CLASA AMF2A

REFERAT
POLIHOLOZIDE
TURCU STEFAN AUGUSTIN

POLIHOLOZIDE MUCILAGII AGAR-AGAR GUMMI ARABICII-GUMMI TRAGACANTARADIX ET FOLIUM ALTHAEA

Poliholozide mixte

Se mai numesc si poliuromide sunt compui naturali macro moleculeculari obinui din diferite oze si acizi uronici In funcie de locul si locul de formare proprietile fizice ale poliholozidelor pot fi:-pectine , mucilagii,gume a) Pectinele formeaza lamela pectica(cimentul) a membranelor celulare si se gasesc in sucul plantelor, abunda ai fructe, radacini, frunze si partile verzi ale tulpinelor.Aspect: pulberi albe- cenusii, solubile in apa, opti active, reactie acida. b) Mucilagiile: se gasesc in: - plante inferioare: alge, ciuperci. - plante superioare fiind localizate in toate organele:radacini si frunze de nalba mare, seminte de in.In apa formeaza o pseudosolutie se dizolva partial. c) Gumele: mai putin abundente, apar in tulpinile arborilor si in fructe. Aspect:substante amorfe, incolore,sticloase mai mult sau mai putin transparente; reactie slab acida;in apa isi maresc volumul foarte mult. INTREBUINTARI: a.
b.

pectinele se folosesc in terapeutica datorita actiunii de marire a Mucilagiile prezinta actiune emolienta(in constipatie), sunt Gumele asemanatoare mucilagiilor.

vitezei de coagulare a sangelui in tratamentul hemoptiziilor si hemoragiilor. analeptice si reconstituante. Se folosesc si in bacteriologie ca mediu de cultura. c. Cele mai reprezentative produse vegetale cu mucilagii sunt: agar-agari; semen linii; altheae folium et radix; verbasci flos; tiliae flos; gummi arabicum; gummi tragacanta.

Gumele i mucilagiile sunt polizaharide neomogene care apar n regnul vegetal ca exsudate ale peretelui celular sau ca substane vacuolare. Ele sunt produse de degradare ale constituenilor pereilor celulari. Gumele sunt produse vegetale exsudative, cleioase, de natur patologic, avnd rol de protecie a locurilor traumatizate. sunt polizaharide care conin n

molecula lor potasiu, magneziu i calciu, unele din ele fiind solubile n ap, altele mai puin, insolubile n alcool i solveni organici. n practic se utilizeaz sub forma de soluii pentru lipit, pentru apretarea esturilor, pentru fabricarea cernelurilor etc., dar i ca substane medicamentoase (de exemplu guma arabic i tragacant pentru proprietile lor emoliente, antitoxice etc.). Mucilagiile au o structur foarte asemntoare cu a gumelor i se ntlnesc n tot regnul vegetal, att Ia plante inferioare, ct i la plante superioare. Dintre mucilagiile obinute de la plantele inferioare cu utilizri industriale i medicale se pot aminti agar-agarul, carrageenul (din alge roii) i acidul alginic sub forma de alginai. Mucilagiile de la plantele superioare se gsesc fie n esuturi externe la anumite semine (de exemplu la in i gutui), fie intern n vacuolele cu mucilagii (de exemplu la Malvaceae). Prezena mucilagiilor caracterizeaz unele familii ca : Malvaceae, Orchidaceae, Liliaceae etc. Mucilagiile se formeaz prin gelificarea straturilor externe ale peretelui celular, de asemenea i la nivelul straturilor medii, interne i chiar al ntregii membrane. La seminele de Linum usitatissimum, celulele epidermale se mbib cu ap, se umfl i ajung s devin un gel care preseaz cuticula, pe care o rupe, mucilagiul depunndu-se ca un strat, mai mult sau mai puin omogen la suprafa . Mucilagiile se utilizeaz n medicin datorit aciuniilor emoliente, ca pansamente gastrointestinale, ca laxative, Exemple de mucilagii. etc.

