Raport practică de cercetare

Nume complet (exact ca în catalog): Tanase Constantina Cristina

Seria: II
Grupa: 9

Studiul 1
Studiu privind legătura dintre perspectiva timpului și o serie de variabile psihologice (perspectiva
timpului echilibrată, flexibilitatea cognitivă, percepția suportului parental, depresie, anxietate,
personalitate):

Obiectivul studiului (menționați care credeți că a fost scopul studiului, ce credeți că s-a
manipulat/investigat și ce variabile au fost investigate)

Scopul studiului este de a explora și a înțelege relația dintre perspectiva timpului și o serie de
variabile psihologice. Acesta include investigarea modului în care o perspectivă a timpului
echilibrată și flexibilitatea cognitivă sunt asociate cu percepția suportului parental, precum și
efectele lor potențiale asupra stării de bine. De asemenea, studiul va examina cum diferite
trăsături de personalitate pot influența aceste relații. Prin combinarea acestor variabile, cercetarea
își propune să ofere o perspectivă cuprinzătoare asupra complexității interacțiunilor dintre
perspectivele temporale și sănătatea mintală.

Obiective generale:

- identificarea și explorarea relațiilor dintre perspectiva timpului și variabilele psihologice

precum flexibilitatea cognitivă, percepția suportului parental, depresie, anxietate și
trăsăturile de personalitate.
- evaluarea rolului flexibilității cognitive în relația dintre perspectiva timpului și sănătatea
mintală.
- studierea impactului percepției suportului parental și a experiențelor adverse din copilărie
asupra perspectivei temporale.
Rezumatul argumentării teoretice (min 1 pg – max 2 pg):
Vă rugăm să răspundeți la următoarele întrebări folosind informațiile din articolele furnizate sau
pe baza cercetării proprii pe această temă:
1. La ce se referă perspectiva temporală?
2. Ce înseamnă perspectiva temporală echilibrată?
3. Cum pot influența experiențele adverse din copilărie perspectiva asupra timpului?

Perspectiva temporală se referă la modul în care indivizii percep trecutul, prezentul și

viitorul.
Persoanele care au o atitudine negativa fata de evenimentele trecute din viata lor au, de
asemenea, tendinta de a avea o atitudine pesimista sau fatalista fata de evenimentele actuale,
care le influenteaza puternic relatiile si calitatea vietii, explica Cristián Oyanadel de la
Universitatea din Granada.
Din modul in care o persoana se raporteaza la evenimentele din viata sa, atitudinea negativa fata
de trecut pare sa aiba cea mai mare influenta asupra sanatatii fizice si mentale a acelei persoane.
Persoanele cu o viziune mai degraba negativa asupra trecutului traiesc intr-un mod dificil
orice efort fizic pe care il presupune activitatea cotidiana, ceea ce le poate afecta performanta in
munca ; aceste persoane au tendinta sa fie afectate de durerea fizica si sa fie susceptibili de a se
imbolnavi mai usor. De asemenea, pot trai mai des episoade de depresie si anxietate.
Persoanele cu un profil echilibrat au o atitudine ‘sanatoasa’ fata de cele trei zone temporale.
Astfel, au tendinta sa interpreteze – sa perceapa pozitiv experientele trecute. Aceste persoane
sunt concentrate mai mult pe realizarea obiectivelor viitoare, sunt exigente fata de ele insele, insa
nu isi neglijeaza nevoile emotionale sau nevoile legate de experiente placute. Adesea prezinta o
rezistenta mai mare la efort fizic, au o sanatate mentala mai buna, sunt mai putin susceptibili sa
se imbolnaveasca si nu se plang de dureri sau disconfort fizic
Persoanele axate mai mult pe viitor, cu alte cuvinte, care pun obiectivele personale mai presus de
orice, au tendinta sa uite sa traiasca experientele placute si sa nu fie conectate la experientele
placute din trecut. Cu sanatatea fizica si mentala nu par sa aiba probleme, insa calitatea vietii lor
e mai scazuta decat a persoanelor cu o atitudine echilibrata
Atitudinea fata de trecut, prezent si viitor a fost evaluata cu ajutorul ‘Scarii perspectivei
temporale’ a lui Zimbardo.
Aceast scala arata ca perspectiva temporala este un concept care inglobeaza modul in care ne
orientam in timp (importanta acordata trecutului, prezentului si viitorului) si atitudinea fata de
aceste axe temporale ( care poate fi pozitiva, negativa, fatalista, hedonica).
Autorul considera ca perspectiva temporala defineste o persoana exact in acelasi mod in care o
fac si trasaturile de personalitate [cum ar fi de exemplu optimismul sau sociabilitatea] si poate
exercita influenta asupra hotararilor, deciziilor, actiunilor si starii de bine.
Astfel de studii se mai pot folosi pentru a evalua influenta perspectivei temporale asupra
sanatatii mentale si a comportamentelor legate de sanatate sau finante.

