Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Analizaeconomico Financiara 120520124133 Phpapp02
Analizaeconomico Financiara 120520124133 Phpapp02
CUPRINS
Pag.
- Conţinutul aplicativ şi metodologic al analizei activităţii
economico-financiare.................................................................................2
- Funcţiile analizei economico-
financiare.....................................................4
- Metode folosite în analiza economico-financiară......................................5
- Analiza rezultatelor economice pe baza indicatorilor de gestiune..............6
- Analiza relaţiilor de proporţionalitate dintre indicatorii de gestiune....11
- Analiza structurii indicatorilor de
gestiune...............................................19
- Analiza structurii şi previziunii structurii indicatorilor complecşi cu
ajutorul "Metodei lanţurilor Markov"........................................................20
- Analiza
ritmicităţii ..................................................................................21
- Analiza cifrei de
afaceri ..........................................................................22
- Analiza factorială a cifrei de afaceri prin prisma utilizării
factorilor economici
principali....................................................................26
- Analiza factorială a rezultatului din exploatare prin prisma
indicatorilor de
gestiune.............................................................................29
- Analiza factorială a rezultatului din exploatare care revine la un
salariat...33
- Analiza cheltuielilor aferente activităţii
economice...................................35
- Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifră de
afaceri.............................37
- Analiza cheltuielilor cu forţa de
muncă..........................................40
- Analiza cheltuielilor
materiale.......................................................45
- Analiza costului unitar..................................................................52
- Analiza cheltuielilor
financiare......................................................55
- Analiza interdependenţei cheltuielilor aferente activităţii
economice cu ceilalţi indicatori economico-
financiari......................60
- Analiza rentabilităţii pe baza punctului
critic............................................61
- Analiza stării financiare pe baza raportărilor de sinteză
contabilă.............64
- Analiza generală a bilanţului sau a situaţiei activelor,
datoriilor şi capitalurilor proprii.....................................................64
-2-
- Analiza ratelor
financiare..............................................................69
- Analiza tabloului de
finanţare...................................................................79
- Analiza situaţiei financiare cu ajutorul unor metode
manageriale...............83
I VA
Rd =
IQ
⋅ 100 , în care:
VA1
I VA =
VA 0 - indicele de dinamică al valorii adăugate;
Q
I Q = 1 - indicele de dinamică al producţiei exerciţiului.
Q0
În cazul agenţilor economici cu activitate de prestare a serviciilor
sau cu activitate comercială se procedează la analiza relaţiei de
proporţionalitate dintre valoarea adăugată şi cifra de afaceri
care de asemenea poate fi efectuată atât în statică cât şi în dinamică.
Raportul static (Rs) reflectă ponderea valoarii adăugate în cifra de afaceri,
înregistrată la un moment dat, astfel:
VA
Rs = ⋅ 100
CA
Mărimea raportului static se poziţionează sub procentul maxim de
100% şi indică nivelul valorii adăugate la 100 lei cifră de afaceri şi
respectiv nivelul relativ complementar al consumului intermediar la 100 lei
cifră de afaceri.
Mărimea raportului static efectiv (Rs1) se poate compara cu o
dimensiune normativă (Rsn) fundamentată pe un optim al consumului
intermediar aferent veniturilor realizate din vânzarea mărfurilor şi din
serviciile prestate.
Existenţa unei abateri negative ( ∆ = Rs1 − Rs n ) a raportului static
efectiv (Rs1) faţă de raportul normativ (Rsn), atenţionează asupra necesităţii
aplicării unor măsuri de raţionalizare a consumurilor de materii prime şi
materiale, a cheltuielilor cu energia şi apa, a cheltuielilor privind prestaţiile
externe, achiziţionarea materiilor prime şi a materialelor consumabile, a
mărfurilor destinate vânzării, la un preţ cât mai redus posibil, inclusiv
optimizarea rutelor de transport a acestora în vederea diminuării
cheltuielilor aferente.
Raportul dinamic (Rd), calculat prin raportarea indicelui de
dinamică al valorii adăugate la indicele de dinamică al cifrei de afaceri,
caracterizează nivelul relativ al decalajului modificării de la o perioadă de
timp la alta, a valorii adăugate în raport cu cifra de afaceri,
VA1
VA
I VA 0
Rd = CA ⋅ 100 = ⋅ 100
I CA 1
CA o
în care: I VA - indicele de dinamică al valorii adăugate;
I CA - indicele de dinamică al cifrei de afaceri.
