Sunteți pe pagina 1din 4
Compozitorul de origine rusii Igor Stravinsky a fost unul dintre cei mai importanti creatori de
Compozitorul de origine rusii Igor Stravinsky a fost unul dintre cei mai importanti creatori de
Compozitorul de origine rusii Igor Stravinsky a fost unul dintre cei mai importanti creatori de
Compozitorul de origine rusii Igor Stravinsky a fost unul dintre cei mai importanti creatori de
Compozitorul de origine rusii
Igor Stravinsky a fost unul
dintre cei mai importanti
creatori de muzicii din secolul
al XX -lea. Compozitiile lui tim-
purii
au scandalizat
contem-
poranii
cu energia lor primi-
tivii fnsii stilul siiu tarziu a
devenit mult mai auster.
I gor Feodorovici Stravinsky s-a nascut 1n localitatea Oranienbaum, un ora~el situat 1n apropierea St.
I
gor
Feodorovici
Stravinsky
s-a
nascut
1n
localitatea Oranienbaum,
un
ora~el
situat
1n
apropierea St. Petersburgului, capitala Rusiei
pre-revolutionare, pe 17 iunie 1882. Tatal lui
era un binecunoscut cantaret de opera, ceea ce
a facut ca tanarul Stravinsky sa creasca 1ntr-un
cam\1} comfortabil, civilizat, unde
muzica, arta
~i literatura erau apreciate. De~i a 1nvatat sa
cante la pian la varsta de noua ani, vocatia lui
deosebita pentru muzica a aparut mai tarziu ~i
tanarul Stravinsky $i-a petrecut patru ani la
Universitatea din St. Petersburg (1901-1905)
studiind dreptul ~i filosofia.
in 1902, Stravinski i-a prezentat cateva com-
pozitii lui Nikolay Rimsky-Korsakov (1844-
1908), una dintre figurile proeminente ale ~CO-
lii
"nationaliste" de muzica, putemic inf1uentat
de
istoria Rusiei, de folclor ~i de muzica popu-
lara. Aceste elemente au ramas importante 1n
muzica lui Stravinski mult timp dupa ce ~i-a
dezvoltat propriul stil, mult mai modem. El a
studiat alaturi de Rimsky-Korsakov vreme de
~ase ani lnsa a fost inf1uentat ~i de stilul avan-
gardist allui Claude Debussy (1862-1918) ~i al
altor compozitori contemporani.
Diaghilev
~i
Pasarea
de
foc
Cu ajutorul
lui
Rimsky-Korsakov
operele
tim-
purii ale lui Stravinski, printre care Simfonia fn
Si-bemol major (1908), au fost prezen~te 1n St.
Petersburg. Dupa decesullui
Rimsky-Korsakov,
In 1908, Stravinsky a 1nceput sa evolueze cu un
stil mai 1ndraznet, mai neortodox, un stillncu-
rajat de asocierea cu Serghei Diaghilev. Fiind
un impresar cu un fler deosebit In a descoperi
talente, Diaghilev a ascultat piesa orchestrala
Focuri de a11ificii a lui Stravinsky ~i l-a recrutat
pe compozitor pentru Ballets Russescare reu-
nea dansatori, scenografi, coregrafi $i compozi-
tori talenta1;i,~i care 1ncepand cu 1909 a cucer-
it vestul Europei.
Prima piesa ampla compusa de Stravinski
pentru Ballets Russes a fost Pasarea de foc.
Aceasta a fost compusa pentru a acompania o
poveste
tradi1;ionala 1n care un print rus captu-
reaza fabuloasa pasare de foc dar o elibereaza
atunci cand aceasta 1i promite sa-1recompen-
seze cu una dintre puterile ei magice. intr-o
atmosfera spectaculoasa, pasarea 11 ajuta pe
printul Ivan sa salveze o printesa ~i sa ucida un
capcaun, un act care readuce la_vjat:lmai mul1;i
& '" f,. tj; " O Dupa ce a emigrat din Rusia in Statele Unite
&
'"
f,.
tj;
"
O
Dupa ce a emigrat
din Rusia in Statele
Unite ale Americii, Stravinski s-a dedicat in
mare masura dirijatului. Aici poate fi vazut
dirijand un concert in decembrie 1958.
