Compozitorul de origine rusii Igor Stravinsky a fost unul dintre cei mai importanti creatori de muzicii din secolul

al XX -lea. Compozitiile lui timpurii au scandalizat contemporanii cu energia lor primitivii fnsii stilul siiu tarziu a devenit mult mai auster.
I gor Feodorovici Stravinsky s-a nascut 1n localitatea Oranienbaum, un ora~el situat 1n apropierea St. Petersburgului, capitala Rusiei

pre-revolutionare, pe 17 iunie 1882. Tatal lui era un binecunoscut cantaret de opera, ceea ce a facut ca tanarul Stravinsky sa creasca 1ntr-un cam\1} comfortabil, civilizat, unde muzica, arta ~i literatura erau apreciate. De~i a 1nvatat sa cante la pian la varsta de noua ani, vocatia lui deosebita pentru muzica a aparut mai tarziu ~i tanarul Stravinsky $i-a petrecut patru ani la Universitatea din St. Petersburg (1901-1905) studiind dreptul ~i filosofia. in 1902, Stravinski i-a prezentat cateva compozitii lui Nikolay Rimsky-Korsakov (18441908), una dintre figurile proeminente ale ~COlii "nationaliste" de muzica, putemic inf1uentat de istoria Rusiei, de folclor ~i de muzica populara. Aceste elemente au ramas importante 1n muzica lui Stravinski mult timp dupa ce ~i-a dezvoltat propriul stil, mult mai modem. El a studiat alaturi de Rimsky-Korsakov vreme de ~ase ani lnsa a fost inf1uentat ~i de stilul avangardist allui Claude Debussy (1862-1918) ~i al altor compozitori contemporani. Diaghilev ~i Pasarea de foc Cu ajutorul lui Rimsky-Korsakov operele timpurii ale lui Stravinski, printre care Simfonia fn Si-bemol major (1908), au fost prezen~te 1n St. Petersburg. Dupa decesullui Rimsky-Korsakov, In 1908, Stravinsky a 1nceput sa evolueze cu un stil mai 1ndraznet, mai neortodox, un stillncurajat de asocierea cu Serghei Diaghilev. Fiind un impresar cu un fler deosebit In a descoperi talente, Diaghilev a ascultat piesa orchestrala Focuri de a11ificii a lui Stravinsky ~i l-a recrutat pe compozitor pentru Ballets Russes care reunea dansatori, scenografi, coregrafi $i compozitori talenta1;i,~i care 1ncepand cu 1909 a cucerit vestul Europei. Prima piesa ampla compusa de Stravinski pentru Ballets Russes a fost Pasarea de foc. Aceasta a fost compusa pentru a acompania o poveste tradi1;ionala 1n care un print rus captureaza fabuloasa pasare de foc dar o elibereaza atunci cand aceasta 1i promite sa-1 recompenseze cu una dintre puterile ei magice. intr-o atmosfera spectaculoasa, pasarea 11 ajuta pe printul Ivan sa salveze o printesa ~i sa ucida un capcaun, un act care readuce la_vjat:lmai mul1;i
& '" f,. tj; "

O Dupa ce a emigrat din Rusia in Statele Unite ale Americii, Stravinski s-a dedicat in mare masura dirijatului. Aici poate fi vazut dirijand un concert in decembrie 1958.
O Un portret al lui Igor Stravinski realizat de Jacques Emil Blanche. Pe langa marile sale capodopere. una dintre celelalte mari realizari ale artistului a fost dezvoltarea atonalismului (pe baza unei scari cu 1 2 tonuri).

~ ~ ~ ~ ~ ~ ~

nobili ~i doarnne, care fusesera prefacuti In stane de piatra. Reprezentat:I pentru prima oara la Paris 1n iunie 1910, pasarea de foc l-a facut celebru pe Stravinski peste noapte. Dupa exact un an, Petru$ka, un alt balet al lui Diaghilev, pe muzica lui Stravinski, a"avut premiera tot la Paris. Bazat pe un cunoscut basm rusesc, baletul avea ca eroine principale ni~te papu~i Inzestrate cu o aparehta de viata de creatorullor malefic. Ele traiesc o drama In 363

116

IGOR STRAVINSKI
O Acest costum pentru Petru~ka a fost creat de Leon Bakst (1866-1924), un faimos pictor ~i scenograf rus care a plecat la Paris pentru a lucra cu Diaghilev ~i Stravinsky.

