CURS Practica pedagogica 1

Specializarea Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar
Departamentul de Ştiinţe ale Educaţiei
PRACTICĂ PEDAGOGICĂ 1
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR
1
I. Informaţii generale: Date de identificare a cursului
Date de contact ale titularului de curs

Nume: Lect. Univ. Dr. CHIȘ OLGA Date de identificare curs
Birou: Str. Sindicatelor nr.7, Numele cursului: PRACTICĂ PEDAGOGICĂ 1
Telefon: +40-264405337 Anul I, semestrul I
E-mail: olgachis76@gmail.com Codul cursului: PRL3108
Consultaţii: online Număr de credite:3
Nume şi date de contact tutor: Tipul cursului: obligatoriu
Lect. Univ. Dr. CHIȘ OLGA Titular Pagina web a cursului: https://psiedu.ubbcluj.ro/
seminar: Asist. drd. Truta Luciana
1.2. Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite

Studenţii vor utiliza concepte şi cunoştinţe acumulate la cursurile de Fundamentele pedagogiei,
Teoria şi metodologia curriculumului, Psihologia educaţiei şi elemente de psihologia dezvoltării,
Teoria şi metodologia instruirii, Teoria şi metodologia evaluării.
Pentru buna înţelegere a materialului şi pentru rezolvarea temelor studenţii se vor baza pe
abilităţile dobândite în cadrul practicii pedagogice observative.
Condiţii de învăţare practic-aplicativă, inteligibilă, în spirit activizant, euristic, problematizant
Unitățile de învățământ în care se realizează activitațile de îndrumare practică, săli de grupă, săli
de clasă
• Studenţii se vor prezenta la stagiul de practică conform planificării
• Sunt interzise convorbirile telefonice şi părăsirea sălii de clasă în timpul activităţilor
Termenul predării portofoliului de practică se stabileşte de comun accord cu studenţii
1.3. Descrierea cursului
Disciplina Practica pedagogică 1- învăţământ preșcolar oferă informaţii specifice şi

facilitează formarea şi dezvoltarea abilităţilor de proiectare, organizare şi desfăşurare a
activităţilor instructive educative în învăţământul preşcolar.
Scopul acestei discipline este de a le oferi studenţilor posibilitatea de a se familiariza cu
specificul şi activităţile instructiv educative desfășurate în grădiniță. Disciplina asigură însușirea
cunoștințelor științifice și de specialitate necesare în vederea realizării eficiente a activităților de
practică pedagogică; identificarea principalelor componente ale planificării și proiectării
activităților din învățământul primar și preșcolar. Prin lectura capitolelor dar și prin participarea
la stagiile de practică studenții vor transpune în practică cunoștintee privind etapele
metodologice de realizare a activităților specifice procesului instructiv-educativ din învățământul
preșcolar.
1.4. Organizarea temelor în cadrul cursului

Suportul de cursul este structurat pe module de învăţare, existând trei module în cadrul
cărora sunt abordate diferite teme care prezintă informaţii în vederea formării cunoştinţelor şi
deprinderilor ce vizează proiectarea didactică, organizarea şi desfăşurarea a activităţilor în
grădiniţa de copii. Parcurgerea acestora va presupune studiu individual, dar şi întâlniri faţă în faţă,
activităţi asistate şi consultaţii care prezintă informaţii în vederea formării cunoştinţelor şi
2
deprinderilor ce vizează proiectarea didactică, organizarea şi desfăşurarea a activităţilor în
grădiniţa de copii. Informaţiile prezentate sunt relevante pentru înţelegerea şi utilizarea
documentelor de management educaţional, a documentelor curriculare, analiza documentelor de
proiectare a activităţii instructiv-educative din grădiniţă. Sunt prezentate de asemenea, conţinutul
activităţilor de practică pedagogică şi sugestii cu privire la elaborarea portofoliului de
practică pedagogică.
Modulul 1 prezintă şi exemplifică elemente de proiectare şi elaborare a unor materiale
necesare organizării şi desfăşurării activităţilor didactice şi educative. Sunt prezentate modele
orientative pentru proiectarea didactică.
Modulul II vizează cunoaşterea generală a grădiniţei de copii: structura şi organigrama
unităţii şcolare şi a relaţiilor cu alte instituţii, personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic,
servicii funcţionale ş.a., identificarea şi descrierea resurselor materiale necesare desfăşurării
activităţilor didactice, legislaţia şcolară şi documentele curriculare utilizate în unitatea de
învăţământ.
Modulul III prezintă o componentă a practicii pedagogice, aceea de observare şi
implicare în realizarea unor activităţi şcolare şi extraşcolare în grădiniţă şi analiza acestora.
1.5. Formatul şi tipul activităţilor implicate de curs
Suportul de curs este structurat pe module, fiecare modul abordând mai multe teme.
Parcurgerea acestora va presupune întâlniri între studenţi şi coordonatorul de practică
pedagogică, studiu individual, practica pedagogică în unitățile de învățământ unde sunt
repartizați.
Mod de organizare:
La începutul semestrului I se vor organiza două întâlniri între studenţi şi coordonatorul de
practică pedagogică.
Astfel că la prima întâlnire se va discuta despre:
• importanţa practicii pedagogice pentru formarea viitoarelor cadre didactice;
• modul de organizare a activităţilor viitoare;
• obiectivele prevăzute în fişa disciplinei;
• competenţele vizate în vederea formării acestora pe parcursul semestrului I;
• bibliografia obligatorie (şi prezentarea unor materiale bibliografice);
• responsabilităţile agenţilor implicaţi în organizarea şi desfăşurarea activităţilor de
practică pedagogică;
• Legea Educaţiei Naţionale şi Curriculumul pentru învăţământul preşcolar din
România.
• se vor prezenta documentele curriculare de planificare şi proiectare a activităţilor
din grădiniţă şi se va discuta despre categoriile de activităţi de învăţare.
• prezentarea caracteristicilor dezvoltării copiilor între 3 şi 6 ani, precum şi
vizionarea unor activităţi înregistrate şi analiza acestora.
La ultima întâlnire, se va discuta modalitatea de completare a fișelor de observații din
portofoliul de practică pedagogică, acestea fiind prezentate în detaliu.
După derularea celor două întâlniri, fiecare student îşi va derula practica pedagogică la
unitatea de învăţământ la care a fost repartizat, pentru studenţii de la studii cu frecvenţă, iar
pentru studenţii înscrişi la Învăţământ la distanţă, după cum urmează:
3
• la o grădiniţă cu program normal sau prelungit în funcţie de propria alegere. Înainte de
începerea derulării practicii pedagogice este necesar a cere acordul conducerii instituţiei
de învăţământ preşcolar, pentru a primi şi îndruma studenţii în activitatea practică.
• sub îndrumarea unui cadru didactic mentor care a obţinut cel puţin gradul didactic II.
Pentru atestarea derulării practicii pedagogice este necesară solicitarea unei adeverinţe
din care să reiasă desfăşurarea practicii pedagogice în acea instituţie, în perioada de timp
menţionată.
1.6. Materiale bibliografice obligatorii
În suportul de curs, la finele fiecarui modul sunt precizate atât referinţele biblografice
obligatorii.
1.7. Materiale şi instrumente necesare pentru curs
Optimizarea secvenţelor de formare reclamă accesul studentilor la următoarele resurse:

• calculator conectat la internet (pentru a putea accesa bazele de date şi resursele electronice
suplimentare
1.8. Calendar al cursului
Pe parcursul semestrului 1 sunt programate două întâlniri faţă în faţă (consultaţii) cu toţi
studenţii; ele sunt destinate înțelegerii, soluţionării oricărei nelămuriri privind conţinutul sau a
celor privind sarcinile individuale. Pentru prima întâlnire se recomandă lectura atentă a modului
1 și 2; la următoarea întâlniri se discută modul în care se vor completa fișele din modulul al
treilea. Cele două întâlniri oferă studenţilor posibilitatea de a solicita titularului şi/sau tutorilor
sprijin pentru rezolvarea anumitor teme, în cazul în care prezintă nelămuriri sau suport
suplimentar.
Pentru a valorifica maximal timpul alocat celor două întâlniri studenţii sunt atenţionaţi
asupra necesităţii suplimentării lecturii din suportul de curs cu parcurgerea obligatorie a
documentelor curriculare şi şcolare specifice învăţământului preşcolar precum şi cel puţin a
uneia dintre sursele bibliografice de referinţă. Datele celor două întâlniri sunt precizate în
calendarul disciplinei.
Sarcinile de lucru vor face parte din portofoliul de practică pentru evaluarea finală.
Sarcinile generale de practică pedagogică sunt:
Realizarea portofoliilor de modul şi a portofoliului profesional (de final) de practică
pedagogică.
Fiecare portofoliu de modul va cuprinde:
fişele de evidenţă a activităţilor de practică pedagogică;
• documente care să ateste rezolvarea sarcinilor pentru fiecare modul în parte, în
funcţie de solicitările exprimate: proiecte de lecţii, fişe de muncă independentă,
probe de evaluare, planificări calendaristice, proiecte pe unităţi de învăţare, fişe de
caracterizare psihopedagogică, proiecte de cercetare, interviuri, chestionare,
proiecte de colaborare cu comunitatea locală etc.
Portofoliul profesional va integra:
4
• portofoliile de modul
• fișa finală de practică pedagogică completată de cadrul didactic evaluator
În vederea asigurării feedback-ului constructive, sarcinile intermediare vor fi prezentate
conform calendarului disciplinei.
1.9. Politica de evaluare şi notare
Stagiul semestrial de practică pedagogică va fi evaluat conform următoarelor criterii:

1. 50% din notă va fi reprezentat de conţinutul portofoliului de practică pedagogică.
2. 25% din notă va fi reprezentat de aprecierea realizată de către cadrul didactic mentor, atât
la nivelul notării acesteia la finalul caietului, cât şi al comunicării directe sau online
dintre acesta şi coordonatorul practicii pedagogice.
3. 25% din notă va fi reprezentat de evaluarea sumativă în cadrul colocviului.
1.10. Elemente de deontologie academică
Activităţile aferente disciplinei (întâlnirile, activităţitile instructive educative asistate şi

conduse de student, discuţiile organizate direct sau pe forum) încurajează interacţiunile umane şi
comportamentele colegiale, corecte, bazate pe respect reciproc şi decenţă. Relaţiile dintre mentor
şi studenţii practicanţi, dintre tutore şi studenţi, dintre studenţii practicanţi şi copiii preşcolari vor
fi de tip democratic, astfel încât ele să favorizeze implicarea activă şi interactivă a studenţilor în
activităţile educaţionale şi să asigure premisele unei instruiri practice eficiente.
Se vor avea în vedere următoarele detalii de natură organizatorică:
Orice material elaborat de catre studenţi pe parcursul activităţilor în stagiul de practică
pedagogică va face dovada originalităţii.
Rezultatele finale vor fi puse la dispoziţia studentilor prin afişaj electronic.
1.11. Studenţi cu dizabilităţi:

Studenţii cu dizabilităţi pot urma cursul şi stagiul de pregătire practică în modalităţi cât
mai apropriate de nevoile lor, identificate împreună cu tutorele şi metodistul de la grupa de
preşcolari la care se efectuează practica. Acestora li se pot trimite mesaje email. Titularul
cursului şi echipa de tutori îşi exprimă disponibilitatea, în limita constrângerilor tehnice şi de
timp, de a adapta conţinutul şi metodelor de transmitere a informaţiilor precum şi modalităţile de
evaluare în funcţie de tipul dizabilităţii cursantului.
1.12. Strategii de studiu recomandate:

Date fiind caracteristicile învăţământului la distanţă, se recomandă studenţilor o
planificare riguroasă a secvenţelor de studiu individual, de pregătire a activiţătilor de predare
coroborate cu secvenţe de dialog cu tutorii şi metodiştii respectiv cu titularul de disciplina.
Lectura fiecărui modul şi rezolvarea la timp a temelor, elaborarea gradual a portofoliului de
practică asigură achiziţii facile de abilităţi specifice şi necesare exercităţii profesiei de cadru
didactic în învăţământul preşcolar şi totodată sporesc şansele promovării cu succes a acestei
discipline.
5
Disciplină:
MODULUL: I
Secvență: Demersuri de organizare a practicii pedagogice
DOCUMENTE CE REGLEMENTEAZĂ ACTIVITATEA INSTRUCTIV-EDUCATIVĂ ÎN

GRĂDINIŢĂ
I. Cuprinsul secvenței
Documente curriculare
• Curriculumul pentru învăţământul preşcolar din România.
• Planul de învăţământ şi metodologia de aplicare a acestuia
Documente şcolare
• Planificarea calendaristică anuală
• Planificarea semestrială.
• Planificarea săptămânală
• Proiectele de activitate didactică
II. Obiectivele secvenței
• Studierea legislaţiei şi a documentelor curriculare utilizate în unitatea de învăţământ
Documente curriculare
6
Curriculumul pentru învăţământul preşcolar din România.
Prezentare generală
Curriculumul se referă la oferta educaţională a şcolii şi reprezintă sistemul

proceselor educaţionale şi al experienţelor de învăţare şi formare directe şi
indirecte oferite educaţilor şi trăite de aceştia în contexte formale, neformale şi
chiar informale. (Bocoş, M.,2008, p. 21).
Curriculumul pentru învăţământul preşcolar, adoptat în anul 2008 în

