UNIVERSITATEA TEHNICA ,,GHEORGHE ASACHI’’, IAȘI

Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată

Voluntariat și educație

Proiect realizat de: Miler Bianca-Maria

1
Cuprins
Introducere......................................................................................................... 2
Voluntariatul – trend de dezvoltare şi afirmare personală ............................ 3
Voluntariatul în instituțiile de învățământ ...................................................... 4
EDUCAȚIE PENTRU VOLUNTARIAT – ȘCOLI DESCHISE-alături de
LIDL România ................................................................................................... 5
Considerente personale ..................................................................................... 7
Bibliografie ......................................................................................................... 8

Introducere

Educația poate fi definită ca procesul prin care indivizii dobândesc cunoștințe, abilități,
valori, și comportamente care îi ajută să se dezvolte și să se integreze în societate. Este
un proces continuu și complex, care include învățarea formală (școlară), informală (în
cadrul familiei, în comunitate, prin experiență personală) și nonformală (cursuri,
traininguri). Educația are ca obiectiv pregătirea indivizilor pentru viață și contribuția lor
la societate, dezvoltându-le intelectul, abilitățile sociale și emoționale, și formându-le
caracterul și valorile.

Voluntariatul poate fi definit ca fiind acțiunea de a lucra în mod voluntar, fără a primi o
compensație financiară directă în schimb. Este un angajament altruist și voluntar de a
contribui la bunăstarea și dezvoltarea comunității sau a altor persoane în nevoie.
Voluntariatul poate implica o varietate de activități, precum servirea în organizații non-
guvernamentale, ajutorarea persoanelor în vârstă sau a celor cu dizabilități, activități de
protecția mediului sau alte inițiative care au ca scop îmbunătățirea societății. Esența
voluntariatului constă în oferirea de timp, energie și expertiză în beneficiul altora și al
comunității în ansamblu, fără a avea ca principală motivație recompensa financiară.

Relația între voluntariat și educație este strâns legată și poate fi înțeleasă din mai multe
perspective:

1. Dezvoltarea personală:

2
Participarea la activități de voluntariat oferă oportunități de învățare și dezvoltare
personală. Persoanele implicate în voluntariat își pot dezvolta abilități noi, pot învăța să
lucreze în echipă, să-și dezvolte empatia și să-și crească încrederea în sine.

2. Învățare prin experiență:

Voluntariatul oferă o modalitate practică de a învăța și de a aplica cunoștințele și abilitățile

dobândite în cadrul educației formale. Participanții învață adesea despre probleme
sociale, mediul înconjurător și alte aspecte ale vieții reale prin implicarea lor în proiecte
de voluntariat.

3. Învățarea valorilor:

Voluntariatul poate promova dezvoltarea valorilor precum solidaritatea, responsabilitatea

socială și cetățenie activă. Persoanele implicate în voluntariat pot învăța să fie mai
conștiente de nevoile altora și să se implice în activități care aduc beneficii comunității.

4. Conexiunea cu comunitatea:

Participarea la activități de voluntariat oferă posibilitatea de a construi legături puternice

cu comunitatea locală și de a dezvolta un sentiment de apartenență și implicare civică.

Voluntariatul – trend de dezvoltare şi afirmare personală

O tendinţă a societăţii contemporane, în general, şi a instituţiilor şcolare, în particular,

este faptul că, alături de sarcinile ce corespund domeniului cognitiv (IQ), tot mai actuale
devin obiectivele care ţin de domeniul afectiv (EQ). În acest context, voluntariatul, fiind
o ocupaţie vocaţională, le oferă persoanelor implicate atât posibilitatea de a acumula
cunoştinţe şi abilităţi, cât şi oportunitatea de a-şi dezvolta calităţi ce ţin de inteligenţa
emoţională, de suflet şi de împlinirea personală. De asemenea, se dezvoltă competenţele
cu caracter de integrare, prin care voluntariatul solicită implicarea persoanelor şi a întregii
comunităţi în identificarea şi soluţionarea unor probleme. Fără îndoială, este o posibilitate
de acţiune pentru cei care nu pot să se reprezinte singuri; pentru alţii, este o ocazie de a
participa ca voluntari la promovarea unor schimbări în societate. Astfel, voluntariatul
devine o componentă fundamentală a societăţii civile, unde sunt antrenate, mobilizate
cele mai nobile aspiraţii ale omenirii – ajutorul reciproc, pacea, libertatea, oportunitatea,
toleranţa,competitivitatea, siguranţa, justiţia etc. Voluntariatul promovează solidaritatea

