MANAGEMENTUL

ACTIVITĂȚII INTELECTUALE
ȘI AL
ÎNVĂȚĂRII EFICIENTE
Lector Univ. Dr. Daniel ANDRONACHE
daniel.andronache@ubbcluj.ro
NOVICI SAU EXPERȚI ÎN ÎNVĂȚARE?
Novici și experți în învățare (după Skillen)

NOVICI EXPERȚI

Planificarea, monitorizarea și reflectarea asupra propriei învățări și a rezultatelor obținute

Reprezentări ale conținuturilor studiate/ de studiat

Soluții posibile în învățare pentru rezolvarea situațiilor problematice

Novici și experți în învățare (după Skillen)
NOVICI
EXPERȚI

Transformarea cunoașterii

Diversitatea surselor de învățare

Greșelile ca ocazii de învățare

Importanța contextului social pentru calitatea învățării

Novici și experți în învățare (după Skillen)
NOVICI
EXPERȚI

Entuziasmul în fața de noile situații de

învățare

Centrarea pe obiective

Managementul efortului și al rezistenței în învățare, în sensul atingerii

scopurilor propuse

Monitorizarea și reglearea reacțiilor emoționale care ar putea reduce eficiența

învățării
TEORII ȘI PERSPECTIVE ASUPRA ÎNVĂȚĂRII.
ÎNVĂȚAREA EFICIENTĂ
PERSPECTIVE ASUPRA ÎNVĂȚĂRII
PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ
observă comportamentul de învă ţare, formulează legită ţi, identifică relaţii de determinare privind
modul în care se petrece învă ţarea şi are loc dezvoltarea proceselor cognitive şi noncognitive

PERSPECTIVA NEUROLOGICĂ
studiază modul în care funcţionează sistemul nervos (SNC), dominanţa cerebrală , influenţa
specializă rii cerebrale asupra diferitelor procese şi activită ţi fundamentale umane

PERSPECTIVA SOCIOLOGICĂ
examinează mediul în care se petrece învă ţarea

PERSPECTIVA PEDAGOGICĂ
transpune mecanismele învă ţă rii eficiente în principii ale unei instruiri eficiente
Învățarea. Învățarea școlară

Învățarea Învă ţare şcolară

• Schimbare (relativ stabilă ) în • Procesul de achiziţie mnezică ,

comportamentul sau potenţialul asimilare activă de informaţii,
comportamental al unui formare de operaţii intelectuale,
organism ca urmare a deprinderi psiho-motorice,
interacţiunii cu mediul, datorată atitudini, valori, structuri mentale,
experienţei, care se traduce sisteme de cunoștințe.
printr-o sporire a repertoriului
să u şi care nu este o consecinţă a
unei stă ri temporare a
organismului
CARACTERSTICI ȘI INSTRUMENTE ALE ÎNVĂȚĂRII
EFICIENTE

Instrumentele
ESTE
ACTIVĂ
învăţării eficiente
GÂ NDIREA
ESTE
ORIENTATĂ CRITICĂ
CĂTRE SCOP

DUCE LA
REZULTATE METACOGNIȚ IA
MĂSURABILE
 Învă țarea activă
Învăţarea activă presupune implicare şi A le transpune
participare conştientă în procesul de în sisteme
construire a sistemului de cunoștințe. proprii de
cunoştinţe

A stabili A stabili
A da semnificaţie permanent
permanent personală
legă turi în materialelor care legă turi între
interiorul sunt învăţate experienţele
domeniilor de înseamnă anterioare şi
cunoaştere cele noi

A stabili
permanent
legaturi între
cunoştinţe şi
aplicabilitatea
lor
 Metacogniția