România are în vedere abordarea integrată a conţinuturilor, cu scopul asigurării
continuităţii cunoaşterii în interiorul aceluiaşi ciclu curricular. În acest sens, prin
intermediul acestui tip de curriculum preşcolarii sunt angrenaţi în activităţi care
fac parte din mai multe domenii experienţiale, fiind posibilă astfel descoperirea şi
înţelegerea lumii în care trăiesc, dar şi a propriei persoane, în relaţie cu
lumea înconjurătoare. De asemenea, noul curriculum permite abordarea
diferenţiată şi individualizată a conţinuturilor pentru copiii de aceeaşi vârstă,
asigurând progresul fiecăruia în ritmul propriu.
În structura curriculumului regăsim următoarele componenete: finalităţile
(obiectivele cadru şi de referinţă), conţinuturile, timpul de instruire şi sugestii
privind strategiile de instruire şi de evaluare pe cele două niveluri de vârstă.
Planul de învăţământ şi metodologia de aplicare a acestuia
Planul de învăţământ este un document oficial, obligatoriu la nivel

naţional, aprobat prin ordin al ministrului care cuprinde categoriile de activităţi
didactice, succesiunea acestora şi distribuţia lor săptămânală pe categorii de
activităţi didactice şi nivel de vârtsă, numărul maxim şi minim al extinderilor,
precum şi activităţi opţionale. (M., Păişi Lăzărescu, L.,Ezechil, p.120).
Conform Curriculumului pentru învăţământul preşcolar, planul de
învăţământ corespunzător acestui stadiu este următorul:
Intervalul de Categorii de activităţide Nr.de Nr.ore/tură, din

vârstă învăţare activităţi/săptămână norma cadrului
didactic, dedicate
categoriilor de
activităţi din
planul de
ON* OP/OS*
învăţământ
37 – 60 luni Activităţi pe domenii 7 +7 2h x 5 zile = 10h
(3,1 - 5 ani) experienţiale (integrate sau pe
discipline)
Jocuri si activităţi didactice 10 +5 1,5h x 5 zile = 7,5h
alese
Activităţi de dezvoltare 5 + 10 1,5h x 5 zile = 7,5h
7
personală
TOTAL 22 + 22 25 h
61 – 84 luni Activităţi pe domenii 10 + 10 3h x 5 zile = 15h
(5,1 – 6 ani) experienţiale (integrate sau pe
discipline)
Jocuri si activităţi didactice 10 +5 1h x 5 zile = 5h
alese
Activităţi de dezvoltare 6 + 11 1h x 5 zile = 5h
personală
TOTAL 26 + 26 25 h
Notă: * Abrevieri pentru cele trei tipuri de program din grădiniţe: normal (ON), prelungit (OP) şi
săptămânal (OS).(Curriculum pentru învăţământul preşcolar, 2009, p.18-22)
La programul prelungit şi săptămânal numărul de activităţi menţionat

reprezintă activităţile care se adaugă în programul de după-amiază al copiilor
(tura a II-a a educatoarei).
În acelaşi document, se fac referiri la Metodologia de aplicare a planului de
învăţământ pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3-6 ani:
1. Planul de învăţământ pentru nivelul preşcolar prezintă o abordare sistemică,
în vederea asigurării continuităţii în cadrul celei mai importante perioade de
dezvoltare din viaţa copilului.
2. Intervalele de vârstă (37 – 60 luni şi 61 – 72 luni), care apar în planul de
învăţământ, precum şi categoriile şi numărul de activităţi sunt rezultatul
corelării realităţilor din sistem cu Reperele fundamentale în învăţarea şi
dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani şi cu tendinţele la nivel
mondial în domeniu.
3. Dezvoltarea copilului este dependentă de ocaziile pe care i le oferă rutina
zilnică, interacţiunile cu ceilalţi, organizarea mediului şi activităţile/situaţiile
de învăţare, special create.
4. Activităţile de învăţare reprezintă un ansamblu de acţiuni cu caracter
planificat, sistematic, metodic, intensiv, organizate şi conduse de cadrul
didactic, în scopul atingerii finalităţilor prevăzute în curriculum. Desfăşurarea
acestora necesită coordonarea eforturilor comune ale celor trei parteneri
ai procesului de predare-învăţare-evaluare, respectiv: cadre didactice,
părinţi, copii, dar şi a colaboratorilor şi partenerilor educaţionali din
comunitate a căror implicare este la fel de importantă. În desfăşurarea
acestora accentul va cădea pe încurajarea iniţiativei copilului şi a luării
deciziei, pe învăţarea prin experimente şi exersări individuale. Activităţile de
învăţare se desfăşoară fie cu întreaga grupă de copii, fie pe grupuri mici sau
individual. Ele pot lua forma activităţilor pe discipline sau integrate, a
activităţilor liber-alese sau a celor de dezvoltare personală. Dintre mijloacele
de realizare utilizate putem aminti: jocul liber, discuţiile libere, jocul didactic,
povestirea, exerciţiile cu material individual, experimentele, construcţiile,
lectura după imagini, observarea, convorbirea, povestirile create de copii,
8
memorizările, precum şi alte mijloace, specifice didacticii, în funcţie de
nevoile educaţionale ale copiilor.
5. Categoriile de activităţi de învăţare prezente în acest plan de învăţământ sunt:
Activităţi pe domenii de învăţare (care pot fi activităţi integrate sau pe
discipline), Jocuri şi activităţi alese şi Activităţi de dezvoltare personală.
a) Activităţile pe domenii experienţiale sunt activităţile integrate sau pe

discipline desfăşurate cu copiii în cadrul unor proiecte planificate în funcţie de
temele mari propuse de curriculum, precum şi de nivelul de vârstă şi de nevoile
şi interesele copiilor din grupă. Numărul acestora indică îndeosebi numărul
maxim de activităţi/discipline care pot fi parModulule într-o săptămână (vezi
disciplinele/domeniile de învăţare care pot intra în componenţa domeniilor
experienţiale respective). Astfel, considerăm că se pot desfăşura maximum 5
activităţi integrate pe săptămână, indiferent de nivelul de vârstă al copiilor.
Aşadar, educatoarea poate planifica activităţi de sine stătătoare, respectiv pe
discipline (activităţi de educarea limbajului, activităţi matematice, de
cunoaşterea mediului, de educaţie pentru societate, de educaţie fizică,
activităţi practice, educaţie muzicală sau activităţi artistico-plastice) sau
activităţi integrate (în care pot fi integrate doar domenii experienţiale, un
domeniu experienţial şi ALA sau cunoştinţelele din cadrul mai multor
discipline pot fi îmbinate armonios pe durata unei zile întregi şi, cu acest
prilej, în activitatea integrată intră şi jocurile şi activităţile alese, iar jocurile şi
activităţile alese se desfăşoară în afara acesteia). Este important să reţinem
faptul că ordinea desfăşurării etapelor de activităţ (etapa I, etapa a II-a, etapa
a III-a etc.) nu este întotdeauna obligatorie, cadrul didactic având libertatea de
a opta pentru varianta potrivită.
b) Jocurile şi activităţile didactice alese sunt cele pe care copiii le aleg şi îi ajută
pe aceştia să socializeze în mod progresiv şi să se iniţieze în cunoaşterea lumii
fizice, a mediului social şi cultural căruia îi aparţin, a matematicii, comunicării,
a limbajului citit şi scris. Ele se desfăşoară pe grupuri mici, în perechi şi chiar
individual. Practic, în programul unei zile regăsim, în funcţie de tipul de
program (normal, prelungit sau săptămânal), două sau trei etape de jocuri şi
activităţi alese (etapa I – dimineaţa, înainte de începerea activităţilor
instructiv-educative, în etapa a III-a - în intervalul de după activităţile pe
domenii de învăţare şi înainte de masa de prânz/plecarea copiilor acasă şi,
după caz, etapa a IV-a – după activităţile de învăţare de după amiază.
Totodată, în unele cazuri, ele se pot pot regăsi ca elemente componente în cadrul activităţii
integrate. Dacă este vorba de activităţi desfăşurate în sala de grupă, educatoarea va acorda o
atenţie deosebită organizării spaţiului în centre ca: Biblioteca, Colţul căsuţei/Joc de rol,
Construcţii, Ştiinţă, Arte, Nisip şi apă şi altele. Organizarea acestor centre se va face ţinând
cont de resursele materiale, de spaţiu şi de nivelul de vârstă al copiilor. In funcţie de spaţiul
disponibil, sectorizarea sălii de grupă poate cuprinde toate centrele sau cel puţin trei dintre ele în
care cadrul didactic pregăteşte zilnic „oferta” pentru copii, astfel încât aceştia să aibă
posibilitatea să aleagă locul de învăţare şi joc, în funcţie de disponibilitate şi nevoi. Materialele
care se vor regăsi zilnic în zonele/centrele/colţurile deschise vor fi atent alese, în strânsă corelare
cu tema săptămânii sau cu tema proiectului aflat în derulare. Pentru etapa jocurilor şi a
9
activităţilor alese desfăşurate în curte, o atenţie specială va fi acordată atât organizării şi
amenajării curţii de joc, cât şi siguranţei pe care o oferă copiilor spaţiul respectiv şi dotările
existente.
c) Activităţile de dezvoltare personală includ rutinele, tranziţiile şi
activităţile din perioada după-amiezii (pentru grupele de program prelungit sau
săptămânal), inclusiv activităţile opţionale.
• Rutinele sunt activităţile reper după care se derulează
întreaga activitate a zilei. Ele acoperă nevoile de bază ale
copilului şi contribuie la dezvoltarea globală a acestuia. Rutinele
înglobează, de fapt, activităţi de tipul: sosirea copilului, întâlnirea de
dimineaţă, micul dejun, igiena – spălatul şi toaleta, masa de prânz,
somnul/perioada de relaxare de după-amiază, gustările, plecarea şi se disting
prin faptul că se repetă zilnic, la intervale aproximativ stabile, cu aproape
aceleaşi conţinuturi. La întâlnirea de dimineaţă accentul va cădea, printre
altele (calendarul naturii, prezenţa etc.), pe:
- Autocunoaştere;
- Dezvoltarea abilităţilor de comunicare;
- Managementul învăţării prin joc;
- Dezvoltarea empatiei;
- Luarea deciziilor;
- Medierea conflictelor.
Tranziţiile sunt activităţi de scurtă durată, care fac trecerea de la momentele de
rutină la alte tipuri/categorii de activităţi de învăţare, de la o activitate de
învăţare la alta, în diverse momente ale zilei. Mijloacele de realizare ale acestui
tip de activitate variază foarte mult, în funcţie de vârsta copilului, de contextul
momentului şi de calităţile adultului cu rol de cadru didactic. În acest sens, ele
pot lua forma unei activităţi desfăşurate în mers ritmat, a unei activităţi care se
desfăşoară pe muzică sau în ritmul dat de recitarea unei numărători sau a unei
frământări de limbă, a unei activităţi în care se execută concomitent cu momentul de
tranziţie respectiv un joc cu text şi cânt cu anumite mişcări cunoscute deja de copii
etc.
Activităţile opţionale intră tot în categoria activităţilor de învăţare, respectiv a celor
de dezvoltare personală şi sunt incluse în programul zilnic al copilului în grădiniţă.
Ele sunt alese de către părinţi, din oferta prezentată de unitatea de învăţământ la
începutul anului şcolar. Opţionalele pot fi desfăşurate de către educatoarele grupei sau
de un profesor, care va lucra în echipă cu acestea. Se va desfăşura cel mult un
opţional pe săptămână, pentru copiii cu vârste între 37 – 60 luni (3- 5 ani) şi cel mult
două, pentru copiii cu vârste între 61 – 72 luni (5 – 6 ani). Activităţile opţionale se
desfăşoară cu maximum 10-15 copii şi au menirea de a descoperi şi dezvolta
înclinaţiile copiilor şi de a dezvolta abilităţi, ca o premiză pentru performanţele de
mai târziu.Grupele de copii participanţi la un opţional vor cuprinde 10-15 preşcolari.
Activităţile desfăşurate în perioada după-amiezii (activităţi recuperatorii pe domenii
de învăţare, recreative, de cultivare şi dezvoltare a înclinaţiilor) sunt tot activităţi de
învăţare. Acestea respectă ritmul propriu de învăţare al copilului şi aptitudinile
individuale ale lui şi sunt corelate cu tema săptămânală/tema proiectului şi cu
celelalte activităţi din programul zilei.
10
Jocul este activitatea fundamentală a copilului pe care se sprijină atât rutinele cât
şi tranziţiile şi, evident, activităţile de învăţare. Aşadar, mijloacele principale de
realizare a procesului instructiv-educativ la nivel antepreşcolar şi preşcolar sunt jocul
şi activităţile didactice de învăţare.
Programul anual de studiu se va organiza în jurul a şase mari teme: Cine sunt/
suntem?, Când, cum şi de ce se întâmplă?, Cum este, a fost şi va fi aici pe
pământ?, Cum planificăm/ organizăm o activitate?, Cu ce şi cum exprimăm ceea
ce simţim? şi Ce şi cum vreau să fiu? (ordinea prezentării nu are nicio legătură cu
momentul din anul şcolar când pentru o temă sau alta se pot derula cu copiii diferite
proiecte).
Pornind de la aceste teme, anual, pe grupe de vârstă, se stabilesc proiectele care
urmează a se derula cu copiii*. Într-un an şcolar, se pot derula maximum 7 proiecte
cu o durată de maximum 5 săptămâni/proiect sau un număr mai mare de proiecte de
mai mică amploare, variind între 1-3 săptămâni, în funcţie de complexitatea temei
abordate şi de interesul copiilor pentru tema respectivă. De asemenea, pot exista şi
săptămâni în care copiii nu sunt implicaţi în niciun proiect, dar în care sunt stabilite
teme săptămânale de interes pentru copii. Totodată, pot exista şi proiecte de o zi
şi/sau proiecte transsemestriale.
În medie, pentru toate cele patru intervale de vârstă, o activitate cu copiii durează
între 15 şi 35 de minute (de regulă, 15 minute la grupa mică, 30-45 minute maxim la
grupa mare). În funcţie de nivelul grupei, de particularităţile individuale ale copiilor
din grupă, de conţinuturile şi obiectivele propuse la activitate, educatoarea va decide
care este timpul efectiv necesar pentru desfăşurarea fiecărei activităţi.
Numărul de activităţi zilnice desfăşurate cu copiii variază în funcţie de tipul de
program ales de părinţi (program normal – 5 ore sau program prelungit – 10 ore),
iar numărul de activităţi dintr-o săptămână variază în funcţie de nivelul de vârstă al
copiilor (respectiv: 3-5 ani şi 5-6 ani). Totodată, pentru nivelul 3-5 ani, unde sunt
numai 7 activităţi, integrate sau pe discipline şi 8 arii curriculare, recomandăm
alternarea activităţilor artistico-plastice şi de educaţie muzicală (aflate în aceeaşi arie
curriculară) sau a acestora cu activităţile practice (din aria curriculară Tehnologii).
Pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 3-5 ani, categoriile de activităţi
desfăşurate cu copiii vor viza îndeosebi socializarea copilului şi obţinerea treptată
a unei autonomii personale, iar pentru grupa de vârstă cuprinsă în intervalul 5-6 ani,
accentul se va deplasa spre pregătirea pentru şcoală şi pentru viaţa socială a
acestuia.
Educatoarele vor respecta Programul zilnic (cu reperele orare)*** stabilit de
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. În intervalul 1-30 septembrie, după
etapa de observare a copiilor (evaluarea iniţială) şi după întocmirea caracterizării
grupei, pe baza evaluării resurselor umane şi materiale existente şi după consultarea
educatoarelor şi a părinţilor, se va definitiva şi aproba de către Consiliul director al
unităţii de învăţământ lista activităţilor opţionale.
În programul zilnic este obligatoriu să existe cel puţin o activitate sau un
moment/secvenţă de mişcare (joc de mişcare cu text şi cânt, activitate de educaţie
fizică, moment de înviorare, întreceri sau trasee sportive, plimbare în aer liber etc.).
Totodată, educatoarea va avea în vedere expunerea copiilor la factorii de mediu, ca şi
11
condiţie pentru menţinerea stării de sănătate şi de călire a organismului şi va scoate
copiii în aer liber, cel puţin o dată pe zi, indiferent de anotimp.
Activitatea didactică a educatoarei se compune din 5 ore pe zi de activitate
desfăşurată cu grupa de minimum 10 şi maximum 20 de copii şi 3 ore de activitate
metodică (proiectarea şi pregătirea activităţilor pentru a doua zi, studiul individual,
confecţionarea materialului didactic, conceperea şi realizarea unor fişe de lucru,
participarea la Modululuri de formare, comisii metodice, cercuri pedgogice, întâlniri
metodice, schimburi de experienţă etc.). La nivelul Comisiei metodice, cel puţin o zi
pe săptămână va fi dedicată efectuării celor 3 ore de activitate metodică în unitate.
Întreaga activitate a educatoarei va fi înregistrată în documentul juridic Caietul de
evidenţă a activităţii cu copiii şi a prezenţei la grupă** şi va fi ilustrată în potofoliul
profesional, pe care îl întocmeşte în urma desfăşurării activităţii metodice zilnice şi
în portofoliile copiilor, care dau măsura valorii sale profesionale.
Instrumentele recomandate pentru a fi utilizate de educatoare pentru a înregistra
diferite aspecte privind activitatea zilnică cu copiii sunt: Caietul de evidenţă a
activităţilor cu copiii şi a prezenţei la grupă, Calendarul naturii, Catalogul grupei,
Jurnalul grupei şi portofoliile copiilor.
În ceea ce priveşte activităţile pe domenii experienţiale, este necesar a
prezenta principalele mijloace de realizare a acestor activităţi cu scopul de a fi
utile în etapa de consemnare a activităţilor didactice independente sau integrate.
Astfel că vom expune aceste mijloace de realizare în funcţie de domeniul
experienţial amintit:
Domeniul limbă şi comunicare(DLC):