-13-
Ci
∆( Q ) = ( Q1 - Q 0 ) 1 − 0
Q0
-influenţa modificării proporţiei valorii adăugate sau, a
proporţiei consumului intermediar, în producţia
exerciţiului:
VA VA 1 VA 0
∆ = − Q1
Q Q1 Q0
sau,
Ci Ci Ci
∆ = 0 − 1 Q1
Q Q 0 Q1
-14-
I Qm
raportul dinamic: Rd =
IQ
⋅ 100 , în care:
Qm1
I Qm =
Qm 0 - indicele de dinamică al producţiei marfă fabricată;
Q
I Q = 1 - indicele de dinamică al producţiei exerciţiului.
Q0
Raportul static oferă o informaţie cu privire la proporţia producţiei
marfă fabricate în producţia exerciţiului, înregistrată la sfârşitul unei
perioade de timp dată, fără a putea preciza şi calitatea acestei proporţii. O
interpretare utilă a acestui raport se realizează în sistem comparativ cu un
raport normativ (antecalculat) sau cu un raport aferent unui segment de
timp precedent dar, în acest al doilea caz analiza este echivalentă cu analiza
raportului dinamic.
Atunci când analiza are în vedere situaţia raportului dinamic se
poate confirma sau infirma faptul că modificarea în timp a producţiei marfă
fabricată devansează sau nu producţia exerciţiului, în funcţie de mărimea
rezultatului respectiv. Dacă raportul dinamic este supraunitar se apreciază
că producţia marfă fabricată are o dinamică superioară dinamicii producţiei
exerciţiului şi deci a avut loc o reducere a proporţiei stocurilor de producţie
în curs de execuţie în valoarea producţiei exerciţiului. Această stare
economică propagă efecte pozitive asupra vitezei de rotaţie a activelor
circulante, sunt eliberate astfel unele resurse financiare care pot fi
valorificate în alte acţiuni economice sau financiare.
Pentru a completa concluziile formulate în cadrul analizei relaţiei de
proporţionalitate pe baza indicilor de dinamică al producţiei marfă fabricate
şi al producţiei exerciţiului se procedează la dimensionarea modificării
absolute a producţiei marfă fabricate ca urmare a influenţelor provocate de
următorii factori:
- modificarea producţiei exerciţiului;
- modificarea proporţiei producţiei marfă fabricate şi respectiv,
prin complementaritate, a proporţiei creşterii sau diminuării stocurilor de
producţie în curs de execuţie, în producţia exerciţiului.
Sistemul factorial de calcul al modificării absolute a producţiei
marfă fabricate, se prezintă astfel:
- modificarea absolută a producţiei marfă fabricate:
∆=Qm - Qm1 ,0
-15-
din care:
- influenţa modificării producţiei exerciţiului:
Qm 0
∆( Q ) = ( Q1 - Q 0 )
Q0
sau,
(Pn 2 - Pn1 )0
∆( Q ) = ( Q1 - Q0 ) 1−
Q0
- influenţa modificării proporţiei producţiei marfă
fabricate sau, a proporţiei creşterii sau diminuării
stocurilor de producţie în curs de execuţie, în
producţia exerciţiului:
Qm Qm1 Qm 0
∆ = - Q1
Q Q1 Q 0
sau,
Pn (Pn 2 - Pn 1 ) 0 (Pn 2 - Pn 1 )1
∆ = − Q1
Q Q0 Q1
I CA
raportul dinamic: Rd = ⋅ 100
I Qm
Dacă indicele de dinamică al cifrei de afaceri devansează indicele de
dinamică al producţiei marfă fabricată se conchide că în perioada curentă s-
a redus proporţia stocurilor de produse finite şi semifabricate destinate
vânzării în producţia marfă fabricată precum şi a proporţiei veniturilor din
producţia de imobilizări corporale şi necorporale realizate pe cont propriu
în producţia marfă fabricată. Se menţionează că se obţine o informaţie
identică dacă această analiză se efectuează pe baza raportului coeficienţilor