 Strategiile metacognitive denumesc

acțiunile legate de monitorizarea şi
controlul învă ţă rii, precum şi cele
orientate spre dezvoltarea
potenţialului propriu de învă ţare.
 Automonitorizarea progresului şi
controlul efortului investit în
învă ţare atrag după sine nevoia de a
deprinde tehnicile de învă ţare.
 A decide resursele, cantitatea
acestora şi momentul investirii lor
înseamnă a învăţa inteligent.
 Gândirea critică

 Gândirea critică este instrumentul

învă ţă rii eficiente care ajută o
persoană să se orienteze în lumea
alternativelor posibile şi să -şi
conştientizeze mecanismele
propriei gândiri.
 Cel mai important aport al gâ ndirii
critice este că provoacă la acţiune
mentală
DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR PERSONALE DE STUDIU
Identificarea abilităților personale de studiu

Identificarea
Stabilirea Stabilirea Centrarea pe Planificarea
propriilor
punctele punctelor aspectele activită ților
abilită ți de
puternice vulnerabile pozitive de studiu
studiu
Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe

Ce ar trebui să învă ț să fac în legă tură cu
Ce calită ţi dețin și în ce fel sunt ele implicate în
activitatea de învă țare?
activitatea de studiu?
Ce nu îmi reușește, de obicei?
Ce îmi reușește de cele mai multe ori?
Ce mă neliniștește atunci câ nd sunt în fața unei
Pentru ce mă apreciază cei din jur?
sarcini de învă țare?

Oportunităţi Amenințări/ Riscuri

Cu ce obstacole mă confrunt?
Pe ce condiți exterioare m-aș putea baza?
Există schimbă ri/ factori pe crare îi percep ca
Care sunt exigențele externe pe care le
poibile pericole?
conștientizez?
La ce trebuie să fiu atent? Ce trebuie să am tot
Cum mă avantajează situația în care mă aflu?
timpul în vedere, pentru a evita eșecul?
 Planul de dezvoltare profesională/ personală
Aspecte care necesită Dezvoltarea abilită ţilor de lucru în grup
dezvoltare
Obiective de dezvoltare Asumarea unui rol activ în activită țile de grup
Manifestarea comportamentelor de negociere în cadrul activită ților de grup
Exprimarea clară și argumentată a opiniei proprii

Activități în vederea Implicarea în activită ţile unui grup de studiu

Implicarea în activită ţile grupurilor organizate spontan în timpul aplicațiilor de seminar
atingerii obiectivelor
Exersarea mai multor roluri în grup
Discuţii cu profesorii
Discuţii cu colegii
Învă ţat cu un frate/soră

Indicatori de reușită Depă şirea rezervei de a lucra în grup

Grupul de studiu constituit funcţionează cel puţin două luni
Asumarea fă ră rezerve a rolului de raportor al rezultatelor activită ții de grup
Performanţe şcolare bune
TEHNICI DE ÎNVĂȚARE ACADEMICĂ EFICIENTĂ
 Tehnici de luare a notițelor și înregistrare a
informaţiilor

Luarea de notițe • înregistrarea informațiilor

presupune două • prelucarea primară a acestora
acțiuni centrale
 Tehnici de luare a notițelor și înregistrare a
informaţiilor

Abrevierile şi prescurtările

Schemele

Marcarea cuvintelor cheie

Numerotările

Folosirea culorilor

Aranjarea în pagină
Sisteme de luare a notiţelor – Sistemul reflexiv
Întrebare Notiţe
Sisteme de luare a notiţelor – Strategia Cornell
Cuvinte cheie Pagină de notiţe

Rezumat
 Utilizarea organizatorilor cognitivi
Hărţile conceptuale

 Hă rţile conceptuale presupun

organizarea materialului în jurul
anumitor concepte sau teme cheie.
 Elementul central al harţii este
conceptul la care se face referire, iar
în jurul lui se vor plasa conceptele
conexe şi ideile derivate.
 Realizarea unei hă rţi conceptuale
presupune comparaţii, raţionamente,
clasificări, ierarhizări.
Harta conceptuală - exemplu
 Utilizarea organizatorilor cognitivi
Diagramele Venn