Povestirea educatoarei;
Repovestire;
Lectura educatoarei;
Jocul didactic;
• Memorizare;
• Lectură după imagini;
• Convorbire;
• Povestiri create;
Domeniul ştiinţe (DŞ):
• Activităţi matematice
• Exerciţii cu material individual;
• Joc didactic;
• Joc logico-matematic;
• Activităţi de cunoaşterea mediului
• Observare;
• Lectură după imagini;
• Jocuri didactice;
• Povestiri;
• Lectura educatoarei;
• Convorbire.
Domeniul om şi societate (DOS):
12
•Educaţie pentru societate.
o Povestire;
o Memorizare;
o Lectură după imagini;
o Convorbire;
o Cântece;
o Lectura educatoarei.
• Activităţi practic-gospodăreşti.
Domeniul estetic şi creativ (DEC)
Activităţi artistico-plastice
• Pictură;
• Desen;
• Modelaj.
Educaţie muzicală
Domeniul psiho-motric (DPM)
• Educaţie fizică
Documente de proiectare
Activităţile de planificare şi proiectare a conţinuturilor la nivel preşcolar

presupun planificarea anuală, planificarea semestrială a proiectelor tematice,
planificarea săptămânală, proiectarea zilnică şi proiectarea activităţii integrate
şi/sau independente.
Planificarea calendaristică anuală
Curriculumul pentru învăţământul preşcolar este documentul care stă la baza

planificării calendaristice anuale, aceasta fiind o proiectare eşalonată, care
reprezintă perspectiva întregului în ceea ce priveşte predarea/învăţarea
categoriilor de activităţi şi presupune asigurarea unei corelaţii optime între planul
de învăţământ şi programa şcolară. Ea se materializează în planificarea proiectelor tematice
pentru cele 6 teme anuale de studiu şi a conţinuturilor ce vor fi asociate acestora. Planificarea
conținuturilor se va face echilibrat respectând nivelul de dezvoltare psihopedagocic al copillor, în
raport cu temele anuale de studiu. La nivelul 3-5 ani se vor desfășura minim 3 proiecte tematice.
La nivelul 5-6 ani numărul maxim de proiecte tematice poate fi de 7 cu o durată de maximum 5
săptămâni/proiect, sau un număr mai mare de proiecte tematice de mai mică amploare, variind
între 1-3 săptămâni. Pot fi şi săptămâni cu teme în afara proiectelor tematice.
Pentru aceasta educatoarea proiectează şi realizează, în primele două săptămâni ale
anului şcolar, evaluările iniţiale, pentru fiecare categorie de activitate. Probele de evaluare se
stabilesc prin raportarea la obiectivele finale ale unor capitole abordate în anul şcolar anterior şi
se concretizează în desfăşurarea unor activităţi, jocuri sau aplicarea unor teste, fişe de evaluare.
În demersurile de elaborare a planificării calendaristice anuale se vor parcurge
următoarele etape metodice: Stabilirea asocierilor şi a corespondenţelor dintre obiectivele de
referinţă şi conţinuturile prin intermediul cărora se ating acestea. Împărţirea conţinuturilor
13
instructiv-educative în teme şi subteme. Stabilirea modalităţilor operaţionale de parcurgere a
temelor şi detalierea conţinuturilor tematice ale fiecărei teme, în raport cu acele obiective de
referinţă care le sunt asociate prin programă. Verificarea concordanţei dintre traseul
educaţional propus de cadrul didactic şi oferta de resurse educaţionale materiale de care poate
dispune. Alocarea resurselor de timp considerate necesare pentru fiecare temă, în concordanţă
cu obiectivele de referinţă vizate.
Planificarea calendaristică semestrială
Proiectarea activităţii semestriale are ca punct de plecare proiectarea anuală şi

rezultă din confruntarea timpului necesar grupei de preşcolari pentru a atinge
anumite conţinuturi şi obiective fixate de către programa şcolară şi respectiv
planificarea anuală. Educatoarea are libertatea de a-şi alege în funcţie de
caracteristicile grupei de copii, nivelul de vârstă particularităţile psihofizice şi
individuale ale copiilor, momentul din an, particularităţile vremii, disponibilitatea
copiilor, conţinuturile, ordonarea şi ierarhizarea acestora; eşalonarea conţinutului pe
parModululul semestrului; prefigurarea strategiilor didactice corespunzătoare fiecărei arii de
conţinut; corelarea necesarului de mijloace de învăţământ cu resursele materiale existente în
grădiniţă; identificarea mijloacelor de învăţământ necesare şi stabilirea strategiilor de evaluare
pentru fiecare temă.În această etapă se repartizează pe săptămâni proiectele tematice şi temele
săptămânale în cadrul temelor anuale.
În cazul proiectării tematice pe baza de proiect tematic se vor avea în vedere:
Elaborarea proiectului tematic respectând etapele derulării lui conform Metodei
proiectelor la vârste timpurii.
Toate proiectele tematice derulate pe parModululul anului şcolar vor face parte din mapa
grupei, alături de Caietul pentru evidenţa activităţii şi prezenţa educatoarei la grupă şi de
celelalte documente: fişele de observaţii asupra copiilor, evaluarea copiilor, caietul profesional.
Proiectarea tematică, reprezintă un demers mult mai elaborat, necesitând o bună pregătire
a cadrului didactic în ceea ce priveşte utilizarea conceptelor şi a conţinuturilor ştiinţifice,
respectiv în vederea ofertării conţinuturilor.
În derularea unui proiect tematic se disting trei etape:
1. Prima este cea a alegerii subiectului şi a planificării întregului demers
didactic necesar realizării proiectului. În acest moment se stabilesc obiectivele, se
analizează resursele materiale, umane şi de timp disponibile, se aleg
conţinuturile, strategiile didactice necesare asigurării coerenţei în vederea
derulării cu succes a proiectului. Tema proiectului tematic poate fi propusă de copii,
de educatoare sau de educatoare împreună cu copiii.
În această primă etapă, cu ajutorul copiilor, se alcătuieşte o hartă cu principalele elemente de
conţinut din cadrul proiectului şi direcţiile principale de dezvoltare, aceasta rămânând deschisă
eventualelor completări. Harta proiectului trebuie afişată în sala de grupă, astfel încât să poată
avea acces la ea atât copiii, cât şi părinţii. Pentru părinţi se va realiza un afiş, prin care aceştia să
fie informaţi despre intenţia copiilor şi a educatoarelor de a discuta pe tema stabilită în cadrul
proiectului fiind menţionate şi materialele necesare. Se organizează apoi centrul tematic într-un
colţ al grupei unde vor fi expuse diferite materiale, selectate în acord cu tema proiectului,diverse
cărţi, reviste pentru copii, atlase, fotografii, planşe etc.
14
2. Etapa a doua, cea de documentare şi investigare, este cea mai importantă etapă şi
constă în investigarea directă, nemijlocită a problematicii propuse. Aceasta se realizează prin
activităţi didactice practice, în care copiii observă, măsoară, compară explorează fac predicţii se
documentează şi sintetizează informaţiile în legătură cu subiectul proiectului.
Activităţile de învăţare pe domenii experienţiale vor fi planificate şi se vor desfăşura conform
reglementărilor din planul de învăţământ. Activităţile integrate facilitează prin specificul lor şi
prin scenariul propus libertatea de exprimare şi acţiune în cadrul acestor proiecte tematice.
3. A treia etapă este adăugarea de detalii şi atribuirea unor funcţionalităţi, finalizarea şi
evaluarea proiectului desfăşurat. În portofoliul proiectului această finalizare trebuie să fie
evidenţiată, pentru a exprima măsura în care au fost atinse obiectivele propuse la începutul
acestuia. Finalizarea unui proiect poate îmbrăca diverse forme: un spectacol, o dramatizare, o
lucrare colectivă, o machetă, diferite obiecte sau jucării confecţionate individual sau în grup
cărora li se poate da şi o funcţionalitate. Construirea unui proiect educativ care tinde către
atingerea unor scopuri dinainte propuse este imposibilă în absenţa unor cunoştinţe minime cu
caracter psihologic despre dezvoltarea copilului. Astfel, o observare atentă şi permanentă a
manifestărilor copiilor vor fi instrumentele de lucru atât în timpul derulării proiectului tematic
cât şi în ultima fază, aceea a adăugării de detalii şi a atribuirii unor funcţionalităţi rezultatelor
proiectului.
Progresul şi achiziţiile înregistrate pe parModululul derulării proiectului
trebuie să fie vizibile în atitudinile, comportamentele, deprinderile pe care
copiii le-au dobândit, în cunoştinţele nou însuşite, toate fiind reflectate în
portofoliul proiectului, etapa de evaluare fiind una de mare importanţă.
Grupa mică
Teme anuale Proiecte tematice/ Săptămâni Nr. Perioada Observații
de studiu independente săptămâni
Cine Săptămână independentă: 1 24 – 28
sunt/suntem? “Bine te-am găsit grădiniță!” septembrie
2018
Proiect tematic:
„Cele cinci simţuri”
(corpul uman şi cele cinci simţuri,
simţurile şi diferite moduri de reacţii 5 – 23
corelate cu acestea, simţurile şi 3 noiembrie
importanţa lor în viaţa de zi cu zi şi în 2018
relaţiile cu cei din jur)
Proiect tematic:
„O istorie personală”
(persoana proprie, familia, arborele
genealogic, strămoșii omului,
evenimente istorice specifice poporului
nostru împărtășite de apropiații din
familie, evenimente din viața personală, 2 10 – 21
ce știm despre înregistrarea decembrie
evenimentelor istorice/personale) 2018
15
Temă concurentă:
“Ziua internațională a familiei” 15 mai
2018
Când/ Săptămână independentă: 1 1 – 5
cum şi de ce “Bogățiile toamnei” octombrie
se întâmplă?
Săptămână independentă:
“De ce vine iarna și ce ne aduce ea?” 1 26 – 30
noiembrie
„Cum se mişcă...”
(mijloace de locomoţie, mecanisme, 1 4 – 8
mişcare - nemişcare) februarie
„Miros de primăvară” 1 18 – 22
martie
Proiect tematic:
„Lumini şi umbre” 3
(diferite surse de lumină, soarele şi luna 25 martie
ca surse de lumină, ce este umbra şi – 12
cum se produce ea, importanţa luminii aprilie
în viaţa omului, umbre şi urme)
„Vânticel de vară”
1
3 – 7 iunie
Cum este/a Proiect tematic: 3 14
fost şi va fi „Exploratorii” ianuarie –
pe pământ? (ce sunt exploratorii, pământul şi 1
miracolele lui, factorii care întreţin februarie
viaţa, probleme ale lumii
contemporane: poluarea, dispariţia
speciilor, încălzirea globală etc. –
discuţii şi soluţii)
“S.O.S - Pământul, casa noastră!” 1
(probleme ale lumii contemporane) 27 – 31
mai
Cine şi cum Proiect tematic: 3 8 – 26
planifică/ „De pe câmp, pe masa noastră” octombrie
organizează (hrana omului, hrană crudă şi hrană
o activitate? preparată, produsele alimentare,
procesul de producţie al alimentelor,
16
unelte şi maşini, reguli de igienă şi
reguli de protecţia muncii)
Temă concurentă: 16
„Un plan corect de alimentație” octombrie
(Ziua mondială a alimentației)
Săptămână independentă: 11 – 15
„Artişti populari şi meşteri făurari” 1 februarie
(obiecte de artă populară, unelte şi
instrumente utilizate, etape într-o
creație)
Săptămână independentă: 10 – 14
„Planuri de vacanță/ planuri pentru 1 iunie
când voi fi școlar”
Cu ce şi cum Săptămână independentă: 1 3 – 7
exprimăm “Românii și dragostea de țară” decembrie
ceea ce
simţim? Săptămână independentă:
„Scrisuri si scrieri”
(ce este scrisul, unde îl întâlnim, scrisul 1 18 – 22
de-a lungul istoriei, tipuri de scris, februarie
mesajul)
(21 februarie - Ziua internațională a
limbii materne)
Temă concurentă: 19
“Ziua Brâncuși” februarie
Proiect tematic:
„În paşi de dans prin lumea largă”
(ce este dansul, tipuri de dansuri, 3 25
exprimarea sentimentelor prin dans/alte februarie
arte, popoarele lumii şi exprimarea – 15
propriilor valori prin dans) martie
29 aprilie - Ziua internațională a
dansului
Temă concurentă:
“Ziua internațională a femeii”
8 martie
Ce şi cum Temă concurentă: 13
vreau să fiu? „Buni și binevoitori mereu” 1 noiembrie
13 noiembrie - Ziua mondială a
bunăvoinței
17
„Patron și angajat”
(munca în calitate de angajat și munca 15 – 19
în calitate de patron, munca fizică și aprilie
munca intelectuală, tranziția și legătura
grădiniță-muncă-rezultate)
Proiect tematic:
„Harnic, cinstit si bun”
(meserii și profesii, muncă și 3 6 – 24 mai
învăţătură, reguli de comportare, relaţii
în procesul muncii, munca în echipă,
munca și răsplata muncii împlinite)
TOTAL 32
Planificarea săptămânală
Planificarea săptămânală a activităţii didactice este o necesitate obiectivă,

