenLeze in execuLarea
sarclnllor
ArLlcolul 101
1 ersonalul va fl numlL de SecreLarul Ceneral poLrlvlL regulllor sLablllLe de Adunarea Cenerala
2 un personal corespunzaLor va fl afecLaL in mod permanenL Conslllulul Lconomlc sl Soclal
Conslllulul de 1uLela sl daca esLe cazul alLor organe ale naLlunllor unlLe AcesL personal va face
parLe dln SecreLarlaL
3 ConslderenLul precumpanlLor in recruLarea sl sLablllrea condlLlllor de servlclu ale personalulul
Lrebule sa fle neceslLaLea de a se aslgura CrganlzaLlel servlcllle unul personal care sa posede cele
mal inalLe callLaLl de munca de compeLenLa sl de lnLegrlLaLe Se va Llne seama in modul cuvenlL
de lmporLanLa recruLarll personalulul pe cea mal larga baza geograflca poslblla
Cap|to|u| kVI
D|spoz|t|| d|verse
ArLlcolul 102
1 Crlce LraLaL sau acord lnLernaLlonal inchelaL de orlce Membru al naLlunllor unlLe dupa lnLrarea
in vlgoare a prezenLel CarLe va fl cL mal curnd poslbll inreglsLraL la SecreLarlaL sl publlcaL de
acesLa
2 nlcl o parLe la un LraLaL sau acord lnLernaLlonal care nu a fosL inreglsLraL in conformlLaLe cu
dlspozlLllle paragrafulul 1 dln prezenLul ArLlcol nu va puLea lnvoca acel LraLaL sau acord in faLa
vreunul organ al naLlunllor unlLe
ArLlcolul 103
n caz de conIlict ntre obligatiile Membrilor Natiunilor Unite decurgnd din prezenta Carta si
obligatiile lor decurgnd din orice alt acord international vor prevala obligatiile decurgnd din
prezenta Carta.

Articolul 104
Organizatia se va bucura pe teritoriul Iiecaruia dintre Membrii sai de capacitatea juridica
necesara pentru ndeplinirea Iunctiilor si realizarea scopurilor sale.
ArLlcolul 103
1 CrganlzaLla se va bucura pe LerlLorlul flecarula dlnLre Membrll sal de prlvllegllle sl lmunlLaLlle
necesare penLru reallzarea scopurllor sale
2 8eprezenLanLll Membrllor naLlunllor unlLe sl funcLlonarll CrganlzaLlel se vor bucura de
asemenea de prlvllegllle sl lmunlLaLlle necesare penLru indepllnlrea in mod cu LoLul
lndependenL a funcLlllor lor legaLe de CrganlzaLle
3 Adunarea Cenerala poaLe face recomandarl in scopul de a sLablll deLalllle apllcarll paragrafelor 1
sl 2 dln acesL ArLlcol sau poaLe propune Membrllor naLlunllor unlLe convenLll in acesL scop
Cap|to|u| kVII
D|spoz|t|| tranz|tor|| de secur|tate
ArLlcolul 106
Pna la intrarea n vigoare a acordurilor speciale mentionate n Articolul 43 care, dupa parerea
Consiliului de Securitate, i vor permite sa nceapa a-si asuma raspunderile ce i incumba potrivit
Articolului 42, partile la Declaratia celor Patru Natiuni semnata la Moscova la 30 octombrie
1943 si Franta se vor consulta ntre ele si, la nevoie, cu alti Membri ai Natiunilor Unite, n
conIormitate cu dispozitiile paragraIului 5 din acea Declaratie, spre a ntreprinde, n numele
Organizatiei, orice actiuni comune care ar putea Ii necesare oentru mentinerea pacii si securitatii
internationale.
ArLlcolul 107
Nici o dispozitie din prezenta Carta nu va aIecta sau interzice, Iata de un Sdtat care n cursul
celui de-al doilea razboi mondial a Iost inamicul vreunuia dintre semnatarii prezentei Carte, o
actiune ntreprinsa sau autorizata, ca urmare a acestui razboi, de catre guvernele care poarta
raspunderea acestei actiuni.
Cap|to|u| kVIII
Amendamente
ArLlcolul 108
Amendamentele la prezenta Carta vor intra n vigoare pentru toti Membrii Natiunilor Unite cnd
vor Ii Iost adoptate cu o majoritate de doua treimi din membrii Adunarii Generale si ratiIicate, n
conIormitate cu respectiva lor procedura constitutionala, de doua treimi din Membrii Natiunilor
Unite, inclusiv toti membrii permanenti ai Consiliului de Securitate.

ArLlcolul 109
1 C ConferlnLa Cenerala a Membrllor naLlunllor unlLe cu scopul revlzulrll prezenLel CarLe va puLea
fl LlnuLa la daLa sl la locul care vor fl sLablllLe cu voLul unel ma[orlLaLl de doua Lrelml dln membrll
Adunarll Cenerale sl cu voLurlle orlcaror noua membrl al Conslllulul de SecurlLaLe llecare
Membru al CrganlzaLlel va dlspune la conferlnLa de un voL
2 Crlce modlflcare a prezenLel CarLe recomandaLa de conferlnLa prln voLul ma[orlLaLll de doua
Lrelml va lnLra in vlgoare la raLlflcarea el in conformlLaLe cu respecLlva lor procedura
consLlLuLlonala de caLre doua Lrelml dln Membrll naLlunllor unlLe lncluslv LoLl membrll
permanenLl al Conslllulul de SecurlLaLe
3 aca o asemenea conferlnLa nu va fl fosL LlnuLa pna la cea dea zecea seslune anuala a Adunarll
Cenerale urmaLoare lnLrarll in vlgoare a prezenLel CarLe propunerea de a se convoca o
asemenea conferlnLa va fl inscrlsa pe ordlnea de zl a acelel seslunl a Adunarll Cenerale lar
conferlnLa se va reunl daca aceasLa se va declde prln voLul ma[orlLaLll membrllor Adunarll
Cenerale sl cu voLurlle orlcaror sapLe membrl al Conslllulul de SecurlLaLe
Cap|to|u| kIk
kat|f|care s| semnare
ArLlcolul 110
1 rezenLa CarLa va fl raLlflcaLa de sLaLele semnaLare in conformlLaLe cu respecLlva lor procedura
consLlLuLlonala
2 lnsLrumenLele de raLlflcare vor fl depuse Cuvernnulul SLaLelor unlLe ale Amerlcll care va noLlflca
flecare depunere LuLuror SLaLelor semnaLare precum sl SecreLarlaLulul Ceneral al CrganlzaLlel
dupa ce acesLa va fl fosL numlL
3 rezenLa CarLa va lnLra in vlgoare dupa depunerea lnsLrumenLelor de raLlflcare de caLre
8epubllca Chlna lranLa unlunea 8epubllcllor SovleLlce SoclallsLe 8egaLul unlL al Marll 8rlLanll sl
lrlandel de nord sl SLaLele unlLe ale Amerlcll sl de caLre ma[orlLaLea celorlalLe sLaLe semnaLare
Cuvernul SLaLelor unlLe ale Amerlcll va inLocml apol un procesverbal prlvlnd depunerea
lnsLrumenLelor de raLlflcare pe care il va LrlmlLe in cople LuLuror sLaLelor semnaLare
4 SLaLele semnaLare ale prezenLel CarLe care o raLlflca dupa lnLrarea el in vlgoare vor devenl
Membrl orlglnarl al naLlunllor unlLe la daLa depunerll lnsLrumenLelor de raLlflcare respecLlve
ArLlcolul 111
Prezenta Carta, ale carei texte n limbile chineza, Iranceza, rusa, engleza si diviola sunt n mod
egal autentice, va Ii depusa n arhivele Guvernului Statelor Unite ale Americii. Acest Guvern va
trimite copii certiIicate n modul cuvenit Guvernelor celorlalte state semnatare. DREPT CARE
reprezentantii Guvernelor Natiunilor Unite au semnat prezenta Carta, NTOCMITA n orasul
San Francisco, la douazeci si sase iunie una mie noua sute patruzeci si cinci.

STATUTUL CURTII INTERNATIUNALE DE )USTITIE
Articolul 1
Curtea Internationala de Justitie instituita prin Carta Natiunilor Unite ca organ judiciar principal
al Organizatiei va Ii constituita si va Iunctiona n conIormitate cu dispozitiile prezentului Statut.

Capitolul I Organizarea Curtii

Articolul 2
Curtea va Ii compusa dintr-un corp de judecatori independenti, alesi indiIerent de cetatenia lor
dintre persoane cu nalte calitati morale care ndeplinesc conditiile cerute n tara lor pentru
numirea n cele mai nalte Iunctii judiciare sau care sunt juristi cu o competenta recunoscuta n
materie de drept international.

Articolul 3
1. Curtea va Ii alcatuita din cincisprezece membri, printre care nu pot Ii doi cetateni ai aceluiasi
stat.
2. Persoana care, n legatura cu alcatuirea Curtii, ar putea Ii considerata ca cetatean al mai mult
dect unui singur stat va Ii socotita ca cetatean al statului n care si exercita n mod obisnuit
drepturile civile si politice.

Articolul 4
1. Membrii Curtii vor Ii alesi de Adunarea Generala si de Consiliul de Securitate dintr-o lista
de candidati propusi de grupurile nationale ale Curtii Permanente de Arbitraj, n conIormitate cu
dispozitiile de mai jos.
2. n cazul Membrilor Natiunilor Unite care nu sunt reprezentati n Curtea Permanenta de
Arbitraj, candidatii vor Ii propusi de grupuri nationale, desemnate n acest scop de guvernele lor
n conditiile stipulate pentru membrii Curtii Permanente de Arbitraj prin Articolul 44 al
Conventiei de la Haga din 1907 privind solutionarea pasnica a diIerendelor internationale.
3. n lipsa unui acord special, conditiile n care un stat parte la prezentul Statut, dar nu si
Membru al Natiunilor Unite, poate sa participe la alegerea membrilor Curtii vor Ii stabilite de
Adunarea Generala, la recomandarea Consiliului de Securitate.

Articolul 5
1. Cu cel putin trei luni naintea datei alegerilor, Secretarul General al Natiunilor Unite se va
adresa n scris membrilor Curtii Permanente de Arbitraj apartinnd statelor care sunt parti la
prezentul Statut, precum si membrilor grupurilor nationale desemnate conIorm Articolului 4,
paragraIul 2, cu invitatia ca, ntr-un anumit termen, Iiecare grup national sa procedeze la
propunerea drept candidati a unor persoane care au capacitatea de a ndeplini Iunctia de membru
al Curtii.
2. Nici un grup nu poate propune mai mult de patru candidati, dintre care cel mult doi pot Ii
cetateni ai statului caruia i apartine grupul. n nici un caz numarul candidatilor propusi de un
grup nu poate depasi dublul locurilor ce urmeaza a Ii completate.

%

Articolul 6
nainte de a propune aceste candidaturi, se recomanda ca Iiecare grup national sa consulte cea
mai nalta curte de justitie, Iacultatile si scolile de drept din tara sa, academiile nationale si
sectiile nationale ale academiilor internationale dedicate studierii dreptului.

Articolul 7
1. Secretarul General va ntocmi o lista n ordine alIabetica a tuturor candidatilor astIel propusi.
Aceste persoane vor Ii singurele eligibile, n aIara cazului prevazut n Articolul 12, paragraIul 2.
2. Secretarul General va supune aceasta lista Adunarii Generale si Consiliului de Securitate.

Articolul 8
Adunarea Generala si Consiliul de Securitate vor proceda, independent unul de altul, la alegerea
membrilor Curtii.

Articolul 9
La Iiecare alegere, alegatorii vor avea n vedere nu numai ca persoanele care urmeaza a alcatui
Curtea sa ndeplineasca individual conditiile cerute, ci si ca n ansamblul lor sa Iie asigurata
reprezentarea marilor Iorme de civilizatie si a principalelor sisteme juridice ale lumii.

Articolul 10
1. Vor Ii considerati alesi candidatii care au obtinut majoritatea absoluta a voturilor n
Adunarea Generala si n Consiliul de Securitate.
2. La votarea n Consiliul de Securitate, Iie pentru alegerea judecatorilor, Iie pentru
desemnarea membrilor comisiei prevazute n Articolul 12, nu se va Iace nici o distinctie ntre
membrii permanenti si membrii nepermanenti ai Consiliului de Securitate.
3. n cazul n care mai multi cetateni ai aceluiasi stat ar obtine o majoritate absoluta de voturi
att n Adunarea Generala, ct si n Consiliul de Securitate, numai cel mai vrstnic dintre ei va Ii
considerat ales.

Articolul 11
Daca dupa prima sedinta de alegeri unul sau mai multe locuri ramn necompletate, se va tine o a
doua si, daca va Ii necesar, o a treia sedinta.

Articolul 12
1. Daca dupa a treia sedinta mai ramn necompletate unul sau mai multe locuri, se poate
oricnd Iorma, Iie la cererea Adunarii Generale, Iie la cea a Consiliului de Securitate, o Comisie
de mediere alcatuita din sase membri, dintre care trei numiti de Adunarea Generala si trei de
Consiliul de Securitate, avnd scopul de a desemna, cu majoritatea absoluta a voturilor, cte o
persoana pentru Iiecare loc nca vacant, a carei candidatura sa Iie supusa acceptarii separate a
Adunarii Generale si a Consiliului de Securitate.
2. Daca este de acord n unanimitate asupra oricarei persoane care ndeplineste conditiile
cerute, Comisia de mediere o poate include pe lista sa chiar daca persoana nu Iigura pe lista de
candidaturi mentionata n Articolul 7.
3. Atunci cnd Comisia de mediere constata ca nu poate reusi sa asigure o alegere, membrii
Curtii deja alesi vor proceda, ntr-un termen care urmeaza a Ii Iixat de Consiliul de Securitate, la
completarea locurilor vacante, alegnd dintre candidatii care au obtinut voturi Iie n Adunarea
%

Generala, Iie n Consiliul de Securitate.
4. Daca voturile judecatorilor sunt mpartite n mod egal, va precumpani votul judecatorului cel
mai vrstnic.

Articolul 13
1. Membrii Curtii vor Ii alesi pe noua ani si vor Ii reeligibili; totusi, n ceea ce priveste
judecatorii alesi la prima alegere, Iunctia a cinci dintre ei va nceta dupa trei ani, iar Iunctia altor
cinci judecatori va nceta dupa sase ani.
2. Judecatorii ale caror Iunctii urmeaza sa nceteze la sIrsitul mai sus-mentionatelor perioade
initiale de trei ani si de sase ani vor Ii desemnati prin tragere la sorti, eIectuata de Secretarul
General imediat dupa terminarea primei alegeri.
3. Membrii Curtii vor ramne n Iunctie pna cnd locurile lor vor Ii completate. Chiar dupa
completare, ei vor solutiona cauzele cu care sunt deja sesizati.
4. n cazul n care un membru al Curtii demisioneaza, demisia va Ii adresata Presedintelui
Curtii spre a Ii transmisa Secretarului General. n urma acestei notiIicari, locul devine vacant.

Articolul 14
Locurile vacante vor Ii completate prin metoda prevazuta pentru prima alegere, cu respectarea
urmatoarei dispozitii: n rastimp de o luna de la ivirea locului vacant, Secretarul General va
proceda la trimiterea invitatiilor prevazute n Articolul 5, iar data alegerilor va Ii Iixata de
Consiliul de Securitate.

Articolul 15
Un membru al Curtii ales spre a nlocui un membru al carui mandat nu a expirat va ramne n
Iunctie pe restul duratei mandatului predecesorului sau.

Articolul 16
1. Nici un membru al Curtii nu poate exercita vreo Iunctie politica sau administrativa si nici nu
se poate dedica vreunei alte ocupatii cu caracter proIesional.
2. n caz de dubiu n aceasta privinta, Curtea va decide.