 Pun în evidenţă trăsăturile comune

şi pe cele diferite a două idei,
concepte, evenimente, obiecte etc.
 Se reprezintă sub forma a două Termen/
cercuri intersectate. În primul cerc se Termen/
Concept 2
Concept 1
notează tră să turile primului termen
al comparaţiei, în cel de-al doilea cerc
se notează tră să turile celuilalt termen
al comparaţiei, iar în zona de
intersecţie se notează elementele
comune celor doi termeni.
 Utilizarea organizatorilor cognitivi
Tabelele

 Tabelele sistematizează informaţia, oferind o imagine de ansamblu asupra tră să turilor

semnificative.
 Tabelele se organizează pe coloane.
 Acestea pot fi elaborate pentru a fi citite linear (pe verticală sau orizontală ) sau sintetic
(urmă rind punctele de intersecţie şi influenţa ideilor din coloanele verticale sau orizontale
asupra acestora).
TEORII ALE ÎNVĂȚĂRII

Behaviorism Cognitivism Constructivism Socio- Umanism

constructivism
 Lectura textelor de specialitate
Pre-lectura (1)

 Pre-lectura se foloseşte pentru a aprecia în timp cât

mai scurt calitatea şi relevanţa unui text, pentru a
decide dacă va fi sau nu lecturat. Este o abilitate utilă
pentru cei care învaţă , mai ales în momentele în care
au de parcurs liste bibliografice extinse.

 Care sunt avantajele pre-lecturii?

 dobâ ndirea unei perspective generală asupra textului

 aprecierea calită ţii conţinutului unui text

 selectarea textelor relevante

 localizarea informaţiilor

 identificarea tematicii textului

 amiliarizarea cu stilul de redactare

 aprecierea efortului necesar pentru parcurgerea

textului
Pre-lectura (2)

Scanarea

Identificarea cuvintelor cheie

Lectura în diagonală
 Lectura rapidă/ Lectura accelerată
Lectura accelerată se referă la numărul de cuvinte parcurs
într-o unitate de timp, în paralel realizâ ndu-se şi
comprehensiunea
Abilitatea de a citi rapid se poate îmbună tă ţi prin:
 Minimizarea timpului în care ochii ne sunt fixaţi pe un
anumit grupaj de cuvinte pâ nă la o pă trime de secundă
 Reducerea salturilor înapoi
 Folosind un creion sau un alt instrument, se poate urmă ri
râ ndul lecturat.
 Focalizaţi-vă pe ideea că nu aveţi voie să vă întoarceţi şi
încercaţi să menţineţi un ritm constant.
 Continuitatea mişcă rii creionului vă va ajuta să imprimaţi
continuitate mişcă rii privirii pe text. După un timp, viteza
cu care treceţi creionul pe sub râ ndurile citite poate fi
amplificată , pentru accelerarea ritmului în care parcurgeţi
un text, înţelegâ ndu-i conţinutul corect.
Metoda S.I.N.E.L.G. pentru activizarea lecturii

Sistemul Interactiv de Notare şi Eficientizare a Lecturii şi a Gândirii

 se marchează cu o bifă pasajele conţinâ nd informaţii cunoscute sau

anticipate

__ minus pasajele care contrazic cunoştinţele prealabile sau infirmă

predicţiile

+ cu plus informaţiile noi

? cu semnul întrebă rii informaţiile care necesită lă muriri suplimentare/

neclare
Tehnica RICAR pentru activizarea lecturii

(1 )Răsfoire (R) - se formează o opinie generală asupra conţinutului, pe baza planului de

organizare a ideilor în raport de economia generală a textului (se recomandă 5-8% din
timpul alocat)

(2) Întrebări (I) – se formulează un set de întrebă ri cheie asupra textului privind:
utilitatea lui, semnificaţiile, relevanţa ş.a. (se recomandă alocarea a 10-12% din timp);