de valorificare a producţiei marfă fabricată calculaţi pentru perioada de
calcul şi respectiv pentru perioada de bază, astfel:
CA 1
Qm1
Rd = ⋅ 100
CA 0
Qm 0
Coeficientul de valorificare al producţiei marfă fabricată se
determină prin raportarea cifrei de afaceri la producţia marfă fabricată şi
-16-
( Pf 2 - Pf 1 ) 0 + Qi 0
∆( Qm ) = ( Qm1 - Qm 0 ) ⋅ 1 −
Qm 0
- influenţa modificării proporţiei cifrei de afaceri sau, a
proporţiei creşterii sau diminuării stocurilor de produse
finite şi semifabricate destinate vânzării în producţia marfă
fabricată precum şi a proporţiei veniturilor din producţia de
imobilizări corporale şi necorporale realizate pe cont
propriu, în producţia marfă fabricată:
CA CA 1 CA 0
∆ = − Qm1
Qm Qm1 Qm 9
sau,
Pf, Qi (Pf 2 - Pf 1 ) 0 + Qi 0 (Pf 2 - Pf 1 )1 + Qi1
∆ = − Qm1
Qm Qm 0 Qm1
d) Analiza relaţiei de proporţionalitate dintre cifra de
afaceri şi producţia exerciţiului se realizează folosind rezultatul:
CA
raportului static: Rs = ⋅ 100 , sau al
Q
-17-
I CA
raportului dinamic: Rd = ⋅ 100
IQ
Existenţa unui raport dinamic supraunitar este expresia reducerii
proporţiei stocurilor de produse finite şi semifabricate destinate vânzării, a
stocurilor de producţie în curs de execuţie precum şi a veniturilor din
producţia de imobilizări corporale şi necorporale realizate pe cont propriu,
în producţia exerciţiului.
În continuare, concluziile formulate în cadrul analizei relaţiei de
proporţionalitate pe baza indicilor de dinamică al cifrei de afaceri şi al
producţiei exerciţiului pot fi completate dacă se procedează la
dimensionarea modificării absolute a cifrei de afaceri ca urmare a
influenţelor provocate de:
- modificarea producţiei exerciţiului;
- modificarea proporţiei cifrei de afaceri şi respectiv, prin
complementaritate, a proporţiei creşterii sau diminuării stocurilor de
produse finite şi semifabricate destinate vânzării, a proporţiei stocurilor de
producţie în curs de execuţie precum şi a proporţiei veniturilor din
producţia de imobilizări corporale şi necorporale realizate pe cont propriu,
în producţia exerciţiului.
Sistemul factorial de calcul al modificării absolute a cifrei de
afaceri, se prezintă astfel:
- modificarea absolută a cifrei de afaceri: ∆ = CA1 - CA0 ,
din care:
- influenţa modificării producţiei exerciţiului:
CA 0
∆( Q ) = ( Q1 - Q 0 ) ⋅ , sau
Q0
(Pf 2 - Pf 1 ) 0 + (Pn 2 - Pn 1 ) 0 + Qi 0
∆( Q ) = ( Q1 - Q 0 ) ⋅ 1 −
Q0
- influenţa modificării proporţiei cifrei de afaceri
sau, a proporţiei creşterii sau diminuării stocurilor
de produse finite şi semifabricate destinate
vânzării, a proporţiei stocurilor de producţie în
curs de execuţie precum şi a proporţiei veniturilor
din producţia de imobilizări corporale şi necorporale
realizate pe cont propriu, în producţia exerciţiului:
CA CA 1 CA 0
∆
Q =
-
⋅ Q1 ,sau
Q1 Q0
CA 1 Mf 1
I CA = > I Mf =
CA 0 Mf 0
Analiza ritmicităţii
Realizarea activităţilor economice într-un ritm cât mai uniform pe
tot parcursul anului prezintă o importanţă deosebită pentru asigurarea unui
flux al veniturilor relativ constant care să permită atât acoperirea financiară
a cheltuielilor necesitate de continuitatea activităţilor economice şi în
primul rând pentru exploatare (activitatea de bază) cât şi pentru obţinerea
unui excedent stimulativ şi sistematic al rezultatului exploatării.