determinată de complexitatea sarcinilor prevăzute în curriculum. Se va avea în
vedere eşalonarea tematicii activităţilor în funcţie de planificarea anuală
elaborată la începutul anului şcolar, de prevederile planului de învăţământ în
funcţie de tipul programului ( normal, prelungit, săptămânal) şi nivel de vârstă .
De asemenea, se va ţine cont de corelarea activităţilor în funcţie de formele de
realizare, de alegerea tipurilor de activităţi ( de sine stătătoare sau integrate), de modalităţile de
integrare a domeniilor de învăţare şi strategiile didactice folosite. Îmbinarea în mod echilibrat a
activităţilor de predare cu cele de învăţare şi, respectiv cele de consolidare şi evaluare se va face
ţinând cont de curba de efort şi particularităţile grupei de copii. În programul zilnic este
obligatoriu să existe cel puţin un moment (secvenţă ) de mişcare, iar activităţile distractive
trebuie armonios îmbinate cu cele de învăţare. În esenţă o planificare săptămânală va oferi o
imagine clară asupra temelor şi activităţilor care se vor desfăşura şi a mijloacelor de învăţământ
necesare pentru atingerea obiectivelor urmărite.
Indiferent de modul de desfăşurare a activităţilor (integrate, sub formă de activităţi
tematice/ sau pe discipline) acestea trebuie să aibă în vedere dezvoltarea cognitivă/ intelectuală,
afectiv-motivaţională şi psihomotorie a copilului.
Exemple de teme săptămânale:
Tema Exemple de teme derivate

integratoare
Cine sunt/ Cum arăt eu?
suntem? Cum trăiesc alţi copii?
Cum se aseamănă copiii?
De ce plâng unii copii?
Copiii din Africa/ Asia
18
Băieţi şi fete
Asemănători şi totuşi diferiţi
Mame şi copii
De ce are nevoie un copil?
Familia mea. De unde vine? Istoria familiei mele. Tradiţii ale familiei
mele
Cine şi cum Magia uneltelor
planifică/ Reţete tradiţionale
organizează o Pâinea în lume
activitate? Păpuşi din lumea largă
Ce facem când ne plictisim?
Cum pot ajuta?
Cu ce şi cum Vrei să fii prietenul meu?
exprimăm ceea ce Când să nu râdem?
simţim? Magia gândurilor bune
Dansul în lume
Instrumentele muzicale
De ce şi cum trebuie să salutăm?
Ce şi cum vreau Dacă aş fi un personaj din desenele animate, aş fi...
să fiu? Meserii. Meserii ciudate. Meserii periculoase. Meserii murdare, dar
necesare. Meserii rare.
Când, cum şi de Animale speciale pentru oameni speciali
ce se întâmplă? Ce fac ceilalţi atunci când eu sunt:
• vesel, trist, darnic, invidios, nervos, îndrăzneţ, neastâmpărat, bun,
de ajutor, neglijent, încăpăţânat etc.?
Cum este, a fost Cum se jucau copiii de altădată?
şi va fi aici pe Unele lucruri nu se schimbă niciodată.
pământ? De ce au nevoie oamenii ca să poată trăi fericiţi?
Modele de structurare a planificării săptămânale
SĂPTĂMÂNA:
TEMA ANUALĂ DE SUTUIU:
TEMA PROIECTULUI / TEMA SĂPTĂMÂNII:
SUBTEMA:
ZIUA/DATA ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Luni ADP: Întâlnirea de dimineaţă:, Salutul, Prezenţa, Calendarul zilei, Ce ai
făcut la sfârşitul săptămânii?, Arată şi spune.
ALA:
Bibliotecă: Familii de la oraş, familii de la sat - lectură după imagini
Ştiinţă: Grupează membrii familiei după indicaţii: activitate cu material
individual
Construcţii: Casa familiei mele – materiale la alegere
ADE: Activitate integrată: Om şi societate & Limbă şi comunicare:
Albumul fotografic al familiei: convorbire şi activitate practică
19
Model II
Ziua Jocuri şi Activităţi pe domenii Jocuri şi Activităţi de

Data activităţi experienţiale activităţi dezvoltare
alese recreative personală
LUNI Bibliotecă: DŞ (elemente de DPM+DOS + 1. RUTINE:
Ştiinţe: DLC) + DEC (Întâlnirea de
Joc de rol: Din călătorie: confecţionarea dimineaţă)
Construcţii: unei cărţi poştale 2. TRANZIŢII:
Arte: 3. ACTIVITĂŢI
Nisip şi apă/ OPŢIONALE:
Joc de masă
Proiectele de activitate didactică
Sintagma „proiectare didactică” acoperă un demers pedagogic complex, care

presupune anticiparea mintală a operaţiilor de planificare, organizare şi
desfăşurare a instruirii în condiţiile cunoaşterii şi stăpânirii variabilelor
implicate în buna desfăşurare a activităţii. Ea reprezintă un demers personalizat,
care presupune elaborarea de instrumente didactice adaptate de către cadrul
didactic la specificul activităţii şi la caracteristicile grupei de preşcolari,
precum şi de concepere flexibilă şi creativă a activităţilor didactice.
Practic, proiectarea didactică la nivel micro presupune gândirea şi
prefigurarea procesului didactic, a strategiilor de instruire (predare,
învăţare, evaluare) şi autoinstruire (autoînvăţare, autoevaluare), a modului
orientativ (şi nu strict riguros) în care se va desfăşura activitatea instructiv-
educativă.
Proiectarea didactică înseamnă relaţionare şi interrelaţionare
între obiectivele operaţionale, strategiile didactice şi de evaluare şi
conţinuturi curriculare, presupunând elaborarea unor instrumente de lucru
utile cadrului didactic şi copilului în desfăşurarea activităţii instructiv-
educative.
Un loc deosebit de important în realizarea proiectării, dar şi
adesfăşurării activităţilor este deţinut de operaţionalizarea obiectivelor
educaţionale. Acest proces reprezintă “o strategie de analiză a finalităţilor
procesului de învăţământ, realizată de cadrul didactic prin intermediul a
două acţiuni complementare”:
• deducerea obiectivelor concrete din obiectivele generale şi
intermediare, incluse în programele şcolare/universitare;
• prezentarea obiectivelor concrete, ca sarcini didactice pe care trebuie
să le realizeze copilul/studentul în timpul unei activităţi (Cristea,
1998).
Miron Ionescu (2001) consideră că operaţionalizarea presupune:
20
• transpunerea unui obiectiv în termeni de acţiuni, acte, operaţii, direct
observabile , ceea ce presupune o delimitare şi secvenţiere analitică a
obiectivelor, o concretizare a lor;
• un aspect “tehnic”, care rezidă în enunţarea obiectivelor sub forma
comportamentelor observabile şi măsurabile, cu ajutorul verbelor de
acţiune.
Cucoş (1999) consideră că operaţionalizarea constă în:
• delimitarea unei secvenţe comporatmentale observabilă care poate fi
evaluată;
• enunţarea, într-un mod comprehensiv, a respectivei sarcini.
Esenţial pentru operaţionalizare este că se precizează ceea ce va face cel care se
educă, performanţa/competenţa de care va fi capabil acesta după parcurgerea
unei anumite secvenţe a procesului de predare-învăţare. Cadrele didactice
trebuie să gândească şi să proiecteze riguros condiţiile de exersare şi de
manifestare a comportamentelor preconizate la copii. Ea reprezintă astfel etapa
în care se uneşte intenţia profesorului cu acţiunea copilului (Creţu, 2005).
Procedura de operaţionalizare a lui Mager/Miller presupune stabilirea a
trei parametri (Creţu, 2005, Ionescu&Radu, 2001):
• Specificarea comportamentului final – rezultatul care se aşteaptă de la
copil la finalul activităţii, respectiv verbul acţiune;
• Precizarea condiţiilor - care determină modificările educative
preconizate. Se disting două direcţii:precizarea şi descrierea condiţiilor
în care performanţa va fi formată şi precizarea condiţiilor în care
performanţele vor fi evaluate, prin formule verbale ca:
“având acces la….”, “fiind date….”, “pus în situaţia de …”, “utilizând

