Sunteți pe pagina 1din 77

MNERIE Dumitru TUCU Dumitru HERMAN Richard VASILESCU Mircea GROZA Ioan

STUDIU PRIVIND PROTECIA INTELECTUAL


Material suport realizat n cadrul proiectului: Echipamente flexibile i modulare de conducere numeric a proceselor tehnologice, cu aplicaii n realizarea echipamentelor didactice i a echipamentelor pentru prelucrarea materialelor i nanotehnologii.
ID PROIECT 2.3.1

Programul Operaional Sectorial Creterea Competitivitii Economice


Axa prioritar 2: Competitivitate prin Cercetare, Dezvoltare Tehnologic i Inovare Operaiunea: 2.3.1 Sprijin pentru Start-up-urile i Spin-off-urile inovative

EDITURA FUNDATIEI IOAN SLAVICI Timioara 2010

CUPRINS

I. Procesul Inovrii i Stimularea Activitii Creative ....3 II. Proprietatea intelectual ..10 Cum este protejat proprietatea intelectual? 10 III. Evoluiile Sistemului Naional de Proprietate Intelectual ..11 IV. Elemente de inventic ......13 4.1. Proceduri de inregistrare 14 4.2. Inregistratea internationala a marcilor 14 4.3. Marcile comunitare .. ..14 4.4. Protectia europeana a inventiilor . .15 V. Abordarea Conceptual a Inovaiei n Contextul Relansrii Strategiei de la Lisabona .16 5.1. Clarificri conceptuale : descoperire, invenie, inovaie .16 5.2. Inovaia la Nivelul Uniunii Europene 17 5.3. Inovaia Social 18 5.4. Factorii care Stimuleaz/Blocheaz Inovaia Social . .19 5.5. Abordarea Conceptual a Inovaiei . 19 5.6. Concluzii ...20 VI. Metodologia depunerii inventiilor la OSIM LEGE nr. 64 din 11 octombrie 1991 (*republicata*) privind brevetele de inventie*, PUBLICATA IN: MONITORUL OFICIAL nr. 541 din 8 august 2007); .21 VII. Alte reguli pentru depunerea cererilor de brevet de inventie 41 VIII.NORME nr. 242 din 15 ianuarie 1999, privind sprijinirea brevetarii n strainatate a inventiilor romanesti (EMITENT: OSIM, PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 67 din 18 februarie 1999) ... 61 Cum nregistrati la osim o cerere de brevet de invenie . 70 IX. Exemple de formulare si cereri de depunere A1. Formular-Comanda-Obtinerea Documentatiei + Indrumari de Complectare A2. Formular de solicitare a deschiderii fazei naionale conform art.22 i art.39 A3. Formular_comanda_brevet_inventie_persoana_fizica A4. Formular_comanda_brevet inventie persoana juridica A5. Formular_comanda_inventie_persoana_fizica A6. Formular_comanda_inventie persoana_juridica X. BIBLIOGRAFIE .. 75