Analiza ritmicităţii activităţilor economice se poate efectua prin
aplicarea unuia din următoarele procedee:
- procedeul grafic de urmărire zilnică a volumului fizic sau valoric
de producţie, comercializare sau de prestare a serviciilor;
- procedeul indicilor de îndeplinire a programului economic pe
diviziuni de timp în cadrul unei perioade date (pe luni în cadrul trimestrului,
pe decade în cadrul lunii, pe zile în cadrul lunii sau al decadei);
- procedeul comparării ponderilor calculate pe diviziuni de timp
pentru indicatorii fizici sau valorici realizaţi cu ponderile programate sau
optime, în cadrul unei perioade date;
- procedeul energiei informaţionale;
- procedeul coeficientului de variaţie;
- procedeul coeficientului de ritmicitate.
Mf Q CA Q CA S CA
d) - CA = N ; e) - CA = Mf ; f) - CA = Ac ;
N Mf Q Mf Q Ac S
Qm CA
g) - CA = Q , în care s-au folosit notaţiile:
Q Qm
CA = cifra de afaceri;
N = numărul mediu al personalului ;
Mf = valoarea medie a mijloacelor fixe;
Mfa = valoarea medie a mijloacelor fixe cu rol activ în procesul economic
analizat;
Q = producţia exerciţiului;
Qm = producţia marfă fabricată;
Ac = valoarea medie a activelor circulante;
S = valoarea medie a stocurilor materiale şi de produse finite.
Modele particulare de analiză a cifrei de afaceri în cazul activităţilor de
prestări servicii
a). Analiza factorială a cifrei de afaceri prin prisma
modificării numărului de turişti, a duratei medii a
sejurului şi a veniturilor (încasărilor) medii pentru o zi-turist.
În cazul analizei factoriale a cifrei de afaceri prin prisma modificării
numărului de turişti, a duratei medii a sejurului şi a veniturilor (încasărilor)
medii pentru o zi-turist se are în vedere următorul model determinist-
factorial:
CA = T ⋅ Tz CA
T ⋅ Tz = T ⋅ ds ⋅ v
existentă
- influenţa modificării
gradului de disponibilizare ∆( Kd ) =( Kd1 −Kd0 ) Le1Kua 0 v 0
a capacităţii de cazare
existente
- influenţa modificării
gradului de utilizare a ∆( Kua ) =( Kua 1 −Kua 0 ) Le1Kd1v 0
numărului de zile-turişti pe
subactivităţi
- influenţa modificării veniturilor ∆ ( v ) =∑g v −∑ g v
1 1 1 0
∆(W) ⇔∆( N)
∆( Ef ) ⇔∆( Mf )
∆( Em ) ⇔∆( CM )
VA Re
când se utilizează relaţia: 10) Re = Q
Q VA
VA Re
când se utilizează relaţia: 20) Re = CA
CA VA
; sau,
- volumul fizic al cifrei de afaceri(q),
din care:
- influenţa modificării medii relative a volumului
fizic al cifrei de afaceri ( I ), CA
(q )
-30-
Σq 1 p 0
( (q) =
I CA - indicele dinamicii volumului
Σq 0 p 0
afaceri
din care:
∆(I ) =Re I −Re
CA CA
în care:
Re - rezultatul din exploatare aferent cifrei de afaceri;
va - valoarea adăugată care revine la o zi-turist;
rva - rezultatul din exploatare care revine la 1 leu valoare
adăugată (proporţia rezultatului din exploatare în
valoarea adăugată).
-32-
Re
rv =
CA
- rezultatul din exploatare care revine la 1 leu cifră de afaceri pe
categorii de confort de cazare;
ΣRe
rv =
ΣCA
= Σ(g CA ⋅ rv) - rezultatul din exploatare care revine în medie la
1 leu cifră de afaceri pentru toate categoriile de confort.
Analiza factorială a rezultatului din exploatare care revine la
un salariat
Eficienţa utilizării forţei de muncă poate fi dimensionată într-o
formă globală prin indicatorul ”Rezultatul din exploatare care revine la un
salariat” (Res) a cărui mărime exprimă, în mod sintetic, influenţa unei
palete largi de factori, oferindu-ne, totodată, şi posibilitatea metodologică
de a individualiza şi a cuantifica aceste influenţe.
