O SCRISOARE PIERDUTA de I.L.

Caragiale

Genul dramatic reprezinta totalitatea operelor literare,in proza sau in

versuri,scrise sub forma de dialog,opera destinate pentru a fi
reprezentate pe scena,in care autorul isi exprima in mod indirect
viziunea despre lume si viata prin intermediul personajelor.
Comedia este o specie a genului dramatic,in proza sau in versuri,care
provoaca rasul ,prin satirizarea moravurior sociale,a unor tipuri
umane ,avand un final fericit si deseori moralizator
Opera ‘’O scrisoare pierduta’’a fost scrisa de catre I.l.Caragiale,un
reprezentatnt de seama al Epocii Marilor Clasici,fiind o capodopera a
genului dramatic ,reprezentata prima data pe scena in anul
1884.Personajelel comediei apartin unor tipologii clasice,sursa principal
a acesteia fiind contrastul dintre aparenta si esenta ,obsrvandu –se de
asemenea si veridicitatea redata de tehnica detaliului
semnificativ,opera incadrandu-se in curentul realism.
Tema surprinde satirizarea moravurilor sociale si familiale,pe fondul
unei lupte pt puterea politica ,din timpul unei campanii electorale de la
sfarsitul secolului al 19 lea
Titlul de tip analitic pune in evidenta contrastul comic dintre aparenta si
esenta.Pretinsa lupta pentru puterea politica se realizeaza de fapt prin
lupta de culisa ,avand ca instrument al santajului ‘’o scrisoare pierduta’’

Textul este structurat in 4 acte ,alcatuite din scene si construite sub

forma schimburilor de replici a personajelor.Fiind destinata
reprezentarii scenice,creatia dramatica impune anumite limite in ceea
ce priveste amploarea in timp si spatiu a actiunii,astfel actiunea este
plasata in ‘’capitala unui judet de munte’’ in timpul unei campanii
electorale ,intr un interval de 3 zile.
Se remarca prezenta conflictelor dramatice.Conflictul dramatic principal
consta in lupta pentru puterea politica a doua forte opuse:
reprezentantii gruparii aflate la putere,alcatuita din Stefan
Tipatescu,Zoe Trahanache si Zaharia Trahanache si gruparea
independent construita in jurul lui Nae Catavencu,proprietarul ziarului
‘’Racnetul Carpatilor’’
Conflictul secundar este reprezentant de gruparea Farfuridi –
Branzovenescu care se tem de tradarea prefectului.

Se remarca tehnica amplificarii trepate a conflictului,astfel,o serie de

procedee compositionale precum situatii neasteptate,rasturnari bruste
de situatie ,e;emente surpriza,mentin tensiunea dramatica la un nivel
ridicat prin complicarea si multiplicarea situatiilor dramatice

CARACTERIZARE ZAHARIA TRAHANACHE

Zaharia Trahanache este unul dintre personajele principale ale
operei,fiind realizat prin modaliatati de caraterizare specific
personajului dramatic si prin mijloacele comicului utilizate de autor in
piesa.Acesta se distinge de celelate personaje prin tipologia sa ,fiind
reprezentatntul incornoratului,dar si al politicianului abil ,adaptat
societatii in care traieste.
Statutul social al personajului este unul inalt,fiind ‘’presedintele mai
multor comitate si comitii’’.Este un om varstnic,obisnuit in fruntea
politicii,din care isi face un scop in viata.Este un ‘’stalp al puterii
locale’’,priten cu Tipatescu si sotul Zoei Trahanache.
Statutul moral tradeaza naivitatea si credibilitatea personajului,avand
incredere oarba in Stefan si in sotia sa.
Statutul psihologic suprinde faptul ca Zaharia este un om descurcaret
care gaseste polita falsificata de Catavencu.De asemenea acesta este un
personaj care crede in valorile prieteniei si ale familii.In plus,el traieste
conflicte pe care insa le mascheaza in spatele unui calm
imperturbabil.Astfel,se evidentiaza constrastul dintre aparenta si
esesenta,intrucat Trahanache pare senil,naiv,dar devine agresiv si
puternic cand este acuzat de tradare.