I. PROCESUL INOVRII I STIMULAREA ACTIVITII CREATIVE Economia romneasc n proces de tranziie reclam ca cerin vital stabilizarea cadrului macroeconomic, astfel nct s se poat aborda n mod integrator toate aspectele relevante i necesare restructurrii i modernizrii societii romneti. n aceste condiii, singurul mod vital de a asigura dezvoltarea economic i de a crea premise pentru creterea competitivitii industriei naionale este de a aciona antientropic prin aplicarea modelului de dezvoltare bazat pe inovare, n care unul dintre elementele strategice centrale ar trebui s fie sistemul de tiin i tehnologie autohton. n acest mod s-ar crea condiii de ntlnire la nivel naional a ,,productorilor i beneficiarilor de nnoire n cadrul unui proces integrator de inovare prin transfer tehnologic. Experiena rilor industriale a demonstrat c pentru dezvoltarea cu succes a unei economii este necesar ca, la nivel macroeconomic, s se dezvolte procese de inovare, iar practica a confirmat c pentru promovarea unui proces de inovare la nivel naional nu este suficient s dispui numai de mai multe cunotine, mai mult tiin aplicat, concretizat n noi tehnologii, n noi produse si servicii, ci i de o nou form de prezentare a noilor produse, de o nou structur funcional, de o nou form organizatoric, de noi metode de gestiune i organizare a muncii, pe scurt s se dezvolte, pe baza eforturilor creative, un proces de inovare care s conduc la: crearea valorii prin diferenierea ntre ritmul dezvoltrii i implementrii n economie de noi produse i tehnologii, pe de o parte, i dinamica cerinelor pieii n raport cu dinamica schimbrilor tehnice i tehnologice, pe de alt parte; furnizarea valorii prin evoluia structurii organizatorice astfel nct aceasta s reflecte schimbrile n tehnologie, n produse i n strategia pieii i s-i conserve capacitatea de a aciona armonic cu schimbrile continue n aceast strategie; selectarea pentru investiii a tehnologiei optime pentru a putea anticipa i rspunde la schimbrile comportamentale ale competitorilor, furnizorilor i clienilor. Pe plan internaional, parteneriatul dintre industrie i cercetare i aciunile n reea aduc laolalt principalii actori n jurul rezultatelor cheie din procesul complex al cercetriidezvoltriiinovrii (C.D.I.) i formeaz legturi eseniale pentru convertirea rezultatelor activitilor creative n totalitatea lor i nu numai a rezultatelor obinute n procesul de cercetare-dezvoltare n noi produse i servicii, n noi ci de distribuie i noi procedee de utilizare a acestora. Pentru a dezvolta procesul inovrii, industria naional trebuie s fie pregtit s stimuleze activitatea creativ, schimburile economice avnd ca obiect nu numai noi produse i servicii ci i noi idei, noi rezultate ale activitii inovatoare. Toi agenii economici trebuie s se situeze n lanul inovrii care faciliteaz crearea de noi locuri de munc, noi produse i servicii, crend condiii pentru creterea bunstrii. Contextul tranziiei a fcut ca activitatea creativ s scad n Romnia, dup anul 1989, n mod substanial. Este semnificativ n acest sens evoluia numrului de cereri de brevet de invenie nregistrate de romni la Oficiul de Stat pentru Invenii i Mrci n perioada 1989-2007. Analiz mai ampl a acestei scderi ar evidenia i faptul c numrul relativ mare al cererilor de brevete din anul 1989 nu reflecta, cu adevrat, numai efortul creativ ci, n unele cazuri, reflecta i o anumit preocupare a conducerii din acel timp, de a se realiza n mod arbitrar sarcinile de plan stabilite. n consecin nu ar trebui evideniat scderea pronunat a numrului de cereri de brevet romneti nregistrate n anul 1990 fa de 1989. ns faptul c numrul cererilor de brevete 2 de invenie, nregistrate de romni n anul 2007, a reprezentat numai circa 30,08% din acelai numr din anul 1990 este, fr ndoial, un lucru grav. Evoluia numrului de cereri de brevet de invenie nregistrate de romni la OSIM ntre anii 19892007 Reducerea numrului de cereri de brevet de invenie romneti nregistrate ar trebui analizat comparativ i cu o cretere, n anumii ani din perioada 1989-2007, a numrului de cereri brevet de invenie nregistrate de strini la OSIM, ceea ce a semnificat o cretere a interesului de export n Romnia a produselor de tehnic nou sau licene. Analiza fenomenului de reducere a interesului inventatorilor de a-i proteja creaiile lor prin brevet de invenie evideniaz urmtoarele aspecte: interesul sczut al ntreprinztorilor romni pentru zestrea cercetrii naionale; nesesizarea importanei rezultatelor activitii creative tehnice proprii n susinerea procesului de tranziie; interese subiective, mai mult sau mai puin justificate, de folosire a unor realizri tehnice dinimport; 3

patronatul romn nu sprijin valorificarea creaiei tehnice proprii; nesprijinirea ideii de proces de inovare pn n 2007; mass-media nu desfoar o activitate competent i organizat de promovare a creaiei tehnice romneti. cadrul normativ existent nu a reglementat nc regimul juridic al contractelor de cercetare cu misiune inventiv; mentalitatea unor conduceri economice i a unor creatori nu este n concordan cu condiiile social-economice n care trim dup anul 1990. Neimplementarea creaiilor romneti poate fi cauzat i de faptul c, n Romnia, activitatea de cercetare-dezvoltare este privit aproape exclusiv prin prisma ofertei cercetrii i dezvoltrii, nu sau dezvoltat nc parteneriate preponderente ntre societi private i uniti de cercetare pentru dezvoltarea de teme de cercetare comandate contractual de primele. n Strategia naional n domeniul cercetrii, dezvoltrii i inovrii pentru perioada 200720131 se evideniaz la pag.24. col.II, prgrf. 1, Numrul extrem de mic de cereri de brevet cu autori romni att n ar, ct mai ales n Europa, SUA i Japonia, iar la pag.26., col.I, paragraf. 7 i 8, se enuna la Creterea performanei Creterea de 10 ori a numrului de brevete EPO2 la un milion de locuitori pn n 2013 (avnd ca referin 1,72 brevete EPO n 2003, fa de 137 brevete EPO media UE 2005), triplarea numrului de de cereri de brevete nregistrate de OSIM n 2013 fa de 2006 i creterea ponderii brevetelor hightech. n stabilirea acestor obiective nu se ine seama de faptul c n Raportul Comisiei Europene ntitulat Politica industrial ntr-o Europ lrgit, s-a enunat printre indicatorii i tendinele privind inovarea la nivelul anului 2005 din rile UE, din Japonia i din SUA numrul de brevete de invenie raportat la mrimea forei de muncca unul dintre indicatorii care relev viteza de introducere a unor noi produse sau a unor noi procese tehnologice-i nu numrul de brevete la milionul de locuitori. n aprilie 2008, a aptea ediie a European Innovation Scoreboard3 (EIS) a fost publicat i conine indicatori pentru analiza tendinelor inovatoare existente att la statele membre UE27 ct i la Croaia, Turcia, Islanda, Norvegia, Elveia, Japonia, S.U.A., Australia, Canada i Israel. (http://www.earto.eu/nc/service/news/details/article/european-innovation-scoreboard-2007). Raportul EIS, precum i alte documente privind procesul inovrii n Europa sunt accesibile la site-ul PROINNO Europe (http://www.proinno-europe.eu/metrics). Conform datelor publicate n aprilie 2008 Romnia se situiaz pe penultimul loc (EIS=0,18), naintea Turciei (EIS=0,08) dar n urma Bulgariei (EIS=0,23), Poloniei(EIS=0,24), Ungariei(EIS=0,26), Republicii Cehe (EIS=0,36), Estoniei (EIS=0,37). Creterea enunat a numrului de cereri de brevet nregistrate de OSIM de Strategia naional.. cu cifrele existente pe plan european demonstreaz lipsa de nelegere a fenomenului, fapt demonstrat i de aceea c nu poate prezenta interes numrul de cereri de brevet nregistrate de OSIM n 2013 fa de 2006, ci ar trebui s intereseze numrul de cereri de brevet cu autori romni nregistrate de OSIM an de an. Numrul total de cereri de brevet nregistrate anual la OSIM include i numrul de cereri de brevet cu autori strini nregistrate de OSIM i de aceea, n mod cert, creterea numrului total de cereri de brevet nregistrate nu poate reflecta direct dezvoltarea activitii creative pe plan naional i nici evoluia C.D.I.. Prin Hotrrea Guvernului privind aprobarea Planului naional de C.D.I., se precizeaz ns c, pentru perioada 2007-2013 (M.O.Nr.371/31.05.2007), inta pentru anul 2013 este ca numrul de cereri de brevet naionale s creasc cu 200% fa de media de 58/1 milion de locuitori pe anii 1996 2003. Prin aceeai Hotrre de Guvern se stabilete i c numrul cererilor de brevet internaionale depuse de romni n Uniunea European, S.U.A., Japonia s creasc cu 600% fa de media pe perioada de 2000-2004 de 17,4 cereri. Pentru ca s apar idei creatoare nu este suficient ca un agent economic s utilizeze numai tehnici stimulatoare ale creativitii, este necesar, n primul rnd, ca ideile inovatoare s fie aplicate i ca agentul s ncurajeze n mod real activitatea inovatoare, creativ cptnd astfel o reputaie de unitate inovatoare. Introducerea n circuitul economic a creaiilor tehnice trebuie s fie rezultatul activitii conjugate att a creatorilor, ct i a ntreprinztorilor sau a conducerilor ntreprinderilor productive. Un transfer tehnologic eficient de la creator n sfera produciei se va face numai atunci 1 Monitorul Oficial al Romniei nr.214/29 martie 2007. 2 Nr cereri de brevete de invenie nregistrate la European Patent Ofice 4