3
la nivel de instituţie, familie şi comunitate, fiind o modalitate de a organiza eficient timpul
în scopul afirmării personale şi dezvoltării comunităţii. Secolul al XXI-lea este considerat
un veac al personalităţii creative, libere şi autonome, capabile să-şi decidă propriul destin
şi propriile ”configuraţii”. O tendinţă a ultimilor ani este migraţia intensificată a
cetăţenilor şi sporirea contactelor cu persoane din alte țări. Cei care pleacă peste hotare
acumulează experienţa bogată a altor state, iar cei care rămân să înveţe, să lucreze şi să
trăiască în țara natală ar trebui să se mobilizeze mai activ pentru soluţionarea problemelor
proprii şi ale comunităţii. În acest context, devine foarte important schimbul de bune
practici dintre cetăţeni, iar voluntariatul reprezintă un element de noutate, care le permite
tinerilor din ţară să se manifeste în mod plenar. Alături de familie şi şcoală, societatea are
o influenţă tot mai mare asupra formării şi dezvoltării competenţelor copiilor şi ale
tinerilor, prin intermediul programelor şi proiectelor ONG-urilor, al mass-mediei,
Internetului şi, în special, prin grupurile de interes în care se implică. Participând la acţiuni
de voluntariat, un cetăţean activ este provocat să devină mai deschis spre învăţarea şi
transmiterea cunoştinţelor şi a deprinderilor formate către alte persoane: astfel, va înţelege
mai bine cum poate să îşi pună în aplicare propriul demers. Doar asemenea cetăţeni pot
deveni proactivi, adică se pot mobiliza pentru a soluţiona probleme proprii, ale
instituţiei/organizaţiei, ale familiei și comunităţii. Orice activitate proiectată, desfăşurată
calitativ, din suflet şi cu pasiune, creează condiţii şi constituie un imbold pentru a iniţia şi
alte activităţi, la nivel mult mai înalt şi cu mai multă implicare. Ca rezultat, cetăţenii devin
reactivi, percepând dezvoltarea ca un proces perpetuu, o reacţie în lanţ, o evoluţie spre
schimbare, care creează un cadru prielnic pentru alte participări şi realizări.

Voluntariatul în instituțiile de învățământ

În instituţiile de învăţământ, activităţile de voluntariat pot fi organizate pe diverse

domenii, cum ar fi:

• ştiinţific (implicarea în iniţierea unor demersuri de cercetare sau de creaţie);

• social (activităţi de îngrijire a bolnavilor şi de acordare a asistenţei de prim ajutor
sub supravegherea specialiştilor, activităţi de mentorat, consiliere şi informare
pentru persoane cu necesităţi speciale, asistenţă în reducerea şi evitarea stresului
etc.);
• civic (promovarea acţiunilor cu caracter democratic în comunitate prin activităţi
de instruire şi informare, colectarea de semnături, expedierea e scrisori către
organele de decizii în sprijinul unor iniţiative în comunitate şi implementarea

4
 acestor iniţiative; semnalarea oricăror abuzuri şi organizarea de activităţi pentru
soluţionarea acestor probleme etc.);
• sănătate (campanii de promovare a modului sănătos de viaţă – educaţie sexuală,
alimentaţie sănătoasă, prevenirea fumatului şi/sau a utilizării drogurilor etc.,
servicii pentru pacienţii din spitale şi acordarea ajutorului la domiciliu,
organizarea de emisiuni radio, concursuri etc.);
• ecologic (igienizarea unor parcuri sau zone de joacă pentru copii şi menţinerea
lor în ordine, campanii de promovare a reciclării diverselor materiale, acţiuni de
plantare a pomilor, de salubrizare în comunitate etc.);
• cultural (organizarea de activităţi în parteneriat cu instituţiile culturale,
campanii de promovare a instituţiei şi a serviciilor în cadrul comunităţii prin
manifestări culturale de masă, activităţi în colaborare cu alţi parteneri pe subiecte
de interes pentru tineri etc.);
• administrativ (tehnoredactarea de materiale, realizarea de publicaţii, traducerea
materialelor, realizarea şi menţinerea revistei şcolare, administrarea site-ului
instituţiei sau a unor pagini în reţelele de socializare etc.);
• sportiv (promovarea în comunitate prin activităţi concrete a sportului ca parte
esenţială a unui stil de viaţă sănătos, organizarea unor exerciţii de relaxare sau
energizare pentru vârstnici sau copii, amenajarea de spaţii adecvate pentru
activitatea sportivă, activităţi de instruire pentru doritorii să practice anumite
sporturi etc.);
• cooperare internaţională (promovarea păcii şi a drepturilor universale ale
omului prin activităţi comune organizate virtual sau real cu tineri din diferite
ţări, organizarea de evenimente pentru promovarea interculturalităţii şi a
toleranţei, acţiuni de conştientizare şi combatere a traficului de fiinţe umane,
implicarea în competiţii de dezbateri despre efectele globalizării, expoziţii foto,
vizionarea de filme pentru cunoaşterea diferitelor culturi, consolidarea
dialogului intercultural şi conştientizarea problemelor globale ale omenirii etc.).