O
Un portret
al
lui
Igor
Stravinski
realizat
de Jacques
Emil
Blanche.
Pe langa
marile
sale
capodopere.
una
dintre
celelalte
mari
reali-
zari
ale artistului
a fost
dezvoltarea
atonalis-
mului
(pe
baza
unei
scari
cu
12 tonuri).
nobili ~i doarnne, care fusesera prefacuti In
stane de piatra. Reprezentat:I pentru prima
oara la Paris 1n iunie 1910, pasarea de foc l-a
~ facut celebru pe Stravinski peste noapte.
~ Dupa exact un an, Petru$ka, un alt balet al
~ lui Diaghilev, pe muzica lui Stravinski, a"avut
~ premiera tot la Paris. Bazat pe un cunoscut
~ basm rusesc, baletul avea ca eroine principale
~ ni~te papu~i Inzestrate cu o aparehta de viata
~ de creatorullor
malefic. Ele traiesc o drama In
363
116 IGOR STRAVINSKI
116 IGOR STRAVINSKI
O Acest costum pentru Petru~ka a fost creat de Leon Bakst (1866-1924), un faimos pictor
O
Acest
costum
pentru
Petru~ka
a fost
creat
de
Leon Bakst
(1866-1924),
un faimos
pictor
~i
scenograf
rus
care
a plecat
la Paris
pentru
a
lucra
cu Diaghilev
~i Stravinsky.
;tazi
)nsideraG
>erele
~null
Trebuie
]
rcat
taptul
ca,
Illi
j
19
Siirbiit(
! primiiverii
nu
at reprez,
ii
orchestrale.
v
"
O Balerina Tamara Karsavina dansand in
Pasorea de foc, compozi~ia lui Stravinski din
1910, realizat3 pentru compania lui Diaghilev,
Bal'ets Russes.Aceasta a fost prima pies3 cu
totul original3, modern3, creat3 de artist.
~rnc~ciosu]
tnfraJ
ag'
[laj
tragic,
ariginal~,
pe
a baza pentru
uzicale stranii
au fast trans-
;ul baletului a
'aslav Nijinski.
~ ~i ast.tzi suc-
Sarbatoarea
pr;maver;;
Stravinski a devenit$i mai celebru pentru cea
de-a treia muzica: de balet, Sdrbdtoarea
prlmdverlj (binecunoscuta: $i sub denumirea
frantuzeasca: Le Sacre du Prlntemps). Acest
spectacol reprezinta: "Un tablou al vechii
Rusii": un trib primitiv celebreaza: venirea
prima:verii cu dansuri rituale $i una dintre
fete
danseaza: pana: la sacrificiul suprem.
Prima
noapte
de
reprezentatie,
29
mai
1913, la teatrul Champs-Elysees din Paris, a
ra:mas faimoasa: In istoria teatrului, fiind
aproape de o ra:scoala:,In timpul
ca:reia politia
a fost obligata: sa: faca:
mai multe aresta:ri.
Ie$irea din scena: a lui Nijinski a provocat o
oarecare rumoare lnsa: audienta a fost
za:pa:cita:$i revoltata:
$i
de
ritmurile
discor-
dante, putemice, complexe, chiar "barbare",
ale muzicii lui Stravinski. Primirea ostila: nu a
creat lnsa: daune durabile reputatiei piesei,
0:
~
~
O
Petru~ka
( 1911)
a fost
compus
pentru
~
Ballets
Russes. Aici
Vaslav
Nijinski,
considerat
~
~
de unii
ca fiind
cel mai
mare
balerin
din
toate
~
timpurile.
este
prezentat
in
rolul
principal
al
0:
clovnului
tragic.