Articolul 17
1. Nici un membru al Curtii nu poate exercita n nici o cauza Iunctia de reprezentant, consilier
sau avocat.
2. Nici un membru al Curtii nu poate participa la solutionarea vreunei cauze la care a luat parte
anterior ca reprezentant, consilier sau avocat al uneia din parti, ca membru al unui tribunal
national sau international, al unei comisii de ancheta sau n orice alta calitate.
3. n caz de dubliu n aceasta privinta, Curtea va decide.

Articolul 18
1. Nici un membru al Curtii nu poate Ii ndepartat din Iunctie dect daca, dupa parerea unanima
a celorlalti membri, el a ncetat de a mai ndeplini conditiile cerute.
2. GreIierul va nstiinta n mod oIicial despre aceasta pe Secretarul General.
3. n urma acestei notiIicari, locul devine vacant.

Articolul 19
Membrii Curtii se vor bucura n exercitiul Iunctiei lor de privilegiile si imunitatile diplomatice.

Articolul 20
nainte de intrarea n Iunctie, Iiecare membru al Curtii va Iace n sedinta publica a Curtii o
declaratie solemna ca si va exercita atributiile n mod impartial si constiincios.

Articolul 21
1. Curtea si va alege Presedintele si Vicepresedintele pe trei ani; ei vor putea Ii realesi.
2. Curtea si va numi GreIierul si va putea proceda la numirea altor Iunctionari care ar Ii
necesari.

Articolul 22
1. Sediul Curtii va Ii stabilit la Haga. Curtea va putea totusi sa tina sedinte si sa-si exercite
Iunctiile n alt loc, ori de cte ori considera ca este de dorit.
2. Presedintele si GreIierul si vor avea resedinta la sediul Curtii.

Articolul 23
1. Curtea va Iunctiona permanent, cu exceptia vacantelor judiciare, a caror data si durata le va
Iixa Curtea.
2. Membrii Curtii au dreptul la concedii periodice, a caror data si durata le va Iixa Curtea,
tinnd seama de distanta dintre Haga si domiciliul Iiecarui judecator.
3. Membrii Curtii sunt obligati sa Iie permanent la dispozitia Curtii, daca nu sunt n concediu
sau mpiedicati de o boala sau de alt motiv grav, justiIicat n modul cuvenit Iata de Presedinte.

Articolul 24
1. Daca, pentru un motiv special, unul din membrii Curtii considera ca nu trebuie sa participe
la solutionarea unei anumite cauze, el va inIorma despre aceasta pe Presedinte.
2. Daca Presedintele considera ca pentru un motiv special unul din membrii Curtii nu trebuie sa
participe la examinarea unei anumite cauze, l va nstiinta despre aceasta.
3. Daca ntr-un astIel de caz membrul Curtii si Presedintele sunt n dezacord, Curtea va decide.

Articolul 25
1. Curtea si va exercita atributiile n sedinta plenara, n aIara exceptiilor prevazute expres n
prezentul Statut.
2. Regulamentul Curtii va putea sa prevada ca, dupa mprejurari si prin rotatie, unul sau mai
multi judecatori sa poata Ii scutiti de a participa la exmainarea cauzelor, cu conditia ca prin
aceasta numarul judecatorilor disponibili pentru a constitui Curtea sa nu Iie redus sub
unsprezece.
3. Un quorum de noua judecatori va Ii suIicient pentru a constitui Curtea.

Articolul 26
1. Curtea poate oricnd sa Iormeze una sau mai multe camere, compuse dupa cum va decide
Curtea din trei sau mai multi judecatori, pentru examinarea anumitor categorii de cauze, de
exemplu cauze de munca si cauze privind tranzitul si comunicatiile.
2. Curtea poate oricnd sa Iormeze o camera pentru examinarea unei anumite cauze. Numarul

judecatorilor acestei camere va Ii Iixat de Curte cu asentimentul partilor.
3. Cauzele vor Ii dezbatute si solutionate de camerele prevazute n prezentul Articol, daca
partile cer aceasta.

Articolul 27
O hotarre pronuntata de una din camerele prevazute n Articolele 26 si 29 va Ii considerata ca
Iiind data de Curte.

Articolul 28
Camerele prevazute n Articolele 26 si 29 pot, cu consimtamntul partilor, sa-si tina sedintele si
sa-si exercite Iunctiile n alta parte dect la Haga.

Articolul 29
n vederea unei prompte rezolvari a aIacerilor, Curtea va Iorma anual o camera compusa din
cinci judecatori care, la cererea partilor, va putea sa dezbata si sa solutioneze cauzele dupa o
procedura sumara. n plus, se vor desemna doi judecatori pentru nlocuirea judecatorilor care s-ar
gasi n imposibilitate de a participa la sedinte.

Articolul 30
1. Curtea va ntocmi un regulament privind modul de exercitare a Iunctiilor sale. n special ea
si va stabili regulile de procedura.
2. Regulamentul Curtii va putea sa prevada participarea la sedintele Curtii sau ale oricareia
dintre camerele ei a unor asesori Iara drept de vot.

Articolul 31
1. Judecatorii care au cetatenia Iiecareia dintre parti si vor pastra dreptul de a Iace parte din
complet n cauza cu care este realizata Curtea.
2. Daca n completul Curtii este inclus un judecator care are cetatenia unei din parti, orice alta
parte poate desemna o persoana la alegerea sa care sa intre n complet ca judecator. Aceasta va Ii
aleasa de preIerinta dintre persoanele care au Iost propuse drept candidati n conIormitate cu
Articolele 4 si 5.
3. Daca n completul Curtii nu este inclus nici un judecator avnd cetatenia partilor, Iiecare
dintre parti poate sa procedeze la desemnarea unui judecator n modul prevazut n paragraIul 2 al
prezentului Articol.
4. Dispozitiile prezentului Articol se vor aplica n cazurile prevazute n Articolele 26 si 29. In
asemenea cazuri, Presedintele va cere ca unul sau, daca este necesar, doi dintre membrii Curtii
care alcatuiesc camera sa-si cedeze locul membrilor Curtii care au cetatenia partilor interesate,
iar n lipsa de asemenea judecatori sau daca ei sunt n imposibilitate de a Ii prezenti, judecatorilor
special desemnati de catre parti.
5. Daca mai multe parti au interese comune, ele vor Ii considerate, n ce priveste aplicarea
dispozitiilor precedente, drept o singura parte. n caz de dubiu, Curtea va decide.
6. Judecatorii alesi potrivit dispozitiilor din paragraIele 2, 3 si 4 ale prezentului Articol trebuie
sa ndeplineasca conditiile cerute de Articolele 2, 7 (paragraIul 2), 20 si 24 din prezentul Statut.
Ei vor lua parte la adoptarea deciziilor n deplina egalitate cu colegii lor.

Articolul 32
1. Fiecare membru al Curtii va primi un salariu anual.
2. Presedintele va primi o alocatie anuala speciala.
3. Vicepresedintele va primi o alocatie speciala pentru Iiecare zi n care ndeplineste Iunctiile
de Presedinte.
4. Judecatorii desemnati conIorm Articolului 31, altii dect membrii Curtii, vor primi o
indemnizatie pentru Iiecare zi n care si exercita Iunctiile.
5. Aceste salarii, alocatii si indemnizatii vor Ii Iixate de Adunarea Generala. Ele nu pot Ii
micsorate pe durata exercitarii Iunctiilor.
6. Salariul GreIierului va Ii Iixat de Adunarea Generala la propunerea Curtii.
7. Adunarea Generala va Iixa printr-un regulament conditiile n care se pot acorda pensii
membrilor Curtii si GreIierului, precum si conditiile n care membrilor Curtii si GreIierului li se
vor rambursa cheltuielile de calatorie.
8. Salariile, alocatiile si indemnizatiile prevazute mai sus vor Ii scutite de orice impozit.

Articolul 33
Cheltuielile Curtii vor Ii suportate de Natiunile Unite n modul n care va Ii stabilit de Adunarea
Generala.

Capitolul II Competenta Curtii

Articolul 34
1. Numai statele pot Ii parti n cauzele supuse Curtii.
2. Curtea va putea, n conditiile prevazute de Regulamentul sau, sa ceara organizatiilor
internationale publice inIormatii reIeritoare la cauzele supuse ei si, totodata, va primi asemenea
inIormatii prezentate de aceste organizatii din proprie initiativa.
3. Ori de cte ori ntr-o cauza supusa Curtii se ia n discutie interpretarea actului constitutiv al
unei organizatii internationale publice sau interpretarea unei conventii internationale interpretate
n virtutea acestui act, GreIierul va nstiinta organizatia respectiva si i va comunica n copie
ntreaga procedura scrisa.

Articolul 35
1. Curtea va Ii deschisa statelor parti la prezentul Statut.
2. Conditiile n care Curtea va Ii deschisa altor state vor Ii stabilite de Consiliul de Securitate,
sub rezerva dispozitiilor speciale cuprinse n tratatele n vigoare, dar n nici un caz aceste conditii
nu vor pune partile ntr-o pozitie de inegalitate n Iata Curtii.
3. Cnd un stat care nu este Membru al Natiunilor Unite este parte ntr-o cauza, Curtea va Iixa
contributia la cheltuielile Curtii pe care acea parte trebuie sa o suporte. Aceasta dispozitie nu se
va aplica daca statul participa la cheltuielile Curtii.

Articolul 36
1. n competenta Curtii intra toate cauzele pe care i le supun partile, precum si toate chestiunile
prevazute n mod special n Carta Natiunilor Unite sau n tratatele si conventiile n vigoare.
2. Statele parti la prezentul Statut vor putea oricnd sa declare ca recunosc ca obligatorie ipso
Iacto si Iara o conventie speciala, n raport cu orice alt stat care accepta aceeasi obligatie,
jurisdictia Curtii pentru toate diIerendele de ordin juridic avnd ca obiect:

a. interpretarea unui tratat;
b. orice problema de drept international;
c. existenta oricarui Iapt care, daca ar Ii stabilit, ar constitui ncalcarea unei obligatii
internationale;
d. natura sau ntinderea reparatiei datorate pentru ncalcarea unei obligatii internationale.
3. Declaratiile sus-mentionate se vor putea Iace neconditionat sau sub conditia de reciprocitate
din partea mai multor ori a anumitor state sau pentru un rastimp determinat.
4. Aceste declaratii vor Ii depuse Secretarului General al Natiunilor Unite, care le va transmite
n copie partilor la prezentul Statut si GreIierului Curtii.
5. Declaratiile Iacute potrivit Articolului 36 al Statutului Curtii Permanente de Justitie
Internationala si care sunt nca n vigoare vor Ii considerate, n raporturile dintre partile la
prezentul Statut, drept acceptari ale jurisdictiei obligatorii a Curtii Internationale de Justitie
pentru perioada ramasa pna la expirare si conIorm conditiilor prevazute de ele.
6. n caz de diIerend asupra chestiunii daca Curtea este competenta, Curtea va decide.

Articolul 37
Cnd un tratat sau o conventie n vigoare prevede ca o chestiune sa Iie deIerita unui tribunal pe
care trebuia sa-l instituie Liga Natiunilor sau Curtii Permanente de Justitie Internationala,
chestiunea va Ii deIerita Curtii Internationale de Justitie, daca priveste state parti la prezentul
Statut.

Articolul 38
1. Curtea, a carei misiune este de a solutiona conIorm dreptului international diIerendele care i
sunt supuse, va aplica:
a. conventiile internationale, Iie generale, Iie speciale, care stabilesc reguli recunoscute n mod
expres de statele n litigiu;
b. cutuma internationala, ca dovada a unei practici generale, acceptata ca drept;
c. principiile generale de drept recunoscute de natiunile civilizate;
d. sub rezerva dispozitiilor Articolului 59, hotarrile judecatoresti si doctrina celor mai
calilIicati specialisti n drept public al diIeritelor natiuni, ca mijloace auxiliare de determinare a
regulilor de drept.
2. Prezenta dispozitie nu aduce atingere dreptului Curtii de a solutiona o cauza ex aequo et
bono, daca partile sunt de acord cu aceasta.

Capitolul III Procedura

Articolul 39
1. Limbile oIiciale ale Curtii vor Ii Iranceza si engleza. Daca partile sunt de acord ca ntreaga
procedura sa se desIatoare n limba Iranceza, hotarrea se va pronunta n limba Iranceza. Daca
partile sunt de acord ca ntreaga procedura sa se desIatoare n limba engleza, hotarrea se va
pronunta n limba engleza.
2. n lipsa unui acord asupra limbii care sa Iie Iolosita, Iiecare parte va putea ntrebuinta n
pledoarii limba pe care o preIera, iar hotarrea Curtii va Ii data n Iranceza si engleza. n acest
caz, Curtea va stabili totodata care dintre cele doua texte va Ii considerat ca autentic.
3. La cererea oricareia dintre parti, Curtea o va autoriza sa Ioloseasca alta limba dect Iranceza
sau engleza.

Articolul 40
1. Cauzele sunt aduse n Iata Curtii, dupa caz, Iie prin notiIicarea conventiei speciale, Iie printr-
o cerere adresata GreIierului. n ambele cazuri trebuie sa se indice obiectul diIerendului si
partile.
2. GreIierul va comunica cererea imediat tuturor celor interesati.
3. De asemenea, el o va notiIica Membrilor Natiunilor Unite, prin intermediul Secretarului
General, precum si oricaror alte state care au dreptul de a sta n justitie n Iata Curtii.

Articolul 41
1. Curtea va avea dreptul sa indice, daca socoteste ca mprejurarile cer aceasta, ce masuri
provizorii trebuie luate pentru conservarea drepturilor Iiecarei parti.
2. Pna la hotarrea deIinitiva, masurile indicate vor Ii notiIicate imediat partilor si Consiliului
de Securitate.

Articolul 42
1. Partile se vor nIatisa prin reprezentanti.
2. Ele pot Ii asistate n Iata Curtii de consilieri sau avocati.
3. Reprezentantii, consilierii si avocatii partilor n Iata Curtii, se vor bucura de privilegiile si
imunitatile necesare exercitarii independente a Iunctiilor lor.

Articolul 43
1. Procedura va Ii alcatuita din doua parti: cea scrisa si cea orala.
2. Procedura scrisa va consta din comunicarea catre Curte si catre parti a memoriilor,
contramemoriilor si, daca este necesar, a replicilor, precum si a tuturor pieselor si documentelor
n sprijinul lor.
3. Aceste comunicari se vor Iace prin GreIier, n ordinea si n termenele Iixate de Curte.
4. Orice document prezentat de una din parti va Ii comunicat n copie certiIicata celeilalte parti.
5. Procedura orala va consta din audierea de catre Curte a martorilor, expertilor,
reprezentantilor, consilierilor si avocatilor.

Articolul 44
1. Pentru orice notiIicari catre alte persoane dect catre reprezentanti, consilieri sau avocati,
Curtea se va adresa direct guvernului statului pe al carui teritoriu trebuie transmisa notiIicarea.
2. Aceeasi dispozitie se va aplica ori de cte ori trebuie luate masuri pentru obtinerea de probe
la Iata locului.

Articolul 45
Dezbaterile vor Ii conduse de Presedinte, iar n lipsa acestuia de Vicepresedinte; daca nici unul
dintre ei nu poate prezida, va prezida cel care se aIla in Iunctie de cel mai mult timp dintre
judecatorii prezenti.

Articolul 46
Dezbaterile vor Ii publice, aIara de cazul n care Curtea ar decide altIel sau partile ar cere ca
publicul sa nu Iie admis.

Articolul 47
1. Pentru Iiecare sedinta de dezbateri se va ncheia un proces-verbal semnat de GreIier si de
Presedinte.
2. Acest proces-verbal este singurul autentic.

Articolul 48
Curtea va da ordonante privind desIasurarea procesului, va hotar Iorma si termenele n care
Iiecare parte trebuie sa puna ultimele concluzii si va lua toate masurile legate de administrarea
probelor.

Articolul 49
Curtea poate cere reprezentantilor, chiar nainte de nceperea dezbaterilor, sa prezinte orice
document sau sa dea orice explicatii. n caz de reIuz, ea va lua act.