3 European Innovation Scoreboard este un instrument dezvoltat, la iniiativa Comisiei Europene, pentru a se analiza comparativ, n cadrul strategiei Lisabona, performanele statelor membre UE n domeniul inovrii. Acest index complex folosit de Comisia European, se calculeaz pe baza unor indicatori legai de mrimea investiiilor n C.D., nivelul de inovare al firmelor, cheltuielile pentru tehnologia informaiei i comunicaiilor, numrul de noi brevete de invenie i vnzrile produselor care nglobeaz tehnologii nalte 4 cnd prin realizarea contractului economic de transfer se vor crea avantaje economice pentru ambele pri, avantaje stabilite printr-un contract de munc cu misiune inventiv, judicios convenit. n literatur se susine c accelerarea transferului tehnologic de la un nivel de dezvoltarea la urmtorul nivel presupune existena urmtoarelor trei elemente eseniale: potenialii utilizatorii de transfer tehnologic s fie la curent cu nivelul curent de dezvoltare al tiinei i tehnicii; s existe o comand social pentru efectuarea transferului tehnologic; s existe un ntreprinztor care s-i asume riscul inerent al dezvoltrii tehnologice. In stimularea activitii creative un rol important l poate juca legislaia care reglementeaz protecia creaiei tehnice prin brevet de invenie, iar nelegerea corect a rolului i funciilor documentului de protecie este definitorie pentru: prevenirea pierderii de informatie tehnicotiinific, creterea calitii produselor, promovarea progresului tehnic prin implementarea n producie a noilor creaii tehnice, cu respectarea stricta a drepturilor de proprietate industrial. Dezvoltarea i valorificarea superioar a rezultatelor activitilor creative pot fi stimulate sau frnate prin adoptarea unor reglementri juridice corespunztoare ale: activitii de nvmnt, reglementare a pieii, protecie a creaiilor tehnice, att pe plan naional ct i pe plan internaional, reglementri care ar trebui s fie periodic revizuite pentru a fi puse in concordant cu stadiul de dezvoltare economico-social i politic n care ne situm. n Romnia, creatorii tehnici, cu mai mult experien, nc se afl sub impresia prejudiciilor aduse economiei naionale prin aplicarea cadrului legislativ existent n domeniul proteciei creaiei tehnice n ara noastr n perioada 1945ianuarie1992.Brevetul de invenie-titlu de protecie juridic a inveniilor-confer titularului su un drept exclusiv de exploatare a inveniei, drept care trebuie recunoscut i aprat de stat i care presupune, pe de o parte, un monopol de exploatare a inveniei iar, pe de alt parte, un drept de a se interzice tuturor s foloseasc invenia fr autorizaia acestuia. Scopul brevetului de invenie este, nc de la prima sa apariie, nu numai protecia juridic a dreptului inventatorului de exploatare exclusiv o perioad limitat n timp ci i punerea inveniei la dispoziia societii n condiii stabilite de lege. n perioada 1945-1967, regimul proteciei creaiei tehnice n ara noastr a fost puternic influenat de condiiile politice ale perioadei. Astfel pn n anul 1955, cnd, prin HCM nr.718/12 mai 1955, directorul Oficiului de Stat pentru Standarde i Invenii (OSSI) a fost mputernicit s semneze eliberarea brevetelor de invenii, regimul proteciei creaiei tehnice a fost concentrat, n special, pe micarea de inovaii, fiind inspirat i coordonat de directivele secrete ale Comisariatului poporului pentru afacerile interne din URSS, distribuite, n 1947, n rile incluse n Europa de est. n conformitate cu aceste directive trebuia acordat o mare atenie inventatorilor, inovatorilor, respectiv dezvoltat i sprijinit activitatea lor, dar fiecare invenie trebuie nregistrat cu consecven la centru. Este permis doar realizarea acelor investiii care au aplicabilitate n industria minelor sau cele care au indicaiile noastre speciale. Nu este permis realizarea acelor invenii care ar asigura creterea produciei de produse finite i, n paralel cu aceasta, scderea produciei i a extragerii de materii prime, sau ar mpiedica ndeplinirea deciziilor. Dac o invenie a devenit cunoscut, trebuie organizat vnzarea acesteia n strintate pe valut vest, pe motiv c e prea costisitoare n ar. Documentele cuprinznd datele cu privire la valoarea i descrierea inveniei nu se public. Toate datele i documentele privitoare la valoarea i descrierea amnunit a inveniei vor intra n posesia noastr4 In perioada 1967-1991, n Romnia, regimul juridic al creaiilor tehnice a fost determinat de un cadru normativ (Decret privind inveniile, inovaiile i raionalizrile nr. 884/8 septembrie 1967; Legea nr 62/1974 privind inveniile i inovaiile) care nu era constituit din acte juridice de proprietate industrial stricte ci din acte juridico-economice n care problemele de protecie a4 http://www.ziua.ro 5 inveniilor au fost ncorporate n contextul economiei socialiste, fiind ncorsetate cu scopul de a servi numai intereselor statului. In perioada 1974-1989, economia romneasc a evoluat ctre o puternic centralizare a conducerii economice, dup anul 1980 existnd o evident tendin ctre o economie nchis, autarhic, cu reducerea drastic a importurilor precum i a circulaiei libere a informaiei tehnicotiinifice. In aceast conjunctur 5