Descrierea instrumentelor (procedurii) utilizate:

a) Chestionare (menționați ce chestionare ați completat, proprietățile psihometrice, ce

construct măsoară, de câte ori le-ați completat și în ce momente).

Date socio-demografice
The Zimbardo Time Perspective Inventory – ZTPI (Zimbardo & Boyd, 1999)
The Balanced Time Perspective Scale (Boniwell et al., 2010; Webster, 2011)
Adverse Childhood Experiences (ACE) (Choi et al., 2020; Olah et al., 2023)
Cognitive Flexibility Inventory (Dennis & Vander Wal, 2010; Portoghese et al., 2020)
Perceived Parental Autonomy Support Scale (Livinți & Iliescu, 2021; Mageau et al., 2015)
Depression Anxiety Stress Scale - DASS-21 (Antony et al., 1998; Bibi et al., 2020)
HEXACO-PI-R 60-item version (Ashton & Lee, 2009)

b) Probe experimentale (menționați ce probe ați primit).

c) Descrieți sarcina (sarcinile) primite: menționați ce anume ați avut de făcut și cât timp a
durat, dacă studiul a avut o singură etapă sau mai multe.
d) Design (ce tip de design credeți că a avut studiul, spre exemplu, corelațional,
experimental, cvasiexperimental etc.)

Am primit chestionare cu scale de masura ordinale si nominale

Am raspuns la anumite seturi de intrebari ale studiului care au constat in completarea mai
multor chestionare cu raspuns inchis grupate in mai multe etape cantitative si calitative
Tipul de design folosit a fost cel cvasi-experimental

4. Oportunități de învățare și concluzii finale (min 1 pg – max 2 pg)

Menționați aici orice observații aveți în legătură cu derularea acestui studiu (avantaje, limite).
Ce aspecte v-au atras atenția în raport cu implementarea studiului sau cu designul acestuia?
Care considerați că sunt beneficiile și impactul studiului?
Care sunt aplicațiile teoretice și practice ale studiului în domeniul psihologiei?
Evenimentele adverse din copilarie se refera la factorii cei mai frecventi si mai intensi de
stres pe care copiii ii pot intalni inca de la cele mai fragede varste. Au fost identificate zece tipuri
de asemenea evenimente cu care multi dintre noi poate ne-am confruntat in copilarie.
Primul tip sunt din categoria abuzurilor. Pot fi abuzuri fizice, emotionale sau sexuale, la care
copilul este supus.
Cel fizic este cel mai des intalnit, mai ales in Romania, unde „bataia e rupta din rai”.
Multi parinti cred in mod eronat ca in felul acesta disciplineaza copilul. Abuzul fizic este
favorizat de imaturitatea parintilor, lipsa abilitatilor de educatie, lipsa experientei in cresterea
copiilor, aparitia unor situatii de criza, consumul de droguri si alcool al parintilor, precum si de
violenta domestica.
Abuzul emotional se refera la ignorarea copilului, atunci cand parintele lipseste, cand nu
se uita la el sau cand nu-l striga pe nume; respingerea copilului, refuzul de a raspunde nevoilor
lui; izolarea, limitarea libertatii de miscare, impiedicarea acestuia de a avea contacte cu ceilalti;
fortarea sau incurajarea copilului de a invata niste comportamente antisociale, precum furatul sau
prostitutia; agresarea verbala constanta, care poate include critica, ridiculizarea sau amenintarea
copilului; terorizarea prin crearea unui climat de frica si punerea copilului in situatii periculoase
ori amenintarea cu pedepse drastice daca anumite lucruri nu sunt realizate.
Abuzul sexual se refera la fortarea sau constrangerea copilului, de catre un adult, pentru a
intretine orice forma de contact sexual.
Al doilea tip de evenimente cu care copilul se confrunta sunt de genul neglijarii. Poate fi
vorba despre neglijare emotionala care este, in cea mai mare parte, invizibila si include actiuni ca
ignorarea copilului, lipsa de raspuns la nevoia sa de stimulare, lipsa de afectiune, respingerea
copilului, refuzul de a raspunde la cererile acestuia, agresiunea verbala, amenintarea sau umilirea
copilului, privarea lui de contacte cu alti copii si adulti, terorizarea copilului prin pedepse severe,
exploatarea copilului, impingerea lui spre acte ilegale sau antisociale.
Neglijarea fizica reprezinta majoritatea cazurilor de maltratare. In general, include lipsirea
copilului de lucrurile de baza: hrana, imbracaminte, adapost. Abandonul copilului, lipsa de
ingrijire medicala, supravegherea inadecvata, lasarea copilului singur pentru perioade lungi sau
punerea copilului sa se ingrijeasca de fratii lui, sau lasarea copilului in grija altora, in mod
frecvent, sunt alte exemple in acest sens. Neglijarea fizica are un impact sever asupra copilului,
afectandu-i dezvoltarea, provocandu-i boli grave, malnutritie, rani fizice sau stima de sine
scazuta.
Ultimul tip de evenimente adverse cu care copilul se poate confrunta se refera la
problemele din mediul familial. Acestea includ: parinti cu probleme mentale, parinti incarcerati,
violentele asupra mamei la care copilul asista, consumul de substante interzise al parintilor sau
divortul acestora.
Aceste evenimente din viata copilului sunt surse de stres intens care afecteaza dezvoltarea
neuronala si biochimica, avand efecte pe termen lung asupra corpului, inclusiv accelerarea
procesului de imbolnavire sau compromiterea sistemului imunitar, mergand pana la moarte
prematura.
Studiile au aratat ca persoanele care au suferit unul sau mai multe evenimente adverse in
copilarie vor fi, cel mai probabil, afectate fizic, psihic sau vor dezvolta comportamente
disfunctionale in viata de adult. Aceste comportamente pot fi sedentarismul, fumatul,
alcoolismul, abuzul de substante sau somajul. Problemele psihice cele mai intalnite sunt depresia
sau tentativele de suicid, iar bolile care se dezvolta in urma stresului intens din copilarie pot fi:
diabetul, obezitatea, bolile de inima, cancerul, bolile de oase sau accidentele vasculare cerebrale.