Articolul 50
Curtea poate oricnd sa ncredinteze sarcina de a eIectua o ancheta sau o expertiza oricarei
persoane, colegiu, birou, comisii sau oricarei alte organizatii la alegerea sa.

Articolul 51
n cursul dezbaterilor, orice ntrebari pertinente trebuie sa Iie puse martorilor si expertilor n
conditiile stabilite de Curte prin regulamentul de procedura mentionat n Articolul 30.

Articolul 52
Dupa primirea probelor n termenele Iixate de ea n acest scop, Curtea va putea respinge orice
noi probe orale sau scrise pe care una din parti ar voi sa le prezinte Iara asentimentul celeilalte
parti.

Articolul 53
1. Daca una din parti nu se nIatiseaza sau nu si prezinta sustinerile, cealalta parte poate cere
Curtii sa dea o solutie n Iavoarea sa.
2. nainte de a da aceasta solutie, Curtea trebuie sa se ncredinteze nu numai ca este
competenta, n conIormitate cu Articolele 36 si 37, ci si ca actiunea este ntemeiata n Iapt si n
drept.

Articolul 54
1. Dupa ce reprezentantii partilor, consilierii si avocatii, vor Ii prezentat, sub controlul Curtii,
toate sustinerile lor, Presedintele va delcara nchise dezbaterile.
2. Curtea se va retrage pentru deliberare.
3. Deliberarile Curtii vor decurge n secret si vor ramne secrete.

Articolul 55
1. Toate deciziile Curtii se vor lua cu majoritatea de voturi a judecatorilor prezenti.
2. n caz de paritate de voturi, va precumpani votul Presedintelui sau al judecatorului care i
tine locul.

Articolul 56
1. Hotarrea va Ii motivata.
2. Ea va curpinde numele judecatorilor care au participat la luarea hotarrii.

Articolul 57
Daca hotarrea, n ntregime sau n parte, nu exprima opinia unanima a judecatorilor, oricare
judecator va avea dreptul sa alature opinia sa separata.

Articolul 58
Hotarrea va Ii semnata de Presedinte si de GreIier. Ea va Ii citita n sedinta publica, dupa ce
reprezentantii partilor vor Ii Iost nstiintati n modul cuvenit.

Articolul 59
Decizia Curtii nu are Iorta obligatorie dect ntre partile n litigiu si numai pentru cauza pe care o
solutioneaza.

Articolul 60
Hotarrea este deIinitiva si nu poate Ii atacata. n caz de diIerend asupra ntelesului sau a
ntinderii dispozitiilor hotarrii, Curtea o va interpreta la cererea oricareia dintre parti.

Articolul 61
1. O cerere de revizuire a hotarrii poate Ii naintata Curtii numai daca se ntemeiaza pe
descoperirea unui Iapt de natura sa exercite o inIluenta decisiva si care pna la pronuntarea
hotarrii era necunoscut att Curtii, ct si partii care cere revizuirea, Iara ca aceasta necunoastere
sa se Ii datorat neglijentei partii.
2. Procedura de revizuire se va deschide printr-o hotarre a Curtii care sa constate expres
existenta noului Iapt, recunoscnd ca prin caracterul sau acesta deschide calea revizuirii si
declarnd cererea admisibila pentru acest motiv.
3. Curtea poate sa conditioneze deschiderea procedurii de revizuire de executare n prealabil a
hotarrii.
4. Cererea de revizuire trebuie Iacuta n termen de sase luni de la descoperirea noului Iapt.
5. Nici o cerere de revizuire nu va putea Ii Iacuta dupa expirarea unui termen de zece ani de la
data hotarrii.

Articolul 62
1. Daca un stat considera ca are un interes de ordin juridic care poate Ii aIectat de solutia data
unei cauze, el poate adresa Curtii cererea de a Ii autorizat sa intervina n acea cauza.
2. Curtea va decide asupra acestei cereri.

Articolul 63
1. Ori de cte ori se ridica problema interpretarii unei conventii la care sunt parti si alte state
dect cele n litigiu, GreIierul le va nstiinta nentrziat.
2. Fiecare stat astIel nstiintat are dreptul de a interveni n proces, iar daca si exercita acest
drept, interpretarea data prin hotarre va Ii deopotriva obligatorie si pentru el.

Articolul 64
Daca Curtea nu decide altIel, Iiecare parte va suporta propriile sale cheltuieli de judecata.

Capitolul IV Avize consultative

Articolul 65
1. Curtea poate da un aviz consultativ asupra oricarei chestiuni juridice, la cererea oricarei
institutii autorizate prin Carta Natiunilor Unite sau n conIormitate cu dispozitiile Cartei sa Iaca o
asemenea cerere.
2. Chestiunile asupra carora se solicita avizul consultativ al Curtii vor Ii expuse Curtii ntr-o
cerere scrisa cuprinznd o Iormulare precisa a chestiunii asupra careia se cere avizul, nsotita de
toate documentele care ar putea sluji la elucidarea chestiunii.

Articolul 66
1. GreIierul va notiIica imediat cererea de aviz consultativ tuturor statelor care au dreptul de a
sta n justitie n Iata Curtii.
2. n aIara de aceasta, orice stat care are dreptul de a sta n justitie n Iata Curtii si orice
organizatie internationala pe care Curtea sau, daca ea nu este ntrunita, Presedintele le considera
n masura a da inIormatii asupra chestiunii, vor Ii de asemenea nstiintate de GreIier, printr-o
comunicare speciala si directa, ca, Curtea este dispusa sa primeasca expuneri scrise, ntr-un
termen care va Ii Iixat de Presedinte, sau sa asculte expuneri orale, ntr-o sedinta publica ce
urmeaza a Ii tinuta n acest scop.
3. Daca unul din statele care au dreptul de a sta n justitie n Iata Curtii nu a primit comunicarea
speciala mentionata n paragraIul 2 din prezentul Articol, el si poate exprima dorinta de a
prezenta o expunere scrisa sau de a Ii ascultat, iar Curtea va decide.
4. Statele si organizatiile care au prezentat expuneri scrise sau orale vor Ii admise a discuta
expunerile Iacute de alte state sau organizatii n Iorma, n masura si n termenele Iixate, pentru
Iiecare caz n parte, de Curte sau, daca ea nu este ntrunita, de Presedinte. n acest scop, GreIierul
va comunica n timp util expunerile scrise statelor si organizatiilor care au prezentat ele nsele
asemenea expuneri.

Articolul 67
Curtea va pronunta avizele sale consultative n sedinta publica, dupa ce va Ii nstiintat Secretarul
General si reprezentantii Membrilor Natiunilor Unite, ai altor state si ai organizatiilor
internationale care sunt direct interesati.

Articolul 68
n exercitarea Iunctiilor sale consultative, Curtea se va calauzi si dupa dispozitiile prezentului
Statut care se aplica n materie contencioasa, n masura n care le va considera aplicabile.

Capitolul V Amendamente

Articolul 69
Amendamentele la prezentul Statut vor Ii eIectuate prin procedura prevazuta de Carta Natiunilor
Unite pentru amendamentele la acea Carta, dar sub rezerva dispozitiilor pe care le-ar putea
adopta Adunarea Generala, la recomandarea Consiliului de Securitate, n privinta participarii la
%

aceasta procedura a statelor care sunt parti la prezentul Statut Iara a Ii Membri ai Natiunilor
Unite.

Articolul 70
Curtea va avea dreptul sa propuna amendamentele la prezentul Statut pe care le va socoti
necesare comunicndu-le n scris Secretarului General spre a Ii examinate n conIormitate cu
dispozitiile Articolului 69.
.Declaratia Drepturilor Omului
La 10 decembrle 1948 Adunarea Cenerala a Cnu a adopLaL sl proclamaL eclaraLla unlversala a
drepLurllor omulul al carel LexL il publlcam mal [os upa acesL acL lsLorlc Adunarea Cenerala a
recomandaL sLaLelor membre sa nu precupeLeasca nlcl unul dln ml[loacele care le sLau la dlspozlLle
penLru a publlca in mod solemn LexLul eclaraLlel sl penLru a face asLfel ca el sa fle dlsLrlbulL aflsaL clLlL
sl comenLaL in prlnclpal in scoll sl in alLe lnsLlLuLll de invaLamnL lndlferenL de sLaLuLul pollLlc al Larllor
sau LerlLorlllor
reambul
Considernd ca recunoasterea demnitatii inerente tuturor membrilor Iamiliei umane si a
drepturilor lor egale si inalienabile constituie Iundamentul libertatii, dreptatii si pacii n lume,
Considernd ca ignorarea si dispretuirea drepturilor omului au dus la acte de barbarie care
revolta constiinta omenirii si ca Iaurirea unei lumi n care Iiintele umane se vor bucura de
libertatea cuvntului si a convingerilor si vor Ii eliberate de teama si mizerie a Iost proclamata
drept cea mai nalta aspiratie a oamenilor,
Considernd ca este esential ca drepturile omului sa Iie ocrotite de autoritatea legii pentru ca
omul sa nu Iie silit sa recurga, ca solutie extrema, la revolta mpotriva tiraniei si asupririi,
Considernd ca este esential a se ncuraja dezvoltarea relatiilor prietensti ntre natiuni,
Considernd ca n Carta popoarele Organizatiei Natiunilor Unite au proclamat din nou credinta
lor n drepturile Iundamentale ale omului, n demnitatea si n valoarea persoanei umane, drepturi
egale pentru barbati si Iemei si ca au hotart sa Iavorizeze progresul social si mbunatatirea
conditiilor de viata n cadrul unei libertati mai mari,
Considernd ca statele membre s-au angajat sa promoveze n colaborare cu Organizatia
Natiunilor Unite respectul universal si eIectiv Iata de drepturile omului si libertatile
Iundamentale, precum si respectarea lor universala si eIectiva,
Considernd ca o conceptie comuna despre aceste drepturi si libertati este de cea mai mare
importanta pentru realizarea deplina a acestui angajament,

%

Adunarea Generala proclama
Prezenta Declaratie Universala a Drepturilor Omului, ca ideal comun spre care trebuie sa tinda
toate popoarele si toate natiunile, pentru ca toate persoanele si toate organele societatii sa se
straduiasca, avnd aceasta declaratie permanent n minte, ca prin nvatatura si educatie sa
dezvolte respectul pentru aceste drepturi si libertati si sa asigure prin masuri progresive, de ordin
national si international, recunoasterea si aplicarea lor universala si eIectiva att n snul
popoarelor statelor membre, ct si al celor din teritoriile aIlate sub jurisdictia lor.
ArLlcolul 1
Toate Iiintele umane se nasc libere si egale n demnitate si n drepturi. Ele sunt nzestrate cu
ratiune si constiinta si trebuie sa se comporte unele Iata de altele n spiritul Iraternitatii.
ArLlcolul 2
Fiecare om se poate prevala de toate drepturile si libertatile proclamate n prezenta declaratie Iara
nici un Iel de deosebire ca, de pilda, deosebirea de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie
politica sau orice alta opinie, de origine nationala sau sociala, avere, nastere sau orice alte
mprejurari.
n aIara de aceasta, nu se va Iace nici o deosebire dupa statutul politic, juridic sau international al
tarii sau al teritoriului de care tine o persoana, Iie ca aceasta tara sau teritoriu sunt independente,
sub tutela, neautonome sau supuse vreunei alte limitari de suveranitate.
ArLlcolul 3
Orice Iiinta umana are dreptul la viata, la libertate si la securitatea persoanei sale.
ArLlcolul 4
Nimeni nu va Ii tinut n sclavie, nici n servitute; sclavagismul si comertul cu sclavi sunt interzise
sub toate Iormele lor.
ArLlcolul 3
Nimeni nu va Ii supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degrandante.
ArLlcolul 6
Fiecare om are dreptul sa i se recunoasca pretutindeni personalitatea juridica.

ArLlcolul 7
Toti oamenii sunt egali n Iata legii si au, Iara nicio deosebire, dreptul la o egala protectie a legii.
Toti oamenii au dreptul la o protectie egala mpotriva oricarei discriminari care ar viola prezenta
declaratie si mpotriva oricarei provocari la o asemenea discriminare.
ArLlcolul 8
Orice persoana are dreptul la satisIactia eIectiva din partea instantelor juridice nationale
competente mpotriva actelor care violeaza drepturile Iundamentale ce-i sunt recunoscute prin
constitutie sau lege.
ArLlcolul 9
Nimeni nu trebuie sa Iie arestat, detinut sau exilat n mod arbitrar.
ArLlcolul 10
Orice persoana are dreptul n deplina egalitate de a Ii audiata n mod echitabil si public de catre
un tribunal independent si impartial care va hotar Iie asupra drepturilor si obligatiilor sale, Iie
asupra temeiniciei oricarei acuzari n materie penala ndreptata mpotriva sa.
ArLlcolul 11
1 Crlce persoana acuzaLa de comlLerea unul acL cu caracLer penal are drepLul sa fle presupusa
nevlnovaLa pna cnd vlnovaLla sa va fl sLablllLa in mod legal in cursul unul proces publlc in care
lau fosL aslguraLe LoaLe garanLllle necesare apararll sale
2 nlmenl nu va fl condamnaL penLru acLlunl sau omlslunl care nu consLlLulau in momenLul cnd
au fosL comlse un acL cu caracLer penal conform drepLulul lnLernaLlonal sau naLlonal e
asemenea nu se va apllca nlcl o pedeapsa mal grea decL aceea care era apllcablla in momenLul
cnd a fosL savrslL acLul cu caracLer penal
ArLlcolul 12
Nimeni nu va Ii supus la imixtiuni arbitrare n viata sa personala, n Iamilia sa, n domiciliul sau
n corespondenta sa, nici la atingeri aduse onoarei si reputatiei sale. Orice persoana are dreptul la
protectia legii mpotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri.
ArLlcolul 13
1 Crlce persoana are drepLul de a clrcula in mod llber sl de asl alege resedlnLa in lnLerlorul
granlLelor unul sLaL
2 Crlce persoana are drepLul de a parasl orlce Lara lncluslv a sa sl de a revenl in Lara sa

ArLlcolul 14
1 ln caz de persecuLle orlce persoana are drepLul de a cauLa azll sl de a beneflcla de azll in alLe
Larl
2 AcesL drepL nu poaLe fl lnvocaL in caz de urmarlre ce rezulLa in mod real dlnLro crlma de drepL
comun sau dln acLlunl conLrare scopurllor sl prlnclplllor CrganlzaLlel naLlunllor unlLe
ArLlcolul 13
1 Crlce persoana are drepLul la o ceLaLenle
2 nlmenl nu poaLe fl llpslL in mod arblLrar de ceLaLenla sa sau de drepLul de asl schlmba
ceLaLenla
ArLlcolul 16
1 Cu incepere de la impllnlrea vrsLel legale barbaLul sl femela fara nlcl o resLrlcLle in ce prlvesLe
rasa naLlonallLaLea sau rellgla au drepLul de a se casaLorl sl de a inLemela o famllle Ll au
drepLurl egale la conLracLarea casaLorlel in decursul casaLorlel sl la desfacerea el
2 CasaLorla nu poaLe fl inchelaLa decL cu conslmLamnLul llber sl deplln al vllLorllor soLl
3 lamllla consLlLule elemenLul naLural sl fundamenLal al socleLaLll sl are drepLul la ocroLlre dln
parLea socleLaLll sl a sLaLulul
ArLlcolul 17
1 Crlce persoana are drepLul la proprleLaLe aLL slngura cL sl in asoclaLle cu alLll
2 nlmenl nu poaLe fl llpslL in mod arblLrar de proprleLaLea sa
ArLlcolul 18
Orice om are dreptul la libertatea gndirii, de constiinta si religie; acest drept include libertatea
de a-si schimba religia sau convingerea, precum si libertatea de a-si maniIesta religia sau
convingerea, singur sau mpreuna cu altii, att n mod public, ct sl privat, prin nvataturi,
practici religioase, cult si ndeplinirea ritualurilor.
ArLlcolul 19
Orice om are dreptul la libertatea opiniilor si exprimarii; acest drept include libertatea de a avea
opniii Iara imixtiune din aIara, precum si libertatea de a cauta, de a primi si de a raspndi
inIormatii si idei prin orice mijloace si independent de Irontierele de stat.
ArLlcolul 20
1 Crlce persoana are drepLul la llberLaLea de inLrunlre sl de asoclere pasnlca
2 nlmenl nu poaLe fl slllL sa faca parLe dlnLro asoclaLle