Relaţiile factorial-deterministe care evidenţiază aceste aspecte stau
la baza formalizării a două modele principale de analiză:
- “Modelul 1”
Re Σqp - Σqc
CA CA
Re s =
Re
= CA = CA ⋅ Rrv = Σqp
N N N N
- “Modelul 2”
Re CA Re Σqp − Σqc
Re s = = ⋅ = w ⋅ Rrv = w ⋅
N N CA Σqp
în care:
Re
Rrv = - rata rentabilităţii vânzărilor,
CA
Re =Σqp −Σqc
- rezultatul din exploatare aferent cifrei de afaceri,
Σqp =CA
- cifra de afaceri,
Σqc =C
- cheltuielile de exploatare aferente cifrei de afaceri,
N - numărul mediu al personalului (salariaţilor),
CA
w=
N
- productivitatea muncii, exprimată prin indicatorul “Cifra de
afaceri care revine la un salariat”.
Se remarcă, de asemenea, că relaţia pe baza căreia se construeşte
modelul 1 poate fi dezvoltată, în continuare, prin folosirea unor modele de
analiză factorială care se referă la cifra de afaceri, pentru a surprinde
influenţa şi a altor factori care privesc utilizarea mijloacelor fixe, a activelor
circulante sau a resurselor materiale şi energetice. În timp ce relaţia aferentă
modelului 2 de analiză poate fi extinsă prin luarea în consideraţie a
factorilor care explică modificarea productivităţii muncii cum ar fi:
-34-
Mf
- - valoarea medie a mijloacelor fixe care revine la un salariat (gradul
N
de înzestrare tehnică a muncii) şi
CA
- - cifra de afaceri realizată la un leu mijloace fixe (eficienţa utilizării
Mf
mijloacelor fixe)
Modalitatea de analiză factorială a rezultatului din exploatare,
aferent cifrei de afaceri, care revine la un salariat conform ”Modelului 1”
are următoarea configuraţie:
- modificarea totală a rezultatului din exploatare care revine la un
salariat,
∆=Re s - Res
1 0, din care:
a - influenţa modificării numărului mediu al personalului,
CA 0 Rrv 0 CA 0 Rrv 0
∆( N ) = −
N1 N0
∆(Rrv ) =Δ (s ) +Δ (p ) +Δ (c )
-35-
în care:
ΣC = Σqc - reprezintă cheltuielile de exploatare (costul complet)
aferente activităţilor economice;
ΣCA = Σqp - reprezintă cifra de afaceri totală;
q - volumul fizic pe tipuri de activităţi (produse şi servicii);
c - costul complet pe unitate fizică de produs sau serviciu;
p - preţul sau tariful unitar al produselor sau serviciilor.
Sistemul factorial al analizei cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri
(Modelul 1)
Felul modificării Modificarea absolută a cheltuielilor la 1000 lei
cifră de afaceri
Modificarea totală a ∑ q1c1 ∑ q0 c0
cheltuielilor la 1000 ∆ = Ch1 − Ch 0 = − ⋅ 1000 =
lei cifră de afaceri, ∑ q1p1 ∑ q0p 0
din care: = ∆ ( s) + ∆ ( p ) + ∆ ( c )
-Influenţa ∑ q1c 0 ∑q c
∆ ( s) =
0 0
modificării structurii − ⋅ 1000
fizice a cifrei de ∑ q1p 0 ∑q p
0 0
-38-
afaceri
-Influenţa ∑ q1c0 ∑q c
∆ ( p) =
1 0
modificării preţurilor − ⋅ 1000
şi tarifelor unitare de ∑ q1p1 ∑q p
1 0
vânzare
-Influenţa ∑ q1c1 ∑q c
∆ ( c) =
1 0
modificării costurilor − ⋅ 1000
unitare complete ∑ q1p1 ∑q p
1 1
Semnificaţia notaţiilor folosite în tabelul 35 este următoarea:
Σq 1c1 - cheltuielile de exploatare (costul complet) aferente cifrei de
afaceri obţinute de un agent economic în perioada de calcul (curentă);
Σq 0 c 0 - cheltuielile de exploatare (costul complet) aferente cifrei de
afaceri realizate în perioada bază de comparaţie;
Σq 1 p1 = CA 1 - cifra de afaceri realizată în perioada de calcul;
Σq 0 p 0 = CA 0 - cifra de afaceri realizată în perioada bază de
comparaţie;
Σq 1c 0 - cheltuielile de exploatare (costul complet) efectuate în
perioada analizată recalculate luând în consideraţie costurile unitare
complete din perioada bază de comparaţie;
Σq 1 p 0 - cifra de afaceri din perioada analizată recalculată în
condiţiile preţurilor şi tarifelor practicate în perioada bază de comparaţie.