…”, “cu ajutorul …”, “după …”, “alegând un …”, “pe baza …”, “sub
forma…” etc.
• Precizarea criteriilor de evaluare – specificarea nivelului de reuşită
minimală, sau nivelul la care trebuie să se situeze cunoştinţele,
deprinderile celor care se educă:
- absenţa sau prezenţa unei capacităţi, calităţi, trăsături;
- timpul de realizare a unei sarcini;
- caracteristicile erorilor acceptate;
- concordanţa sau non-concordanţa cu un standard;
- numărul încercărilor admise etc.
Un exemplu de obiectiv operaţional, ar fi: (preşcolarii) să
denumească cel puţin două elemente componente ale plantei, ca urmare a
observării directe a acesteia.
În vederea realizării situaţiilor de învăţare, a organizării activităţilor
didactice este necesar a delimita terminologic conceptul de metodă de
învăţământ şi de a preciza unele aspecte definitorii ale acestuia. Prin
metodă de învăţământ se înţelege o modalitate comună de acţiune a
cadrului didactic şi a copiilor în vederea realizării obiectivelor propuse.
Sub raportul structurării, metoda este un ansamblu organizat de operaţii şi
de procedee.
21
Metodele de învăţământ sunt un element de bază al strategiilor
didactice, în strânsă relaţie cu mijloacele de învăţământ şi cu modalităţile
de grupare a copiilor. De aceea, opţiunea pentru o anumită strategie
didactică condiţionează utilizarea unor metode de învăţământ specifice.
De modul în care se îmbină metodele, procedeele, mijloacele de
învăţământ şi formele de organizare, depinde reuşita activităilor didactice.
Clasificarea metodelor de învăţământ se poate realiza în funcţie de diferite
criterii, iar în ceea ce ne priveşte vom alege ca o clasificare operaţională cea
propusă de profesorul Ioan Cerghit (2006) şi anume:
1) metode de comunicare orală: expozitive, interogative (conversative sau
dialogate); discuţiile şi dezbaterile; problematizarea;
2. metode de comunicare bazate pe limbajul intern (reflecţia personală);
3. metode de comunicare scrisă
4. metode de explorare a realităţii: a) metode de explorare nemijlocită
(directă) a realităţii: observarea sistematică şi independentă; experimentul;
învăţarea prin cercetarea documentelor şi vestigiilor istorice; b) metode de
explorare mijlocită (indirectă) a realităţii: metode demonstrative; metode
de modelare;
5. metode bazate pe acţiune (operaţionale sau practice): a) metode bazate
pe acţiune reală / autentică): exerciţul; studiul de caz; proiectul sau tema
de cercetare; lucrările practice; b) metode de simulare (bazate pe acţiune
fictivă): metoda jocurilor: metoda dramatizărilor; învăţarea pe simulatoare.
În ceea ce priveşte cele mai des utilizate metode de învăţământ în
învăţământul preşcolar, am ales următoarele:
Povestirea constă în nararea unor fapte, evenimente, într-o formă
expresivă, menită să declanşeze stări afective la copii.
Descrierea urmăreşte evidenţierea părţilor componente sau
caracteristicilor unui obiect sau fenomen, de cele mai multe ori în prezenţa
obiectului descris.
Explicaţia constă în clarificarea unui adevăr ştiinţific, pe baza unui şir de
argumentaţii. Obiectul explicaţiei (un concept, un fenomen, un principiu, o
lege, o regulă) este prezentat astfel încât să devină inteligibil pentru copii.
La baza prezentării poate sta fie un demers inductiv (un fapt particular este
explicat prin trimitere la general, la lege) fie un demers deductiv (se pleacă
de la un principiu, o lege şi se analizează cauzele, premizele, consecinţele,
aplicaţiile).
Conversaţia este o metodă care valorifică dialogul în vederea realizării
obiectivelor procesului de învăţământ. Aceasta poate lua forma
conversaţieide verificare (catihetică), în care întrebările sunt de tip
reproductiv, vizând cunoştinţe predate şi învăţate şi solicitând cu prioritate
memoria; a conversaţiei euristice, în care întrebările sunt de tip productiv,
solicitând cu prioritate gândirea în prelucrarea şi sistematizarea datelor
cunoscute în vederea unor comparări, interpretări sau exprimări de opinii
personale. Se ajunge astfel la cunoştinţe noi, „descoperite” de copii prin
efort personal. Se mai poate întâlni şi sub forma conversaţie socratică
22
părintele ei fiind considerat filosoful grec Socrate şi a celei de consolidare,
prin care se urmăreşte repetarea şi sistematizarea cunoştinţelor.
Problematizarea constă în crearea, pe parModululul învăţării, a unor
„situaţii-problemă” şi rezolvarea acestora de către copiii care, pornind de
la cunoştinţe anterior însuşite, ajung la adevăruri noi. Noile cunoştinţe nu
mai sunt astfel „predate” gata elaborate, ci sunt obţinute prin efort
propriu.„Situaţia-problemă” este dată de un conflict care se declanşează
între
informaţiile vechi şi cele noi pe care le primeşte copilul şi care par să le
contrazică pe primele. Se creează astfel o stare de curiozitate care
declanşează activitatea de cunoaştere şi de dorinţa de rezolvare a
problemei prin formulare de ipoteze, verificarea lor şi desprinderea unor
concluzii.
Observaţia sistematică şi independentă presupune urmărirea, investigarea
unor obiecte sau fenomene în vederea obţinerii de informaţii despre
acestea.Ca metodă de învăţământ, observarea este intenţionată,
organizată şi sistematică.
Experimentulconstă în provocarea intenţionată a unui fenomen în scopul
studierii lui.
Demonstraţia constă în prezentarea, de către cadrul didactic, a unor
obiecte sau fenomene reale sau a unor substitute ale acestora, sau a unor
acţiuni, operaţii ce urmează a fi învăţate şi dirijarea, prin intermediul
cuvântului, a perceperii acestora de către copii. În felul acesta, se
dobândesc noi cunoştinţe, se confirmă adevăruri anterior însuşite sau se
formează modelul intern al unei noi acţiuni.
Modelarea face referire la utilizarea modelelor ca sursă pentru dobândirea
noilor cunoştinţe.Modelul didactic este un sistem artificial, construit prin
analogie cu cel real (originar), din care reţine numai trăsăturile esenţiale,
semnificative. Modelul constituie o simplificare sau o schematizare a
realului.
Exerciţiul are în vedere executarea conştientă, sistematică şi repetată a
unei acţiuni. În principal, prin această metodă se urmăreşte formarea unor
deprinderi, dar şi consolidarea cunoştinţelor sau stimularea unor capacităţi
sau aptitudini.
Metoda lucrărilor practice constă în efectuarea de către copii a unor
sarcini cu caracter aplicativ: de proiectare, de execuţie, de fabricaţie, de
reparaţie. Prin această metodă se formează priceperi şi deprinderi, se
dezvoltă strategii de rezolvare a unor probleme practice şi se consolidează
şi sistematizează cunoştinţe.
În ultima perioadă, metodele interactive şi cele ale învăţării prin
cooperare se bucură de un real succes. Putem aminiti în acest sens: Cercul
lui Robin, Mai multe capete la un loc, Linia valorilor, Mozaicul,
Brainstormingul, Metoda RAI, Floarea de lotus etc.
Alegerea din varietatea metodelor de învăţământ, pe cele considerate cele
mai eficiente pentru o anumită activitate didactică, este în exclusivitate
23
rezultatul deciziei profesorului. În luarea acestei decizii, cadrul didactic
trebuie să aibă în vedere următoarele considerente:
obiectivele urmărite, specificul conţinutului ştiinţific, particularităţile

individuale şi de vârstă ale copiilor, materialele didactice de care dispune,
timpul disponibil şi propriile sale competenţe pedagogice şi metodice.
În strânsă legătură cu predarea-învăţarea este evaluarea,
componentă de bază a procesului instructiv-educativ. Aceasta se poate fi
abordată ca sistem din care fac parte formele, metodele şi instrumentele de
evaluare.
Cele mai importante dintre formele de evaluare sunt evaluarea
iniţială, evaluarea continuă (formativă) şi evaluarea sumativă sau
certificativă.
Evaluarea iniţială se efectuează în contextul unui program de instruire şi
este menită să stabilească nivelul de pregătire al copiilor la începutul unei
perioade de instruire, condiţiile în care aceştia se pot integra în programul
stabilit. Ea constituie chiar una din premisele conceperii programului de
instruire.
Cunoaşterea capacităţilor de învăţare ale copiilor, a nivelului de pregătire dela
care pornesc şi a gradului în care stăpânesc cunoştinţele necesare
asimilării conţinutului etapei care urmează, constituie o condiţie
hotărâtoare pentru reuşita activităţii didactice. Această relaţie apare
pregnant în situaţii în care se începe activitatea cu copii al căror potenţial
de învăţare nu-l cunoaştem, la începutul unui an şcolar, semestru, unitate
de învăţare, etc.
Evaluarea iniţială se realizează la grădiniță prin observarea
comportamentelor și aplicarea unor probe. Aceste probe realizează un
diagnostic al pregătirii copiilor şi, totodată, îndeplinesc o funcţie
predictivă, indicând condiţiile în care ei vor putea asimila conţinuturile
noului program de instruire.
Evaluarea formativă este un tip de evaluare care, fiind centrată
preponderent, dar nu exclusiv, pe procesul de învăţare (fără a ignora
rezultatele învăţării), sprijină învăţarea formativă, înregistrând şi
corectând prompt disfuncţiile de proces, care i-ar putea diminua calitatea
produsului. O evaluare formativă este posibilă numai în condiţiile unei
predări formative, care să inducă şi să orienteze o învăţare formativă,
autogeneratoare de noi strategii, abordări, tehnici, motivaţii etc.
Evaluarea formativă nu este singurul tip de evaluare centrată pe
proces, evaluarea criterială uzând de criterii şi nivele performanţiale/
standarde de performanţă; de asemenea, în unele situaţii, şi evaluarea
normativă poate considera procesul un potenţial produs care poate face
obiectul evaluării.
Formele de evaluare se operaţionalizează în metode şi
instrumente de evaluare specifice învăţământului preşcolar sunt:
chestionarea orală, probele practice, verificarea scrisă, observarea
sistematică, proiectul şi portofoliul, respectiv grile de analiză, grile de
24
observare, fişe de evaluare şi alte instrumente care să constituie un mod
eficient de a evalua progresul şcolar. În învăţământul preşcolar, caietul de
observaţii asupra copilului preşcolar este un instrument foarte util în
vederea înregistrării progresului realizat de copil în activităţile sale. Toate
componenetele proiectării trebuie să fie permanent în perfectă corelare,
astfel încât activităţile realizate să fie de un real succes.
Bibliografie
1. Albulescu, I. (2004), Pragmatica predării. Activitatea profesorului între rutină şi
creativitate, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
2. Bocoş, M., Jucan, D., (2017), Teoria şi metodologia instruirii. Teoria şi metodologia
evaluării., Editura Paralela 45, Piteşti
3. Catalano, C., Chiș, O., (2017), Caiet de practică pedagogică pentru învăţământul
preşcolar, Editura Eikon, Cluj-Napoca.
4. Catalano, H., Albulescu, I., (2018), Pedagogia jocului si a activitatilor ludice, Editura:
Didactica și Pedagogica
5. Chiş, O., Jucan, D., Catalano, C., Dragoş, V., (2017), Ghid de practică pedagogică pentru
învăţământul primar, Editura Paralela 45, Piteşti
6. Chiş, V., (2001) Activitatea profesorului între curriculum şi evaluare, Editura PUC, Cluj-
Napoca
7. Cucoş, C., (2002), Pedagogie, ediţia a doua, revăzută şi adăugită, Editura Polirom, Iaşi
8. Curriculum pentru educația timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani (2008), MECT
9. Glava, A., Glava, C., (2002), Introducere în pedagogia preşcolară, Editura Dacia
Educaţional, Cluj-Napoca.
10. Ionescu, M. (coord.) (1998), Educaţia şi dinamica ei, Editura Tribuna Învăţământului,
Bucureşti
11. Ionescu, M., Chiş, V. (coord.) (2001), Pedagogie. Suporturi pentru formarea profesorilor,
Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
12. Iucu, R.B., (2001), Instruirea şcolară. Perspective teoretice şi aplicative, Editura Polirom,
Iaşi
13. Jucan, D. Chiş, O., (2013), Ghid de practică pedagogică în învăţământul primar şi
preşcolar, Cluj-Napoca, Editura Eikon
14. Moffett J.(1967), Writing Program Across the Curriculum, Random House.
15. Păun, E., Ezechil, L., Metode și tehnici de coaching folosite pe perioada practicii
pedagogice, suport de curs, modulul 3, Proiect POSDRU Calitate, inovare, comunicare în
sistemul de formare continuă a didacticienilor în învățământul superior
16. Popovici, L., (2011), Proiect de curriculum pentru activităţi integrate la clasele III, Teză
de doctorat (în curs de publicare), Cluj-Napoca.
17. Tataru, L., Bodea, E., Gadalean, M., (2011), Piramida cunoaşterii-hărţi proiecte tematice-
grupa mijlocie, Editura Diamant, Pitești.
18. Tataru, L., Bodea,E., Chira, E., Gadalean, M., (2011), Ştiu, pot, reuşesc !!! grupa
mijlocie, Editura Diamant, Pitești.
19. Tataru, L., Pojar, L., Cosma, M., Filipescu, E., (2011), Ştiu, pot, reuşesc!!! grupa mică,
Editura Diamant, Pitești.
20. Tataru, L., Soriteu,E., Pocol, M., Leva E.,(2011), Ştiu, pot, reuşesc !!! grupa mare,
25
Disciplină:
MODULUL: II
Secvență: Întâlnirea cu mentorii de practică pedagogică.
ASPECTE ORGANIZATORICE PRIVITOARE LA DESFĂȘURAREA

PRACTICII PEDAGOGICE OBSERVATIVE
• Prezentarea unităţii de învăţământ / grădiniţei:
• Structură, organigrama grădiniţei şi a relaţiilor cu alte instituţii
• Servicii funcţionale
• Resursele materiale necesare desfăşurării activităţilor didactice (local, săli de clasă, săli
specializate, dotare etc.)
• Instrumente de observare a mediului educaţional specific grădiniţei
• Fişă de observare a unităţii de învăţământ
• Fişă de observare a mediului educaţional al grupei
• Fişă de observare a colectivului de preşcolari
• Identificarea şi descrierea resurselor materiale necesare desfăşurării activităţilor didactice
• Prezentarea unităţii de învăţământ preşcolar.
• Structura şi organigrama grădiniţei şi a relaţiilor cu alte instituţii.
• Consemnarea în caietul de practică
•
26
Structură, organigrama grădiniţei şi a relaţiilor cu alte instituţii
Prin structură organizatorică se înţelege configuraţia internă a unei entităţi publice