economico-social deosebit de complex, cnd pe plan internaional existau unele preocupri pentru creterea rolului i funciilor brevetului de invenie, pe plan intern se urmrea, n mod deliberat, din considerente subiective sau din pur ignoran, marginalizarea activitii de protecie a inveniilor. Activitatea de creaie tehnic autohton a fost orientat n special ctre nlocuirea att de materiale ct i de aparatur i echipamente, numai prin posibiliti indigene ceea ce a condus la conceperea i realizarea unor soluii tehnice, de multe ori, cu cheltuieli intelectuale i materiale mult mai mari. Cauzele nerespectrii, n ara noastr n perioada 1945-ianuarie 1992, a drepturilor de proprietate industrial ar putea fi sistematizate astfel: 1. - Cadrul legislativ necorespunztor. Decretul privind inveniile, inovaiile i raionalizrile nr 884/1967, care anula i nlocuia Legea asupra brevetelor de invenii din 1906, a introdus n legislaia romn noiunea de ,,certificat de inventator precum i obligativitatea cesionrii de ctre autori a inveniilor lor ctre o ntreprindere de stat. Decretul 884/8 septembrie 1967 a creat un nou cadru normativ pentru reglementarea activitii creative prin care s-a extins, numai pentru ntreprinderilor de stat, sfera de protecie juridic asupra inveniilor din categoriile speciale care nu erau brevetabile n alte state, prin instituirea acordrii de brevete pentru aceste categorii (produse chimice, produse medicamentoase, dezinfectante, produse alimentare, noi soiuri de plante i noi rase de animale).Ulterior, elaborarea Legii nr. 62/1974 privind inveniile i inovaiile s-a fcut pornindu-se de la faptul c ,,inventatorii ar fi speculani, afaceriti care urmresc s se mbogeasc din recompensele cuvenite pentru inveniile lor5 i, n consecin, inveniile trebuie s aparin statului care s dein monopolul exploatrii lor. Dei cadrul legislativ permitea ca autorul s obin brevet de invenie n nume personal, dreptul de a valorifica inveniile ,,aparinea statului6 i, n felul acesta, inventatorul nu-i putea realiza n fapt dreptul de exploatare a creaiei sale acordat prin conferirea brevetului de invenie. 2. Nerespectarea cadrului legal existent de protecie a creaiei tehnice Cadrul legislative prevedea acordarea unor recompense sau premii pentru stimularea activitii creative. In realitate nici aceste recompense nu s-au acordat, n majoritatea cazurilor, n special datorit faptului c: n unitile de stat care aplicau invenii nu se organiza, ntotdeauna, o eviden strict a avantajelor economice sau sociale post-calculate, generate prin aplicarea inveniilor; nu se comunicau unitii titulare de brevet avantajele obinute prin exploatarea inveniei de ctre alte uniti economice pentru a se putea stabili avantajele economice totale generate; organele financiar contabile nu aveau obligaia s-i nsueasc i s aplice metodologia de postcalcul a avantajelor economice mai ales n cazul inveniilor aplicate la lucrrile de investiii; n plus, criteriile prevzute n Decretul nr 93/1976 referitor la recompensarea inveniilor utilizate efectiv pentru determinarea avantajelor economice anuale nu au permis recompensarea unui numr important de invenii n special din domeniul chimiei, electronicii/electrotehnicii, asistenei medicale, agriculturii etc. Numrul celor care au beneficiat de recompense, dei redus, a mai fost diminuat i de faptul c unii contabili efi au interpretat ngust prevederile Decretului nr.93/1976 referitoare la achitarea recompensei - dup obinerea aprobrilor legale - n termen de 5 Din afirmaiile facute de Lucian Marinete , fost director OSIM pna n anul 1978, ntr-o convorbire avut, n anul 1985, cu autorul prezentei lucrri 6 Legea 62/1974 privind inveniile i inovaiile, publicata n Buletinul Oficial nr. 137/2 noiembrie 1974, art. 6 maximum 5 luni de la expirarea fiecrui an de aplicare, considernd, n mod eronat, c depirea acestui termen ar conduce la prescrierea recompenselor i premiilor curente. 3. - Subordonarea administraiei naionale n domeniul proteciei inveniilor (OSIM) fa de Consiliul Naional pentru Stiin i Tehnologie (CNST). In conformitate cu prevederile art.74 al Legii nr. 62/1974, CNST rspundea ,,de aplicarea politicii partidului i statului n domeniul inveniilor i a celorlalte forme de proprietate industrial dei nu avea ncadrat n aparatul propriu nici un specialist n domeniul proprietii industriale. In consecin activitatea de protecie a inveniilor a fost o activitate birocratic, brevetarea necesitnd numeroase avize i aprobri, fie ale CNST, fie ale institutelor centrale de cercetare tiinific. Legislaia n vigoare, n ara noastr pn n ianuarie 1992, n domeniul proteciei creaiei tehnice, fcea confuzie i amesteca dou etape din existena inveniei, adic protecia inveniei prin brevetare i viaa economic a inveniei brevetate. Dac prima etap era de competena administraiei naionale, OSIM, care asigura protecia inveniilor prin brevetare, cea de-a doua etap, care de regul este posterioar brevetrii, nu trebuia s intre n competena organelor centrale 6