În condiţiile actualului sistem de contabilitate al unităţilor
patrimoniale sunt necesare unele prelucrări a informaţiilor, în sensul
recalculării cifrei de afaceri din perioada de calcul în condiţiile preţurilor şi
tarifelor practicate în perioada de bază, precum şi a cheltuielilor aferente
folosind costurile complete unitare din perioada de bază.
Recalcularea poate fi efectuată astfel: analitic, prin înmulţirea
volumului fizic realizat în perioada de calcul pe feluri de produse şi servicii
prestate cu preţurile şi tarifele percepute (efective) precum şi cu costurile
complete unitare, din perioada faţă de care se face comparaţia, sau sintetic,
prin corectarea cifrei de afaceri şi a cheltuielilor aferente cifrei de afaceri
din perioada de calcul cu indicele de grup al dinamicii preţurilor şi tarifelor
[I(p)] şi respectiv cu indicele de grup al dinamicii costurilor complete
unitare [I(c)], astfel:
Σq 1 p1 Σq1 p1 Σq 1c1 Σq 1c1
= = Σq 1 p 0 = = Σq 1c 0
I(p) Σq1 p1 ; I(c) Σq 1c1
Σq1 p 0 Σq 1c 0
Sistemul factorial al analizei cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri
(Modelul 2)
Felul modificării Modificarea absolută a cheltuielilor la 1000 lei cifră
de afaceri
-39-
CA CFM Q CFM
d) CFM = N ⋅ ⋅ ; e) CFM = N ⋅ ⋅ ;
N CA N Q
VA CFM CA CFM
f) CFM = N ⋅
N
⋅
VA
; g) CFM = Nh ⋅ ⋅
Nh CA
;
Q CFM VA CFM
h) CFM = Nh ⋅ ⋅ ; i) CFM = Nh ⋅ ⋅ ;
Nh Q Nh VA
Q VA CFM CA VA CFM
j) CFM = N ⋅ ⋅ ⋅ ; k) CFM = N ⋅ ⋅ ⋅ ,
N Q VA N CA VA
CA - cifra de afaceri,
Q - producţia exerciţiului,
VA - valoarea adăugată,
N - numărul mediu al salariaţilor,
-43-
-Influenţa modificării Σq cm Σq cm
tarifelor şi preţurilor ∆( p ) = 1 0 − 1 0 ⋅ 1000
unitare de livrare Σq 1p 1 Σq 1p 0
-Influenţa modificării
cheltuielilor
materiale efectuate Σq cm Σq cm
pentru a realiza o ∆( cm ) = 1 1 − 1 0 ⋅ 1000
unitate de produs sau Σq 1p 1 Σq 1p 1
-48-
de serviciu
Semnificaţia notaţiilor folosite este următoarea:
cm 0 şi cm 1 - cheltuielilor materiale efectuate pentru a realiza o
unitate de produs sau de serviciu în perioada de bază şi respectiv în
perioada de calcul;
Σq 1cm1 - cheltuielile materiale totale aferente cifrei de afaceri
obţinute de un agent economic în perioada de calcul (curentă);
Σq 0 cm 0 - cheltuielile materiale totale aferente cifrei de afaceri din
perioada bază de comparaţie;
Σq 1 p1 = CA 1 - cifra de afaceri realizată în perioada de calcul;
Σq 0 p 0 = CA 0 - cifra de afaceri consemnată în perioada bază de
comparaţie;
Σq 1 p 0 - cifra de afaceri din perioada analizată recalculată în
condiţiile preţurilor şi tarifelor practicate în perioada bază de comparaţie.