(3) Citirea propriu-zisă (C) - are loc lectura atentă a textelor, identificarea tezei şi
ideilor principale, cu ierarhizarea lor posibilă după importanţă (se recomandă
alocarea a 15% din timp);

(4) Aprofundarea mesajului (A) – se reţin ideile/valorile prioritare, prin depă şirea
obstacolelor de înţelegere, fixarea şi corelarea nodurilor cognitive, consemnarea ideilor
de bază (se recomandă alocarea a 45% din timp);

(5) Recapitulare (R) - se revede, verifică şi se sintetizează cele reţinute, se stabilesc noi
corelaţii, se fac evaluă ri şi unele transferuri (timp mediu alocat cca 15% din total).
Tehnica SQ3R pentru activizarea lecturii

(1) S (Survey) – survolare globală a textului prin răsfoire

(2) Q (Questions) – chestionarea prin interogaţie nedirijată

asupra esenţialului din textul lecturat ;

(3) 3 R (Read, Recit, Revise) – citirea completă, repetarea cu

relatarea a ceea ce s-a reţinut şi revizuirea globală, corectă a celor
reţinute din lectura sintetică a textului.
Fișele de lectură

• Fişă rezumat
1

• Fişă de idei principale

2

• Fișă de definiții
3

• Fişă de citate
4

• Fişă biografică
5
Jurnalul de lectură

• Lista că rţilor, articolelor, materialelor citite

1

• Lista că rţilor pe care dorim să le citim

2

• Notaţiile: citate, idei, expresii, impresii, puncte de vedere (se asociază cu titlu
3 lucră rilor; pe parcursul notaţiilor se datează fiecare intrare)

• La finalul fiecă rui text parcurs se dedică un spaţiu reflecției personale şi

4 anumitor concluzii asupra lucră rii respective
ÎNȚELEGEREA DISCURSULUI ACADEMIC
Discursul academic
Titlul cursului

Elementele de

FOCALIZARE PE:
lectură a cursului

Conținutul cursului

Conceptele
principlae

Punctul de vedere
al profesorului

Concluzii

Întrebări
Reflecții privind titlul cursului

 Care este justificarea cursului? A fost explicat

rostul cursului?
 Care este finalitatea cursului?
 De ce se leagă?
 Ce ştiu despre subiectul anunţat?
 Mă interesează?
Elementele de lectură a cursului

 Care este structura cursului?

 La ce întrebări răspunde cursul?
 Sunt relevante aceste întrebări pentru mine?
 Întrebările sunt relevante în raport cu scopul
anunţat?
 În ce măsură pot să mă aştept ca acest curs să îmi
rezolve unele dileme, să îmi răspundă la propriile
întrebări?
Conţinutul cursului
 Cum este structurat discursul?
 Care este stilul de predare al profesorului?
 Cum susţine de obicei acest profesor învăţarea?
 Ce fel de discurs are profesorul?
 Ce tipuri de informaţii include:
 Afirmaţii generale
 Definiţii
 Informaţii declarative
 Explicații
 Argumente
 Exemple, experienţe, exerciţii
 Date de cercetare şi concluzii
Conţinutul cursului

 În ce măsură informaţia este relevantă pentru

temele sau întrebările prestabilite?
 Este corectă?
 Este suficientă în raport cu aşteptările?
 Reuşeşte să ofere un tablou al complexităţii temei
studiate?
 Este utilă pentru practică?
Conceptele principale

 Care sunt principalele idei susţinute de profesor?

 Profesorul defineşte termenii când este necesar?
 Profesorul dă explicaţii de detaliu când e necesar?
Punctul de vedere al profesorului

 Profesorul susţine un punct de vedere general

acceptat?
 Profesorul are un punct de vedere propriu, diferit
sau nuanţat în raport cu cogniţiile generale?
 Cere puncte de vedere alternative de la cursanţi?
Ce scriu atunci?
 Eu am un punct de vedere? Diferă de cel general?
Cum îl argumentez?
Concluzii

 Ce spune profesorul în concluzie?