De asemena,acesta este respectat de adversarul sau

politic,Catavencu ,numindu-l ‘’venerabilul’.Unele indicatii scenice au rol
de caracterizare directa ,precizandu-I atitudinea :
serios,razand,binevoitor.
Nu in ultimul rand,autorul in caracterizeaza direct prin comicul de nume
:pronumel Zaharia provine de la substantivul ‘’zahar’’,facandu-se
referire la expresia ‘’dus cu zaharelul’’ ce sugereaza falsa naivitate .De
asemenea ,numele Trahana defineste un aluat moale care poate fi usor
de modelat ,in cazul sau ,el modelandu-se doar cand vrea.

Prin caracterizarea indirecta observam limbajul personajului ,care isi

tradeaza originea greceasca stalcind neologisme precum
‘’sotietate’’,’’printip’’.Totodata,fraza care ii rezuma princiupiul de viata
este ‘’Intr-o sotietate fara moral si fara printip …trebuie sa ai putintica
diplomatie’’.
SCENE SEMNIFICATIVE
Actul 1 ,unde Trahanache vorbeste cu Tipatescu despre o scrisoare de
dragoste dintrre acesta si sotia sa,Zoe.Catavencu il ameninta pe acesta
ca o sa publice scriosarea in ‘’Racnetul Carpatilor’’ daca nu primeste
sustinere politica .Trahanache si Tipatescu se enerveaza ,iar Zaharia
crede ca scrisoarea este o plastografia ,deoarece are incredere in sotia
sa si in Tipatescu.Aceasta secventa reliefeaza naivitatea
personajului,cat si faptul ca promovarea in anumite functii politice se
realizeaza prin santaj.

Numarul voturilor din actul 2.Cu o zi inaintea alegerilor,Farfuridi si

Branzovenescu stau in jurul mesei discutand despre alegeri.Trahanache
tine un discurs moralizator despre stalpii puterii .Cei doi avocati se tem
de tradarea prefectului ,Trahanache enervsndu-se si sustinand ca
Tipatescu este om de incredere.

COMICUL DE MORAVURI viata de familie (triunghiul

conjugal,Tipatescu,Zaharia si Zoe) si viata politica (santajul)
COMICUL DE INTENTIE atitudinea autorului fata de personaje
COMICUL DE SITUATIE care sustine tensiunea dramatica precum
pierderea si gasirea reptata a scrisorii
COMICUL DE CARACTER care vizeaza defectele general –umane ale
persoanjelor ,pe care Caragiale le sanctioneaza prin ras

Caracterizare Zoe Trahanache

Social : sotia lui Zaharia Trahanache
Moral : este tipul adulterinei ,avand o relatie extraconjugala cu Stefan
Tipatescu .Este o fire teatrala ,remarcata in relatia cu cei doi
barbate ,preocuparea ei fiind de a-si salva imaginea.
Psihologic : Este o femeie puternica ,care ii domina pe cei din
jur ,sireata dar descurcareata .

Secventa reprezentativa -------Sfarsitul actului 1 Zaharia ii spune lui

Tipatescu sa nu spuna nimic despre scrisoare ,insa Zoe se preface ca
lesina pentru a scapa de suspiciuni .Emotionat ,Zaharia o ingrijeste si ii
reproseaza prefectului indiscretia.Aceasta secventa reflecta atat
naivitatea barbatului,cat si viclenia femeii.

Actul 2 scena 4 cand Zaharia discutie problema scrisorii .Acesta sutine

cu tarie ca scrisoarea este o plastografie,acesta scotand polita falsificata
de Catavencu pentru a-l santaja .Zoe isi sustine barbatul ,fapt ce
ilustreaza atat viclenia femeii ,cat si naivitatea barbatului.