Mucilag de gum arabic 30%

Rp./Gummi arabici 30,00 Methylis parahydrocxybenzoas 0,075 Propylis parahyderocxybenzoas 0,025 Aquae destillatae q.s. ad. 100,00 M.f. mucilagi D.S.ext.p-Hidrobenzoatul de metil si p-hidroxiben-zoatul de propil se dizolv prin nclzire n 68g ap; dup rcire se completeaz cu acelasi solvent la 70g. Guma arabic se spal n prealabil sub jet de ap. Se introduce ntr-un scule de tifon.Acesta se cufund n vasul n care se afl soluia de parahidroxibenzoai.Dup dizolvare se filtreaz prin tifon si se

repartizeaz n recipiente de cel mult 100ml, care se nchid si se in n baia de ap o or (F.R. X). Atunci cnd dispunem de pulbere de gum arabic, aceasta se tritureaz n mojar cu soluia de parahidroxibenzoai,adugat n poriuni mici, formnd o past care se dilueaz apoi cu restul soluiei. n continuare se procedeaz conform prevederilor farmacopeei. Observaii. Splarea gumei are scopul de a ndeprta praful de pe suprafaa granulelor. Splarea nu trebuie s dureze mai mult de 5 minute si se realizeaz ntr-un pahar Berzelius sau pe o sit metalic deas.La folosirea pulberii de gum arabic aerul adsorbit la suprafaa particulelor mpiedic umectarea si determin formarea de conglomerate mai greu de dispersat. nlturarea aerului se face prin triturarea pulberii de gum arabic singur sau prin umectarea cu alcool, glicerin,propilenglicol (0,5g alcool pentru o parte gum). Alcoolul nu este absorbit de gum ci favorizeaz ptrunderea mucilagului n baia de ap; timp de o or are loc desenzimarea si sterilizarea mucilagului. Dac nu se produce desenzimarea, datorit oxidazelor si peroxidazelor care acioneaz ca oxidani, se produc colora ii sau precipitate la asociere cu substane ca: aminofenazona, antipirina, aspirina, adrenalina, cresolul, guaiacolul, fenolul,resorcinolul, taninul, timolul, salicilatul de sodiu, alcaloizii (atropina, scopolamina). La monografia Gummi arabicum F.R. X prevede ca n preparatele farmaceutice s se foloseasc numai Gummi arabicum desensimatum preparat conform tehnicii prevzute. Formele medicamentoase lichide Incompatibiliti: este incompatibil cu spunurile (de Ca si Mg), cu alte mucilagii care pot deshidrata guma (ex. Tragacanta); formeaz precipitate prin asociere cu ioni de metale grele: clorur feric (crmiziu), acetat de plumb (alb floconos); precipit n prezena boraxului datorit alcalinitii acestuia; fenomenul se evit prin adugare de glicerol cnd se formeaz gliceroboratul de sodiu si acidul gliceroboric cu reacie acid; alcoolul n concentraie de peste 20% precipit guma.

Conservare. Mucilagul de gum arabic se altereaz usor, suferind procese de fermentaie si hidroliz. Pentru o bun conservare a mucilagului se prevede folosirea amestecului conservant nipagin 0,075g% cu nipasol 0,025g%, repartizarea n recipiente de capacitate mic, bine nchise, ferite de lumin, la loc rcoros (8-l5C), prepararea n cantiti mici. Conservat necorespunztor (flacoane parial umplute la cald), datorit fenomenelor de fermentaie si hidroliz, mucilagul se altereaz, devine fluid, cu miros neplcut, cu vscozitate micorat si capacitate de coloid protector diminuat. Condiii de calitate si control. Lichid uor opalescent, vscos, glbui, fr miros, cu gust fad, mucilaginos. Densitatea relativ: 2020= l,11-1,14. Aciditate-alcalinitate: folosind indicatorul rou de metilorange. Oxidare si peroxidare: reacia trebuie s fie negativ. De asemenea, F.R. X prevede absena agarului, tragacantei, amidonului si dextrinei, zaharozei si fructozei, taninurilor ca impuriti. ntrebuinri. Ca agent de dispersare la prepararea emulsiilor si a suspensiilor; ca corector de gust. Mai rar se folosete ca agent de aglutinare la prepararea comprimatelor deoarece se ntrete.Se folosete la prepararea mucilagului de gum arabic diluat.