ArLlcolul 21
1 Crlce persoana are drepLul de a lua parLe la conducerea Lreburllor publlce ale Larll sale fle
dlrecL fle prln reprezenLanLl llber alesl
2 Crlce persoana are drepLul de acces egal la funcLllle publlce dln Lara sa
3 volnLa poporulul Lrebule sa consLlLule baza puLerll de sLaL aceasLa volnLa Lrebule sa fle
exprlmaLa prln alegerl nefalslflcaLe care sa alba loc perloadlc prln sufraglu unlversal egal sl
exprlmaL prln voL secreL sau urmnd o procedura echlvalenLa care sa aslgure llberLaLea voLulul
ArLlcolul 22
Orice persoana, n calitatea sa de membru al societatii, are dreptul la securitatea sociala; ea este
ndreptatita ca prin eIortul national si colaborarea internationala, tinndu-se seama de
organizarea si resursele Iiecarei tari, sa obtina realizarea drepturilor economice, sociale si
culturale indispensabile pentru demnitatea sa si libera dezvoltare a personalitatii sale.
ArLlcolul 23
1 Crlce persoana are drepLul la munca la llbera alegere a muncll sale la condlLll echlLablle sl
saLlsfacaLoare de munca precum sl la ocroLlrea impoLrlva soma[ulul
2 1oLl oamenll fara nlcl o dlscrlmlnare au drepLul la salarlu egal penLru munca egala
3 Crlce om care muncesLe are drepLul la o reLrlbulre echlLablla sl saLlsfacaLoare care sal aslgure
aLL lul cL sl famlllel sale o exlsLenLa conforma cu demnlLaLea umana sl compleLaLa la nevole
prln alLe ml[loace de proLecLle soclala
4 Crlce persoana are drepLul de a inLemela slndlcaLe sl de a se afllla la slndlcaLe penLru apararea
lnLereselor sale
ArLlcolul 24
Orice persoana are dreptul la odihna si recreatie, inclusiv la o limitare rezonabila a zilei de
munca si la concedii periodice platite.
ArLlcolul 23
1 Crlce om are drepLul la un nlvel de Lral care sal aslgure sanaLaLea sl bunasLarea lul sl a famlllel
sale cuprlnznd hrana imbracamlnLea loculnLa ingrl[lrea medlcala precum sl servlcllle soclale
necesare el are drepLul la aslgurare in caz de soma[ boala lnvalldlLaLe vaduvle baLrneLe sau
in celelalLe cazurl de plerdere a ml[loacelor de subzlsLenLa in urma unor impre[urarl
lndependenLe de volnLa sa
2 Mama sl copllul au drepLul la a[uLor sl ocroLlre deoseblLe 1oLl coplll fle ca sunL nascuLl in cadrul
unel casaLorll sau in afara acesLela se bucura de aceeasl proLecLle soclala
ArLlcolul 26
1 Crlce persoana are drepLul la invaLaLura lnvaLamnLul Lrebule sa fle graLulL cel puLln in ceea ce
prlvesLe invaLamnLul elemenLar sl general lnvaLamnLul Lehnlc sl profeslonal Lrebule sa fle la

indemna LuLuror lar invaLamnLul superlor Lrebule sa fle de asemenea egal acceslbll LuLurora
pe baza de merlL
2 lnvaLamnLul Lrebule sa urmareasca dezvolLarea depllna a personallLaLll umane sl inLarlrea
respecLulul faLa de drepLurlle omulul sl llberLaLlle fundamenLale Ll Lrebule sa promoveze
inLelegerea LoleranLa prleLenla inLre LoaLe popoarele sl LoaLe grupurlle raslale sau rellgloase
precum sl dezvolLarea acLlvlLaLll CrganlzaLlel naLlunllor unlLe penLru menLlnerea pacll
3 arlnLll au drepLul de prlorlLaLe in alegerea felulul de invaLamnL penLru coplll lor mlnorl
ArLlcolul 27
1 Crlce persoana are drepLul de a lua parLe in mod llber la vlaLa culLurala a colecLlvlLaLll de a se
bucura de arLe sl de a parLlclpa la progresul sLllnLlflc sl la blnefacerlle lul
2 llecare om are drepLul la ocroLlrea lnLereselor morale sl maLerlale care decurg dln orlce lucrare
sLllnLlflca llLerara sau arLlsLlca al carel auLor esLe
ArLlcolul 28
Orice persoana are dreptul la o ornduire sociala si internationala n care drepturile si libertatile
expuse n prezenta declaratie pot Ii pe deplin nIaptuite.
ArLlcolul 29
1 Crlce persoana are indaLorlrl faLa de colecLlvlLaLe deoarece numal in cadrul acesLela esLe
poslblla dezvolLarea llbera sl depllna a personallLaLll sale
2 ln exerclLarea drepLurllor sl llberLaLllor sale flecare om nu esLe supus decL numal ingradlrllor
sLablllLe prln lege excluslv in scopul de a aslgura cuvenlLa recunoasLere sl respecLare a
drepLurllor sl llberLaLllor alLora sl ca sa fle saLlsfacuLe [usLele cerlnLe ale moralel ordlnll publlce
sl bunasLarll generale inLro socleLaLe democraLlca
3 AcesLe drepLurl sl llberLaLl nu vor puLea fl in nlcl un caz exerclLaLe conLrar scopurllor sl
prlnclplllor CrganlzaLlel naLlunllor unlLe
ArLlcolul 30
Nicio dispozitie a prezentei Declaratii nu poate Ii interpretata ca implicnd pentru vreun stat,
grupare sau persoana dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a savrsi vreun act ndreptat
spre desIiintarea unor drepturi sau libertati enuntate n prezenta declaratie.

.Conventia internationala cu privire la drepturile civile si politice
Adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 16 decembrie 1966
REAMBUL
Statele parti la pre:enta Conventie,
considerand ca, n conIormitate cu principiile enuntate n Carta Natiunilor Unite, recunoasterea
demnitatii inerente tuturor membrilor Iamiliei umane si a drepturilor lor egale si inalienabile
constituie Iundamentul libertatii, dreptatii si pacii n lume.
recunoscand ca aceste drepturi decurg din demnitatea inerenta persoanei umane,
recunoscand ca, n conIormitate cu Declaratia universala a drepturilor omului, idealul Iiintei
umane libere, bucurndu-se de libertatile civile si politice si eliberata de teama si de mizerie, nu
poate Ii realizat dect daca se creeaza conditii care permit Iiecaruia sa se bucure de drepturile
sale civile si politice, ca si de drepturile sale economice, sociale si culturale,
considerand ca, potrivit Cartei Natiunilor Unite, statele au obligatia de a promova respectarea
universala si eIectiva a drepturilor si libertatilor omului, lund n considerare Iaptul ca individul
are ndatoriri Iata de semenii sai si Iata de colectivitatea careia ii apartine si este dator a se stradui
sa promoveze si sa respecte drepturile recunoscute n prezenta Conventie,
u convenit asupra urmatoarelor articole.
ARTEA NTI
Articolul 1
1. Toate popoarele au dreptul de a dispune de ele nsele. n virtutea acestui drept, ele si
determina liber statutul politic si si asigura liber dezvoltarea economica, sociala si culturala.
2. Pentru a-si nIaptui scopurile, toate popoarele pot dispune liber de bogatiile si de resursele lor
naturale, Iara a aduce atingere obligatiilor care decurg din cooperarea economica internationala,
ntemeiata pe principiul interesului reciproc, si din dreptul international. n nici un caz un popor
nu va putea Ii lipsit de propriile mijloace de trai.
3. Statele parti la prezenta Conventie, inclusiv cele care au raspunderea administrarii de teritorii
neautonome si de teritorii sub tutela, trebuie sa nlesneasca realizarea dreptului popoarelor de a
dispune de ele nsele si sa respecte acest drept, n conIormitate cu dispozitiile Cartei Natiunilor
Unite.

ARTEA A DUUA
Articolul 2
1. Statele parti la prezenta Conventie se angajeaza sa respecte si sa garanteze tuturor indivizilor
care se gasesc pe teritoriul lor si tin de competenta lor drepturile recunoscute n prezenta
Conventie, Iara nici o deosebire, n special de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica
sau orice alta opinie, origine nationala sau sociala, avere, nastere sau ntemeiata pe orice alta
mprejurare.
2. Statele parti la prezenta Conventie se angajeaza ca potrivit cu procedura lor constitutionala si
cu dispozitiile prezentei Conventii sa actioneze spre a da posibilitatea adoptarii unor masuri
legislative sau a altora, apte pentru traducerea n viata a drepturilor recunoscute n prezenta
Conventie care nu ar Ii nca n vigoare.
3. Statele parti la prezenta Conventie se angajeaza:
1 sa garanLeze ca orlce persoana ale carel drepLurl sau llberLaLl recunoscuLe in prezenLa ConvenLle
au fosL vlolaLe va dlspune de o cale de recurs efecLlva chlar aLuncl cnd incalcarea a fosL comlsa
de persoane acLlonnd in exerclLlul funcLlllor lor oflclale
2 sa garanLeze ca auLorlLaLea compeLenLa [udlclara admlnlsLraLlva orl leglslaLlva sau orlce alLa
auLorlLaLe compeLenLa poLrlvlL leglslaLlel sLaLulul va hoLari asupra drepLurllor persoanel care
folosesLe calea de recurs sl sa dezvolLe poslblllLaLlle de recurs [urlsdlcLlonal
3 sa garanLeze ca auLorlLaLlle compeLenLe vor da urmare orlcarul recurs care a fosL recunoscuL ca
[usLlflcaL
Articolul 3
Statele parti la prezenta Conventie se angajeaza sa asigure dreptul egal al barbatilor si al Iemeilor
de a se bucura de toate drepturile civile si politice enuntate n prezenta Conventie.
Articolul 4
1. n cazul n care un pericol public exceptional ameninta existenta natiunii si este proclamat
printr-un act oIicial, statele parti la prezenta Conventie pot ca n limita stricta a cerintelor
situatiei sa ia masuri derogatorii de la obligatiile prevazute n prezenta Conventie, cu conditia ca
aceste masuri sa nu Iie incompatibile cu celelalte obligatii pe care le au potrivit dreptului
international si ca din ele sa nu rezulte o discriminare ntemeiata numai pe rasa, culoare, sex,
limba, religie sau origine sociala.
2. Dispozitia precedenta nu autoriza nici o derogare de la prevederile art. 6, 7, 8 (paragraIele 1 si
2), 11, 15, 16 si 18.
3. Statele parti la prezenta Conventie care Iac uz de dreptul de derogare trebuie ca prin
intermediul Secretarului General al Organizatiei Natiunilor Unite sa semnaleze de ndata
celorlalte state parti dispozitiile de la care au derogat, precum si motivele care au provocat
aceasta derogare. O noua comunicare va Ii Iacuta, prin acelasi intermediu, la data la care ele au
pus capat derogarilor.
Articolul 5
1. Nicio dispozitie din prezenta Conventie nu poate Ii interpretata ca implicnd pentru un stat, o
grupare sau un individ vreun drept de a se deda la o activitate sau de savrsi un act urmarind
suprimarea drepturilor si libertatilor recunoscute n prezenta Conventie ori limitari ale lor mai
ample dect cele prevazute n Conventie.

2. Nu se poate admite nicio restrictie sau derogare de la drepturile Iundamentale ale omului
recunoscute sau n vigoare n orice stat parte la prezenta Conventie prin aplicarea legilor,
conventiilor, regulamentelor sau cutumelor, sub pretextul ca prezenta Conventie nu recunoaste
aceste drepturi sau le recunoaste ntr-o masura mai mica.
ARTEA A TREIA
Articolul 6
1. Dreptul la viata este inerent persoanei umane. Acest drept trebuie ocrotit prin lege. Nimeni nu
poate Ii privat de viata sa n mod arbitrar.
2. n tarile n care pedeapsa cu moartea nu a Iost abolita, o sentinta de condamnare la moarte nu
va putea Ii pronuntata dect pentru crimele cele mai grave, n conIormitate cu legislatia n
vigoare n momentul n care crima a Iost comisa, legislatie care nu trebuie sa Iie n contradictie
cu dispozitiile prezentei Conventii si nici cu cele ale Conventiei pentru prevenirea si reprimarea
crimei de genocid. Aceasta pedeapsa nu poate Ii aplicata dect n virtutea unei hotarri deIinitive
pronuntata de un tribunal competent.
3. Cnd privarea de viata constituie crima de genocid, se ntelege ca nicio dispozitie din
prezentul articol nu autoriza un stat parte la prezenta Conventie sa deroge n niciun Iel de la vreo
obligatie asumata n virtutea dispozitiilor Conventiei pentru prevenirea si reprimarea crimei de
genocid.
4. Orice condamnat la moarte are dreptul de a solicita gratierea sau comutarea pedepsei.
Amnistia, gratierea sau comutarea pedepsei cu moartea poate Ii acordata n toate cazurile.
5. O sentinta de condamnare la moarte nu poate Ii pronuntata pentru crime comise de persoane
sub vrsta de 18 ani si nu poate Ii executata mpotriva unor Iemei gravide.
6. Nicio dispozitie din prezenta Conventie nu poate Ii invocata pentru a se ntrzia sau a se
mpiedica abolirea pedepsei capitale de catre un stat parte la prezenta Conventie.
Articolul 7
Nimeni nu va Ii supus torturii si nici unor pedepse sau tratamente crude, inumane sau
degradante. n special, este interzis ca o persoana sa Iie supusa, Iara consimtamntul sau, unei
experiente medicale sau stiintiIice.
Articolul 8
1. Nimeni nu va Ii tinut n sclavie; sclavia si comertul de sclavi, sub toate Iormele sunt interzise.
2. Nimeni nu va putea Ii tinut n servitute.
3.
1 nlmenl nu va puLea fl consLrns sa execuLe o munca forLaLa sau obllgaLorle
2 alln a) al prezenLulul paragraf nu poaLe fl lnLerpreLaL ca lnLerzlclnd in Larlle in care anumlLe
lnfracLlunl poL fl pedepslLe cu deLenLlunea insoLlLa de munca forLaLa execuLarea unel pedepse
de munca forLaLa pronunLaLa de un Lrlbunal compeLenL
3 nu se consldera munca forLaLa sau obllgaLorle in sensul prezenLulul paragraf
4 orlce munca sau servlclu nelndlcaLe in alln b) ceruLe in mod normal unul lndlvld deLlnuL in
vlrLuLea unel declzll legale a [usLlLlel sau ellberaL condlLlonaL in urma unel asemenea declzll
3 orlce servlclu cu caracLer mlllLar sl in Larlle in care oblecLla de consLllnLa esLe admlsa orlce
servlclu naLlonal ceruL in vlrLuLea legll celor care rldlca oblecLll de consLllnLa