administrative de stat deoarece ea depinde n primul rnd de valoarea intrinsec a inveniei i n al doilea rnd de posibilitile economice ale titularului de brevet. Legea nr.64/91 privind brevetele de invenie7, intrat n vigoare la 21 ianuarie 1992 i modificat i completat prin legea nr. 203/19 aprilie 20028 precum i prin Legea nr 28/20079a fost elaborat pornind att de la noile cerine social-economice determinate de transformrile democratice din ara noastr care au avut loc dup decembrie 1989, ct i de la experiena romneasc pozitiv acumulat de-a lungul timpului n domeniul proteciei creaiei tehnice prin brevet de invenie. Continund tradiia stabilit n Romnia dup anul 1906, Legea 64/1991, n deplin concordan cu principiile Conveniei de la Paris pentru protecia proprietii industriale din 1883, precum i cu prevederile celorlalte convenii internaionale la care statul romn era parte la data adoptrii, reglementeaz numai regimul juridic al proteciei inveniilor. n anul 1991, elaborarea legii privind brevetele de invenie nr.64 s-a fcut nc sub influena regimului juridic anterior de protecie a drepturilor de proprietate industrial i, de aceea, n prevederile legii, s-au inclus unele clauze juridice cu caracter general referitoare la drepturile de valorificare a bunurilor intangibile create (de ex. art.5alin (1) litera b) ...n lipsa unei prevederi contractuale contrare), iar n absen oricror reglementri juridice privind misiunea inventiv nu s-a format nc, n rndul persoanelor salariate cu spirit creativ, un curent de opinie de negociator. Conducerile unitilor economice ar trata orice salariat care ar pretinde negocierea preului, la ncheierea, conform prevederilor art.5, alin(5) al Legii 64/1991, a contractului de aplicare a inveniei create ca o atitudine de om nerecunosctor fa de unitatea care l-a angajat. n anul 2005, prin legea nr 280 din 5 octombrie 200510, s-a aprobat Ordonana de urgen a Guvernului Romniei nr. 100/200511 privind asigurarea respectrii drepturilor de proprietate industrial, Ordonana a fost adoptat pentru a reglementa msurile, procedurile i repararea daunelor n scopul asigurrii respectrii drepturilor de proprietate industrial prin combaterea fenomenului de contrafacere a obiectelor de proprietate industrial i n interesul titularilor unor asemenea drepturi. n acest mod, s-a transpus n legislaia romn Directiva nr 2004/48/CE a Parlamentului Europeran i a Consiliului Europeran din 29 aprilie 2004, referitoare la respectarea drepturilor de proprietate intelectual. 7 Monitorul Oficial nr. 212/21 octombrie 1991, Legea nr.64/1991 privind brevetele de invenie. 8 Monitorul Oficial nr. 340/22.05.2002 9 Monitorul Oficial nr.44/19 ianuarie2007 i rectificat n Monitorul Oficial nr.351/23 mai 2007. Legea 64/1991 a fost republicat n Monitorul Oficial nr.541/08 august 2007. 10 Monitorul Oficial nr.897/07 octombrie 2005 11 Monitorul Oficial nr643/20 iulie 2005 Legea nr 280 din 5 octombrie 2005 a fost completat prin legea nr 214/24 octombrie 200812 asigurndu-se astfel aplicarea de msuri compensatorii pentru repararea daunelor provocate persoanelor titulare ale unui drept de proprietate industrial, protejat printr-un brevet de invenie, acordat de statul romn, precum i succesorilor lor n drepturi, n perioada 6 martie 1945-21 ianuarie 1992. Adoptarea legii nr 214/24 octombrie 2008 a fost o necesitate deoarece prin aceast lege s-a conferit, n sfrit, titularului unui brevet de invenie sau succesorului su n drepturi recunoaterea dreptului exclusiv de exploatare a inveniei, drept care trebuie s fie recunoscut i aprat de stat. Prin legea nr 214/24 octombrie 2008, s-a introdus n legea nr 280 din 5 octombrie 2005 n articolul 4 o nou litera c) prin care se prevede c au calitatea de a cere aplicarea msurilor, procedurilor i repararea daunelor, reglementate prin legile de proprietate industrial, i: persoanele titulare ale unui drept de proprietate industrial protejat printr-un brevet de invenie acordat de statul romn i succesorii lor n drept, deinut n perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, crora le-a fost nclcate drepturile patrimoniale conferite de brevet prin exploatarea inveniei n mod abuziv, fr consimmntul titularului sau prin orice fapte de nclcare a drepturilor acestuia. n legea nr 214/24 octombrie 2008 s-a introdus i un nou articol 41 prin care se stipuleaz c aciunile n justiie introduse de persoanele prevzute la art.4 lit.c sunt scutite de la plata taxelor de timbru. Astfel, persoanele interesate s-i recupereze drepturile de proprietate industrial nclcate nu vor fi blocate de necesitatea de a plti taxe de timbru. n plus, prin art.II al legii nr 214/24 octombrie 2008 se stabilete prin alin. (1) c La determinarea perioadei nuntrul creia un brevet, dintre cele prevzute la art.4 lit.c) din Ordonana de urgen a Guvernului nr 100/2005 7