~
tenninata in 1923. Dupa relntoarcerea sa in Europade Vest ~i declan~areaPrimului razpoi mondial (1914-1918) artistul
tenninata in 1923. Dupa relntoarcerea sa in Europade Vest ~i declan~areaPrimului razpoi mondial (1914-1918) artistul
tenninata in 1923. Dupa relntoarcerea sa in
Europade Vest ~i declan~areaPrimului razpoi
mondial (1914-1918) artistul s-a lndepartat
defmitiv de tara natala. Dupa Revolutia rosa
din 1917~i fondarea statului communistartistul
nu a mai dorit sa se relntoarcain Rusia,deve-
nind
exilat permanent. in timpul razboiului el
a compus lucrari cu teme rose~ti dar ~i ultra-
modema Istorie a soldatului (1918), o lucrare
scenicade "camera"care aveain distributie un
narator, trei dansatori ~i o trupa de ~apte
mernbri. Lucrarea avea influente de jazz,
muzica populara spaniola ~i alte tendinte non-
clasice.
,
Stravinski a petrecut anti de razboi in
Elvetia, iar in 1920 s-a mutat cu familia in
Franta al carei cetatean a ~i devenit in 1934.
Pierzandu-~iin
Rusialntreaga avere, ariistul a
in 1934. Pierzandu-~iin Rusialntreaga avere, ariistul a O Marele impresar Serghei Diaghilev (stanga) alaturi de
O Marele impresar Serghei Diaghilev (stanga) alaturi de scriitorul francez Jean Cocteau. Talentullui Diaghilev ~i
O Marele impresar
Serghei
Diaghilev
(stanga) alaturi de scriitorul
francez
Jean
Cocteau. Talentullui
Diaghilev
~i marea
lui
reputa1ie
au facut
ca cele
mai
mari
talente
sa
lucreze pentru compania
sa Ballets
Russes.
~ ~ ~ " t ;;: ~ ~ ~ " ~
~
~
~
"
t
;;:
~
~
~
"
~
in anii '20, Stravinski ~i-a redobandit cre- dinta religioasa ~i tot restul vietii sale operele
in anii '20, Stravinski ~i-a redobandit cre-
dinta religioasa
~i tot restul vietii
sale operele
cu
caracter
religios
au
constituit
o parte
importanta
a muncii
lui. Pe langa opera, balet
~i muzica instrumentala neprogramatica
(muzica "pura" sau absoluta), artistul a creat
~i compozitii bazate pe liturghia religioasa sau
pe textele biblice, de la Simfonia Psalmilor
(1930) pana la Canticum Sacrum (1955),
1breni (1958) sau Cantate de recviem (1965).
Oedip
Rege
Neoclasicismul
i-a
.stimulat
lui
Stravinsky
K; interesul
pentru
Grecia antica (numita
adesea
~ Grecia clasica), ceea ce a influentat
cateva
din
~ lucrarile
sale importante.
Lucrarea Oedip Rege
(!; (1927) se baza pe faimoasa tragedie
greaca a
lui
Sofocle, 1n care regele Oedip
conduce
o
investigatie
asupra
unei
crime
mai
vechi
~i
abate asupra lui ~i a familiei lui nefericirea
atunci cand descopera ca, fara sa ~tie, el insu~i
era criminalul. Versiunea lui Stravinski a fost
conceputa astfel incat sa confere lucrarii o
O Decorul pentru primul act din Petru~ka a fost realizat de Leon Bakst pentru reprezen-
O Decorul pentru
primul
act din Petru~ka a
fost realizat de Leon Bakst pentru reprezen-
ta1ia din 1911 a companiei Bal'ets Russes,
efectele bizare ale muzicii lui Stravinski fiind
puse in scena cu multa maiestrie.
calitate stranie, intens:l, chiar ritual:l, care une- ori poate deveni cople~itoare. Textul este scris 1n
calitate stranie, intens:l, chiar ritual:l, care une-
ori poate deveni cople~itoare.
Textul
este scris 1n limba latirul, actorii poart:l
m:l~ti (ca ~i actorii antici greci) ~i un narator 1n
tinut:l de sear:l relatea~ faptele. Personajele
principale sunt "statui vii" care nu se mi~c:l de
la locullor; chiar ~i mesagerii sau alte personaje
secundare doar intr:l sau ies de pe sceru1. In
afara scenei se petrec fapte teribile insa pe sce-
n:l nu exist:l actiune, se aud doar vocile care
cant:l ~i orchestra. Oed!p Regenu este nici oper:l
(oper:l
dramatic:l cantat:l, cu mi:;care scenic:l),
nici oratoriu
(spectacol concertant al unui text
dramatic, f:lr:l costume sau scenariu), lucrarea
este de obicei considerat:l oratoriu-oper:l.