 Ce tip de concluzii formulează de obicei?
 Ce tip de concluzii formulează acum?
 Le scriu?
 Cum lucrez cu ele?
Întrebări

 De obicei, adresez întrebări la cursuri?

 Cum adresez întrebările?
 Ce fel de întrebări adresez?
 Întreb la obiect?
 Sunt cu adevărat interesat de răspuns?
Scrisul academic de calitate: Paşi cheie în redactare şi
recomandări specifice (1)

Planificarea procesului de  Aflaţi criteriile de evaluare

scriere și anticiparea  Solicitaţi exemple de lucrări reuşite şi de
reperelor generale ale lucrări mai puţin reuşite
produsului de scriere
 Planificaţi-vă timpul şi ţineţi-vă de plan
 Întrebaţi despre grupul ţintă, scop, tipul de
text, informaţia de inclus
 Folosiţi brainstormingul pentru delimitarea
ideii centrale
Scrisul academic de calitate: Paşi cheie în redactare şi
recomandări specifice (2)

Documentarea  Raportaţi-vă onest la informaţia accesibilă în

literatura de specialitate şi la datele de
cercetare
 Luaţi notiţe şi reţineţi reperele sursei de
informaţie
 Stabiliţi-vă principalele moţiuni, teze, idei
pentru care veţi argumenta şi notaţi-le
 Folosiţi surse diverse de informaţie
 Construiţi-vă modele mentale
Scrisul academic de calitate: Paşi cheie în redactare şi
recomandări specifice (3)

Redactarea  Formulaţi un titlu operaţional (dacă nu este

prestabilit)
 Organizaţi-vă ideile în relaţie cu cele trei părţi
esenţiale: introducere, conţinut extensiv,
încheiere
 Formulaţi încă de la început ideea principală
şi abordarea pe care o veţi ilustra
 Scrieţi gândindu-vă permanent la grupul
ţintă şi la obiective
 Formulaţi simplu, concis şi scurt
 Argumentaţi-vă ideile şi aduceţi dovezi de
cercetare sau din realitate
Scrisul academic de calitate: Paşi cheie în redactare şi
recomandări specifice (4)

Revizuirea  Folosiţi opţiunile de tehnoredactare pentru a

sublinia ideile principale
 Insistaţi asupra introducerii şi cuprinsului,
pentru a le asigura coerenţă
 Formulaţi o serie de întrebări la care sa
căutati răspuns în textul scris
 Asiguraţi-vă că aveţi un discurs clar
 Daţi altora să citească textul pentru
feedback
 Dacă aveţi timp, faceţi o pauză de o zi
înainte de editarea finală a textului
Scrisul academic de calitate: Paşi cheie în redactare şi
recomandări specifice (5)