6 orlce servlclu ceruL in cazurlle de forLa ma[ora sau de slnlsLre care amenlnLa vlaLa sau
bunasLarea comunlLaLll
7 orlce munca sau orlce servlclu care fac parLe dln obllgaLllle ceLaLenesLl normale
Articolul 9
1. Orice om are dreptul la libertate si la securitatea persoanei sale. Nimeni nu poate Ii arestat sau
detinut n mod arbitrar. Nimeni nu poate Ii privat de libertatea sa dect pentru motive legale si n
conIormitate cu procedura prevazuta de lege.
2. Orice individ arestat va Ii inIormat, n momentul arestarii sale, despre motivele acestei arestari
si va Ii nstiintat, n cel mai scurt timp, de orice nvinuire care i se aduce.
3. Orice individ arestat sau detinut pentru comiterea unei inIractiuni penale va Ii adus, n
termenul cel mai scurt, n Iata unui judecator sau a unei alte autoritati mputernicite prin lege sa
exercite Iunctiuni judiciare si va trebui sa Iie judecat ntr-un interval rezonabil sau sa Iie eliberat.
Detentiunea persoanelor care urmeaza a Ii trimise n judecata nu trebuie sa constituie regula, dar
punerea n libertate poate Ii subordonata unor garantii asigurnd nIatisarea lor la sedintele de
judecata, pentru toate celelalte acte de procedura si, daca este cazul, pentru executarea hotarrii.
4. Oricine a Iost privat de libertate prin arestare sau detentiune are dreptul de a introduce recurs
n Iata unui tribunal, pentru ca acesta sa hotarasca nentrziat asupra legalitatii detentiunii sale si
sa ordone liberarea sa, daca detentiunea este ilegala.
5. Orice individ care a Iost victima unei arestari sau detentiuni ilegale are drept la o reparatie.
Articolul 10
1. Orice persoana privata de libertate va Ii tratata cu umanitate si cu respectarea demnitatii
inerente persoanei umane.
2.
1 Cel aflaLl in prevenLle vor fl in afara de clrcumsLanLe excepLlonale separaLl de condamnaLl sl vor
fl fl supusl unul reglm dlsLlncL poLrlvlL condlLlel lor de persoane necondamnaLe
2 1lnerll aflaLl in prevenLle vor fl separaLl de adulLl sl se va hoLari in legaLura cu cazul lor cL mal
repede cu puLlnLa
3. Regimul penitenciar va cuprinde un tratament al condamnatilor avnd drept scop esential
ameliorarea lor si reclasarea lor sociala. Tinerii delicventi vor Ii separati de adulti si supusi unui
regim potrivit vrstei si statutului lor legal.
Articolul 11
Nimeni nu poate Ii intemnitat pentru singurul motiv ca nu este n masura sa execute o obligatie
contractuala.
Articolul 12
1. Orice persoana care se aIla n mod legal pe teritoriul unui stat are dreptul de a circula acolo
liber si de a-si alege liber resedinta.
2. Orice persoana este libera sa paraseasca orice tara, inclusiv propria sa tara.
3. Drepturile sus-mentionate nu pot Iace obiectul unor restrictii dect daca acestea sunt prevazute
prin lege, necesare pentru a ocroti securitatea nationala, ordinea publica, sanatatea ori moralitatea
publica sau drepturile si libertatile altora si sunt compatibile cu celelalte drepturi recunoscute n
%

prezenta Conventie.
4. Nimeni nu poate Ii privat n mod arbitrar de dreptul de a intra n propria sa tara.
Articolul 13
Un strain care se aIla n mod legal pe teritoriul unui stat parte la prezenta Conventie nu poate Ii
expulzat dect n executarea unei decizii luate n conIormitate cu legea si, daca ratiuni
imperioase de securitate nationala nu se opun, el trebuie sa aiba posibilitatea de a prezenta
considerentele care pledeaza mpotriva expulzarii sale si de a obtine examinarea cazului sau de
catre autoritatea competenta ori de catre una sau mai multe persoane special desemnate de
aceasta autoritate, Iiind reprezentat n acest scop.
Articolul 14
1. Toti oamenii sunt egali n Iata tribunalelor si a curtilor de justitie. Orice persoana are dreptul
ca litigiul n care se aIla sa Iie examinat n mod echitabil si public de catre un tribunal competent,
independent si impartial, stabilit prin lege, care sa decida Iie asupra temeiniciei oricarei nvinuiri
penale ndreptate mpotriva ei, Iie asupra contestatiilor privind drepturile si obligatiile sale cu
caracter civil. Sedinta de judecata poate Ii declarata secreta n totalitate sau pentru o parte a
desIasurarii ei, Iie n interesul bunelor moravuri, al ordinii publice sau al securitatii nationale
ntr-o societate democratica, Iie, daca interesele vietii particulare are partilor n cauza o cer, Iie n
masura n care tribunalul ar socoti acest lucru ca absolut necesar, cnd datorita circumstantelor
speciale ale cauzei publicitatea ar dauna intereselor justitiei; cu toate acestea, pronuntarea
oricarei hotarri n materie penala sau civila va Ii publica, aIara de cazurile cnd interesul
minorilor cere sa se procedeze altIel sau cnd procesul se reIera la diIerende matrimoniale ori la
tutela copiilor.
2. Orice persoana acuzata de comiterea unei inIractiuni penale este prezumata a Ii nevinovata ct
timp culpabilitatea sa nu a Iost stabilita n mod legal.
3. Orice persoana acuzata de comiterea unei inIractiuni penale are dreptul, n conditii de deplina
egalitate, la cel putin urmatoarele garantii:
1 sa fle lnformaLa in cel mal scurL Lermen inLro llmba pe care o inLelege sl in mod deLallaL despre
naLura sl moLlvele acuzaLlel cel l se aduc
2 sa dlspuna de Llmpul sl de inlesnlrlle necesare pregaLlrll apararll sale sl sa comunlce cu
aparaLorul pe care sll alege
3 sa fle [udecaLa fara o inLrzlere exceslva
4 sa fle prezenLa la proces sl sa se apere ea insasl sau sa alba aslsLenLa unul aparaLor ales de ea
daca nu are aparaLor sa fle lnformaLa despre drepLul de al avea sl orl de cLe orl lnLeresul
[usLlLlel o cere sa l se aLrlbule un aparaLor dln oflclu fara plaLa daca ea nu are ml[loace penLru
al remunera
3 sa lnLerogheze sau sa faca a fl lnLerogaLl marLorll acuzarll sl sa obLlna infaLlsarea sl lnLerogarea
marLorllor apararll in aceleasl condlLll cu cele ale marLorllor acuzarll
6 sa beneflcleze de aslsLenLa graLulLa a unul lnLerpreL daca nu inLelege sau nu vorbesLe llmba
foloslLa la sedlnLa de [udecaLa
7 sa nu fle slllLa sa marLurlseasca impoLrlva sa insasl sau sa se recunoasca vlnovaLa
4. Procedura aplicabila tinerilor care nu sunt nca majori potrivit legii penale va tine seama de
vrsta lor si de interesul reeducarii lor.
5. Orice persoana declarata vinovata de o inIractiune are dreptul de a obtine examinarea de catre
%

o jurisdictie superioara, n conIormitate cu legea, a declararii vinovatiei si a condamnarii sale.
6. Cnd o condamnare penala deIinitiva este ulterior anulata sau se acorda gratierea deoarece un
Iapt nou sau nou descoperit dovedeste ca s-a produs o eroare judiciara, persoana care a suIerit o
pedeapsa n urma aceste condamnari va primi o indemnizatie n conIormitate cu legea, aIara de
cazul cnd s-a dovedit ca nedescoperirea n timp util a Iaptului necunoscut ei ii este imputabila,
n ntregime sau n parte.
7. Nimeni nu poate Ii urmarit sau pedepsit din pricina unei inIractiuni pentru care a Iost deja
achitat sau condamnat printr-o hotarre deIinitiva n conIormitate cu legea si cu procedura penala
a Iiecarei tari.
Articolul 15
1. Nimeni nu va Ii condamnat pentru actiuni sau omisiuni care nu constituiau un act delictuos,
potrivit dreptului national sau international, n momentul n care au Iost savirsite. De asemenea,
nu se va aplica o pedeapsa mai severa dect cea care era aplicabila n momentul comiterii
inIractiunii. Daca ulterior comiterii inIractiunii, legea prevede aplicarea unei pedepse mai usoare,
delicventul trebuie sa beneIicieze de aceasta.
2. Nimic din prezentul articol nu se opune judecarii sau condamnarii oricarui individ din pricina
unor actiuni sau omisiuni care atunci cnd au Iost savrsite erau considerate ca Iapte criminale,
potrivit principiilor generale de drept recunoscute de totalitatea natiunilor.
Articolul 16
Orice om are dreptul de a i se recunoaste pretutindeni personalitatea juridica.
Articolul 17
1. Nimeni nu va putea Ii supus vreunor imixtiuni arbitrare sau ilegale n viata particulara, n
Iamilia, domiciliul sau corespondenta sa, nici la atingeri ilegale aduse onoarei si reputatiei sale.
2. Orice persoana are drept la protectia legii mpotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri.
Articolul 18
1. Orice persoana are drept la libertatea gndirii, constiintei si religiei; acest drept implica
libertatea de a avea sau de a adopta o religie sau o convingere la alegerea sa, precum si libertatea
de a-si maniIesta religia sau convingerea, individual sau n comun, att n public ct si n
particular, prin cult si ndeplinirea riturilor, prin practici si prin nvatamnt.
2. Nimeni nu va Ii supus vreunei constrngeri putnd aduce atingere libertatii sale de a avea sau
de a adopta o religie sau o convingere la alegerea sa.
3. Libertatea maniIestarii religiei sau convingerilor nu poate Ii supusa dect restrictiilor
prevazute de lege si necesare pentru ocrotirea securitatii, ordinii si sanatatii publice ori a moralei
sau a libertatilor si drepturilor Iundamentale ale altora.
4. Statele parti la prezenta Conventie se angajeaza sa respecte libertatea parintilor si, atunci cnd
este cazul, a tutorilor legali, de a asigura educatia religioasa si morala a copiilor lor n
conIormitate cu propriile convingeri.
Articolul 19
1. Nimeni nu trebuie sa aiba de suIerit din cauza opiniilor sale.
2. Orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare; acest drept cuprinde libertatea de a
cauta, de a primi si de a raspindi inIormatii si idei de orice Iel, indiIerent de Irontiere, sub Iorma

orala, scrisa, tiparita ori artistica sau prin orice alt mijloc, la alegerea sa.
3. Exercitarea libertatilor prevazute la paragraIul 2 al prezentului articol comporta obligatii si
raspunderi speciale. n consecinta, ea poate Ii supusa anumitor limitari care trebuie nsa stabilite
n mod expres prin lege si care sunt necesare;
1 respecLarll drepLurllor sau repuLaLlel alLora
2 apararll securlLaLll naLlonale ordlnll publlce sanaLaLll sau morallLaLll publlce
Articolul 20
1. Orice propaganda n Iavoarea razboiului este interzisa prin lege.
2. Orice indemn la ura nationala, rasiala sau religioasa care constituie o incitare la discriminare,
la ostilitate sau la violenta este interzis prin lege.
Articolul 21
Dreptul la ntrunire pasnica este recunoscut. Exercitarea acestui drept nu poate Ii supusa dect
restrictiilor conIorme cu legea si necesare ntr-o societate democratica, n interesul securitatii
nationale, al securitatii publice, al ordinii publice ori pentru a ocroti sanatatea sau moralitatea
publica sau drepturile si libertatile altora.
Articolul 22
1. Orice persoana are dreptul de a se asocia n mod liber cu altele, inclusiv dreptul de a constitui
sindicate si de a adera la ele, pentru ocrotirea intereselor sale.
2. Exercitarea acestui drept nu poate Ii supusa dect restrictiilor prevazute de lege si care sunt
necesare ntr-o societate democratica, n interesul securitatii nationale, al securitatii publice, al
ordinii publice ori pentru a ocroti sanatatea sau moralitatea publica sau drepturile si libertatile
altora. Prezentul articol nu se opune ca exercitarea acestui drept de catre membrii Iortelor armate
si ai politiei sa Iie supusa unor restrictii legale.
3. Nicio dispozitie din prezentul articol nu permite statelor parti la Conventia din 1948 a
Organizatiei Internationale a Muncii privind libertatea sindicala si ocrotirea dreptului sindical sa
ia masuri legislative aducnd atingere - sau sa aplice legea ntr-un mod care sa aduca atingere -
garantiilor prevazute n acea conventie.
Articolul 23
1. Familia este elementul natural si Iundamental al societatii si are drept la ocrotire din partea
societatii si a statului.
2. Dreptul de a se casatori si de a ntemeia o Iamilie este recunoscut barbatului si Iemeii,
ncepnd de la vrsta nobila.
3. Nici o casatorie nu va putea Ii ncheiata Iara consimtamntul liber si deplin al viitorilor soti.
4. Statele parti la prezenta Conventie vor lua masurile potrivite pentru a asigura egalitatea n
drepturi si raspunderi a sotilor n privinta casatoriei, n timpul casatoriei si atunci cnd ea se
desIace. n cazul desIacerii, se vor lua masuri pentru a asigura copiilor ocrotirea necesara.
Articolul 24
1. Orice copil, Iara nici o discriminare ntemeiata pe rasa, culoare, sex, limba, religie, origine
nationala sau sociala, avere sau nastere, are dreptul din partea Iamiliei sale, a societatii si a
statului la masurile de ocrotire pe care le cere conditia de minor.

2. Orice copil trebuie sa Iie nregistrat imediat dupa nastere si sa aiba un nume.
3. Orice copil are dreptul de a dobndi o cetatenie.
Articolul 25
Orice cetatean are dreptul si posibilitatea, Iara nici una dintre discriminarile la care se reIera art.
2 si Iara restrictii nerezonabile:
1 de a lua parLe la conducerea Lreburllor publlce fle dlrecL fle prln lnLermedlul unor reprezenLanLl
llber alesl
2 de a alege sl de a fl ales in cadrul unor alegerl perlodlce onesLe cu sufraglu unlversal sl egal sl
cu scruLln secreL aslgurnd exprlmarea llbera a volnLel alegaLorllor
3 de a avea acces in condlLll generale de egallLaLe la funcLllle publlce dln Lara sa
Articolul 26
Toate persoanele sunt egale n Iata legii si au, Iara discriminare, dreptul la o ocrotire egala din
partea legii. n aceasta privinta legea trebuie sa interzica orice discriminare si sa garanteze
tuturor persoanelor o ocrotire egala si eIicace contra oricarei discriminari, n special de rasa,
culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, origine nationala sau sociala,
avere, nastere sau ntemeiata pe orice alta mprejurare.
Articolul 27
n statele n care exista minoritati etnice, religioase sau lingvistice, persoanele apartinnd acestor
minoritati nu pot Ii lipsite de dreptul de a avea, n comun cu ceilalti membri ai grupului lor,
propria lor viata culturala, de a proIesa si practica propria lor religie sau de a Iolosi propria lor
limba.
ARTEA A ATRA
Articolul 28
1. Se instituie un Comitet al drepturilor omului (denumit n continuare, n prezenta Conventie,
comitetul). Acest comitet este compus din optsprezece membri si are Iunctiile stabilite n cele de
mai jos.
2. Comitetul este compus din resortisanti ai statelor parti la prezentul pact, care trebuie sa Iie
personalitati de nalta moralitate si avnd o competenta recunoscuta n domeniul drepturilor
omului. Se va tine seama de interesul pe care l prezinta participarea la lucrarile comitetului a
ctorva persoane avnd o experienta juridica.
3. Membrii comitetului sunt alesi si exercita aceasta Iunctie cu titlu individual.
Articolul 29
1. Membrii comitetului sunt alesi prin vot secret dintr-o lista de candidati care ntrunesc
conditiile prevazute n art. 28, propusi n acest scop de catre statele parti la prezenta Conventie.
2. Fiecare stat parte la prezenta Conventie poate sa propuna cel mult doi candidati. Acesti doi
candidati trebuie sa Iie resortisanti ai statului care ii propune.
3. Candidatura aceleiasi persoane poate Ii propusa pentru o noua alegere.

