CZU:37.014.25:37.018.26+316.

77
PARTENERIATUL EDUCAȚIONAL IET-FAMILIE AXAT PE
EFICIENTIZAREA COMUNICĂRII PĂRINȚI-COPII
IONEL Maria, masterandă. Spec. Psihologie și consiliere educațională
BOTNARI Valentina, dr., prof. univ. int.,
Catedra: Psihopedagogie și Educație Preșcolară, UST

Rezumat. Articolul dat tratează subiectul axat pe eficientizarea procesului de comunicare părinți-copii la
vârsta preșcolară prin intermediul parteneriatului IET-familie. Sunt prezentate diferite definiții ale conceptului
de comunicare, parteneriat, parteneriat educațional; particularitățile comunicării eficiente a părintelui cu
copilul preșcolar; instrumente de cercetare a mijloacelor de comunicare copil-adult, părinte-copil; diverse
forme de parteneriat și implementarea lor în cadrul proiectului de parteneriat educațional „Grădinița și
familia- parteneri în educație’’, axat pe eficientizarea comunicării părinți-copii.
Termeni-cheie: comunicare, vârstă preșcolară, cooperare IET-familie, parteneriat educațional, proiect de
parteneriat IET-familie.
Keywords: comunication, competence of comunication, pre-school age, cooperation, institution of earli
educațion-family, educational partenerships, the proiect of institution of early education and family.

Tema comunicării a devenit cea mai prezentă în atenția tuturor cercetătorilor din domeniul
științelor umane: psihologie, pedagogie, sociologie, filosofie, etică, logică, management, marketing,
dar și al matematicii, tehnologiei. Ideea subordonării comunicării epocii în care aceasta se desfășoară
a fost recunoscută de retorică în toate etapele ei de manifestare. Acum există o asemenea perspectivă
istorică diversă, punând amprenta conduitelor, evoluției acestora, dar și a tehnologiei pusă în slujba
sa.
Totul este comunicare, spune Frangoise Dolto, pentru că ea se va afla în inima vieții umane,
sociale [21, p.20].