formată din persoane, subdiviziuni organizatorice şi relaţii, astfel determinate
încât să asigure premisele organizatorice adecvate realizării obiectivelor
managementului public.
Scopul structurii organizatorice este acela de a divide activităţile entităţii publice în
sarcini, care sunt efectuate de anumiţi angajaţi pentru a realiza obiectivele
organizaţiei.
În temeiul actului normativ privind organizarea şi funcţionarea entităţii publice,
managerul aprobă structura organizatorică, alcătuită din: departamente, direcţii
generale, direcţii, servicii, birouri, posturi de lucru. Încadrarea cu personal de
conducere şi personal de execuţie a acestor structuri se regăseşte în statul de
funcţii al entităţii.
În orice entitate publică, structura organizatorică reuneşte două segmente, aflate
într-o interdependenţă permanentă:
- structura de conducere a entităţii publice, care reuneşte ansamblul
personalului, compartimentelor şi relaţiilor organizatorice interne şi externe,
constituite şi plasate în structura organizatorică astfel încât să asigure condiţiile
necesare desfăşurării proceselor de management şi de execuţie prin care creşte
gradul de satisfacere a interesului public;
- structura de execuţie a entităţii publice, care este formată din ansamblul
personalului, compartimentelor şi relaţiilor organizatorice interne şi externe,
constituite cu scopul realizării şi furnizării de servicii publice specifice tipului de
entitate publică.
Componentele primare, încorporate în cele două segmente ale structurii
organizatorice, sunt următoarele:
-postul - un ansamblu de sarcini, responsabilităţi şi competenţe ce revin, în
mod curent, unei persoane pentru realizarea obiectivelor individuale;
-funcţia - cuprinde mai multe posturi cu aceleaşi caracteristici generale;
-compartimentul - un grup de persoane (minimum 2), care, sub o
conducere unică, exercită atribuţii omogene şi/sau complementare ce
asigură realizarea unor obiective specifice;
-relaţiile organizatorice - legăturile care se stabilesc prin reglementări
oficiale între componentele structurii organizatorice;
-ponderea ierarhică - numărul persoanelor conduse nemijlocit de un
manager;
27
-nivelul ierarhic - poziţii succesive ale posturilor de management şi
execuţie faţă de managerul general sau de cel mai important organism
participativ de management.
În funcţie de particularităţile pe care le are fiecare domeniu de activitate, în
sectorul public se identifică mai multe tipuri de structuri organizatorice. Cele
mai frecvent întâlnite structuri organizatorice în entităţile publice din ţara
noastră sunt următoarele:
-structura ierarhic funcţională, caracterizată prin structurarea pe niveluri
ierarhice;
-structura teritorială, caracterizată de organizarea în raport cu unitatea
administrativ-teritorială, axată pe un grad mare de flexibilitate şi pe
diminuarea nivelurilor ierarhice;
-structură mixtă, caracterizată printr-un mixt al caracteristicilor primelor
două structuri.
În unele lucrări de specialitate se recomandă adoptarea unor structuri
organizatorice plate, cu număr mic de niveluri ierarhice şi cu dezvoltare
corespunzătoare pe orizontală, deoarece acestea facilitează buna comunicare şi
integrare a componentelor structurale în sistemul de management al entităţii
publice.
În vederea formalizării unei structuri organizatorice sunt utilizate următoarele
documente:
a) Regulamentul de organizare şi funcţionare (ROF), instrument de organizare
folosit pentru descrierea detaliată a structurii organizatorice a organizaţiei, fiind
structurat, de regulă, în două subdiviziuni principale:
- prima parte, care cuprinde: informaţii privind baza legală a constituirii şi
funcţionării entităţii; o succintă prezentare a obiectului de activitate; organigrama
generală, organigrame parţiale ale principalelor componente ale organizării
structurale (dacă este necesar); prezentări detaliate ale principalelor caracteristici
organizaţionale (obiective specifice sau individuale, sarcini, autoritate şi
responsabilităţi ale conducerii colective şi individuale);
-a doua parte, care cuprinde descrierea în detaliu a compartimentelor şi a
funcţiilor încorporate, pentru primele prezentându-se obiectivele şi atribuţiile
acestora.
b) Fişa postului, document organizatoric indispensabil fiecărui angajat, utilizat ca
suport pentru evaluarea muncii acestuia, şi care prezintă în detaliu elementele
cerute unui angajat pentru ca acesta să-şi poată exercita în condiţii normale
activitatea. Fişa postului cuprinde:
-denumirea şi obiectivele postului;
-compartimentul din care face parte;
28
-competenţele şi responsabilităţile;
-cerinţe referitoare la studii, vechime şi aptitudini.
c) Organigrama, este reprezentarea grafică a structurii organizatorice, fiind un
element de informare şi analiză, care are ca obiectiv punerea în evidenţă a
componentelor structurale: funcţii, compartimente, niveluri ierarhice, relaţii
organizaţionale.
d) Statul de funcţii, documentul sub formă de schemă generală, care cuprinde
posturile, funcţiile, limitele de salarizare şi de încadrare ale personalului dintr-o instituţie.
Colaborarea cu familia şi celelalte instituţii, în calitate de parteneri educaţionali are loc în
baza principilor democratice în vederea realizării obiectivelor educaţionale.
Servicii funcţionale
➢ secretariat
➢ contabilitate
➢ administrator
➢ cabinetul de documentare şi informare
➢ alte servicii funcţionale existente în grădiniţa unde se realizează practica
pedagogică
Instrumente de observare a mediului educaţional specific grădiniţei
III.2.1. Fişă de observare a unităţii de învăţământ

a. Date de identificare
Denumirea unităţii de învăţământ:
___________________________________________________________________________
Localitatea, judeţul:
___________________________________________________________________________
Adresa:
__________________________________________________________________________
Numărul de telefon:
___________________________________________________________________________
b. Informaţii privind spaţiile şcolare, auxiliare şi administrative
Săli de grupă:___
Laboratoare:____
Săli de sport:____
Spaţii de joacă:_____
Săli de servire a mesei:____
Grupuri sanitare:____
Bucătărie:_____
Spălătorie:_____
29
Spaţii de depozitare a materialelor didactice:____
Secretariat:_____
Contabilitate:____
Casierie:____
Spaţiu destinat personalului de conducere:_____
Alte spaţii:_________________________________________________________________
c. Informaţii privind resursele umane:
Numele şi prenumele directorului unităţii:_______________________________________
Numele şi prenumele mentorului/mentorilor de practică pedagogică:__________________
Numărul personalului didactic:________________________________________________
Numărul personalului didactic auxiliar:__________________________________________
Numărul personalului nedidactic: ______________________________________________
Observaţii:
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
Data completării: Semnătura directorului unităţii:

Semnătura mentorului/mentorilor:
Fişă de observare a mediului educaţional din sala de grupă
Subliniaţi varianta corectă de răspuns, în funcţie de ceea ce observaţi în sala de grupă la care
vă derulaţi practica pedagogică.
1. Sala este împărţită în zone denumite şi etichetate, în funcţie de diferitele tipuri de activităţi.
DA NU
2. În sala de grupă este amenajat spaţiul pentru centrul tematic.
DA NU
3. Materialele sunt aşezate la vedere, în rafturi plasate la nivelul copilului.
DA NU
4. Materialele existente în sala de grupă sunt potrivite vârstei copiilor.
DA NU
5. Zonele existente în sala de grup sunt:
• zonă liberă şi liniştită, marcată printr-un covor, unde să se poată desfăşura întâlnirile de grup,
activităţile de mişcare şi jocul liber (accesorii utile: calendar, stativ cu planşe mari de carton
sau hârtie pentru mesaje, scaunul povestitorului, tabla etc.);
DA NU
• zonă a bibliotecii cu un aranjament atractiv şi confortabil (accesorii utile: rafturi pentru cărţi,
imagini, păpuşi, stativ pentru agăţarea lucrărilor colective, aparatură audio, calculator sau
maşină de scris etc.);
30
DA NU
• zonă a creativităţii fără covor şi eventual, cu o masă acoperită cu un material plastic
(accesorii utile: cutii sau rafturi pentru depozitarea ustensilelor şi materialelor specifice,
deşeuri de materiale, ziare vechi, dar bine conservate);
DA NU
• zonă cu mese şi scaune pentru activităţile desfăşurate cu grupuri mici de copii;
DA NU
• zonă pentru activităţile de scriere (accesorii utile: masă şi scaune precum şi o gamă largă de
ustensile şi suporturi pentru scris);
DA NU
• zonă pentru joc atribuită jocului liber, construcţiilor sau sociodramei. Unele zone sunt
definite prin conţinut: Cabinetul doctorului, Casa etc. (accesorii utile: truse de joc,
costumaţii, mobilier şi ustensile adaptate diferitelor contexte şi roluri asumate de copii în
jocul lor);
DA NU
• zonă pentru depozitarea materialelor şi jucăriilor care nu sunt de folosinţă curentă (de obicei
încuiată);
DA NU
• zonă pentru expunerea lucrărilor copiilor;
DA NU
• zonă pentru construcţii cu cuburi sau alte materiale de construcţie, plasată într-un loc
îndepărtat de o zonă liniştită.
DA NU
Fişă de prezentare a colectivului de preşcolari
Nivelul grupei:_________________
Nivelul de vârstă:________________
Număr de preşcolari înscrişi:________________________
Număr de fete:_________________
Număr de băieţi:________________
Nr.crt. Numele şi prenumele copilulu Data naşterii Componenţa familiei
31
Bibliografie
1. Albulescu, I. (2004), Pragmatica predării. Activitatea profesorului între rutină şi

creativitate, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
Napoca
Bucureşti
Iaşi
32
Disciplină: Modulul III
Secvență: Asistenţă la activităţile didactice
STAGII DE PRACTICĂ
Activităţile de dezvoltare personală
Instrumente utilizate pentru consemnarea activităţilor didactice
Observarea copilului
Parteneriatul dintre familie și grădiniță
• Asistenţă la activităţile didactice conduse de educatoare şi la rezolvarea de către aceasta a
unor probleme curente; consemnarea observaţiilor în caietul de practică. Participarea la
analiza activităţilor didactice şi a altor activităţi asistate;
• Analiza documentelor curriculare şi identificarea resurselor utilizate la grupa unde se
efectuează practica pedagogică;
• Studierea structurii documentelor întocmite de educatoare (planificări, evidenţe, fişe de
caracterizare, proiecte de activitate didactică etc.) şi a modului de organizare a acestora;
33
Activităţile de dezvoltare personală
Activităţile cu caracter rutinier se derulează pe parcursul întregii zile şi au