Articolul 30
1. Prima alegere va avea loc n cel mult 6 luni de la data intrarii n vigoare a prezenta Conventie.
2. Cu cel putin 4 luni nainte de orice alegere un comitet, alta dect o alegere pentru completarea
unui loc declarat vacant n conIormitate cu art. 34, Secretarul General al Organizatiei Natiunilor
Unite invita n scris statele parti la prezenta Conventie sa desemneze, n termen de 3 luni,
candidatii pe care ii propun ca membri ai comitetului.
3. Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite ntocmeste o lista alIabetica a tuturor
candidatilor astIel propusi si o comunica statelor parti la prezenta Conventie cel mai trziu cu o
luna nainte de Iiecare alegere.
4. Membrii comitetului sunt alesi n cursul unei reuniuni a statelor parti la prezenta Conventie,
convocata de Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite la sediul Organizatiei. La
aceasta reuniune, unde cvorumul este constituit de doua treimi din statele parti la prezenta
Conventie, sunt alesi ca membri ai comitetului candidatii care obtin cel mai mare numar de
voturi si majoritatea absoluta a voturilor reprezentantilor statelor parti prezenti si votanti.
Articolul 31
1. Comitetul nu poate sa cuprinda mai mult de un resortisant al unui stat.
2. Pentru alegerile n comitet se va tine seama de o repartitie geograIica echitabila si de
reprezentarea diIeritelor Iorme de civilizatie, precum si a principalelor sisteme juridice.
Articolul 32
1. Membrii comitetului sunt alesi pe 4 ani. Ei sunt reeligibili daca li se propune din nou
candidatura. Cu toate acestea, mandatul a noua membrii alesi la prima alegere ia sIrsit dupa 2
ani; imediat dupa prima alegere, numele acestor noua membri va Ii tras la sorti de catre
presedintele reuniunii la care se reIera paragraIul 4 al art. 30.
2. La expirarea mandatului, alegerile au loc n conIormitate cu dispozitiile articolelor precedente
din aceasta parte a Conventiei.
Articolul 33
1. Daca, dupa parerea unanima a celorlalti membri, un membru al comitetului a ncetat de a-si
ndeplini Iunctiile pentru orice cauza alta dect o absenta cu caracter temporar, presedintele
comitetului inIormeaza despre aceasta pe Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite,
care declara atunci vacant locul pe care l ocupa membrul mentionat.
2. n caz de deces sau de demisie a unui membru al comitetului, presedintele inIormeaza, de
ndata, despre aceasta pe Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite, care declara locul
vacant cu ncepere de la data decesului sau de la data cnd opereaza demisia.
Articolul 34
1. Cnd un loc a Iost declarat vacant n conIormitate cu art. 33, daca mandatul membrului care
trebuie nlocuit nu expira n cele 6 luni urmatoare datei la care a Iost declarata vacanta,
Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite nstiinteaza despre aceasta statele parti la
prezenta Conventie, care pot, n termen de 2 luni, sa desemneze candidati n conIormitate cu
dispozitiile art. 29, n vederea completarii locului vacant.
2. Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite ntocmeste o lista alIabetica a candidatilor
astIel propusi si o comunica statelor parti la prezenta Conventie. Alegerea n vederea completarii
locului vacant va avea apoi loc n conIormitate cu dispozitiile pertinente din aceasta parte a

Conventiei.
3. Orice membru al comitetului ales pentru completarea unui loc declarat vacant n conIormitate
cu art. 33 Iace parte din comitet pna la data expirarii normale a mandatului membrului al carui
loc a devenit vacant n comitet n conIormitate cu dispozitiile articolului mentionat.
Articolul 35
Membrii comitetului primesc, cu aprobarea Adunarii Generale a Natiunilor Unite, remuneratii
suportate din Iondurile Organizatiei Natiunilor Unite n conditiile stabilite de Adunarea
Generala, lundu-se n considerare importanta Iunctiilor comitetului.
Articolul 36
Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite pune la dispozitia comitetului personalul si
mijloacele materiale care ii sunt necesare pentru a ndeplini n mod eIicient Iunctiile care ii sunt
ncredintate n virtutea prezentei Conventii.
Articolul 37
1. Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite va convoca membrii comitetului, pentru
prima reuniune, la sediul Organizatiei.
2. Dupa prima sa reuniune, comitetul se va ntruni cu orice prilej prevazut prin regulamentul sau
interior.
3. Reuniunile comitetului au loc, n mod obisnuit, la sediul Organizatiei Natiunilor Unite sau la
OIiciul Natiunilor Unite de la Geneva.
Articolul 38
nainte de a intra n Iunctie, orice membru al comitetului trebuie sa-si ia, n sedinta publica,
angajamentul solemn ca si va ndeplini Iunctia cu deplina impartialitate si constiinciozitate.
Articolul 39
1. Comitetul si alege un birou pe o perioada de 2 ani. Membrii biroului sunt reeligibili.
2. Comitetul stabileste el nsusi regulamentul sau interior; acesta trebuie sa cuprinda nsa, ntre
altele, urmatoarele dispozitii:
1 cvorumul esLe de dolsprezece membrl
2 declzllle comlLeLulul se lau cu ma[orlLaLea membrllor prezenLl
Articolul 40
1. Statele parti la prezenta Conventie se angajeaza sa prezinte rapoarte asupra masurilor pe care
le-au adoptat si care transpun n viata drepturile recunoscute n prezenta Conventie, precum si
asupra progreselor realizate n Iolosinta acestor drepturi:
1 in Lermen de un an de la lnLrarea in vlgoare a prezenLel ConvenLll penLru flecare sLaL parLe
lnLeresaL in ceea ce il prlvesLe
2 dupa aceea de flecare daLa cnd comlLeLul lo va cere
2. Toate rapoartele vor Ii adresate Secretarului General al Organizatiei Natiunilor Unite care le
va transmite spre examinare comitetului. Rapoartele vor trebui sa indice, daca va Ii cazul, Iactorii

si diIicultatile care aIecteaza punerea n aplicare a dispozitiilor prezentei Conventii.
3. Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite poate, dupa consultari cu comitetul, sa
transmita institutiilor specializate interesate copia oricaror parti din rapoarte care pot avea
legatura cu sIera lor de competenta.
4. Comitetul studiaza rapoartele prezentate de statele parti la prezenta Conventie. El nainteaza
statelor parti propriile sale rapoarte, precum si orice observatii generale pe care le socoteste
potrivite. Comitetul poate de asemenea, sa transmita Consiliului Economic si Social aceste
observatii, nsotite de copii de pe rapoartele pe care le-a primit de la statele parti la prezenta
Conventie.
5. Statele parti la prezenta Conventie pot sa prezinte comitetului comentarii cu privire la orice
observatie Iacuta n virtutea paragraIului 4 al prezentului articol.
Articolul 41
1. Orice stat parte la prezenta Conventie poate, n virtutea prezentului articol, sa declare n orice
moment ca recunoaste comitetului competenta de a primi si examina comunicari n care un stat
poate pretinde ca un alt stat parte nu-si ndeplineste obligatiile ce decurg din prezenta Conventie.
Comunicarile prezentate n virtutea prezentului articol nu pot Ii primite si examinate dect daca
ele emana de la un stat parte care a Iacut o declaratie prin care recunoaste, n ceea ce l priveste,
competenta comitetului. Comitetul nu va primi nici o comunicare privitoare la un stat parte care
nu a Iacut o asemenea declaratie. Comunicarilor primite n conIormitate cu prezentul articol li se
aplica urmatoarea procedura:
1 daca un sLaL parLe la prezenLa ConvenLle socoLesLe ca un alL sLaL de asemenea parLe la
ConvenLle nu apllca dlspozlLllle ConvenLlel el poaLe prlnLro comunlcare scrlsa sa aLraga
aLenLla acelul sLaL asupra chesLlunll ln Lermen de 3 lunl de la prlmlrea comunlcarll sLaLul
desLlnaLar va furnlza sLaLulul care a adresaL comunlcarea expllcaLll sau orlce alLe declaraLll scrlse
lamurlnd chesLlunea care vor Lrebul sa cuprlnda pe cL esLe poslbll sl uLll lndlcaLll asupra
regulllor sale de procedura sl asupra callor de recurs fle foloslLe de[a fle pendlnLe fle deschlse
inca
2 aca in Lermen de 6 lunl de la prlmlrea comunlcarll orlglnale de caLre sLaLul desLlnaLar
chesLlunea nu a fosL soluLlonaLa spre saLlsfacLla celor doua sLaLe parLl lnLeresaLe sl unul sl alLul
vor avea drepLul de a supune comlLeLulul adresnd cLe o noLlflcare comlLeLulul sl celullalL sLaL
lnLeresaL
3 ComlLeLul nu poaLe lua in examlnare o cauza care ll esLe supusa decL dupa ce sa aslguraL ca
LoaLe calle lnLerne de recurs dlsponlblle au fosL uLlllzaLe sl epulzaLe in conformlLaLe cu
prlnclpllle de drepL lnLernaLlonal unanlm recunoscuLe AceasLa regula nu se apllca in cazurlle in
care procedurlle de recurs depasesc Lermenele rezonablle
4 SedlnLele in care comlLeLul examlneaza comunlcarlle prevazuLe in prezenLul arLlcol sunL secreLe
3 Sub rezerva dlspozlLlllor alln c) comlLeLul isl va oferl bunele oflcll sLaLelor parLl lnLeresaLe spre
a se a[unge la o soluLle amlablla a chesLlunll inLemelaLa pe respecLarea drepLurllor omulul sl
llberLaLllor fundamenLale asa cum le recunoasLe prezenLel ConvenLll
6 ln orlce cauza care ll esLe supusa comlLeLul poaLe cere sLaLelor parLl lnLeresaLe la care se refera
alln b) sal furnlzeze orlce lnformaLle perLlnenLa
7 SLaLele parLl lnLeresaLe la care se refera alln b) au drepLul de a fl reprezenLaLe cu prlle[ul
examlnarll problemel de caLre comlLeL sl de a prezenLa observaLll orale sau scrlse orl in ambele
forme

8 ln Lermen de 12 lunl dln zlua cnd a prlmlL noLlflcarea la care se refera alln b) comlLeLul Lrebule
sa prezlnLe un raporL
1 daca sa puLuL gasl o soluLle in conformlLaLe cu dlspozlLllle alln e) comlLeLul se
marglnesLe in raporLul sau la o scurLa expunere a fapLelor sl a soluLlel la care s
a a[uns
2 daca nu sa puLuL gasl o soluLle in conformlLaLe cu dlspozlLllle alln e) comlLeLul
se marglnesLe in raporLul sau la o scurLa expunere a fapLelor LexLul observaLlllor
scrlse sl procesulverbal al observaLlllor orale prezenLaLe de sLaLele parLl
lnLeresaLe vor fl alaLuraLe raporLulul
Raportul pentru Iiecare cauza va Ii comunicat statelor parti interesate.
2. Dispozitiile prezentului articol vor intra n vigoare cnd zece state parti la prezenta Conventie
vor Ii Iacut declaratia prevazuta la paragraIul 1 din prezentul articol. Declaratia mentionata va Ii
depusa de catre statul parte Secretarului General al Organizatiei Natiunilor Unite, care o va
transmite n copie celorlalte state parti. O declaratie poate Ii retrasa oricnd, printr-o notiIicare
adresata Secretarului General. Aceasta retragere nu va aduce atingere examinarii oricarei
chestiuni care Iace obiectul unei comunicari deja transmise n virtutea prezentului articol; nicio
alta comunicare a unui stat parte nu va Ii nsa primita dupa ce Secretarul General va primi
notiIicarea de retragere a declaratiei, dect daca statul parte interesat va Ii Iacut o noua
declaratie.
Articolul 42
1.
1 aca o chesLlune supusa comlLeLulul in conformlLaLe cu arL 41 nu a fosL soluLlonaLa spre
saLlsfacLla sLaLelor parLl lnLeresaLe comlLeLul poaLe cu asenLlmenLul prealabll al acesLora sa
desemneze o comlsle de conclllere adhoc (denumlLa in conLlnuare comlsla) Comlsla isl ofera
bunele oflcll sLaLelor parLl lnLeresaLe spre a se a[unge la o soluLle amlablla a chesLlunll
inLemelaLa pe respecLarea prezenLel ConvenLll
2 Comlsla se compune dln clncl membrl numlLl cu acordul sLaLelor parLl lnLeresaLe aca sLaLele
parLl lnLeresaLe nu a[ung in Lermen de 3 lunl la o inLelegere asupra compunerll comlslel in
inLreglme sau in parLe membrll comlslel in prlvlnLa carora nu sa reallzaL acordul vor fl alesl prln
scruLln secreL dlnLre membrll comlLeLulul cu o ma[orlLaLe de doua Lrelml dln membrll
comlLeLulul
2. Membrii comisiei si exercita Iunctiile cu titlu individual. Ei nu trebuie sa Iie resortisanti nici
ai statelor parti interesate, nici ai unui stat care nu este parte la prezenta Conventie si nici ai unui
stat parte care nu a Iacut declaratia prevazuta de art. 41.
3. Comisia si alege presedintele si si adopta regulamentul interior.
4. Comisia si tine sedintele n mod normal la sediul Organizatiei Natiunilor Unite sau la OIiciul
Natiunilor Unite de la Geneva. Cu toate acestea, ea se poate ntruni n orice alt loc potrivit, pe
care comisia l poate stabili consultindu-se cu Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite
si cu statele parti interesate.
5. Secretariatul prevazut n art. 36 si va oIeri serviciile si comisiilor desemnate n virtutea
prezentului articol.
6. InIormatiile obtinute si examinate de comitet sunt puse la dispozitia comisiei, iar comisia
poate sa ceara statelor parti interesate sa-i Iurnizeze orice inIormatii complementare pertinente.

7. Dupa ce a examinat chestiunea sub toate aspectele, dar n orice caz ntr-un termen de 12 luni
de cnd a Iost sesizata, comisia supune un raport presedintelui comitetului, care l va comunica
statelor parti interesate:
1 daca comlsla nu poaLe sa Lermlne examlnarea chesLlunll in 12 lunl ea se marglnesLe sa araLe pe
scurL in raporLul sau sLadlul in care se afla examlnarea chesLlunll
2 daca sa a[uns la o soluLlonare amlablla a chesLlunll inLemelaLa pe respecLarea drepLurllor
omulul recunoscuLe in prezenLa ConvenLle comlsla se marglnesLe sa araLe pe scurL in raporLul
sau fapLele sl soluLla la care sa a[uns
3 daca nu sa a[uns la o soluLlonare in sensul alln b) in raporLul comlslel vor flgura concluzllle sale
cu prlvlre la LoaLe aspecLele de fapL ale chesLlunll dezbaLuLe de sLaLele parLl lnLeresaLe precum
sl consLaLarlle sale cu prlvlre la poslblllLaLlle de soluLlonare amlablla a cauzel raporLul va
cuprlnde de asemenea observaLllle scrlse sl un procesverbal al observaLlllor orale prezenLaLe
de sLaLele parLl lnLeresaLe
4 daca raporLul comlslel esLe inalnLaL in conformlLaLe cu alln c) sLaLele parLl lnLeresaLe vor
insLllnLa pe presedlnLele comlLeLulul in Lermen de 3 lunl de la prlmlrea raporLulul daca accepLa
sau nu cele formulaLe in raporLul comlslel
8. Dispozitiile prezentului articol nu aduc atingere atributiilor comitetului prevazute n art. 41.
9. Toate cheltuielile membrilor comisiei se repartizeaza n mod egal ntre statele parti interesate,
pe baza unui stat estimativ stabilit de Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite.
10. Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite este mputernicit ca, daca este nevoie, sa
plateasca cheltuielile membrilor comisiei nainte ca rambursarile sa Ii Iost eIectuate de statele
parti interesate, n conIormitate cu paragraIul 9 al prezentului articol.
Articolul 43
Membrii comitetului si membrii comisiilor de conciliere ad-hoc care ar putea Ii desemnati n
conIormitate cu art. 42 au drept la nlesnirile, privilegiile si imunitatile recunoscute expertilor n
misiune ai Organizatiei Natiunilor Unite, asa cum sunt ele enuntate n sectiunile pertinente ale
Conventiei cu privire la privilegiile si imunitatile Natiunilor Unite.
Articolul 44
Dispozitiile de punere n practica a prezentei Conventii se aplica Iara a aduce atingere
procedurilor instituite n materie de drepturi ale omului n virtutea sau potrivit instrumentelor
constitutive si conventiilor Organizatiei Natiunilor Unite si institutiilor specializate si nu
mpiedica statele parti de a recurge la alte proceduri pentru solutionarea unui diIerend n
conIormitate cu acordurile internationale generale sau speciale care le leaga.
Articolul 45
Comitetul nainteaza anual Adunarii Generale a Natiunilor Unite, prin intermediul Consiliului
Economic si Social, un raport asupra lucrarilor sale.