EDUCAȚIE PENTRU VOLUNTARIAT – ȘCOLI DESCHISE-alături de

LIDL România

Asociația „Buna Ziua, Copii din România” (BZRO) este una dintre organizațiile care au
fost alese să implementeze la nivel local un proiect național al Federației VOLUM
– Școala de voluntariat, coordonator proiect Otilia Virvorea – care vizează Educația
pentru voluntariat. Proiectul s-a derulat în perioada noiembrie 2018 – ianuarie 2019 și a
avut ca grup țintă un număr de 2700 de liceeni (la nivel național) – 250 elevi (la nivel

5
local). Printre temele care au fost abordate de-a lungul atelierelor desfășurate de BZRO
și alte 5 organizații din Cluj, Baia Mare, Ilfov, Mangalia în licee se numără: voluntariat,
cetățenie activă, voluntariatul ca experiență profesională și identificarea de oportunități
de voluntariat potrivite fiecăruia.

Scopul proiectului a fost pentru a crește gradul de conștientizare asupra importanței

voluntariatului în procesul de schimbare socială

Cum s-a desfășurat proiectul în Bârlad

Pentru început 10 voluntari BZRO au participat la un training de formare ca facilitatori,

iar în săptămânile ce au urmat au fost organizate în 3 licee din Bârlad (Liceul Teoretic
Mihai Eminescu, Liceul Pedagogic Ioan Popescu si Liceul Tehnologic Al. I. Cuza)
ateliere de lucru despre voluntariat și implicare civică. Cele 3 licee care ne-au primit cu
căldură, deschidere si curiozitate și ne-au făcut loc, pentru 2 ore, în orarul lor, la orele de
dirigenție. Ne-am cunoscut, am schimbat idei, ne-am bucurat și ne-am inspirat unii pe
alții, vorbind despre voluntariat, implicare civică, învățare experențială și oportunități de
implicare. Ne-am jucat, am descoperit și ne-am descoperit dar mai presus de toate ne-am
molipsit de bucuria, entuziasmul și încrederea generate de șansa de a ne fi găsit unii pe
alții și de convingerea că împreună suntem buni, puternici și valoroși. Sălile de clasă s-au
transformat într-un atelier de lucru în care au învățat că echipa e mai importantă decât
orgoliul personal, că ceea ce faci este mai important decât ceea ce spui, că din spaghetii
și bezele se poate construi un pod, că voluntarii au o lege scrisă și mai multe nescrise și
că implicarea în viața cetății te face un cetățean activ. La final de proiect, avem un bilanț
de 358 de elevi și 21 de profesori din 3 licee bârlădene (Liceul Teoretic Mihai Eminescu,
Liceul Pedagogic Ioan Popescu si Liceul Tehnologic Al. I. Cuza) care au aflat si au simțit
ce înseamnă să fii voluntar. Ultimele ateliere ne-au adus bucurie, nostalgie, speranță și
satisfacția muncii împlinite. Dovada sunt gândurile pe care participanții ni le-au
împărtășit la final. Iată câteva exemple:

„Am aflat cât de frumos este să fii răsplătit cu zâmbete de către persoanele pe care le-ai
ajutat și cele cu care ai interacționat.”

„Am aflat că prin voluntariat mă pot dezvolta și pot învăța să socializez, să lucrez în
echipă, să doresc să schimb ceva în țară.”

„Cele mai utile informații pe care le-am aflat m-au pus pe gânduri să mă alătur acestei
asociații. În special m-au făcut să cred că orice om poate să fie remarcat făcând măcar o
dată voluntariat.”

6
 Considerente personale

Voluntariatul pentru mine a reprezentat unul din pilonii formării persoanei care am ajuns
să fiu în prezent. Deși multe persoane consideră că voluntariatul ajută la dezvoltarea doar
pe plan personal, în cazul meu, multe din experiențele pe care le-am avut au influențat
parcursul meu academic.