;tazi ~null j 19

)nsideraG Trebuie ] Siirbiit( at reprez,

>erele

rcat

taptul

ca, Illi nu

! primiiverii ii orchestrale.

v
"

O Balerina Tamara Karsavina dansand in Pasorea de foc, compozi~ia lui Stravinski din 1910, realizat3 pentru compania lui Diaghilev, Bal'ets Russes.Aceasta a fost prima pies3 cu totul original3, modern3, creat3 de artist.
~rnc~ciosu] [laj tragic,

tnfraJ

ag'
ariginal~, pe a baza pentru uzicale stranii au fast trans;ul baletului a 'aslav Nijinski. ~ ~i ast.tzi suc-

Sarbatoarea pr;maver;; Stravinski a devenit$i mai celebru pentru cea de-a treia muzica: de balet, Sdrbdtoarea prlmdverlj (binecunoscuta: $i sub denumirea frantuzeasca: Le Sacre du Prlntemps). Acest spectacol reprezinta: "Un tablou al vechii Rusii": un trib primitiv celebreaza: venirea prima:verii cu dansuri rituale $i una dintre fete danseaza: pana: la sacrificiul suprem. Prima noapte de reprezentatie, 29 mai 1913, la teatrul Champs-Elysees din Paris, a ra:mas faimoasa: In istoria teatrului, fiind aproape de o ra:scoala:,In timpul ca:reia politia a fost obligata: sa: faca: mai multe aresta:ri. Ie$irea din scena: a lui Nijinski a provocat o oarecare rumoare lnsa: audienta a fost za:pa:cita:$i revoltata: $i de ritmurile discordante, putemice, complexe, chiar "barbare", ale muzicii lui Stravinski. Primirea ostila: nu a creat lnsa: daune durabile reputatiei piesei,
O Petru~ka ( 1911) a fost compus pentru Ballets Russes. Aici Vaslav Nijinski, considerat de unii ca fiind cel mai mare balerin din toate timpurile. este prezentat in rolul principal al clovnului tragic.

0: ~ ~ ~ ~ ~ ~ 0: ~

tenninata in 1923. Dupa relntoarcerea sa in Europade Vest ~i declan~areaPrimului razpoi mondial (1914-1918) artistul s-a lndepartat defmitiv de tara natala. Dupa Revolutia rosa din 1917 ~i fondarea statului communist artistul nu a mai dorit sa se relntoarca in Rusia, devenind exilat permanent. in timpul razboiului el a compus lucrari cu teme rose~ti dar ~i ultramodema Istorie a soldatului (1918), o lucrare scenicade "camera"care aveain distributie un narator, trei dansatori ~i o trupa de ~apte mernbri. Lucrarea avea influente de jazz, muzica populara spaniola ~i alte tendinte nonclasice. , Stravinski a petrecut anti de razboi in Elvetia, iar in 1920 s-a mutat cu familia in Franta al carei cetatean a ~i devenit in 1934. Pierzandu-~iin Rusia lntreaga avere, ariistul a