257
 Comunicarea este un proces prin care, atât în lumea animală, cât și în societățile umane, se
transmit de la un receptor la un emițător informații, prin intermediul unor semnale sau sisteme de
semnale. Acest proces implică o interacțiune și are anumite efecte, producând o schimbare.
Comunicarea reprezintă capacitatea ființelor umane de a-și putea transfera unele altora
realitatea, experiența, trăirile, cunoștințele etc. În acest sens, cel mai simplu model de comunicare
cuprinde un emitent singular sau colectiv și, de asemenea, un receptor care poate fi și el format dintr-
un singur element sau din mai multe elemente.
Comunicarea este privită ca o componentă definitorie, structurală, a existenței umane și a
culturii. În acest sens, comunicarea este actul cultural primar, ce presupune un schimb interactiv de
mesaje între oameni, grupuri, societăți, culturi, care face posibilă continuitatea și coeziunea vieții
sociale, fiind un tip de acțiune socială. În lumea contemporană, circulația informației este decisivă și
a devenit o necesitate vitală pentru societăți, comunicarea reprezentând principalul instrument de
integrare în societate și de modelare a culturii personalității [14, p. 89].
Comunicarea este un factor de importanță mare atât pentru copii, cât și pentru părinți. Ea
influențează relațiile dintre copil și părinte la moment, dar și pe viitor cu alte persoane.
Particularitățile comunicării dintre părinte și copil sunt influențate de competențele de comunicare
formate a părintelui și de competențele de comunicare în formare a copilului, de satisfacerea
trebuinței de comunicare a copilului și de comunicarea eficientă din frageda copilărie a copilului.
Particularitățile comunicării eficiente a părintelui cu copilul preșcolar:
• particularitățile de vârstă a părintelui și a copilului;
• timpul petrecut împreună;
• atitudinea părintelui față de copil în timpul comunicării;
• tipul de comunicare folosit de părinte și copil;
• comunicarea „față în față”;
• copilul înțelege foarte bine mimica și pantomima părintelui;
• de a răspunde când copilul întreabă, nu mai târziu;
• ascultarea copilului deoarece el este o personalitate;
• răbdarea părinților;
• aducerea la cunoștința copilului-limitele;
• tonalitatea folosită de părinte;
• copilul comunică cum a văzut la părinte, „copilul este oglinda părintelui”;
• copilul preșcolar nu poate să explice verbal totdeauna așa cum este situația reală direct
părintelui, prin joc copilul comunică;
• competențele formate de comunicare a părintelui și competențele de comunicare a preșcolarului
[5, p.25].
258
 Eficientizarea procesului de comunicare a părinților cu copiii preșcolari îi revine
parteneriatului educațional dintre IET-familie.
Termenul parteneriat este definit ca asocierea a doi sau mai mulți parteneri, iar în literatura de
specialitate, parteneriatul reprezintă modalitatea, formală sau informală, prin care două sau mai multe
părți decid să acționeze împreună pentru atingerea unui scop comun [49, p78].
Potrivit Dex-ului parteneriatul reprezintă procesul de colaborare dintre două sau mai multe
părți care acționează împreună pentru realizarea unor interese sau scopuri comune [50, p.1135].
Cuvântul parteneriat presupune existența a doi sau mai mulți parteneri care împreună încearcă
să rezolve o problemă, sarcină prin acțiuni comune sau asocierea a doi sau a mai mulți parteneri.
Parteneriatul este o relație de muncă caracterizată de un consens împărtășit, respect reciproc și de
dorința de a negocia [34, p.11].
Termenul parteneriat în literatura de specialitate este utilizat adesea interșanjabil cu alți termeni
și sintagme precum: colaborare, coordonare, integrare a serviciilor, rețea de servicii, activitate
comună între organizații [39, p.104].
Parteneriatul educațional este forma de comunicare, cooperare și colaborare în sprijinul
copilului la nivelul procesului educativ. Acesta presupune o unitate de cerințe, opțiuni, decizii și
acțiuni educative între factorii educaționali. Parteneriatul educațional se desfășoară împreună cu actul
educațional. Se referă la proiectarea, decizia, acțiunea și colaborarea dintre instituții, influențe și
agenți educaționali [51, p.174 ].
Parteneriatul educațional este una dintre cerințele-cheie ale pedagogiei contemporane, cu
impact maxim asupra soluționării variilor probleme de ordin psiho-socio-pedagogic, care presupune:
egalizarea șanselor de participare la o acțiune educativă comună; interacțiuni acceptate de toți
partenerii; comunicare eficientă între participanți; colaborare (acțiune comună în care fiecare are rolul
său); cooperare (acțiune comună cu interrelații și roluri comune) [27, p.203].
Partenerii acțiunilor educative sunt: instituțiile educaționale: grădiniță, școală, comunitate;
agenți educaționali: părinți, bunici, educatori, învățători, profesori, manageri, specialiști în rezolvarea