Afinitatea mea pentru voluntariat a apărut încă din copilărie, începând să se contureze
mai profund la vârsta de 13 ani. Comuna în care am crescut nu este una foarte mare, însă
este una foarte unită prin prisma activităților desfășurate în cadrul Bisericii. Spre
exemplu, există un after-school, în cadrul Congregației Surorilor Providenței, în care
copii nevoiași, beneficiau de o masa caldă și ajutor la teme. Voluntarii care coordonau
activitățile nu erau persoane calificate ci mame, bunici, tineri care aveau cât de cât o
educație. Copiii care participau aveau vârste de la 7 până la 14 ani. Eu având rezultate
foarte bune la școală, făceam voluntariat în locul respectiv chiar de la 13 ani. Materiile la
care îmi făcea cea mai mare plăcere să ajut copiii erau matematica, fizica, și limba
franceză. Aceste pasiuni au început să se creioneze în cadrul acestui centru, odată cu
timpul prinzând rădăcini tot mai adânci în sufletul meu, mai apoi ajutându-mă să aleg
domeniul pe care îl studiez în prezent.

Totodată, încă de mici copii (clasa I), participam în fiecare sâmbătă la adunări numite
cateheze, unde învățam lucruri despre religie. Nu făceam studiu biblic sau lucruri foarte
complexe, ci mai degrabă se punea accent pe relația individuală cu Divinitatea și buna
conviețuire cu semenii noștri. În cadrul catehezelor, în funcție de vârstă pentru că eram
împărțiți pe clase, făceam diverse activități, de la dansat, colorat până la abordarea unor
teme taboo cum ar fi educația sexuală. Activitatea era coordonată de Părintele Paroh, iar
cu copiii lucrau tinerii voluntari(cateheții), cu vârste de la 14 până la 30 de ani. Când am
împlinit 14 ani, am început să fiu și eu catahet în timpul anului școlar, iar perioada verii
participam la Campus ca și animatoare. La fel ca și la cateheze, făceam activități cu copiii
(6 până la 14 ani) timp de 2 săptămâni, de la 8 la 17. Activitățile la campus erau activități
mult mai diverse, într-un număr cât mai mare. Noi, animatorii, făceam în fiecare
dimineață o scenetă de teatru pentru copii, pe care le dezbăteam după la momentul
formative. Erau momente de dans, de rugăciune, și laboratoare practice precum: volei,
fotbal, arte plastice, pirogravură pe lemn, confecționarea accesoriilor sau a diverselor
obiecte din materiale reciclabile. Logistica acestor activități nu era una ușoară, era nevoie
de multă responsabilitate, îndemânare întrucât trebuia montat un sistem audio, care se mai
strica din când în când superficial și trebuia reparat, amenajarea locurilor unde aveau loc
activitățile, procurarea unor autorizații pentru excursiile pe care le făceam samd,
adaptabilitate la diverse situații, conflicte, copiii fiind de vârste diferite și în număr mare,
apogeul fiind în jur de 200.

7
Pe la vârsta de 16 ani, m-am înscris în Acțiunea Catolică, unde am fost și Președinte.
Acolo făceam activități nu doar la noi în comună ci și în multe alte locuri: Bacău, Iași,
Luncani, Valea Seacă, Traian samd. Mergeam la zile de formare unde întâlneam mulți
preoți, studenți, vârstinici, etc. Abordam teme complexe, filosofice, legate de meditație,
și contrar părerii majorității, foarte mulți dintre ei, chiar și preoții și surorile, prezentau
un mare interes față de știință. Erau studenți atât de la geografie cât și de la biologie,
fizică, ingineri aerospațială și multe altele. În cadrul voluntariatului meu în Acțiunea
Catolică, am dezvoltat o pasiune pentru lectura și filosofie. Mi s-a părut extraordinar cum,
oamenii pot avea interese atât pe parte reală cât și umană respectiv spirituală.

În concluzie, activitatea mea de voluntar m-a îndemnat să aleg drumul pe care mi-am ales
să-l urmez. Matematica și fizica sunt abecedarul unui inginer, așa cum este și curiozitatea
rezultată din lectura filosofică, împreună cu spiritul de echipă, atenția la detalii,
creativitatea, flexibilitatea, adaptabilitatea, punctualitatea, abilitatea de a rezolva diverse
probleme și gândirea analitică ce se dezvoltă, spre exemplu, din coordonarea unui grup
de 200 de copii.

Bibliografie

• Revistă de teorie şi practică educaţională a Centrului Educaţional PRO

DIDACTICA Nr. 3 (109), 2018
• Educație pentru Voluntariat – școli deschise | Federatia VOLUM