un rol deosebit de important pentru dezvoltarea personală a copilului. Fiecare
moment trăit de copil este o ocazie de a învăţa ceva, iar acestor activităţi de
învăţare prin care îi sunt satisfăcute copilului nevoile primare, trebuie să le
acordăm aceeaşi atenţie pe care o acordăm activităţilor didactice, în organizare,
planificare şi desfăşurare.
Formarea rutinelor şi respectarea lor menţin copilul implicat în acţiuni
adecvate şi scad frecvenţa situaţiilor în care copiii pot manifesta comportamente
inadecvate. Din punct de vedere psihologic, rutinele au rolul de a oferi
sentimentul de control şi de predictibilitate asupra evenimentelor. Prin
participarea la aceste activităţi desfăşurate ritmic, copiii învaţă despre momentele
zilei, succesiunea lor şi activităţile specifice acestora, li se formează sentimentul
de apartenenţă la grup, iar ei se simt în siguranţă.
Rutinele includ următoarele tipuri de activităţi:
• sosirea şi plecarea copilului din grădiniţă;
• salutul;
• gimnastica de înviorare;
• întâlnirea de dimineaţă;
• gustările;
• micul dejun şi masa de prânz;
• igiena, spălatul şi toaleta;
• somnul/ perioada de relaxare de după-amiază.
Tipuri de rutine
Există diferite tipuri de rutine în grădiniţă: unele specifice instituției,
altele folosite în alte locuri din viața copilului. Fie sunt legate de învățarea de
bază, fie că ajută la construirea unui spațiu de autonomie, rutinele sunt foarte
variate. Exemplificările propuse se referă la anumite aspecte specifice ale
acestor activităţi.
Rutinele pot fi clasificate după scopul lor în:
– rutine de politeţe (microrutine);
– rutine de tranziție;
– rutine de trecere;
– rutine sociale (funcționale);
– rutine de despărţire la sfârșitul zilei;
– rutine culturale și tradiționale, în legătură cu elementele de memorie
colectivă.
Rutinele de politețe pun accent pe însuşirea unor comportamente verbale
socialmente adecvate, pe folosirea formulelor de politeţe (bună ziua, te rog,
mulţumesc,...) în funcţie de situaţie. De exemplu, la începerea zilei de grădiniţă,
copiii se adună pentru a-şi spune „bună ziua”;
34
Rutinele de tranziție sunt importante ca să sprijine, în funcție de vârstă,
despărţirea de familie, de exterior, de recreaţie, de joc etc. Ele le permit copiilor
să păstreze continuitatea în ciuda modificărilor indivizilor, grupurilor, locurilor,
ritmurilor care punctează ziua. De exemplu, la intrarea în clasă, copiii pot începe
prin a-şi aşeza fotografia la panou ca să indice că sunt în clasă.
Rutine de tranziție pot fi considerate şi deplasările, grupările, schimbarea de
activitate, somnul...
Rutinele de trecere sunt rutinele ocazionale, care au o anumită semnificaţie pentru
copil, de tipul: sărbătorirea zilelor de naștere, pierderea unui dinte etc.
Rutinele sociale ajută la funcționarea clasei. Ele se referă la primirea copiilor
(profesorul așteaptă copilul la ușa clasei, îl întreabă cum se simte, copilul salută la
intrarea în clasă), la deplasarea lui (copilul nu părăseşte sala de clasă fără să
anunţe, grupul se deplasează împreună în liniște, în rând...), la îmbrăcatul lui
(copilul îşi aşază hainele la locul lor, se îmbracă adecvat vremii când iese din
clasă, își leagă șireturile, ...), la luarea cuvântului (copiii nu vorbesc toţi în același
timp, ei trebuie să solicite să facă acest lucru). Rutinele funcționale structurează
spațiul, timpul și sensul în viața clasei, fiind prezente în timplul zilei.
Rutinele de asociere sunt momente de reunire a grupului pentru:
– a face un bilanț al activităților desfășurate;
– a rememora evenimentele memorabile;
– a se asigura că, pentru fiecare copil, este clar cursul activității şcolare.
Acest timp ajută să se fixeze nu numai cunoștințele și deprinderile, dar şi statutul
de preșcolar.
În cele din urmă, sunt rutinele culturale sau tradiționale (memoria colectivă
structurează viaţa clasei după evenimente mari, sociale, precum: sărbătorile
naţionale, sărbătorile religioase – decorarea sălii de clasă de Crăciun) etc.
Rutina „Întâlnirii de dimineaţă”
Pentru grup, întâlnirea de dimineață este o „rutină colectivă”. Este primul
moment de reunire a zilei, care îi permite copilului să-și găsească locul în grup.
Este esențial ca toată lumea să fie recunoscută de către profesor și colegi prin
adresarea unui cuvânt sau printr-un schimb verbal scurt (de ex. „Ce este nou?”).
Rutina de regrupare de la începutul dimineţii sau din alte momente ale zilei
trebuie să încurajeze ascultarea și respectul reciproc. Pentru aceasta, este
important să se concentreze pe activități de expresie colectivă care necesită
ascultare și integrare în grup (rime, poezii, cântece și jocuri de degete). Durata
întâlnirii de dimineaţă depinde în principal de nivelul clasei, de momentul din an
şi de obiectivul de învățare și este cuprinsă între 5 și 15 minute.
Această activitate constituie un cadru important ce dă „tonul” activităţilor
zilei. Este un moment colectiv în care se elaborează activitatea clasei: primirea,
constituirea grupului, stabilirea responsabilităților, anunţarea programului zilei,
rezultatele aşteptate... Rutina ascunde cunoștințe, structurează timpul implicat în
înțelegerea unei ordini, le oferă copiilor acces la diverse reprezentări codificate
ale lumii (scrisul, numărarea, timpul...).
Întâlnirea de dimineaţă pune accent pe lucrul cu concepte legate de
numere, temperatură, timp, cantitate și spațiu. Această activitate se desfăşoară sub
35
forma unor momente specifice (rutinele dimineţii, ale debutului activităţilor) și se
bazează pe instrumente care participă la
rutină (tabloul de afișaj, jetoane cu numele copiilor, pictograme). Obiectele sau
instrumentele pot fi în sine rutine – utilizarea lor declanșează o acțiune sau o
activitate. De exemplu, profesorul folosește zilnic o păpușă, care li se adresează
copiilor și căreia ei îi răspund în funcţie de temă, de timp, de limbajul pe care îl
au. Organizarea spațială este tot atât de importantă, deoarece determină atenția și
mobilizarea fiecărui copil. Copiii ar trebui să stea confortabil și să vadă fiecare
suporturile, afişajele, gura și expresia celui care vorbeşte. Este necesar ca zona de
adunare a grupului să fie echipată cu o tablă pentru scris. Afişajul este aşezat la
înălţimea copiilor, ca să permită manipularea, și este independent de tablă, care
rămâne liberă pentru scris, pentru adulți și copii.
Tranziţiile
Tranziţiile sunt momente de scurtă durată care fac trecerea de la un set de
activităţi la altul, sunt pauze între activităţi. De exemplu, când copiii au încheiat
activităţile pe Centre şi trebuie să se pregătească pentru masă. Adesea aceste
momente sunt accelerate, tensionate, pot constitui o problemă pentru copiii care
nu şi-au finalizat lucrul într-un Centru şi pentru educator, care trebuie să se
încadreze în timp şi să respecte programul zilnic.
Sugestii pentru o tranziţie uşoară:
• Anunţaţi cu câteva minute înainte că e timpul să se pregătească pentru
încheierea lucrului, a jocului „Mai sunt 5 minute şi vom începe să facem
curăţenie.”
• Arătaţi-le ceasul şi sugeraţi-le să urmărească acele indicatoare „Când acul mic
va fi la 10 şi cel mare la 6, oprim lucrul în Centre şi ne pregătim pentru
curăţenie.”
• Aduce-ţi o clepsidră mare, (de 5 minute) şi cereţi-le să termine curăţenia în
Centru până la golirea ei.
• Folosiţi instrumente sonore, de exemplu: clopoţei, tobă, maracas, pentru a
marca momentul încheierii lucrului.
• Participaţi alături de copii la curăţenie.
• Acordaţi timp suficient copiilor care nu au terminat lucrul. De exemplu, dacă un
copil care lucrează la şevalet e concentrat să termine, nu-l mai solicitaţi pentru
curăţenie.
• Implicaţi copiii care au terminat lucrul într-o activitate: să interpreteze un
cântec, un joc, ca să nu se plictisească sau să se orienteze către comportamente
indezirabile.
Etapele de tranziţie pot fi marcate pe parcursul zilei de cântece, jocuri cu
text şi cânt, recitative ritmice sau prin alte mijloace atractive care desfăşurate
zilnic, îi atenţionează şi-i pegătesc pe copii pentru un alt moment. Înainte de
curăţenie, educatoarea poate interpreta câteva versuri din cântecul „Hărnicuţa”
având grijă să creeze versuri şi pentru băieţi. Mijloacele de realizare pot fi:
• jocuri cu text şi cânt („Cercul de trandafiri”– pentru a-i strânge în cerc
la Întâlnirea de dimineaţă, sau la Evaluarea zilei);
• recitative ritmice („Melcul”- se execută mersul în poziţia ghemuit cu
mâinile pe genunchi, în cerc.)
36
Încet, încet şi mai încet,
Iese melcul din căsuţă.
De la pat, până la măsuţă.
Lunecă prin iarba deasă,
Dacă aş fi şi eu un melc,
Repede aş ajunge acasă. (Copiii se ridică şi îşi aleg repede locurile
de joacă.)
• jocuri de degete (Se pot executa înainte şi după activităţi care solicită
musculatura fină.)
Pic, pic, pic
Plouă într-una, plouă (mişcări ritmice ale degetelor pe podea)
Pic, pic, pic
Pic, pic, pic,
Plouă cu bulboace
Pic, pic, pic,
Şi se fac băltoace.
Pleosc! (imită săritura în băltoacă)
Pic, pic, pic,
Ploaia se-nteţeşte (mişcări repezi şi zgomotoase)
Pic, pic, pic,
Şi furtuna creşte
Vâj, vâj, vâj, (mişcări ale braţelor ridicate stânga-dreapta)
Bate vântul, bate
Bum, bum, bum (bătăi ale pumnilor pe podea)
Tunetul răzbate.
• numărători (Se pot folosi pentru a alege copiii care vor face anumite activităţi de
autogospodărire, aşezarea încălţămintei de interior înainte de a merge la masă, curăţenie şi ordine
în Centre)
Cu-cu-ri-gu!
Cu-cu-rig!
Baba dârdâie de frig
Şi tot roade un covrig,
Nu aude, oricât strig
Şade cu covrigu-n tolbă,
Şi nu poate scoate-o vorbă!
Baba-ngheaţă lângă foc,
Iar cireşele se coc.
Moşu-ngheaţă în cojoc,
Treci mai iute la mijloc! (Constantin Dragomir)
• frământări de limbă se folosesc în funcţie de tulburările de vorbire întâlnite la copiii
din grupă. Pentru corectarea pronunţiei e necesar să se repete zilnic câte un exerciţiu.
Câr, câr, câr,
Câr, câr, câr,
strigă sus pe horn
37
o cioară
brr, brr, brr,
brr, brr, brr!
Tare-i frig
Şi vânt afară! (Passionaria Stoicescu)
Aceste texte şi mişcări pot fi învăţate dacă sunt repetate frecvent în acelaşi context.
Întâlnirea de dimineață
Grupa:
Obiective urmărite de către educatoare:
______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Descrierea activității
Momentele Indicatori privind modul de realizare Observații
activității
1. Salutul Salutul se realizează în cerc.
Salutul conduce la interacțiune între toți
copiii grupei.
Educatoarea se implică activ în salut.
Sunt folosite apelative conform temei
proiectului.
Sunt folosite alte tipuri de salut.
Menționați.___________________________
_______
Salutul este însoțit de gesturi.
Salutul se realizează în salturi.
Copiii manifestă bucurie în timpul salutului.
Copiii se privesc unul pe celălalt când se
salută.
2. Prezența Sunt specificați copiii prezenți și ei absenți.
Se discută despre motivele absentării.
Se numără copiii prezenți împreună.
3.Calendarul Se precizează data: ziua, luna, anul.
naturii Se discută despre ziua în curs.
Se discută despre ziua anterioară și cea care
va urma.
Se prezintă vremea de către un copil.
Se prezintă vremea ca urmare a unei discuții
colective.
4. Copiii împărtășesc evenimente din viața lor,
Împărtășirea inițiind discuții cu ceilalți.
cu ceilalți Atmosfera este bazată pe cooperare și
38
colaborare.
5. Activitatea Este inițiat un joc de grup
de grup intitulat_______________________cu
scopul de a____________________
Copiii se implică activ în joc.
Copiii manifestă plăcere și interes pentru
jocul inițiat.
Există copii care nu participă la activitate.
6. Noutatea Educatoarea transmite clar și concis
zilei informațiile referioare la activitățile care vor
urma.
Jocuri şi activităţi didactice alese
III.3.2.1. Grilă observare a Jocurilor şi activităţilor didactice alese ALA 1
Notaţi în spaţiul dat, Agenda zilei, în care să precizaţi categoriile de activităţi de învăţare pe care
cadrul didactic mentor le-a proiectat în Caietul pentru evidenţa activităţii şi prezenţei
educatoarei la grupă.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________
ALA 1
Data:
Grupa:
Tema anuală:
Tema proiectului tematic:
Subtema proiectului:
Tema zilei:
Obiective operaţionale:
______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Materiale didactice utilizate:
______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Metode de învăţământ folosite:
______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Forma/formele de organizare:
39
___________________________________________________________________________
Centrele de interes deschise:
Bibilotecă:_________________________
Artă:________________________________
Joc de rol:_____________________________________
Ştiinţă:_________________________________________
Construcţii:_______________________________________
Joc manipulativ:________________________________________
Nisip şi apă:__________________________________________________-
Descrierea activităţilor
Denumirea centrului Tema activităţii Sarcinile de lucru. Observaţii
Desfăşurarea activităţii
Modalităţi de evaluare:
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
____________________________________________________________
Grilă de observare Jocurilor şi activităţilor recreative ALA 2
Notaţi în spaţiul dat, Agenda zilei, în care să precizaţi categoriile de

activităţi de învăţare pe care cadrul didactic mentor le-a proiectat în Caietul pentru evidenţa
activităţii şi prezenţei educatoarei la grupă.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
__________________________________________________________________
ALA 2
Data:
Grupa:
Tema anuală:
Tema proiectului tematic:
Subtema proiectului:
40
Tema zilei:
Denumirile jocurilor/ Tipurile de jocuri:_________________________ _________
___________________________________________________________________________
Obiective operaţionale:
______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Materiale didactice utilizate:
______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Metode de învăţământ folosite:
______________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Forma/formele de organizare:
___________________________________________________________________________
Descrierea activităţilor
Activitatea educatoarei Activitatea copiilor Regulile jocului/jocurilor Observaţii
Modalităţi de evaluare:
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_______________________________________________________________
Domeniul limbă şi comunicare
Notaţi în spaţiul dat, Agenda zilei, în care să precizaţi categoriile de activităţi de învăţare pe care
cadrul didactic mentor le-a proiectat în Caietul pentru evidenţa activităţii şi prezenţei
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_________________________________________________________
Data:____________________________
Unitatea de învăţământ:_____________________________________
41
Grupa/Nivelul de vârstă:__________________________________
Tema anuală:_______________________________________
Tema proiectului tematic:_________________________________________________
Subtema proiectului:________________________________________________
Tema zilei:__________________________________________________________
Subiectul activităţii:_____________________________________________________
Mijlocul de realizare:___________________________________________________
Durata activităţii:________________________________________________________
Obiective operaţionale: Până la sfârşitul activităţii, copiii vor fi capabili:

O1___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
O2___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
O3___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
O4___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
O5___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Strategii didactice:
Metode, tehnici şi procedee de învăţământ:
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
Mijloace de învăţământ:
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
Forme de organizare:
___________________________________________________________________________
Sistem de evaluare
Forme de evaluare:______________________________________
Metode şi instrumente de evaluare:______________________________________________
Etapele activităţii Activitatea cadrului didactic Activitatea preşcolarilor Observaţii
42
Domeniul ştiinţe
Notați în spaţiul dat, Agenda zilei, în care să precizaţi categoriile de activităţi de învăţare
pe care cadrul didactic mentor le-a proiectat în Caietul pentru evidenţa activităţii şi prezenţei
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
___________________________________________________
Data:____________________________
Tema anuală:_______________________________________
Tema zilei:__________________________________________________________

O1___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
O2___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
O3___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
O4___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
O5___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
43
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Sistem de evaluare
Forme de evaluare:__________________________
Metode şi instrumente de evaluare:______________________
1. Moment
organizatoric
Domeniul om şi societate
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
___________________________________________________
Data:____________________________
Tema anuală:_______________________________________
Tema zilei:__________________________________________________________
44

O1___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
O2___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
O3___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
O4___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
O5___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Sistem de evaluare
Forme de evaluare:__________________________________
Metode şi instrumente de evaluare:_________________________________
1. Moment
organizatoric
Domeniul estetic şi creativ
______________________________________________________________________________
45
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
___________________________________________________
Data:____________________________
Tema anuală:_______________________________________
Tema zilei:__________________________________________________________
O1___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
O2___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
O3___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
O4___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
O5___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Sistem de evaluare
Forme de evaluare:_______________________________________
Metode şi instrumente de evaluare:_____________________________
46
1. Moment
organizatoric
Domeniul psiho-motric
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
___________________________________________________
Data:____________________________
Tema anuală:_______________________________________
Tema zilei:__________________________________________________________

O1___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
O2___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
O3___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
O4___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
47
O5___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Sistem de evaluare
Forme de evaluare:___________________________________________
Metode şi instrumente de evaluare:________________________________
1. Moment
organizatoric
Instrumente utilizate pentru consemnarea activităţilor didactice integrate
Data:____________________________
Tema anuală:_______________________________________
Tema zilei:__________________________________________________________
Categorii de activităţi de învăţare/subiectul/mijlocul de realizare:
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_________________________________________________________
48
O1___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
O2___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
O3___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
O4___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
O5___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
O6___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
O7___________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Sistem de evaluare
Forme de evaluare:__________________________________________________________
Metode şi instrumente de evaluare:______________________________________________
1. Moment
organizatoric
49
Observarea copilului
Observarea este importantă în programele de educaţie centrate pe copil,