~ ~ ~ "
t ;;: ~ ~ ~
" ~

in anii '20, Stravinski ~i-a redobandit credinta religioasa ~i tot restul vietii sale operele cu caracter religios au constituit o parte importanta a muncii lui. Pe langa opera, balet ~i muzica instrumentala neprogramatica (muzica "pura" sau absoluta), artistul a creat ~i compozitii bazate pe liturghia religioasa sau pe textele biblice, de la Simfonia Psalmilor (1930) pana la Canticum Sacrum (1955), 1breni (1958) sau Cantate de recviem (1965). Oedip Rege Neoclasicismul i-a .stimulat lui Stravinsky K; interesul pentru Grecia antica (numita adesea ~ Grecia clasica), ceea ce a influentat cateva din ~ lucrarile sale importante. Lucrarea Oedip Rege (!; (1927) se baza pe faimoasa tragedie greaca a lui Sofocle, 1n care regele Oedip conduce o investigatie asupra unei crime mai vechi ~i O Marele impresar Serghei Diaghilev abate asupra lui ~i a familiei lui nefericirea (stanga) alaturi de scriitorul francez Jean atunci cand descopera ca, fara sa ~tie, el insu~i Cocteau. Talentullui Diaghilev ~i marea lui era criminalul. Versiunea lui Stravinski a fost reputa1ie au facut ca cele mai mari talente sa conceputa astfel incat sa confere lucrarii o lucreze pentru compania sa Ballets Russes. fost obligat sa:lucreze pentru a se putea intretine. El a avut o lunga: carieril de dirijor ~i de pianist ca l-a purtat in intreaga lume. Artistul a avut ocazia sa:-~i dirijeze sau sa:-~i interpreteze multe dlntre propriile lucrilri, creand un standard sau o interpretare ideala: a acestora. . Neoclasicismul jncepand cu 1920, Stravinski a inceput sa: compuna: intr-un stil mai putin elaborat, considerat adesea neoclasic, deoarece clasicismul este asociat cu ordinea, chibzuiala ~i disciplina, ~i nu cu emotiile necontrolate. Simfonia pentru instrumente de suflat (1920), Octetul (1923), Concertul Dumbarton Oaks (1938), Simfonia fn Si bemol (1945) ~i Simfonia fn trei mi$ciiri (1945) sunt cele mai importante lucrilri orchestrale din perioada neoclasica: a artistului, perioada: care a durat pana: in 1950. O Stravinsky ~i-a dirijat propriile lucrari in concerte din intreaga lume. Aici, artistul se afla in Copenhaga dirijand, in anul 1959, alaturi de Orchestra Simfonica Regala din Danemarca, o reprezenta,ie a Pcscrii de foc.

O Decorul pentru primul act din Petru~ka a fost realizat de Leon Bakst pentru reprezenta1ia din 1911 a companiei Bal'ets Russes, efectele bizare ale muzicii lui Stravinski fiind puse in scena cu multa maiestrie. calitate stranie, intens:l, chiar ritual:l, care uneori poate deveni cople~itoare. Textul este scris 1n limba latirul, actorii poart:l m:l~ti (ca ~i actorii antici greci) ~i un narator 1n tinut:l de sear:l relatea~ faptele. Personajele principale sunt "statui vii" care nu se mi~c:l de la locullor; chiar ~i mesagerii sau alte personaje secundare doar intr:l sau ies de pe sceru1. In afara scenei se petrec fapte teribile insa pe scen:l nu exist:l actiune, se aud doar vocile care cant:l ~i orchestra. Oed!p Regenu este nici oper:l (oper:l dramatic:l cantat:l, cu mi:;care scenic:l), nici oratoriu (spectacol concertant al unui text dramatic, f:lr:l costume sau scenariu), lucrarea este de obicei considerat:l oratoriu-oper:l. Stravinsky a fost influentat de miturile grece~ti ~i 1n baletele sale. Muzele lui Apollo (1928)

365

IGOR STRAVINSKI

O Stravinsky la venerabila varsta de 83 de ani, la o repeti,ie la Royal Festival Hall, Londra, inaintea reprezenta,iei cu propriile lui crea,ii Variafiuni In memoria lui Aldous Huxley ~i Pasorea de roc. reintoarcerea la un compozitor clasic (in acest caz Mozart) $i prelucrarea stilului $i a temelor principale in maniera lui Stravinski. Influen,a lui Schoenberg The Rake's Progress, singura opera completa de mari dirnensiuni a lui Stravinsky, a incheiat perioada mijlocie a carierei lui. Impresionat de cre$terea interesului fata de a$a numitul serialisffi muzical al lui Arnold Schoenberg (18741951) $i Anton Webem (1883-1945), Stravinsky a adoptat el insu$i acest stil care irnplica m:1nuirea lucrarii dupa reguli stricte cerute de compozitor prin intermediul unor note scurte. Rezultatul a fost o serie de compozitii de o if) densitate extraordinara $i de o mare profunzi~ me, printre care doua mari lucrari corale ~ Threni (1958), o prelucrare dupa Lamentatiile 13 lui Ieremia, $i Cantatele de recviem (1966). Stravinsky a raffias activ $i la v:1rsta octogenara, dirij:1nd in SUA $i.in Europa. Opera sa a fost foarte variata, de la biblica Abraham $i Isaac 0963), inspirata de o vizita in Israel, p:1na la Elegia pentrn ]FK 0964), un memorial dedicat pre~edintelui american JF Kennedy, asasinat in 1963. Ultima lui lucrare importanta a fost Cantatele de recviem 0966) dar a calatorit $i a dirijat p:1na in 1968, c:1nd sanatatea i s-a inrautatit. in 1969 Stravinski s-a mutat pentru tratament medical la New York unde a decedat la data de 6 aprilie 1971. Conform dorintei lui, el a fost ingropat la Venetia.