privind asigurarea respectrii drepturilor de proprietate industrial, cu modificrile ulterioare, trebuia s fie exploatat, nu se va ine seama de perioada dintre instaurarea regimului comunist n Romnia i intrarea n vigoare a prezentei legi, perioad care va fi considerat ca o prelungire n mod automat a termenului de revendicare a drepturilor decurgnd din brevetul de invenie, iar prin alin.(2) se prevede c n raporturile juridice privind persoanele prevzute la art.4 lit.c) din Ordonana de urgen a Guvernului nr 100/2005 cu modificrile alterioare, care nu au putut s introduc sau s continue o aciune juridic ori s ndeplineasc formalitile necesare pentru valorificarea drepturilor lor ca urmare a msurilor i a legislaiei restrictive impuse de regimul comunist instaurat n Romnia dup 6 martie 1945, toate termenele de prescripie sau de limitare a dreptului de a introduce ori de a continua o aciune juridic sau de a lua msuri de conservare vor fi considerate ca fiind suspendate, indiferent dac aceste termene au nceput s curg nainte sau dup data de 6 martie 1945. Aceste termene vor rencepe s curg de la data intrrii n vigoare a prezentei legi. Legea nr 214/24 octombrie 2008, publicat n Monitorul Oficial al Romniei nr 728/28.10.2008, intr n vigoare n termen de 30 de zile de la data publicrii. n consecin, toi inventatorii, sau succesorii lor n drepturi, crora li s-a aplicat n economie inveniile create, fiind fie titulari de brevet, fie posesori ai unuia sau a mai multor ,,certificate de inventator, se pot adresa justiiei (Tribunalul competent fiind tribunalul Bucureti) pentru a li se recunoate drepturile materiale care li se cuveneau prin efectele economice create prin aplicarea respectivelor invenii. Aplicarea legii nr 214/24 octombrie 2008 a creat cadrul juridic pentru nlturarea efectelor prejudiciilor aduse inventatorilor romni sau succesorilor lor n drepturi prin aplicarea cadrului legislativ existent n domeniul proteciei creaiei tehnice, n ara noastr, n perioada 1945ianuarie1992 i, n acest mod, s-a perfectat regimul juridic de stimulare a activitii creative tehnice, stimulare care presupune ns mult mai mult. n primul rnd stabilirea condiiilor concrete pentru reglementarea regimului juridic al contractelor de munc cu misiune inventiv, ceea ce impune conceperea unor instrumente tehnico-juridice care sa indice salariatului att modul n care 12 Monitorul Oficial nr728/28 octombrie 2008. 8 s procedeze n procesul negocierii contractului de munca pentru a-si asigura recunoaterea dreptului su asupra bunurilor intangibile create, cat si cile poteniale de valorificare a acestora. Orice creator daca va dispune de instrumente tehnicojuridice, concepute n deplin concordan cu cadrul juridic n vigoare de reglementare a drepturilor de proprietate intelectual, care sa-i faciliteze ncheierea unui contract de munca ct mai obiectiv, se va preocupa de intensificarea activitii sale creative. n acest fel se vor asigura condiii pentru dezvoltarea activitii de inovare n Romnia n general, adic pentru realizarea unuia din obiectivele devenirii statului nostru ca partener si membru al Uniunii Europene. Noua economie bazat pe cunoatere, noul stil de conducere-managementul cunotinelor, punerea n valoare a capitalului intellectual presupun o participare contient la desfurarea activitii ntr-un nou mediu social, cel al coparteneriatului. n scopul constituirii acestui nou mediu este necesar conceperea unor instrumente tehnico-juridice de transfer negociabil spre aplicare a drepturilor de proprietate intelectual (drept de autor, drepturi de proprietate industrial). n al doilea rnd, stimularea activitii creative presupune msuri clare pentru ca cerina Comisiei UE de constituire de parteneriate industrie-cercetare s devin o realitate i n ara noastr. n acest scop, se impune trecerea de la politica tiinei centrat pe stimularea ofertei cercetrii la politica tiinei centrat pe stimularea cererii unitilor productive, ceea ce ar implica creterea rolului sectorului privat, n special al ntreprinderilor mici i mijlocii, sub un dublu aspect: cel de entitate sensibil la nevoile pieei de cercetare dezvoltare i cel de utilizator al rezultatelor cercetrii. Parteneriatul industrie-cercetare, aciunile n reea, ar aduce laolalt principalii actori n jurul rezultatelor cheie din activitatea creativ tehnico-tiinific i ar forma legturi eseniale pentru convertirea rezultatelor C.D. n noi produse i servicii, n noi ci de distribuie i noi procedee de utilizare a acestora. n condiiile n care sectorul privat va finana cercetarea n proporie de 2/3, Consiliul Europei a stabilit c va trebui s se treac de la sistemul actual de sponsorizare sau de contractare, prin care firmele private particip la finanarea cercetrilor publice cu scopul rezolvrii unor probleme tehnico-tiinifice proprii, la sistemul de parteneriate sau de aliane, ncheiate pe termen lung. n loc s propun dezvoltarea unor parteneriate bazate pe contracte pe termen lung ncheiate ntre firme industriale i uniti de cercetare, precum i realizarea de parteneriate publicprivat n domeniul C.D.I (ceea ce ar fi fost n concordan i cu cerinele FP7) i instituirea unui 8