Mucilag de tragacanta 2,5%

Rp./Tragancanthae 2,50 Glyceroli 5,00 Alcoholi 5,00 Propylis parahydroxybenzoas 0,025 Aquae destillatae q.s. ad 100,00 M.f. mucilagi D.S.ext.p-Hidroxibenzoatul de metil si p-hidroxibenzoatul de propil se dizolv prin nclzire n 85ml ap, dup rcire se completeaz cu acelai solvent la 87,5g. Pulberea de tragacanta se tritureaz cu amestecul de glicerol (R) si alcool (R). Dup omogenizare se adaug dintr-o dat soluia de parahidroxibenzoai nclzit la 50-60C si se agit energic. Se rcete, se completeaz cu ap la 100g, se filtreaz prin tifon si se repartizeaz n recipiente de cel mult 100ml, bine nchise.

Observaii. Tragacanta conine tragacontin 20-40% solubil n ap si bazorin 50-60%, care se mbib cu apa i formeaz un gel n concentraie de 10% tragaconta (F.R. X) preparatul se prezint ca un gel (hidrogel). Glicerina si alcoolul servesc la umectarea si dispersia tragacantei, evitnd formarea de conglomerate la adugarea soluiei de parahidroxibenzoai. Datorit sensibilitii tragacantei fa de cldur, prepararea mucilagului ca si uscarea gumei n vederea pulverizrii (F.R.X, ) se face la temperatur de 50C. Guma tragacanta nu necesit desenzimarea, ns asemeni gumei arabice, n mediu apos, constituie un mediu favorabil dezvoltrii microorganismelor. Acest fapt reclam adugarea amestecului nipagin 0,075g% si nipasol 0,025g%, cu rol de conservant. Incompatibiliti. cu subnitratul bazic de bismut si salicilatul bazic de bismut (formeaz un gel solid care cimenteaz si nu redisperseaz la agitare), cu rivanolul (coagulare, aglomerare), alcoolul si poliolii (glicerol, sorbitol, PEG), n funcie de concentraie pot determina iniial o cretere a vscozitii mucilagului iar la concentra ii mai mari flocularea acestuia (alcoolul n concentraie peste 35%). Condiii de calitate si control. Descriere: lichid slab opalescent, fr miros, cu gust dulce si reacie slab acid. Stabilitatea si vscozitatea sunt maxime la pH = 4,5-6. Guma tragacanta folosit la prepararea mucilagului trebuie s corespund condiiilor de calitate prevzute de F.R. X la monografia Tragacanta Conservare: n recipiente de capacitate mic, bine nchise, ferit de lumin, la loc rcoros (8-15C). ntrebuinri. Ca agent de emulsionare si de suspendare, acionnd prin creterea vscozitii mediului de dispersie si cu guma arabic la prepararea pilulelor, comprimatelor, ca excipient cu rol liant.

Radix et folium althaea

Radacinile si frunzele de nalba mare(althaea officinalis-Malvaceae).Este oficinala in FR X-doua monografii separate, descrieri.Planta perena cu tulpini panoase, frunze triunghiulare catifelat paroase, flori dispuse la axila frunzelor superioare cu petale albe sau alb-roze.Fructul se desface in mericarpe ce contin o samanta reniforma.

INFLORESTE: din iunie pana in septembrie. RASPANDIRE: in Europa, Asia, Nordul Africii, in locuri nisipoase, de-a lungul apelor curgatoare. RECOLTAREA: -radacinile se recolteaza toamna cand au cel mai ridicat continut de mucilag(plante de 2-3 ani) -frunzele se recolteaza inainte sau in perioda de inflorire Uscate:-radacinile au aspect cilindric de culoare alb-galbuie -frunzele se incretesc, devin sfaramicioase, de culoare verde-cenusiu. INTREBUINTARI: datorita mucilagului are proprietati emoliente in afectiunile cailor respiratorii si digestive.Intra in compozitita speciilor pectorale. Extern:cataplasme, gargare, clisme. Malva silvestnis(Malvaceae)-nalba de gradina: frunze palmat lobate, flori grupate 2-6 sau mai multe la locul de insertie al frunzelor superioare, de culoare rosie-violacee. INFLORESTE: din mai pana toamna tarziu.Are aceleasi indicatii. Se mai recomanda in alergii ale tenului asociate cu mancarimi si usturimi faciale.Sub forma de bai, comprese,picioare sau maini umflate in urma unor fracturi, entorse, flebite, ulcer varicos, uscaciunea ochiilor.Gargara: laringite. Se face extract la rece, dupa care se incalzeste usor.