ARTEA A CINCEA
Articolul 46
Nicio dispozitie din prezenta Conventie nu trebuie interpretata ca aducnd atingere dispozitiilor
Cartei Natiunilor Unite si celor ale constitutiilor institutiilor specializate care deIinesc
raspunderile diverselor organe ale Organizatiei Natiunilor Unite si ale institutiilor specializate cu
privire la chestiunile prevazute n prezenta Conventie.
Articolul 47
Nicio dispozitie din prezenta Conventie nu va Ii interpretata ca aducnd atingere dreptului
inerent al tuturor popoarelor de a beneIicia si de a se Iolosi pe deplin si n mod liber de bogatiile
si resursele lor naturale.
ARTEA A SASEA
Articolul 48
1. Prezenta Conventie este deschisa spre semnare oricarui stat membru al Organizatiei Natiunilor
Unite sau membru al vreuneia dintre institutiile sale specializate, oricarui stat parte la Statutul
Curtii Internationale de Justitie, precum si oricarui alt stat invitat de Adunarea Generala a
Natiunilor Unite sa devina parte a prezentei Conventii.
2. Prezenta Conventie este supusa ratiIicarii, iar instrumentele de ratiIicare vor Ii depuse la
Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite.
3. Prezenta Conventie va Ii deschisa spre aderare oricarui stat la care se reIera paragraIul 1 din
prezentul articol.
4. Aderarea se va Iace prin depunerea la Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite a
unui instrument de aderare.
5. Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite inIormeaza toate statele care au semnat
prezenta Conventie sau care au aderat la el despre depunerea Iiecarui instrument de ratiIicare sau
de aderare.
Articolul 49
1. Prezenta Conventie va intra n vigoare la 3 luni de la data depunerii la Secretarul General al
Organizatiei Natiunilor Unite a celui de-al treizeci si cincilea instrument de ratiIicare sau de
aderare.
2. Pentru Iiecare dintre statele care vor ratiIica prezenta Conventie sau vor adera la ea dupa
depunerea celui de-al treizeci si cincilea instrument de ratiIicare sau de aderare, Conventia va
intra n vigoare la 3 luni de la data depunerii de catre acest stat a instrumentului sau de ratiIicare
sau de aderare.
Articolul 50
Dispozitiile prezentei Conventii se aplica Iara nici o limitare sau exceptie tuturor unitatilor
constitutive ale statelor Iederative.
%

Articolul 51
1. Orice stat parte la prezenta Conventie poate sa propuna un amendament si sa-i depuna textul la
Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite. Secretarul General va transmite apoi toate
proiectele de amendament statelor parti la prezenta Conventie, cerndu-le sa-i comunice daca
doresc sa se convoace o conIerinta a statelor parti pentru a examina aceste proiecte si a le supune
votarii. Daca cel putin o treime din state se declara n Iavoarea acestei convocari, Secretarul
General va convoca conIerinta sub auspiciile Organizatiei Natiunilor Unite. Orice amendament
adoptat de majoritatea statelor prezente si votante la conIerinta va Ii supus spre aprobare
Adunarii Generale a Natiunilor Unite.
2. Aceste amendamente intra n vigoare dupa ce au Iost aprobate de Adunarea Generala a
Natiunilor Unite si acceptate de o majoritate de doua treimi a statelor parti la prezenta Conventie,
n conIormitate cu respectivele lor reguli constitutionale.
3. Cnd aceste amendamente intra n vigoare, ele sunt obligatorii pentru statele parti care le-au
acceptat, celelalte state parti ramnnd legate de dispozitiile prezentei Conventii si de orice
amendament pe care l-au acceptat anterior.
Articolul 52
Independent de notiIicarile prevazute n paragraIul 5 al art. 48, Secretarul General al Organizatiei
Natiunilor Unite va inIorma toate statele la care se reIera paragraIul 1 al mentionatului articol:
1 cu prlvlre la semnaLurlle lnsLrumenLele de raLlflcare sl de aderare depuse in conformlLaLe cu arL
48
2 cu prlvlre la daLa cnd prezenLa ConvenLle va lnLra in vlgoare in conformlLaLe cu arL 49 sl la daLa
cnd vor lnLra in vlgoare amendamenLele prevazuLe in arL 31
Articolul 53
1. Prezenta Conventie, ale carui texte n araba, chineza, engleza, Iranceza, rusa si spaniola sunt n
egala masura autentice, va Ii depus la arhivele Organizatiei Natiunilor Unite.
2. Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite va transmite tuturor statelor la care se
reIera art. 48 cte o copie certiIicata de pe prezenta Conventie.

%






.Conventia internationala cu privire la drepturile economice, sociale si
cultural
Adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 16 decembrie 1966
REAMBUL
Statele parti la pre:enta Conventie,
considerand ca, n conIormitate cu principiile enuntate de Carta Natiunilor Unite, recunoasterea
demnitatii inerente tuturor membrilor Iamiliei umane si a drepturilor lor egale si inalienabile
constituie Iundamentul libertatii, dreptatii si pacii n lume.
recunoscand ca aceste drepturi decurg din demnitatea inerenta persoanei umane,
recunoscand ca, n conIormitate cu Declaratia universala a drepturilor omului, idealul Iiintei
umane libere, eliberate de teama si mizerie, nu poate Ii realizat dect daca se creeaza conditii
care permit Iiecaruia sa se bucure de drepturile sale economice, sociale si culturale, ca si de
drepturile sale civile si politice.
considerand ca, potrivit Cartei Natiunilor Unite, statele au obligatia de a promova respectarea
universala si eIectiva a drepturilor si libertatilor omului, lund n considerare Iaptul ca omul are
ndatoriri Iata de semenii sai si Iata de colectivitatea careia ii apartine si este dator a se stradui sa
promoveze si sa respecte drepturile recunoscute n prezentul pact,
u convenit asupra urmatoarelor articole.
ARTEA NTI

Articolul 1
1. Toate popoarele au dreptul de a dispune de ele nsele. n virtutea acestui drept este si
determina liber statutul politic si si asigura liber dezvoltarea economica, sociala si culturala.
2. Pentru a-si nIaptui scopurile, toate popoarele pot dispune liber de bogatiile si resursele lor
naturale, Iara a aduce atingere obligatiilor care decurg din cooperarea economica internationala,
ntemeiata pe principiul interesului reciproc, si n dreptul international. n nici un caz un popor
nu va putea Ii lipsit de propriile mijloace de trai.
3. Statele parti la prezenta Conventie, inclusiv cele care au raspunderea administrarii de teritorii

neautonome si de teritorii sub tutela, trebuie sa nlesneasca realizarea dreptului popoarelor de a
dispune de ele nsele si sa respecte acest drept, n conIormitate cu dispozitiile Cartei Natiunilor
Unite.
ARTEA A DUUA

Articolul 2
1. Fiecare stat parte la prezenta Conventie se angajeaza sa actioneze, att prin propriul sau eIort,
ct si prin asistenta si cooperare internationala, n special pe plan economic si tehnic, Iolosind la
maximum resursele sale disponibile pentru ca exercitarea deplina a drepturilor recunoscute n
prezenta Conventie sa Iie asigurata progresiv prin toate mijloacele adecvate, inclusiv prin
adoptarea de masuri legislative.
2. Statele parti la prezenta Conventie se angajeaza sa garanteze ca drepturile enuntate n el vor Ii
exercitate Iara nici o discriminare ntemeiata pe rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica
sau orice alta opinie, origine nationala sau sociala, avere, nastere sau orice alta mprejurare.
3. Tarile n curs de dezvoltare, tinnd seama n modul cuvenit de drepturile omului si de
economia lor nationala, pot sa stabileasca n ce masura vor garanta celor care nu le sunt cetateni
drepturile economice recunoscute n prezenta Conventie.
Articolul 3
Statele parti la prezenta Conventie se angajeaza sa asigure dreptul egal pe care l au barbatul si
Iemeia de a beneIicia de toate drepturile economice, sociale si culturale care sunt enumerate n
prezentul pact.
Articolul 4
Statele parti la prezenta Conventie recunosc ca, n ce priveste Iolosinta drepturilor asigurate de
catre stat n conIormitate cu prezentul pact, statul nu poate supune aceste drepturi dect la
limitarile stabilite de lege, numai n masura compatibila cu natura acestor drepturi si exclusiv n
vederea promovarii bunastarii generale ntr-o societate democratica.
Articolul 5
1. Nici o dispozitie din prezenta Conventie nu poate Ii interpretata ca implicnd pentru un stat, o
grupare sau un individ vreun drept de a se deda la o activitate sau de a savrsi un act urmarind
suprimarea drepturilor sau libertatilor recunoscute n prezentul pact ori limitari ale lor mai ample
dect cele prevazute n pact.
2. Nu se poate admite nici o restrictie sau derogare de la drepturile Iundamentale ale omului
recunoscute sau n vigoare n orice tara n virtutea unor legi, conventii, regulamente sau cutume,
sub pretextul ca prezentul pact nu recunoaste aceste drepturi sau le recunoaste ntr-o masura mai
mica.

ARTEA A TREIA
Articolul 6
1. Statele parti la prezenta Conventie recunosc dreptul la munca ce cuprinde dreptul pe care l are
orice persoana de a obtine posibilitatea sa-si cistige existenta printr-o munca liber aleasa sau
acceptata si vor lua masuri potrivite pentru garantarea acestui drept.
2. Masurile pe care Iiecare stat parte la prezenta Conventie le va lua spre a asigura deplina
exercitare a acestui drept trebuie sa includa orientarea si pregatirea tehnica si proIesionala,
elaborarea de programe, de masuri si de tehnici potrivite pentru a asigura o dezvoltare
economica, sociala si culturala constanta si o deplina ntrebuintare productiva a Iortelor de
munca n conditii care garanteaza indivizilor Iolosinta libertatilor politice si economice
Iundamentale.
Articolul 7
Statele parti la prezenta Conventie recunosc dreptul pe care l are orice persoana de a se bucura
de conditii de munca juste si prielnice, care sa asigure ndeosebi:
1 remuneraLla care aslgura LuLuror munclLorllor cel puLln
2 un salarlu echlLabll sl o remuneraLle egala penLru o munca de valoare egala fara nlcl o dlsLlncLle
in speclal femelle Lrebule sa alba garanLla ca condlLllle de munca ce ll se acorda nu sunL
lnferloare acelora de care beneflclaza barbaLll sl sa prlmeasca aceeasl remuneraLle ca el penLru
aceeasl munca
3 o exlsLenLa decenLa penLru el sl famllla lor in conformlLaLe cu dlspozlLllle prezenLulul pacL
4 securlLaLea sl lglena muncll
3 poslblllLaLea egala penLru LoLl de a fl promovaLl in munca lor la o caLegorle superloara adecvaLa
lunduse in conslderare numal duraLa servlclllor indepllnlLe sl apLlLudlnlle
6 odlhna Llmpul llber llmlLarea raLlonala a duraLel muncll sl concedllle perlodlce plaLlLe precum
sl remunerarea zllelor de sarbaLoare
Articolul 8
1. Statele parti la prezenta Conventie se angajeaza sa asigure:
1 drepLul pe care il are orlce persoana in vederea favorlzarll sl ocroLlrll lnLereselor sale
economlce de a forma impreuna cu alLe persoane slndlcaLe sl de a se afllla la un slndlcaL
la alegerea sa sub slngura rezerva a regulllor sLablllLe de organlzaLla lnLeresaLa
LxerclLarea acesLul drepL nu poaLe face oblecLul alLor resLrlcLll decL cele prevazuLe in
lege sl care consLlLule masurl necesare inLro socleLaLe democraLlca in lnLeresul
securlLaLll naLlonale sau al ordlnll publlce orl penLru a ocroLl drepLurlle sl llberLaLlle
alLora
2 drepLul pe care il au slndlcaLele de a forma federaLll sau confederaLll naLlonale sl drepLul
pe care il au acesLea dln urma de a forma organlzaLll slndlcale lnLernaLlonale sau de a se
afllla la acesLea
3 drepLul pe care il au slndlcaLele de asl exerclLa llber acLlvlLaLea fara alLe llmlLarl decL
cele prevazuLe de lege sl care consLlLule masurl necesare inLro socleLaLe democraLlca

in lnLeresul securlLaLll naLlonale sau al ordlnll publlce orl penLru a ocroLl drepLurlle sl
llberLaLlle alLora
4 drepLul la greva exerclLaL in conformlLaLe cu leglle flecarel Larl
2. Prezentul articol nu se opune ca exercitarea acestor drepturi de catre membrii Iortelor armate,
ai politiei sau de catre Iunctionarii publici sa Iie supusa unor restrictii legale.
3. Nici o dispozitie din prezentul articol nu permite statelor parti la Conventia din 1948 a
Organizatiei Internationale a Muncii privind libertatea sindicala si ocrotirea dreptului sindical sa
ia masuri legislative aducnd atingere - sau sa aplice legi ntr-un Iel care ar aduce atingere -
garantiilor prevazute n mentionata conventie.
Articolul 9
Statele parti la prezenta Conventie recunosc dreptul oricarei persoane la securitate sociala,
inclusiv la asigurari sociale.
Articolul 10
Statele parti la prezenta Conventie recunosc ca:
1. O ocrotire si o asistenta ct mai larga cu putinta trebuie acordate Iamiliei, elementul natural si
Iundamental al societatii, n special pentru ntemeierea sa si n rastimpul ct are responsabilitatea
ntretinerii si educarii copiilor care sunt n sarcina sa. Casatoria trebuie sa Iie liber consimtita de
viitorii soti.
2. O ocrotire speciala trebuie acordata mamelor ntr-o perioada de timp rezonabila, nainte si
dupa nasterea copiilor. Mamele salariate trebuie sa beneIicieze, n decursul acestei perioade, de
un concediu platit sau de un concediu beneIiciind de alocatii de securitate sociala adecvate.
3. Masuri speciale de ocrotire si de asistenta trebuie luate n Iavoarea tuturor copiilor si
adolescentilor, Iara nici o discriminare din motive de Iiliatiune sau din alte motive. Copiii si
adolescentii trebuie ocrotiti mpotriva exploatarii economice si sociale. Folosirea lor la lucrari de
natura a le dauna moralitatea sau sanatatea, de a le pune viata n primejdie sau de a dauna
dezvoltarii lor normale trebuie sanctionata prin lege. Statele trebuie, de asemenea, sa stabileasca
limite de vrsta sub care Iolosirea muncii salariate a copiilor va Ii interzisa si sanctionata prin
lege.
Articolul 11
1. Statele parti la prezenta Conventie recunosc dreptul oricarei persoane la un nivel de trai
suIicient pentru ea nsasi si Iamilia sa, inclusiv hrana, mbracaminte si locuinta suIiciente,
precum si la mbunatatire continua a conditiilor sale de existenta. Statele parti vor lua masuri
potrivite pentru a asigura realizarea acestui drept si recunosc n acest scop importanta esentiala a
unei cooperari internationale liber consimtite.
2. Statele parti la prezenta Conventie, recunoscnd dreptul Iundamental pe care l are orice
persoana de a Ii la adapost de Ioame, vor adopta, individual si prin cooperare internationala,
masurile necesare, inclusiv programe concrete:
1 penLru a imbunaLaLl meLodele de producLle de conservare sl de dlsLrlbulre a produselor
allmenLare prln depllna uLlllzare a cunosLlnLelor Lehnlce sl sLllnLlflce prln dlfuzarea prlnclplllor
de educaLle in ce prlvesLe nuLrlLla sl prln dezvolLarea sau reforma reglmurllor agrare in asa fel
incL sa aslgure cL mal blne punerea in valoare sl uLlllzarea resurselor naLurale