unor probleme educaționale (psihologi, consilieri psihopedagogici); membrii ai comunității cu
influență asupra creșterii, educării și dezvoltării copilului: medici, reprezentanți ai bisericii,
reprezentanți ai poliției, ai pompierilor, ai mass-media etc. [43, p.218].
Nicola susține că partenerii educaționali contribuie în egală măsură la stimularea și consilierea
tuturor aspectelor pe care le implică cele trei dimensiuni: intelectuală, afectivă și relațională
(comunicațională). Acțiunea partenerilor educaționali se cere mereu coordonată pentru ca aceștia să
aibă posibilitatea de a se manifesta, solidar și complementar fiecare, acționând printr-o diversitate de
mijloace. Parteneriatul educațional reprezintă o direcție educativă imperios necesară dezvoltării
actuale a grădinițelor. Se pleacă de la premisa că succesul copilului este condiționat de influența mai
259
multor factori, nu doar grădinița, ca mediu instituționalizat, nefiind răspunzătoare de acesta.
Posibilitatea angajării factorilor responsabili din mediile formal, informal și nonformal determină
gradul de succes al copilului sau, mai bine spus, valoarea acordată fiecărui copil. Familia și
comunitatea sunt două componente care au sarcina de a sprijini grădinița pentru valorificarea
potențialului fiecărui subiect [29, p.111].
Familia, ca valoare, fenomen antropologic, instituție socială, evocă ideea unui spațiu uman
important, în interiorul căruia se învață nu doar limbajul, ci se mai produc interacțiuni și procese
complexe de intercunoaștere, formare și devenire a personalității, se proiectează și se dezvoltă
individul ca ființă socială, se impun norme și reguli de conduită care sunt transmise prin comunicare,
se naște sentimentul de apartenență la neam și la comunitatea umană. Familia își creează imaginea
prin comunicare, eforturi conștiente de tip moral, spiritual, intelectual, economic și civic; prin
asumarea aceluiași destin, prin personalizarea și nuanțarea relațiilor familiale în funcție de valorile
etern-umane, virtuțile membrilor săi, anturajul și istoria comună, care se cer a fi cunoscute și
promovate [17, p.8].
În anul de studii 2021-2022 am realizat o cercetare la tema dată și am hotărât să determinăm
nivelul de comunicare a copilului cu adultul, tipurile și aptitudinile de comunicare a părintelui cu
copilul. Ca instrumente de cercetare am aplicat recomandările propuse de M.И. Лисина, care
include: Studierea mijloacelor verbale de comunicare în situații experimentale, pentru determinarea
tipurilor de comunicare, am aplicat un chestionar pentru părinți și testul pentru Evaluarea
aptitudinilor de comunicare adaptate de Piere Casse.
În urma cercetărilor realizate, am constat că atât copiii cât și părinții au probleme de comunicare
și aceste probleme nu se datorează unor disfuncționalități somatice, ci sunt datorate, în mare măsură,
lipsei de preocupare a părinților de a relaționa cu copilul, de a comunica eficient cu el.
Toate aceste motivații conduc către necesitatea unui parteneriat real, activ, cu
implicare susținută a familiei, iar programul educativ să fie cunoscut și înțeles de
către părinți și realizat printr-o colaborare strânsă între instituția familială și cea
de educație timpurie.
Scopul propus în realizarea programului de parteneriat educațional Grădinița și familia-
partineri în educație este eficientizarea procesului de comunicare părinți-copii prin diferite forme de
parteneriat educațional.
Obiectivele proiectului educațional:
1. Elaborarea și implementarea Programului de parteneriat educațional formativ
„Grădinița și familia-parteneri în educație”, orientat spre eficientizarea comunicării părinți-copii;
2. Participarea comună a educatorilor și a părinților în cadrul diverselor forme de
cooperare axate pe eficientizarea comunicării părinți-copii;
260
 3. Preluarea reciprocă de către cadre didactice și părinți a experienței și a bunelor practici
din cadrul programului, cu referire la eficientizarea procesului de comunicare părinți-copii;
4. Aprobarea experimentală a programului.
Pentru realizarea obiectivelor propuse s-a determinat împreună cu părinții cele mai relevante
forme de parteneriat: ședințe cu părinții, consultații individuale și de grup, comunicări de la distanță,
participarea părinților la activitățile instituției preșcolare, mese rotunde, seminare etc..
Beneficiarii proiectului au fost:
1. Părinții copiilor de vârstă preșcolară mijlocie și cadrele didactice;
2. Copii de vârstă preșcolară mijlocie.
Pe parcursul derulării proiectului educațional „Grădinița și familia-parteneri în educație” sau
realizat o varietate de activități.
Unele activități realizate în cadrul Proiectului de parteneriat „Grădinița și familia-parteneri
în educație”
Nr. Forma de
d.o. parteneriat Tema Obiective Conținuturi