Σq 1cm 0 - cheltuielile materiale totale efectuate în perioada analizată
recalculate luând în consideraţie cheltuielile materiale necesare pentru a
realiza o unitatea de produs sau de serviciu în perioada bază de comparaţie;
Indicatorii Σq 1 p 0 şi Σq 1cm 0 pot fi obţinuţi apelând la una din
următoarele două modalităţi de calcul:
- prin calcul analitic, înmulţind volumul fizic realizat în perioada de
calcul pe feluri de produse şi servicii prestate cu preţurile şi tarifele
percepute precum şi cu cheltuielile materiale efectuate pentru a realiza o
unitatea de produs sau de serviciu, din perioada faţă de care se face
comparaţia, sau
- printr-un calcul sintetic, procedând la corectarea cifrei de afaceri şi
a cheltuielilor materiale totale, din perioada de calcul, cu indicele de grup al
dinamicii preţurilor şi tarifelor şi respectiv cu indicele de grup al dinamicii
cheltuielilor materiale unitare, astfel:
Σq 1 p1 Σq 1 p1 Σq 1cm1 Σq 1cm1
= = Σq 1 p 0 = = Σq 1cm 0
I(p) Σq 1 p1 ; I(cm) Σq 1cm1
Σq 1 p 0 Σq 1cm 0
Se optează, de regulă, pentru procedeul sintetic atunci când gama
sortimentală este foarte largă, iar indicele de grup al dinamicii preţurilor şi
tarifelor precum şi indicele de grup al dinamicii cheltuielilor materiale
unitare sunt determinaţi prin luarea în consideraţie a tipurilor de produse şi
servicii reprezentative din structura activităţii economice a agentului
economic. În aceste condiţii rezultă un indicator care estimează suficient de
sigur mărimea reală a indicatorului respectiv.
Analiza consumurilor specifice de resurse materiale şi energetice
-49-
CA Act ΣCSi
Act CS CHDi
= ⋅ 1000 ⋅ ⋅ 100 ⋅ Σg CS ⋅ ⋅ 100 :100 2
CA Act CSi
în care:
Act - valoarea medie a activelor totale,
Act
⋅ 1000 - valoarea medie a activelor totale care revine la 1000 lei
CA
cifră de afaceri,
-57-
CS
⋅ 100 - ponderea procentuală a capitalului străin utilizat pentru
Act
finanţarea activelor totale (capitalul străin care revine
la 100 lei total active),
CSi
g CS = - structura capitalului străin pe surse de provenienţă,
ΣCSi
CHDi
⋅ 100 - rata dobânzii aferentă fiecărei surse de provenienţă a
CSi
capitalului străin,
ΣCSi = CS , ΣCHDi = CHD
Analiza factorială a cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifră de
afaceri (“Modelul 1”)
Modificarea absolută a cheltuielilor cu
Felul modificării
dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri
Modificarea totală a CS CHD
cheltuielilor cu dobânzile ∆ = Chd 1 − Chd 0 = ∆ + ∆
CA CS
la 1000 lei cifră de afaceri
din care:
- influenţa modificării CS CS1 CS 0 CHD 0
capitalului străin care ∆ = ⋅ 1000− ⋅ 1000 ⋅
revine la 1000 lei cifră de CA CA 1 CA 0 CS 0
afaceri,
- influenţa modificării CHD CHD 1 CHD 0 CS1
ratei medii a dobânzii ∆ = − ⋅ ⋅ 1000
CS CS1 CS 0 CA 1
Modificarea nivelului eficienţei economice a cheltuielilor cu
dobânzile exprimat prin indicatorul “Cheltuielile cu dobânzile la 1000 lei
cifră de afaceri”, supus analizei conform modelului 1, ne permite să
formulăm concluzii privind următoarele aspecte:
- capitalul străin care revine la 1000 lei cifră de afaceri, sau gradul
de participare a capitalului împrumutat la realizarea cifrei de afaceri se
recomandă să înregistreze o diminuare de la un segment de timp la altul
