SEMINAR -REALE

GRILE
1. Actul juridic se deosebește de faptul juridic civil, cât și de actele juridice din alte
ramuri prin faptul că:
a) reprezintă o manifestare de voință;
b) manifestarea de voință este exprimată cu intenția de a produce efecte juridice;
c) efectele juridice urmărite constau în a da naștere, a modifica sau stinge un raport
juridic.

2. Actul juridic unilateral este:

a) un tip de contract;
b) rezultatul voinței unei singure părți;
c) o manifestare de voință săvârșită cu intenția de a da naștere, modifica, stinge un
raport juridic civil.

3. În cadrul contractelor aleatorii:

a) întinderea sau chiar existența obligațiilor este incertă;
b) pentru calificarea contractului trebuie ca incertitudinea să privească toate părțile
din contract;
c) pentru calificarea contractului este suficient ca incertitudinea să privească pe una
dintre părțile din contract.

4. Calitatea de având-cauză o are numai dobânditorul unui drept printr-un act:

a) translativ;
b) constitutiv;
c) translativ sau constitutiv.

5. Cât privește capacitatea de a încheia acte de administrare:

a) minorul cu capacitate de exercițiu restrânsă poate încheia acte de administrare fără
a fi nevoie de încuviințarea prealabilă a ocrotitorului legal, în măsura în care nu îl
prejudiciază;
b) minorul lipsit de capacitate de exercițiu încheie acte de administrare prin
reprezentant legal;
c) minorul poate încheia singur acte de administrare, în măsura în care nu sunt
lezionare.

6. Capacitatea, ca element al actului juridic presupune:

a) aptitudinea de a deveni titular de drepturi și obligații;
b) în structura sa, doar o parte a capacității de exercițiu a persoanei fizice sau juridice;
c) aptitudinea de a-și exercita dreptul la încheierea contractului.
7. Distincția dintre incapacitățile intuituu personae și incapacitațile intuituu rei este
dată de:
a) faptul că primele nu se transmit odată cu bunul;
b) elementul în considerarea căruia sunt instituite;
c) caracterul de protecție al primeia și de sancțiune al celei de a doua.

8. În cazul erorii, dacă există și o culpă a celui aflat în eroare:

a) contractul nu poate fi anulat;
b) contractul va fi anulat;
c) contractantul are dreptul de a fi despăgubit pentru prejudiciul produs de anularea
contractului, în condițiile răspunderii civile delictuale.

9. Pentru a se putea cere anularea contractului, imposibilitatea obiectului obligației

trebuie să fie:
a) absolută, adică obiectul să fie imposibil pentru oricine;
b) existentă la momentul scadenței;
c) existentă la momentul încheierii contractului.

10. Forma ad validitatem sau ad probationem poate fi instituită de:

a) lege;
b) părțile contractului;
c) lege și părțile contractului.
SPEȚĂ

S.A. prin reprezentantul său legal T.R., a chemat în judecată pe G.H. cerând instanței să
pronunțe o hotărâre prin care să se dispună evacuarea pârâtului din imobilul situat în
Constanța, pe care îl ocupă fără titlu. În motivarea acțiunii S.A., arată că, prin hotărâre
judecătorească definitivă a redobândit proprietatea asupra imobilului aflat în litigiu. Și la
refuzul lui G.H. de a-l evacua. S.A. i-a propus un contract de închiriere cu privire la un alt
apartament, propunere pe care G.H. a declinat-o.
Ulterior, G.H. a dat un mandat special autentic lui R.M. în baza căruia acesta a semnat
contractul de închiriere propus, repectându-se toate condițiile de formă și de fond.
În ședința publică, reprezentantul reclamantului a depus la dosar contractul de închiriere
încheiat între S.A. și G.H., titlul de proprietate în baza căruia a dobândit dreptul de proprietate
asupra imobilului, fotocopie după mandatul special autentic dat lui R.M.
Cu ocazia interogatoriului, G.H. arată că nu poate fi evacuat, întrucât nu beneficiază de un
alt spațiu locativ. Cu referire la contractul de închiriere, acesta susține că nu îi poate fi
opozabil, deoarece nu a participat personal la încheierea lui, iar mandatul special autentic dat
lui R.M., se referea la încheierea unui contact de închiriere cu privire la imobilul aflat în
litigiu, iar nu cu privire la un alt imobil, aspect care rezultă cu destulă ușurință din conținutul
acelui mandat.
Obiective:
- Care va fi soluția instanței?
- Ce mijloace de probă identificați în speță?
- Cererea de chemare în judecată, ca act juridic, este valabilă dacă este făcută prin
reprezentant? Dar contractul de închiriere: Dați exemple de câteva acte juridice care nu
pot fi încheiate decât personal.

ÎNTREBĂRI DE CONTROL:
- Prezentați succint proba raportului juridic civil.
- Prezentați obiectul și sarcina probei.
- Prezentați care sunt condițiile de admisibilitate ale probei.
- Care este clasificarea actelor juridice după numărul de părți?
- Care este clasificarea actelor juridice civile după scopul urmărit la încheierea lor?
- Prezentați pe scurt definiția actelor cu executare dintr-o dată și a celor cu executare
succesivă.
- Definiti si clasificati actele juridice cu titlu oneros și pe cele cu titlu gratuit.
- Ce poate fi inclus în categoria actelor juridice de dispoziție?
- Principiul consensualismului. Ce exceptii cunoașteți?.
- Clasificarea actelor juridice in unilaterale si bilaterale. Oferiți câteva exemple.