Stravinsky a fost influentat
de miturile
gre-
ce~ti ~i 1n baletele sale. Muzele lui Apollo (1928)
fost obligat sa:lucreze pentru a se putea intre- tine. El a avut o lunga: carieril
fost obligat sa:lucreze pentru a se putea intre-
tine. El a avut o lunga: carieril de dirijor ~i de
pianist ca l-a purtat in intreaga lume. Artistul
a avut ocazia sa:-~idirijeze
sau sa:-~iinterpre-
teze multe
dlntre
propriile
lucrilri,
creand un
standard sau o interpretare
ideala: a acestora.
.
Neoclasicismul
jncepand
cu
1920, Stravinski
a inceput
sa:
compuna: intr-un stil mai putin elaborat, con-
siderat adesea neoclasic, deoarece clasicismul
este asociat cu ordinea, chibzuiala ~i discipli-
na, ~i nu
cu emotiile
necontrolate.
Simfonia
pentru instrumente de suflat (1920), Octetul
(1923), Concertul Dumbarton Oaks (1938),
Simfonia fn Si bemol (1945) ~i Simfonia fn trei
mi$ciiri (1945) sunt cele mai importante
lucrilri orchestrale din perioada neoclasica: a
artistului, perioada: care a durat pana: in 1950.
O Stravinsky ~i-a dirijat propriile lucrari in concerte din intreaga lume. Aici, artistul se afla
O Stravinsky ~i-a dirijat
propriile
lucrari in
concerte din intreaga lume. Aici, artistul se
afla in Copenhaga dirijand, in anul 1959,
alaturi de Orchestra Simfonica Regala din
Danemarca, o reprezenta,ie a Pcscrii de foc.
365
365
IGOR STRAVINSKI
IGOR STRAVINSKI
O Stravinsky la venerabila varsta de 83 de ani, la o repeti,ie la Royal Festival
O Stravinsky
la venerabila
varsta de 83 de
ani, la o repeti,ie
la Royal Festival Hall,
Londra, inaintea reprezenta,iei cu propriile lui
crea,ii Variafiuni In memoria lui Aldous Huxley
~i Pasorea de roc.
reintoarcerea la un compozitor clasic (in acest
caz Mozart) $i prelucrarea
stilului
$i a temelor
principale in maniera lui Stravinski.
Influen,a
lui
Schoenberg
The
Rake's Progress, singura opera completa de
mari
dirnensiuni
a
lui
Stravinsky,
a incheiat
perioada mijlocie a carierei lui. Impresionat de
cre$terea interesului fata de a$a numitul seria-
lisffi muzical al lui Arnold Schoenberg (1874-
1951) $i Anton
Webem (1883-1945), Stravinsky
a adoptat el insu$i acest stil care irnplica
m:1nuirea lucrarii dupa reguli stricte cerute de
compozitor prin intermediul unor note scurte.
Rezultatul a fost o serie de compozitii de o
if) densitate extraordinara
$i de o mare profunzi-
~ me, printre
care
doua
mari
lucrari
corale
~ Threni (1958), o prelucrare dupa Lamentatiile
13 lui Ieremia,
$i Cantatele de recviem (1966).
Stravinsky a raffias activ
$i la v:1rsta octoge-
a pus capat colaborarii sale cu Diaghilev care a
murit in 1929. Baletul este mai degraba a In;;i-
ruire de scene decat a povestire: Muzele lui
Apollo pennite muzelor sa etaleze artele pe care
le patroneaza, iar apoi sa se alature zeului
Apollo pe muntele Pamas. Persefona (1934),
considerata "melodrama In trei acte", face
teferire la fiica lui Demeter a carei mila fata de
umbrele mol1ilor a detennina sa coboare In
lumea umbrelor ;;i sa domneasca peste ea.
Aceste lucrari l-au consacrat pe Stravinsky
ca pe un maestru al muzicii, capabil sa abor-
deze orice tema, de la tristetea solemna a lui
Oedip pana la mila ;;i supararea Persefonei.