deoarece în aceste condiţii creşte capacitatea de autofinanţare a activităţii
agentului economic simultan cu reducerea nivelului cheltuielilor cu
dobânzile la 1000 lei cifră de afaceri. În acest caz este necesar să se
confirme devansarea indicelui de dinamică a sumei capitalului împrumutat
de indicele de dinamică al cifrei de afaceri,
CA 1 CS1
I CA = > I CS =
CA 0 CS 0
din care:
( ) CHDi
= Δ g CS + Δ
CSi
- influenţa modificării structurii capitalului străin pe surse de provenienţă
CHDi 0 Act 1
( )
∆ g CS = Σg 1CS ⋅
CHDi 0
CSi 0
− Σg CS
0 ⋅ ⋅
CSi 0 CA 1
⋅ 1000 ⋅
CS1
Act 1
- influenţa modificării ratei dobânzii aferentă fiecărei surse de
provenienţă a capitalului străin
-59-
∆
∑q c
( ∑qp) = ( ∑q p − ∑q p ) ⋅ 1 − ∑
0 0
1 1 0 0
qp 0 0
din care:
- influenţa modificării volumului fizic al cifrei de
afaceri,
∆( q) =
∑q c
( ∑q p − ∑q p ) ⋅ 1 − ∑
0 0
1 0 0 0
qp 0 0
- influenţa modificării preţurilor de livrare a
mărfurilor sau a tarifelor serviciilor prestate,
∆( p) =
∑q c
( ∑q p − ∑q p ) ⋅ 1 − ∑
0 0
1 1 1 0
qp 0 0
b) influenţa modificării cheltuielilor (cheltuielilor de
exploatare aferente cifrei de afaceri) la 1000 lei cifră de
afaceri:
din care:
- influenţa modificării structurii fizice a cifrei de
afaceri,
∑ q1c0 − 1 − ∑ q0c0 ⋅ q p
∆ ( s) = 1 − ∑ 11
∑ q1p0 ∑ q0p0
- influenţa modificării preţurilor şi tarifelor,
-60-
∆ ( p) = 1 −
∑ q1c0 − 1 − ∑ q1c0 ⋅ q p
∑ 11
∑ q1p1 ∑ q1p 0
- influenţa modificării costurilor unitare complete,
∑ q1c1 − 1 − ∑ q1c0 ⋅ q p
∆ ( c ) = 1 − ∑ 11
∑ q1p1 ∑ q1p1
Analiza rentabilităţii pe baza punctului critic
Analiza rentabilităţii activităţii economice prin prisma punctului
critic constă în a determina volumul fizic al producţiei, vânzărilor sau al
serviciilor care trebuie executat astfel încât să se asigure recuperarea în
totalitate a cheltuielilor de exploatare prin dimensiunea valorică a producţiei
obţinute, sau prin încasarea contravalorii produselor vândute sau a
serviciilor prestate. În acest caz, reprezentarea grafică este considerată ca
fiind un procedeu adecvat care facilitează analiza propusă.
CA
linia cheltuielilor fixe
CF
A
O x x
Notaţiile folosite au următoarele semnificaţii:
• abscisa OX - volumul fizic al producţiei fabricate, vândute sau a
serviciilor prestate;
• ordonata OY - expresia valorică a cheltuielilor de exploatare aferente
cifrei de afaceri (producţiei) şi respectiv a cifrei de afaceri (producţiei);
• linia A - CF = cheltuielile fixe sau convenţional-constante;
• linia A - CE = cheltuielile de exploatare aferente cifrei de afaceri
(producţiei);
-61-
Total active
Mcp =
Capitaluri proprii
în care:
Ac - valoarea medie a activelor circulante;
Z - numărul de zile calendaristice ale perioadei pentru care
se face calculul vitezei de rotaţie;
CA - cifra de afaceri.
În afara indicatorilor care măsoară viteza de rotaţie, eficienţa
utilizării activelor circulante este apreciată şi cu alţi indicatori sintetici a
căror semnificaţie pune în valoare raportul dintre efectul economic obţinut
-72-
Datorii totale
b2) ⋅100
Capitaluri proprii
*modelul 2
Dividendul care revine Dividendul care revine la o acţiune
la o acţiune Valoarea nominală a unei acţiuni
=
Cotaţia unei acţiuni Cotaţia unei acţiuni pe piaţă
pe piaţă Valoarea nominală a unei acţiuni
-78-