Bibliografie

Antony, M. M., Bieling, P. J., Cox, B. J., Enns, M. W., & Swinson, R. P. (1998). Psychometric
properties of the 42-item and 21-item versions of the Depression Anxiety Stress Scales in
clinical groups and a community sample. Psychological Assessment, 10(2), 176–
181. https://doi.org/10.1037/1040-3590.10.2.176

Ashton, M. C., & Lee, K. (2009). The HEXACO-60: A short measure of the major dimensions
of personality. Journal of Personality Assessment, 91, 340-345.

Bibi, A., Lin, M., Zhang, X. C., & Margraf, J. (2020). Psychometric properties and measurement
invariance of Depression, Anxiety and Stress Scales (DASS‐21) across
cultures. International Journal of Psychology: Journal International de
Psychologie, 55(6), 916–925. https://doi.org/10.1002/ijop.12671

Boniwell, I., Osin, E., Alex Linley, P., & Ivanchenko, G. V. (2010). A question of balance: Time
perspective and well-being in British and Russian samples. The Journal of Positive
Psychology, 5(1), 24–40. https://doi.org/10.1080/17439760903271181

Choi, C., Mersky, J. P., Janczewski, C. E., Plummer Lee, C.-T., Davies, W. H., & Lang, A. C.
(2020). Validity of an expanded assessment of adverse childhood experiences: A
 replication study. Children and Youth Services Review, 117(105216), 105216.
https://doi.org/10.1016/j.childyouth.2020.105216

Dennis, J. P., & Vander Wal, J. S. (2010). The cognitive flexibility inventory: Instrument
development and estimates of reliability and validity. Cognitive Therapy and
Research, 34(3), 241–253. https://doi.org/10.1007/s10608-009-9276-4

Livinţi, R., & Iliescu, D. (2021). Investigation of the psychometric properties of the Perceived
Parental Autonomy Support Scale in the Southeastern European context. Current
Psychology (New Brunswick, N.J.), 40(8), 3827–3839. https://doi.org/10.1007/s12144-019-
00317-7

Mageau, G. A., Ranger, F., Joussemet, M., Koestner, R., Moreau, E., & Forest, J. (2015).
Validation of the Perceived Parental Autonomy Support Scale (P-PASS). Canadian
Journal of Behavioural Science / Revue canadienne des sciences du comportement, 47(3),
251–262. https://doi.org/10.1037/a0039325

Oláh, B., Fekete, Z., Kuritárné Szabó, I., & Kovács-Tóth, B. (2023). Validity and reliability of
the 10-Item Adverse Childhood Experiences Questionnaire (ACE-10) among adolescents
in the child welfare system. Frontiers in Public Health, 11.
https://doi.org/10.3389/fpubh.2023.1258798

Portoghese, I., Lasio, M., Conti, R., Mascia, M. L., Hitchcott, P., Agus, M., Gemignani, A., &
Penna, M. P. (2020). Cognitive Flexibility Inventory: Factor structure, invariance,
reliability, convergent, and discriminant validity among Italian university students. PsyCh
Journal, 9(6), 934–941. https://doi.org/10.1002/pchj.401

Webster, J. D. (2011). A new measure of time perspective: Initial psychometric findings for the
Balanced Time Perspective Scale (BTPS). Canadian Journal of Behavioural Science /
Revue canadienne des sciences du comportement, 43(2), 111–
118. https://doi.org/10.1037/a0022801

Zimbardo, P. G. & Boyd, J. N. (1999). Putting time in perspective: A valid, reliable individual
differences metric. Journal of Personality and Social Psychology, 77, 1271-1288.
 Reguli de redactare Raport de cercetare

● Reguli de redactare:
o Stil: Times New Roman;
o Spațiere rând: 1,5 pct;
o Marime font: 12
o Lipsa spațierii înainte/după paragraf;

● Bibliografia:
o Citarea conform normelor APA Ed. 7 atât în text cât și în secțiunea de referințe;