2 penLru a aslgura o reparLlLle echlLablla a resurselor allmenLare mondlale in raporL cu nevolle
Llnnd seama de problemele care se pun aLL Larllor lmporLaLoare cL sl Larllor exporLaLoare de
produse allmenLare
Articolul 12
1. Statele parti la prezenta Conventie recunosc dreptul pe care l are orice persoana de a se
bucura de cea mai buna sanatate Iizica si mintala pe care o poate atinge.
2. Masurile pe care statele parti la prezenta Conventie le vor adopta n vederea asigurarii
exercitarii depline a acestui drept vor cuprinde masurile necesare pentru a asigura:
1 scaderea morLallLaLll nollor nascuLl sl a morLallLaLll lnfanLlle precum sl dezvolLarea sanaLoasa a
copllulul
2 imbunaLaLlrea LuLuror aspecLelor lglenel medlulul sl ale lglenel lndusLrlale
3 profllaxla sl LraLamenLul maladlllor epldemlce endemlce profeslonale sl a alLora precum sl
lupLa impoLrlva acesLor maladll
4 crearea de condlLll care sa aslgure LuLuror servlcll medlcale sl un a[uLor medlcal in caz de boala
Articolul 13
1. Statele parti la prezenta Conventie recunosc dreptul pe care l are orice persoana la educatie.
Ele sunt de acord ca educatia trebuie sa urmareasca deplina dezvoltare a personalitatii umane si a
simtului demnitatii sale si sa ntareasca respectarea drepturilor omului si libertatilor
Iundamentale. Pe lnga aceasta, ele sunt de acord ca prin educatie orice persoana trebuie sa
devina capabila de a juca un rol util ntr-o societate libera, ca educatia trebuie sa Iavorizeze
ntelegerea, toleranta si prietenia ntre toate natiunile si toate grupurile rasiale, etnice sau
religioase si sa ncurajeze dezvoltarea activitatilor Natiunilor Unite pentru mentinerea pacii.
2. Statele parti la prezenta Conventie recunosc ca n vederea asigurarii deplinei exercitari a
acestui drept:
1 invaLamnLul prlmar Lrebule sa fle obllgaLorlu sl acceslbll LuLuror in mod graLulL
2 invaLamnLul secundar sub dlferlLele sale forme lncluslv invaLamnLul secundar Lehnlc sl
profeslonal Lrebule sa fle generallzaL sl sa devlna acceslbll LuLuror prln LoaLe ml[loacele poLrlvlLe
sl in speclal prln lnsLaurarea in mod progreslv a graLulLaLll lul
3 invaLamnLul superlor Lrebule sa devlna acceslbll LuLuror in depllna egallLaLe in funcLle de
capaclLaLea flecarula prln LoaLe ml[loacele poLrlvlLe sl in speclal prln lnLroducerea LrepLaLa a
graLulLaLll
4 educaLla de baza Lrebule incura[aLa sau lnLenslflcaLa cL mal mulL poslbll penLru persoanele
care au prlmlL lnsLrucLle prlmara sau care nau prlmlLo pna la capaL
3 Lrebule sa se urmareasca acLlv dezvolLarea unel reLele scolare la LoaLe nlvelurlle sa se
sLablleasca un slsLem adecvaL de burse sl sa se amelloreze in mod conLlnu condlLllle maLerlale
ale personalulul dldacLlc
3. Statele parti la prezenta Conventie se angajeaza sa respecte libertatea parintilor si, atunci cnd
este cazul, a tutorilor legali, de a alege pentru copiii lor institutii de nvatamnt, altele dect cele
ale autoritatilor publice, dar conIorme cu normele minimale pe care le poate prescrie sau aproba
statul n materie de educatie si de a asigura educatia religioasa si morala a copiilor lor n
conIormitate cu propriile lor convingeri.
4. Nicio dispozitie din prezentul articol nu trebuie interpretata ca aducnd atingere libertatii

indivizilor si persoanelor juridice de a nIiinta si de a conduce institutii de nvatamnt cu conditia
ca principiile enuntate n paragraIul 1 al prezentului articol sa Iie respectate, iar educatia data n
aceste institutii sa Iie conIorma cu normele minimale pe care le poate prescrie statul.
Articolul 14
Orice stat parte la prezenta Conventie, care n momentul n care devine parte nu a putut nca
asigura n teritoriul sau metropolitan sau n teritoriile aIlate sub jurisdictia sa obligativitatea si
gratuitatea nvatamntului primar, se angajeaza sa stabileasca si sa adopte, ntr-un termen de 2
ani, un plan detaliat de masuri necesare pentru a realiza treptat, ntr-un numar rezonabil de ani,
Iixat prin acest plan, deplina aplicare a principiului nvatamntului primar obligatoriu si gratuit
pentru toti.
Articolul 15
1. Statele parti la prezenta Conventie recunosc Iiecaruia dreptul:
1 de a parLlclpa la vlaLa culLurala
2 de a beneflcla de progresul sLllnLlflc sl de apllcaLllle sale
3 de a beneflcla de proLecLla lnLereselor morale sl maLerlale decurgnd dln orlce producLle
sLllnLlflca llLerara sau arLlsLlca al carel auLor esLe
2. Masurile pe care statele parti la prezenta Conventie le vor lua pentru a asigura deplina
exercitare a acestui drept trebuie sa cuprinda masurile necesare pentru a asigura mentinerea,
dezvoltarea si diIuzarea stiintei si culturii.
3. Statele parti la prezenta Conventie se angajeaza sa respecte libertatea indispensabila cercetarii
stiintiIice si activitatilor creatoare.
4. Statele parti la prezenta Conventie recunosc urmarile bineIacatoare care trebuie sa rezulte din
ncurajarea si dezvoltarea cooperarii si contactelor internationale n domeniul stiintei si culturii.
ARTEA A ATRA

Articolul 16
1. Statele parti la prezenta Conventie se angajeaza sa prezinte, n conIormitate cu dispozitiile
cuprinse n aceasta parte a pactului, rapoarte asupra masurilor pe care le-au adoptat si asupra
progreselor obtinute n asigurarea respectarii drepturilor recunoscute n Conventie.
2.
1 1oaLe rapoarLele vor fl adresaLe secreLarulul general al CrganlzaLlel naLlunllor unlLe care le va
LransmlLe in cople spre examlnare Conslllulul Lconomlc sl Soclal in conformlLaLe cu dlspozlLllle
prezenLel ConvenLll
2 SecreLarul general al CrganlzaLlel naLlunllor unlLe va LransmlLe de asemenea lnsLlLuLlllor
speclallzaLe copll de pe rapoarLele sau de pe parLlle relevanLe dln rapoarLele Lrlmlse de sLaLele
parLl la prezenLul pacL care sunL sl membre ale lnsLlLuLlllor speclallzaLe respecLlve in masura in
care acesLe rapoarLe sau parLl dln rapoarLe prlvesc probleme de compeLenLa lnsLlLuLlllor lor
menLlonaLe poLrlvlL acLelor lor consLlLuLlve

Articolul 17
1. Statele parti la prezenta Conventie si vor prezenta rapoartele pe etape, potrivit unui program
pe care l va stabili Consiliul Economic si Social n termen de un an de la data intrarii n vigoare
a prezentei Conventii, dupa ce va Ii consultat statele parti si institutiile specializate interesate.
2. Rapoartele pot sa aduca la cunostinta Iactorii si diIicultatile care mpiedica statele de a-si
ndeplini ntru totul obligatiile prevazute n prezentul pact.
3. n cazul n care inIormatii cu privire la acest subiect au Iost deja trimise Organizatiei
Natiunilor Unite sau unei institutii specializate de catre un stat parte la Conventie, nu va mai Ii
necesar a se reproduce inIormatiile, ci o reIerire precisa la aceste inIormatii va Ii suIicienta.
Articolul 18
n virtutea responsabilitatilor care ii sunt conIerite de Carta Natiunilor Unite n domeniul
drepturilor omului si libertatilor Iundamentale, Consiliul Economic si Social va putea ncheia
ntelegeri cu institutiile specializate, n vederea prezentarii de catre acestea de rapoarte cu privire
la progresul realizat n ndeplinirea dispozitiilor prezentei Conventii, care intra n cadrul
activitatilor lor. Rapoartele vor putea cuprinde date asupra deciziilor si recomandarilor adoptate
n legatura cu traducerea n viata, de catre organele competente ale institutiilor specializate, a
acestor dispozitii.
Articolul 19
Consiliul Economic si Social poate transmite Comisiei drepturilor omului, n scop de studiu si
recomandari de ordin general, sau pentru inIormare, daca este cazul, rapoartele privind drepturile
omului pe care le comunica statele n conIormitate cu art. 16 si 17 si rapoartele privind drepturile
omului pe care le comunica institutiile specializate n conIormitate cu art. 18.
Articolul 20
Statele parti la prezenta Conventie si institutiile specializate interesate pot prezenta Consiliului
Economic si Social observatii cu privire la orice recomandare de ordin general Iacuta n virtutea
art. 19 sau cu privire la orice mentiune a unei recomandari de ordin general Iigurnd ntr-un
raport al Comisiei drepturilor omului sau n orice alt document mentionat n raportul respectiv.
Articolul 21
Consiliul Economic si Social poate prezenta din timp n timp Adunarii Generale rapoarte
cuprinznd recomandari cu caracter general si un rezumat al inIormarilor primite de la statele
parti la prezenta Conventie si de la institutiile specializate n legatura cu masurile luate si
progresele realizate n vederea asigurarii respectarii generale a drepturilor recunoscute n
prezenta Conventie.
Articolul 22
Consiliul Economic si Social poate supune atentiei celorlalte organe ale O.N.U., organelor
subsidiare si institutiilor specializate interesate care se ocupa de Iurnizarea unei asistente tehnice,
orice problema pe care o ridica rapoartele mentionate n prezenta parte a prezentei Conventii si
care poate ajuta acestor organisme sa se pronunte Iiecare n propria sa sIera de competenta
asupra oportunitatii masurilor internationale capabile sa contribuie la punerea n aplicare eIectiva
si progresiva a prezentei Conventii.

Articolul 23
Statele parti la prezenta Conventie sunt de acord ca masurile de ordin international destinate sa
asigure realizarea drepturilor recunoscute n Conventie cuprind ndeosebi ncheierea de
conventii, adoptarea de recomandari, Iurnizarea unei asistente tehnice si organizarea, mpreuna
cu guvernele interesate, a unor reuniuni regionale si reuniuni tehnice n scop de consultare si de
studiu.
Articolul 24
Nicio dispozitie din prezenta Conventie nu trebuie interpretata ca aducnd atingere dispozitiilor
din Carta Natiunilor Unite si din statutele institutiilor specializate care deIinesc raspunsurile
diverselor organe ale ONU si ale institutiilor specializate cu privire la chestiunile prevazute n
prezenta Conventie.
Articolul 25
Nicio dispozitie din prezenta Conventie nu va Ii interpretata ca aducnd atingere dreptului
inerent al tuturor popoarelor de a beneIicia si de a se Iolosi pe deplin si n mod liber de bogatiile
si resursele lor naturale.
ARTEA A CINCEA

Articolul 26
1. prezenta Conventie este deschisa spre semnare oricarui stat membru al Organizatiei Natiunilor
Unite sau membru al vreuneia dintre institutiile sale specializate, oricarui stat parte la Statutul
Curtii Internationale de Justitie, precum si oricarui alt stat invitat de Adunarea Generala a
Natiunilor Unite sa devina parte la prezenta Conventie.
2. Prezenta Conventie este supusa ratiIicarii, iar instrumentele de ratiIicare vor Ii depuse la
Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite.
3. Prezenta Conventie va Ii deschisa spre aderare oricarui stat la care se reIera paragraIul 1 din
prezentul articol.
4. Aderarea se va Iace prin depunerea la Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite a
unui instrument de aderare.
5. Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite va inIorma toate statele care au semnat
prezenta Conventie sau care au aderat la ea despre depunerea Iiecarui instrument de ratiIicare sau
de aderare.
Articolul 27
1. Prezenta Conventie va intra n vigoare la 3 luni de la data depunerii la Secretarul General al
Organizatiei Natiunilor Unite a celui de-al treizeci si cincilea instrument de ratiIicare sau de
aderare.
2. Pentru Iiecare dintre statele care vor ratiIica prezenta Conventie sau vor adera la ea dupa
depunerea celui de-al treizeci si cincilea instrument de ratiIicare sau de aderare, Conventia va
intra n vigoare la 3 luni de la data depunerii de catre stat a instrumentului sau de ratiIicare sau de
aderare.

Articolul 28
Dispozitiile prezentei Conventii se aplica, Iara nici o limitate sau exceptie, tuturor unitatilor
constitutive ale statelor Iederative.
Articolul 29
1. Orice stat parte la prezenta Conventie poate sa propuna un amendament si sa-i depuna textul la
Secretarul General al Organizatiei Natiunilor Unite. Secretarul General va transmite apoi toate
proiectele de amendamente statelor parti la prezenta Conventie, cerndu-le sa-i comunice daca
doresc sa se convoace o conIerinta a statelor parti pentru a examina aceste proiecte si a le supune
votarii. Daca cel putin o treime din state se declara n Iavoarea acestei convocari, secretarul
general va convoca conIerinta sub auspiciile Organizatiei Natiunilor Unite. Orice amendament
adoptat de majoritatea statelor prezente si votante la conIerinta va Ii supus aprobarii Adunarii
Generale a Natiunilor Unite.
2. Aceste amendamente intra n vigoare dupa ce au Iost aprobate de Adunarea Generala a
Natiunilor Unite si acceptate de o majoritate de doua treimi a statelor parti la prezentul pact, n
conIormitate cu respectivele lor reguli constitutionale.
3. Cnd aceste amendamente intra n vigoare, ele sunt obligatorii pentru statele parti care le-au
acceptat, celelalte state parti ramnnd legate de dispozitiile prezentei Conventii si de orice
amendament anterior pe care l-au acceptat.
Articolul 30
Independent de notiIicarile prevazute la paragraIul 5 al art. 26, Secretarul General al Organizatiei
Natiunilor Unite va inIorma toate statele la care se reIera paragraIul 1 al aceluiasi articol:
1 cu prlvlre la semnaLurlle lnsLrumenLele de raLlflcare sl de aderare depuse in conformlLaLe cu arL
26
2 cu prlvlre la daLa la care prezenLa ConvenLle va lnLra in vlgoare in conformlLaLe cu arL 27 sl la
daLa cnd vor lnLra in vlgoare amendamenLele prevazuLe in arL 29
Articolul 31
1. Prezenta Conventie, ale carei texte n araba, chineza, engleza, Iranceza, rusa si spaniola, sunt
n egala masura autentice, va Ii depusa n arhivele Organizatiei Natiunilor Unite.
2. Secretarul General al ONU va transmite tuturor statelor la care se reIera art. 26 cte o copie
certiIicata a prezentei Conventii.





%










%














%










%










%










%









%


+ Sudanu| de Sud d|n 2010193 de state









%

Cupr|ns
IDLSkL CkGANI2A1IA CNU 3
IIkINCIALLLL CkGANISML ALL CNU3
1ADUNAkLA GLNLkALA3
2CCNSILIUL DL SLCUkI1A1L4
3CCNSILIUL LCCNCMIC SI SCCIALS
4CCNSILIUL DL 1U1LLAS
SCUk1LA IN1LkNA1ICNALA DL IUS1I1ILS
6SLCkL1AkIA1UL6
IIICLkA1IUNI DL MLN1INLkL A ACII6
IVCNU IN kCMANIA11
VDCCUMLN1L IUNDAMLN1ALL ALL CNU11
1CnAk1A CNU11
2S1A1U1UL CUk1II IN1LkNA1ICNALL DL IUS1I1IL37
3DLCLAkA1IA DkL1UkILCk CMULUI48
4CCNVLN1IA IN1LkNA1ICNALA CU kIVIkL LA DkL1UkILL
CIVILL SI CLI1ICLS4
SCCNVLN1IA IN1LkNA1ICNALA CU kIVIkL LA DkL1UkILL
LCCNCMICL CUL1UkALL SI SCCIALL69