1. Masă rotundă „Rolul Identificarea problemelor Prezentarea rezultatelor

parteneriatului cu care se confruntă cercetării inițiale privind
IET- familie în părinții în comunicarea cu nivelul de comunicare a
formarea copiii. copiilor de vârstă
capacităților de Stabilirea de comun acord preșcolară mijlocie cu
comunicare” a programului adultul;
activităților realizate în Oportunități oferite de
vederea soluționării proiect în formarea
problemei de interes competențelor de
comun; comunicare a părinților cu
Elucidarea copiii;
responsabilităților Modalități de cooperare în
partenerilor; vederea realizării
obiectivelor propuse.

2. Ședință cu „Comunicarea Identificarea condițiilor și Activitate de captare a

părinții eficientă în modalităților de
relația părinte- desfășurare a comunicării
copil” eficiente părinte-copil;
Aprecierea importanței
unei, comunicări eficiente
în relația părinte-copil.
. Chestionarea părinților;
atenției: Dramatizare;
Activitate în grupuri:
Comunicare eficientă,
condiții de bază ale unei
comunicări eficiente în
relația părinte-copil;
Comunicare eficientă
părinte-copil.(prezentare
Power Point)
Meditații: Textul Povestea
iepurașului:
Evaluarea părinților.

261
 3. Activitate “Cea mai mare Formarea abilităților și a Jocul ”Îmbrățișări
integrată comoară- deprinderilor de muzicale”
realizată in Prietenia” comunicare familială Jocul ”Inimi
comun cu eficientă și de comportare luminate/întunecate”
părinții civilizată în mediul Povestea ”Pățania ursului
familial și cel social; cafeniu” de V. Colin
Sporirea la copii a Jocul „Hârtia mototolită”
interesului și dorinței de a „Jocul prieteniei”
participa la acțiuni Jocul „De-a visul”
comune cu familia;
4. Activitate „Albinuța lui Realizarea unei activități Implicarea părinților în
extracurriculară Gr. Vieru în extradidactice în comun pregătirea și derularea
ospeție la copii” cu familia; activității extradidactice.
Manifestarea dorinței de a
audia, viziona, reda,
înscena, povesti și
reproduce creația poetului;

5. Comunicare „Importanța Evidențierea importanței Prezentarea comunicării

jocului în comunicării în dezvoltarea cu referire la importanța
dezvoltarea proceselor psihice la vârsta comunicării în dezvoltarea
procesului de preșcolară. psihică a preșcolarului;
comunicare la Familiarizarea părinților Analiza surselor
copiii de vârstă cu un set de jocuri axate bibliografice ce conțin
preșcolară” pe eficientizarea exemple de jocuri axate
procesului de comunicare pe eficientizarea
părinți-copii. comunicării părinți-copii.

În cadrul acestor activități am implementat diferite metode precum: conversația, exercițiul,

jocul didactic, descrierea, dramatizarea etc.; am aplicat metode și tehnici interactive de grup: „Cubul”,
„Diagrama Venn”, „Tehnica fotomontajului” etc. Sau realizat activitățile prin diferite forme
individual, microgrup, macrogrup.
În încheiere, ținem să menționăm că armonia, înțelegerea și comunicarea eficientă a părintelui
cu copilul amplifică nivelul de dezvoltare a limbajului și a potențialului creativ al copilului. Astfel,
abilitatea de a gândi nestandard, original, depășind stereotipurile datorită creativității, și exprimarea
corectă, coerentă, expresivă a celor trăite le va permite generațiilor tinere să se realizeze ca
personalități într-o lume democratică și deschisă.

Bibliografie
1. BOLBOCEANU, A. Psihologia comunicării. Chișinău: 2007;

262
2. BOLBOCEANU, A. Comunicarea elevului mic cu adultul: digresiuni în trecut, aspirații spre viitor.
Revista Univers Pedagogic, 2004, Nr 4;
3 CARAUȘ, D., LUNGU, V. Ședințe cu părinții. Eficiente și antrenamente! Chișinău: Editura ARC,
2008. 136 p. ISBN 978-9975-61-510-5.202;
4. Dicționarul explicativ al limbii române. București: Univers Enciclopedic, 2016.
5. MÎSLIȚCHI, V. Parteneriatul educațional familie-grădiniță-școală. Ghid metodologic.
Chișinău: Pulsul Pieței, 2015. 250 p. ISBN 978-9975-3040-7-8.
6. ЛИСИНА, М.И. Общение с взрослыми у детей первых 7 лет жизни, в кн.: Хрестоматия по
детской психологии: от младенца до подростка. Москва: МПСИ, 2005. 656 p.

263