a pus capat colaborarii sale cu Diaghilev care a murit in 1929. Baletul este mai degraba a In;;iruire de scene decat a povestire: Muzele lui Apollo pennite muzelor sa etaleze artele pe care le patroneaza, iar apoi sa se alature zeului Apollo pe muntele Pamas. Persefona (1934), considerata "melodrama In trei acte", face teferire la fiica lui Demeter a carei mila fata de umbrele mol1ilor a detennina sa coboare In lumea umbrelor ;;i sa domneasca peste ea. Aceste lucrari l-au consacrat pe Stravinsky ca pe un maestru al muzicii, capabil sa abordeze orice tema, de la tristetea solemna a lui Oedip pana la mila ;;i supararea Persefonei. Spiritul lui Stravinsky , prezent adesea In muzica lui, apare ;;i In jocul de ciirti (1936), un balet in care fiecare dans prezintao faza a unui joc de cal1i. La apogeu, mana uria;;a a unui crupier pune capat jocului strangand cal1ile. Atilt tema cat ;;i textul apal1ine lui Stravinsky. Stravinski la Hollywood jocul de ciirti a fast ultima lucrare pentru scena compusa de Stravinsky vreme de mai bine de un deceniu. La sfar;;itul anilor '30 artistul ;;i-a pierdut sotia ;;i fiica, el Insu;;i avand a sanatate precara. O data cu declan;;area celui lie-al doilea razboi mondial (1939-1945) compozitorul a plecat In SUA unde s-a recasatorit ;;i s-a stabilit la Hollywood. Stravinski a fast solicitat de mai multe ori sa compuna muzica de film, ;;i de;;i nici una dintre propuneri nu a fast realizata, el a utilizat lucrarile aflate In pregatire In muzica de spectacol. Cele mai importante lucrari ale lui Stravinsky din perioada razboiului au fast cele doua simfonii. In ianuarie 1946, la cateva saptamani dup~ ce artistul a primit cetatenia americana, a avut lac la New York prima reprezentatie a Simfoniei In trei mi$ciiri. La putin timp dupa aceasta, Stravinsky a campus muzica pentru un spectacol al baletului din New York City. Oifeu, balet inspirat din mitologia greaca, descrie modul in care irezistibilul muzician Orfeu l;;i salveaza iubita, pe Euridice, din Infem pentru ca apoi sa a piarda din nou, ;;i felulln care el Insu;;i sfar;;e;;te tragic. Intre 1948-1951, dupa 30 de ani Stravinski a lucrat la a nou~ opera, The Rake's Progress. El 366

a colaborat foarte stcins cu libret~tii sai, marele poet englez W H Auden ~i scriitorul american Chester Kallman, care s-au inspirat dintr-o serie de tablouri cu acela~i titlu ale unui artist din secolul al XVII-lea, William Hogarth. Opera urmare~te declinullui Tom Rakewell care se imbogate~te ~i care, alaturi de mefistofelicul Nick Shadow, renunta la dragostea adevarata in favoarea unei vieti pline de vicii, pentru ca in final sa innebuneasca ~i apoi sa moara. La fel ca alte realizari neoclasice ale lui Stravinski, The Rake's Progress reprezinta
020 aprilie 1971; vaduva lui Stravinski ~i dirijorul Robert Craft in gondola care face parte din cortegiul funerar , de-a lungul canalului Grand Canal din Vene~ia. In cadrul serviciului funerar dirijorul Robert Craft a condus orchestra operei La fen ice in cadrul unei reprezenta~ii a propriului Recviem al lui Stravinsky, compus in anul 1966. Cu toate ca Stravinsky a murit la New York, el a cerut sa fie ingropat la Vene~ia. Mormantul marelui artist se afla in cimitirul situat pe insula San Michele din lag una vene~iana.

~ 0} "' ~ ~ (:J

Omul ~i acta 87 -BALETUL

Acta ~i omul 61 -NAl10NALISMUL

IN MUZIcA