sistem de achiziii publice de inovare, Strategia naional n domeniul cercetrii, dezvoltrii i inovrii pentru perioada 2007-2013 propune numai ca, n centrul aciunilor de susinere a inovrii, s se situieze cofinanarea proiectelor de cercetare precompetitiv iniiate de ctre firme, n special a acelora care presupun colaborarea cu universitile i institutele de cercetare. Obiectiv actual al politicii noastre naionale, integrarea european nu se va putea realize dac Romnia nu se va transforma ntr-un partener credibil cu o economie n dezvoltare, bazat pe inovare, prin valorificarea potenialului creativ, iar aceast valorificare nu se va putea realiza dect dac creatorii vor dispune de condiii de lucru care s le ofere certitudinea c pot coparticipa la realizarea obiectivelor propuse i c activitatea lor creativ va fi evaluat n mod obiectiv, conceperea i aplicarea legii nr 214/24 octombrie 2008 constituind numai un nceput,n acest sens. Nerealizarea unei politici naionale de inovare tehnologic activ, n perioada imediat urmtoare, ar putea conduce la scoaterea rii noastre din circuitul schimburilor internaionale i la transformarea Romniei numai ntr-o pia de desfacere. Avem nevoie de formarea unei noi mentaliti i de o cultur a inovrii, care s conduc la un sistem naional de inovare care s funcioneze la parametri maximi n folosul societii romneti.

II. PROPRIETATEA INTELECTUALA Proprietatea intelectual reprezinta un produs intelectual al unei persoane sau organizatii, fiecare dintre acestia avand dreptul sa dispuna liber de acest produs si sa il controleze in limitele legii. O multitudine de produse sunt protejate de proprietatea intelectuala. Spre exemplu: cartile, filmele, muzica, programele de calculator, autoturismele, medicamentele si chiar soiurile de plante. Cateva elemente care definesc proprietatea intelectuala sunt asa numitele brand-uri, desenele si modelele industriale. Chiar si paginile de internet cuprind unul sau mai multe elemente care sunt protejate de proprietatea intelectuala.Cine beneficiaza de protectie? Sistemul de drepturi al proprietatii intelectuale face posibila atat asigurarea protectiei unei inovatii sau inventii a unui creator, cat si conectarea numelui respectivului creator de produsul protejat, scopul creatorului fiind acela de a obtine avantaje financiare ca urmare a protectiei. Drepturile de proprietate intelectuala permit in mod normal exploatarea comerciala a unei opere, de catre creatorul acesteia, in mod exclusiv pe o perioada de timp limitata. Cum este protejat proprietatea intelectual? Dac un produs este protejat intelectual, inseamna ca creatorul sau a obtinut un numar de drepturi exclusive de comercializare a respectivului produs. Drepturile sunt de obicei acordate printr-o licenta sau chiar de drept in anume cazuri, fara a fi nevoie de obtinerea unei hartii in acest sens. In Romania, proprietatea intelectuala este protejata printr-un set de legi, diferentiat pe tipul de produs protejat. Pentru drepturile de autor exista Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe cu modificarile si completarile ulterioare, pentru marci si indicatii geografice, Legea 84/1998, pentru brevete de inventie Legea 64/1991 republicata in august 2007. In functie de tipul de proprietate intelectuala, protectia se realizeaza diferit. Astfel: -creatiile din domeniul literaturii si artelor, cum sunt cartile, picturile, muzica, filmele si discurile precum si programele de calculator sunt in general protejate prin dreptul de autor: - inventiile, atat cele tehnologice cat si cele stiintifice, sunt protejate in mod normal prin brevete; - caracteristici distinctive cum sunt cuvinte, simboluri, mirosuri, sunete, culori si forme care deosebesc un produs sau serviciu de un altul, pot fi protejate prin drepturile conferite de marci; - desenele sau modelele obiectelor, indicatiile geografice si secretele comerciale sunt de asemenea considerate tipuri de proprietate intelectuala si majoritatea tarilor prevad unele forme de protectie legala pentru acestea; - regulile de prevenire a concurentei neloiale in lumea comerciala ajuta de asemenea la protejarea secretelor comerciale si a altor tipuri de proprietate intelectuala.Adevarata utilitate a multiplelor legi si forme de protectie este ca acelasi produs poate fi protejat prin mai multe tipuri de drepturi de proprietate intelectuala, simultan, in diferite tari.