Spiritul lui Stravinsky , prezent adesea In muzi-
ca lui, apare ;;i In jocul de ciirti (1936), un balet
in care fiecare dans prezintao faza a unui joc
de cal1i. La apogeu, mana uria;;a a unui crupi-
er pune capat jocului strangand cal1ile. Atilt
tema cat ;;i textul apal1ine lui Stravinsky.
a colaborat foarte stcins cu libret~tii sai,
marele poet englez W H Auden ~i scriitorul
american Chester Kallman, care s-au inspirat
dintr-o serie de tablouri cu acela~i titlu ale unui
artist din secolul al XVII-lea, William Hogarth.
Opera urmare~te declinullui
Tom Rakewell
care se imbogate~te
~i care, alaturi
de mefis-
nara, dirij:1nd in SUA $i.in Europa. Opera sa a
fost foarte variata, de la biblica Abraham $i
Isaac 0963), inspirata de o vizita in Israel,
p:1na la Elegia pentrn ]FK 0964), un memorial
dedicat pre~edintelui american JF Kennedy,
asasinat in 1963. Ultima lui lucrare importanta
a fost Cantatele de recviem 0966) dar a cala-
tofelicul Nick Shadow, renunta la dragostea
adevarata in favoarea unei vieti pline de vicii,
pentru ca in final sa innebuneasca ~i apoi sa
moara. La fel ca alte realizari neoclasice ale lui
Stravinski, The Rake's Progress reprezinta
torit $i a dirijat p:1na in 1968, c:1nd sanatatea i
s-a inrautatit. in 1969 Stravinski s-a mutat pen-
tru tratament medical la New York unde a
decedat la data de 6 aprilie 1971. Conform do-
rintei lui, el a fost ingropat la Venetia.
020
aprilie
1971;
vaduva
lui
Stravinski
~i dirijorul
Robert
Craft
in gondola
care
face
parte
din
cortegiul
funerar
,
de-a lungul
canalului
Grand
Canal
din
Stravinski
la
Hollywood
Vene~ia.
In cadrul
jocul de ciirti a fast ultima lucrare pentru
serviciului
funerar
scena compusa de Stravinsky vreme de mai
dirijorul
Robert Craft
bine de un deceniu.
La sfar;;itul anilor '30 artis-
a
condus
orchestra
tul ;;i-a pierdut sotia ;;i fiica,
el Insu;;i avand a
operei
La fen
ice
in
sanatate precara. O data cu declan;;area celui
lie-al doilea razboi mondial (1939-1945) com-
cadrul
unei
reprezenta~ii
a pro-
pozitorul a plecat In SUA unde s-a recasatorit
;;i s-a stabilit la Hollywood. Stravinski a fast
solicitat de mai multe ori sa compuna muzica
priului
Recviem
al
lui
Stravinsky,
compus
in anul
1966.
Cu
de film,
;;i de;;i nici una dintre propuneri nu a
toate
ca Stravinsky
a
fast realizata, el a utilizat lucrarile aflate In
pregatire In muzica de spectacol.
Cele mai importante lucrari ale lui
Stravinsky din perioada razboiului au fast cele
doua simfonii. In ianuarie 1946, la cateva sap-
tamani dup~ ce artistul a primit cetatenia amer-
icana, a avut lac la New York prima reprezen-
tatie a Simfoniei In trei mi$ciiri. La putin timp
murit
la New
York,
el
a cerut
sa fie
ingropat
la Vene~ia.
Mormantul
marelui
artist se afla in cimi-
tirul situat pe insula
San Michele
din
lag una vene~iana.
dupa aceasta, Stravinsky a campus muzica
pentru un spectacol al baletului din New York
City. Oifeu, balet inspirat din mitologia greaca,
descrie modul in care irezistibilul muzician
Orfeu l;;i salveaza iubita, pe Euridice, din
Infem pentru ca apoi sa a piarda din nou, ;;i
felulln care el Insu;;i sfar;;e;;te tragic.
Intre 1948-1951, dupa 30 de ani Stravinski a
lucrat la a nou~ opera, The Rake's Progress. El
~
0}
"'
~
~
(:J
366
Omul ~i acta 87 -BALETUL
Acta ~i omul 61 -NAl10NALISMUL
IN MUZIcA