Publicarea  Asiguraţi-vă că aveţi un suport scris pentru

prezentare şi că auditoriul vă poate urmări
pe un suport creat special în acest sens
 Fiţi pregătiţi pentru întreruperi şi întrebări în
timpul prezentării
 Decodaţi feedback-ul auditoriului şi adaptaţi-
vă la acesta
Sugestii privind formularea propoziţiilor şi a frazelor (1)
Utilizarea eficientă a raporturilor
de coordonare sau suboordonare
logică a propoziţiilor în cadrul
frazelor, pentru a transmite
mesajul corect.
Exemplu:
Propoziţiile: Hidratarea adecvată este
esenţială în activitatea fizică. şi
Suplimentul de vitamine asigurat
pentru o perioadă de timp
îmbunătăţeşte performanţa fizică.
vor transmite mesaje diferite dacă
sunt conectate prin raporturi de
coordonare respoectiv de
subordonare
Sugestii privind formularea propoziţiilor şi a frazelor (2)
Lungimea frazelor.
Frazele prea scurte
fragmentează lectura,
impietând înţelegerea
sensului.
În acelaşi timp, frazele prea
lungi, împiedică şi ele
înţelegerea mesajului.
Exemplu:
Propoziţii prea scurte: Computerul de acasă
devine indispensabil. Emailul şi forumurile
permit conectarea familiilor şi prietenilor. Pe
Internet se pot găsi reţete de mâncăruri.
Oamenii se pot informa despre destinaţiile de
vacanţă posibile. Pe net se pot rezerva bilete.
Anumite chitanţe se pot plati on-line
Fraze prea lungi: Mulţi oameni stau în faţa
computerului de-a lungul întregii zile la
serviciu, dată fiind natura muncii lor şi apoi
fac la fel acasă pentru ca vor să găsească
informaţii pe Internet sau să vorbească cu
membrii familiei aflaţi la distanţă, fapt ce după
o vreme de expunere îndelungată la radiaţiile
emise de ecranul computerului, duce la dureri
de cap cronice şi tulburări de vedere.
Sugestii privind structurarea paragrafelor

Se rezumă la
dezvoltarea
unei singure
idei

Conţine
propoziţii de
tip
argumente şi
propoziţii de
tip dovezi

Conţine o propoziţie
de tip concluzie
Sugestii privind structurarea paragrafelor - Exemplu

Decizia de a deveni mamă poate fi una foarte complicată în zilele

noastre. Azi femeile aspiră la cariere profesionale în aproape toate
domeniile, urmărind auto-realizarea şi independenţa financiară. În
acelaşi timp, slujbele au devenit foarte solicitante în termeni de timp şi
energie care trebuie investite zi de zi. Apoi, chiar în ciuda legislaţiei
anti-disciminatorii existente, mulţi angajatori au reţineri în a angaja
femei tinere, gândindu-se că acestea ar putea să îşi dorească să aibă
copii, la scurt timp după angajare. În consecinţă, găsirea momentului
potrivit pentru a avea un copil le preocupă pe multe femei care se
apropie şi adesea tocmai trec de 30 de ani. În ultimă instanţă, se pare
că decizia de a deveni mamă se ia azi mai puţin pe baza unor
considerente referitoare la dragoste sau romantism şi mai mult în
funcţie modul în care viaţa noastră este marcată de scopurile
profesionale.
 Sugestii privind alcătuirea introducerii

Idee generală explicaţie teză

Citat background explicaţie relaţie
teză
Date statistice explicaţie relaţie
teză
Sugestii privind alcătuirea introducerii – Exercițiu

Aşezaţi în ordinea corectă din punctul de vedere al logicii textului

următoarele idei:
1. O privire mai atentă asupra evenimentelor care au precedat cel de-al
doilea război mondial şi chiar şi Revoluţia Rusă din 1917 arată în ce
măsură aceasta se datorează tensiunilor postbelice dintre cele două
superputeri
2. Prin cercetări atente istoricii au putut demonstra cum au avut loc
evenimentele istorice majore ca rezultat al unui lanţ de cauze mult mai
complex şi mai îndepărtat în timp decât s-a crezut iniţial
3. Aşa s-a întâmplat în cazul Războiului Rece, a cărui origini au fost
considerate până recent a sta în specificul situaţiei imediate de după al
doilea război mondial privind relaţiile dintre cele două superputeri: SUA
şi Uniunea Sovietică, din anii 1945 - 1947.
Sugestii de redactare a concluziilor

Reafirmă teza din introducere şi scopul redactării textului

Rezumă principalele puncte prezentate în cuprins
Oferă o evaluare finală a mesajului textului în relaţie cu
subiectul, arătând relevanţa concluziei într-un context mai
larg
Oferă o idee suplimentară rezultată din evaluare
Reprezintă o invitaţie la reflecţie sau la cercetare
suplimentară