este fundamentul evaluării şi constă în urmărirea atentă şi sistematică a
comportamentului unui copil fără a interveni, cu scopul de a sesiza aspectele
sale caracteristice. Ursula Şchiopu arată că „Nici o perioadă a dezvoltării psihice
umane nu are caracteristici atât de numeroase, explozive, neprevăzute ca
perioada preşcolară”. (Şchiopu, U., 1997) Informaţii despre dezvoltarea copilului
obţinem prin observare încă de la venirea sa în grădiniţă, prin interacţiunea cu
grupa de copii, de la părinţi şi toate persoanele care interacţionează cu copilul,
atât din grădiniţă, cât şi din afara ei. Aceste informaţii sunt confidenţiale, ele se
discută cu părinţii copilului pentru a interveni la un specialist, dacă este cazul
(unde e recomandat să fie însoţit de observaţiile educatoarei). Cunoaşterea
copilului necesită timp şi anumite competenţe din partea educatorului:
• să facă observaţii obiective;
• să-şi construiască instrumentele necesare pentru înregistrarea informaţiilor;
• să dea acestora o interpretare pertinentă.
Informaţiile pe care trebuie să le obţinem despre copil se referă la:
• modul cum acţionează cu obiectele (cum le mânuieşte, dacă inventează moduri
noi de a le folosi, dacă se joacă cu materialele din toate Centrele, dacă foloseşte o
varietate de materiale sau optează doar pentru unele);
• modul cum interacţionează cu ceilalţi (educator, copii, alţi adulţi): mod de
comunicare verbală/noverbală, iniţiativă în comunicare, capacitate de autocontrol,
capacitatea de exprimare a emoţiilor şi de a înţelege emoţiile celorlaţi;
• relaţiile în cadrul grupului social al grupei (dacă se joacă cu copiii, ce roluri
preferă, dacă iniţiază jocuri, cu ce copii preferă să se joace).
Sfaturi pentru desfăşurarea observării
E bine să petrecem un timp în preajma copilului, fără să
notăm, pentru ca acesta să se obişnuiască cu prezenţa
noastră.
Dacă unul din copii vă întreabă ce faceţi, îi puteţi spune
„Scriu ceva ce trebuie să ţin minte”.
Dacă nu avem suficient timp pentru cele 15 minute de observare, putem
descrie primele 5 minute din activitatea copilului, apoi vom face notaţii
succinte.
Observarea se face mai bine:
când sunt în clasă copii mai puţini (la sosire, la plecare);
când în clasă mai este un adult care poate prelua responsabilităţile (un
părinte, profesoara de limbă străină);
când în clasă e linişte;
când copiii se joacă afară.
50
Dacă formulaţi ipoteze finale prea devreme, fără a avea o imagine mai completă
despre copilul observat nu puteţi să hotărâţi corect ce aveţi de făcut.
•Dacă, totuşi, credeţi că aveţi materialul necesar pentru formularea unei ipoteze,
formulaţi-o sub formă de întrebare, nu ca şi afirmaţie.
Exemplu: Oare comportamentul negativist al lui Robert să fie cauzat de
problemele prin care trece în legătură cu divorţul părinţilor? Alte exemple de
formulări acceptabile: „S-ar părea că...”, „E posibil ca...”, „Observările date ar
putea să ne sugereze că..”, „Aceasta ne spune, probabil că...”.
Recomandări pentru o observare reuşită
Este important:
să stabilim exact scopul pe care ni-l propunem;
să stabilim comportamentele care ne interesează;
să ne concentrăm asupra â unui copil pe rând;
să alocăm un timp special (de exemplu, 10-15 minute la jocuri şi activităţi alese);
să avem mijloace simple de înregistrare (grile, liste de rubrici pe care doar să se bifeze);
să avem în permanenţă la noi un carneţel sau post-it-uri şi un creion;
să notăm cât mai exact faptele;
să nu facem interpretări sau etichetări subiective;
să notăm ceea ce ni se pare important, nou pentru dezvoltarea copilului;
să observăm în condiţii cât mai variate, locuri diferite şi momente diferite, deoarece un
comportament constant în situaţii diferite, e important pentru interpretare;
să înregistrăm notiţele în caietul de observaţii;
să interpretăm datele înregistrate pentru a diferenţia aspectele caracteristice de cele
aparente
Listele cu comportamente de observat reprezintă o modalitate rapidă şi uşoară de evaluare a
comportamentului. Se pot întocmi liste de verificare pentru a vedea dezvoltarea copiilor
corespunzătoare domeniilor fizic, cognitiv, socio-emoţional, limbaj.
Completați lista de comportamente sociale şi emoţionale pentru trei copii pe

care i-ați observat pe parcursul întregii zile.
Depinderi sociale şi Copil 1 Copil 2 Copil 3

emoţionale
Se înţelege bine cu copiii.
Se înţelege bine cu adulţii.
Îşi aşteaptă rândul.
Îşi manifestă furia în maniere tolerabile.
Lucrează în grupuri mici cu unul sau
doi copii.
Are unul sau mai mulţi prieteni.
Ajută la curăţenie
51
Participă la jocurile de grup.
Cunoaşte numele şi prenumele
copiilor.
Se uită la persoana care sau căreia îi
vorbeşte.
Are grijă de materiale.
Se desparte de părinţi fără să plângă
Are grijă de materiale.
Parteneriatul dintre familie și grădiniță
Şedinţele cu părinţii – acestea se organizează de obicei semestrial şi în cadrul lor

părinţii sunt
informaţi despre:
• Regulamentul de ordine interioară al grădiniţei;
• Oferta educaţională a grădiniţei;
• Obiectivele precizate în curriculum;
• Aspecte legate de programul desfăşurării activităţii în grădiniţă (programul
zilnic, forme de
organizare reperele orare ale unei zile, formele de comunicare între personalul
grădiniţei şi părinţi etc.)
• Programul de funcţionare a cabinetului medical şi a celui de consiliere, precum
şi rolul acestora;
• Oferta de formare pentru părinţi;
• Evenimente importante ale grădiniţei sau grupei (organizarea de excursii,
participarea la activităţi educative în afara grădiniţei);
• Nevoile grupei şi ale grădiniţei şi modul de satisfacere a acestora (alegerea
materialelor auxiliare, organizarea unor ateliere pentru părinţi pentru
confecţionarea materialelor necesare clasei etc.)
Aceste şedinţe sunt organizate într-un cadru formal şi presupun participarea tuturor
părinţilor. De aceea, în niciun caz în aceste situaţii nu vom discuta probleme care
presupun respectarea confidenţialităţii şi care ar putea pune părinţii în situaţii
jenante. Nu se fac comparaţii între familii sau între copii ai diferitelor familii.
Consultaţiile/consilierea părinţilor sunt întâlniri stabilite de cadrele didactice,
medicale sau de consilierul şcolar şi de părinţi, de comun acord, în care se discută
individual (sau cu familia) despre copil, despre situaţii speciale (probleme
comportamentale, probleme de sănătate, situaţii conflictuale cu colegii, tehnici de
lucru cu copiii cu CES etc.) Această formă de colaborare este importantă,
individualizată, în relaţia grădiniţei cu familia şi priveşte global copilul, iar
procesul educaţional ca pe un continuum pe care copilul îl parcurge, în egală
măsură, la grădiniţă şi acasă. Aceste întâlniri ai un rol important pentru
52
cunoaşterea copilului, comunicare, susţinerea învăţării şi soluţionarea de
conflicte.
Vizitele periodice la domiciliu permit comunicarea dintre educatoare şi părinţi
într-un cadru mai puţin formal, care-l poate face pe părinte să se simtă mai în
largul său. Scopul acestor vizite este întărirea legăturii cu familia, cunoaşterea
particularităţilor acesteia (cultura, modul de interacţionare dintre membrii
familiei, aptitudinile acestora etc.). Prin intermediul acestor vizite trebuie să le
arătăm părinţilor că ei şi copiii lor sunt importanţi pentru noi şi că le acordăm atenţia
cuvenită. Vizitele trebuie făcute numai cu
acordul părinţilor şi nu trebuie percepute de aceştia ca fiind intruzive.
Ateliere de lucru cu părinţii sunt activităţi pe teme de interes pentru părinţi,
care se desfăşoară la iniţiativa educatoarei, a personalului medical al grădiniţei
sau a consilierului şcolar. Atelierele presupun implicarea activă şi directă a
adulţilor şi au ca scop formarea şi dezvoltarea competenţelor parentale ale
acestora. Ele pot fi organizate sub formă de jocuri, joc de rol, activităţi pe centre
etc. Alături de părinţi, pot participa şi copii. Este important ca grupurile
constituite să nu depăşească 20 de persoane şi ca participarea să fie la libera
alegere a adulţilor, întrucât astfel de activităţi necesită multă disponibilitate.
Participarea părinţilor la activităţile de la grupă. Părintele poate participa ca
simplu observator sau se poate implica în activitate alături de educator. Dacă
doreşte ca părintele să participe activ, este bine ca educatorul să precizeze
activităţile pe care să le desfăşoare, în funcţie de aptitudinile şi interesele acestuia.
De exemplu, un părinte poate citi copiilor o poveste, îi poate învăţa un cântec, un
dans sau un joc. Implicându-se activ, părintele va putea observa felul în care
decurge o zi în grădiniţă: ce activităţi se desfăşoară, ce metode sunt folosite de
către educator, care sunt materialele utilizate şi, mai ales, îşi poate observa copilul
în grupul de colegi, cunoaşte progresele lui şi cum ar trebui sprijinit acasă. Dacă
părinţii sunt implicaţi în activităţile copiilor, educatorii pot observa în mod direct,
felul în care aceştia motivează copiii, cum comunică cu ei sau felul în care îşi
împărtăşesc experienţele.
Voluntariatul. Ca voluntari, părinţii îşi pot folosi cunoştinţele şi abilităţile pentru
sprijinirea
grădiniţei în asigurarea condiţiilor optime de desfăşurare a activităţilor educative
precum şi în elaborarea unor direcţii de organizare şi sprijin financiar al grădiniţei.
Câteva dintre sarcinile pe care le pot avea părinţii voluntari sunt:
• Coordonarea şi colaborarea în cadrul unor evenimente speciale. Aceştia caută
resurse pentru
desfăşurarea unor activităţi sau proiecte, ajută la desfăşurarea acestora, pot
participa şi ajuta la organizarea excursiilor, a vizitării unor obiective turistice etc.
• Desfăşurarea unor acţiuni de reparare şi îmbunătăţirea a bazei materiale a
grădiniţei. Părinţii pot ajuta la zugrăvirea unor spaţii, vopsirea jucăriilor din curtea
grădiniţei, amenajarea spaţiului de joacă, repararea aparaturii electrice etc.
• Supravegherea pe terenul de joacă. Alături de educatori, părinţii pot supraveghea
copiii în curtea grădiniţei, pot ajuta la organizarea jocurilor.
• Colectarea de fonduri. Folosindu-şi talentele, părinţii pot organiza, în cadrul
unor proiecte
53
speciale, acţiuni de colectare a fondurilor. De exemplu, organizarea unei tombole
cu obiecte confecţionate de părinţi (articole tricotate, jucării, picturi etc.), a unei
expoziţii cu vânzare, identificarea şi contactarea unor sponsori din comunitate etc.
Concepeţi un chestionar pe care le-aţi adresa părinţilor care îşi aduc copiii
pentru prima dată în instituţie. Precizaţi la ce v-ar folosi informaţiile
primite.
Bibliografie
1. Albulescu, I. (2004), Pragmatica predării. Activitatea profesorului între
rutină şi creativitate, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca
Napoca
Bucureşti
Iaşi
54
55

CURS Practica pedagogica 1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS Practica pedagogica 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Specializarea Pedagogia Învăţământului Primar şi Preşcolar

Departamentul de Ştiinţe ale Educaţiei

Date de contact ale titularului de curs

1.2. Condiţionări şi cunoştinţe prerechizite

1.3. Descrierea cursului

Disciplina Practica pedagogică 1- învăţământ preșcolar oferă informaţii specifice şi

1.4. Organizarea temelor în cadrul cursului

1.5. Formatul şi tipul activităţilor implicate de curs

1.6. Materiale bibliografice obligatorii

1.7. Materiale şi instrumente necesare pentru curs

Optimizarea secvenţelor de formare reclamă accesul studentilor la următoarele resurse:

1.8. Calendar al cursului

1.9. Politica de evaluare şi notare

Stagiul semestrial de practică pedagogică va fi evaluat conform următoarelor criterii:

1.10. Elemente de deontologie academică

Activităţile aferente disciplinei (întâlnirile, activităţitile instructive educative asistate şi

1.11. Studenţi cu dizabilităţi:

1.12. Strategii de studiu recomandate:

Secvență: Demersuri de organizare a practicii pedagogice

DOCUMENTE CE REGLEMENTEAZĂ ACTIVITATEA INSTRUCTIV-EDUCATIVĂ ÎN

• Studierea legislaţiei şi a documentelor curriculare utilizate în unitatea de învăţământ

Curriculumul se referă la oferta educaţională a şcolii şi reprezintă sistemul

Curriculumul pentru învăţământul preşcolar, adoptat în anul 2008 în

Planul de învăţământ şi metodologia de aplicare a acestuia

Planul de învăţământ este un document oficial, obligatoriu la nivel

Intervalul de Categorii de activităţide Nr.de Nr.ore/tură, din

La programul prelungit şi săptămânal numărul de activităţi menţionat

a) Activităţile pe domenii experienţiale sunt activităţile integrate sau pe

Domeniul limbă şi comunicare(DLC):

Activităţile de planificare şi proiectare a conţinuturilor la nivel preşcolar

Planificarea calendaristică anuală

Curriculumul pentru învăţământul preşcolar este documentul care stă la baza

Planificarea calendaristică semestrială

Proiectarea activităţii semestriale are ca punct de plecare proiectarea anuală şi

Planificarea săptămânală a activităţii didactice este o necesitate obiectivă,

Exemple de teme săptămânale:

Tema Exemple de teme derivate

Modele de structurare a planificării săptămânale

ZIUA/DATA ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Ziua Jocuri şi Activităţi pe domenii Jocuri şi Activităţi de

Proiectele de activitate didactică

Sintagma „proiectare didactică” acoperă un demers pedagogic complex, care

“având acces la….”, “fiind date….”, “pus în situaţia de …”, “utilizând

obiectivele urmărite, specificul conţinutului ştiinţific, particularităţile

Secvență: Întâlnirea cu mentorii de practică pedagogică.

ASPECTE ORGANIZATORICE PRIVITOARE LA DESFĂȘURAREA

Prin structură organizatorică se înţelege configuraţia internă a unei entităţi publice

Instrumente de observare a mediului educaţional specific grădiniţei

III.2.1. Fişă de observare a unităţii de învăţământ

Data completării: Semnătura directorului unităţii:

Fişă de observare a mediului educaţional din sala de grupă

Fişă de prezentare a colectivului de preşcolari

1. Albulescu, I. (2004), Pragmatica predării. Activitatea profesorului între rutină şi

Secvență: Asistenţă la activităţile didactice

Activităţile cu caracter rutinier se derulează pe parcursul întregii zile şi au

Jocuri şi activităţi didactice alese

III.3.2.1. Grilă observare a Jocurilor şi activităţilor didactice alese ALA 1

Grilă de observare Jocurilor şi activităţilor recreative ALA 2

Notaţi în spaţiul dat, Agenda zilei, în care să precizaţi categoriile de

Domeniul limbă şi comunicare

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul activităţii, copiii vor fi capabili:

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul activităţii, copiii vor fi capabili:

Obiective operaţionale: Până la sfârşitul activităţii, copiii vor fi capabili:

Domeniul estetic şi creativ