10

III. EVOLUIILE SISTEMULUI NAIONAL DE PROPRIETATE INTELECTUAL Este binevenit s menionm din start c proprietatea intelectual reprezint instrumentul cel mai efi cient pentru stimularea i propagarea inventivitii i creativitii, de care societatea modern devine tot mai dependent, n special prin brevete de invenie, design industrial, drept de autor i drepturi conexe, mrci, indicaii geografi ce etc. Aceasta este calea cea mai sigur pentru a preveni i combate concurena neloial, a ordona piaa de produse i servicii i a obine rezultate pozitive n lupta pentru respectarea unor drepturi exclusive, mpotriva contrafacerii i pirateriei. n diapazonul impuntor al activitilor AGEPI, pe primul plan s-au nscris procedurile de examinare a cererilor i cele de acordare a proteciei juridice pentru obiectele de proprietate intelectual (OPI), consolidarea cadrului normativ-legislativ, examinarea i nregistrarea contractelor de transmitere a drepturilor de proprietate intelectual, actualizarea statutului juridic al obiectelor protejate, examinarea litigiilor aprute n procesul examinrii i valorifi crii OPI, efectuarea controalelor n scopul aprecierii legalitii n procesul de valorifi care a operelor protejate de dreptul de autor i drepturile conexe etc. Astfel, n anul 2008 la AGEPI au fost depuse 7918 cereri de nregistrare a OPI, dintre care 331 de cereri de nregistrare a obiectelor ocrotite de dreptul de autor i drepturile conexe i 7587 de cereri de nregistrare a obiectelor de proprietate industrial. Dintre acestea de pe urm, 2017 (27%) cereri provin de la solicitani naionali, iar 5570 (73%) de la solicitani strini. Cele mai solicitate OPI rmn a fi mrcile 6808 cereri, dintre care 1581 de la solicitanti naionali i 5227 de la cei strini, urmeaz desenele i modelele industriale ale cror indicatori constituie, corespunztor, 380 de cereri 72 de la solicitani naionali i 308 de la cei strini, denumirile de origine 7 cereri de la solicitani strini, inveniile 292 cereri (272 de la solicitani naionali, 20 de la cei strini), brevete de scurt durat 45 de cereri, modele de utilitate 23 de cereri i soiuri de plante 32 de cereri (majoritatea absolut de la solicitani naionali). Numrul cererilor de brevet de invenie depuse de solicitanii naionali a crescut n cei 16 ani de la fondarea Ageniei (1993-2008) n mod constant i constituie la ora actual cumulat 5136 de cereri. n urma examinrii cererilor, n anul 2008 au fost eliberate 2478 de titluri de protecie. 1774 din ele se refer la mrci, 250 la brevete, 12 la soiuri de plante, 24 la modele de utilitate, 88 la desene/modele industriale, 330 la opere protejate prin drepturile de autor i conexe. La 1 ianuarie 2009 pe teritoriul Republicii Moldova erau valabile 45000 de mrci internaionale nregistrate prin procedura Aranjamentului de la Madrid, circa 3400 de nregistrri ale modelelor i desenelor industriale prin procedura Aranjamentului de la Haga, circa 800 de denumiri de origine nregistrate prin procedura Aranjamentului de la Lisabona, 952 de brevete naionale i 2313 brevete eurasiatice. Ca i n anii precedeni, cele mai active instituii universitare n domeniul brevetrii inveniilor au fost: USM, UTM, USMF N. Testemianu etc. Din cadrul Academiei de tiine a Moldovei s-au evideniat: Institutul de Genetic i Fiziologie a Plantelor (19 cereri i 14 brevete), Institutul de Fizic Aplicat (18 cereri i 18 brevete); Institutul de Chimie (13 cereri i 10 brevete), Institutul de Inginerie Electronic i Tehnologii Industriale (12 cereri i 6brevete), Institutul de Energetic (9 cereri i 1 brevet), Institutul de Microbiologie i Biotehnologie (7 cereri i 7 brevete). n anul de bilan, n vederea realizrii efi ciente a prevederilor legislaiei din domeniul drepturilor de autor i conexe, AGEPI a continuat cu perseveren controalele privind legalitatea valorifi crii exemplarelor de opere sau fonograme pe teritoriul Republicii Moldova. Ca urmare a acestor controale, au fost ntocmite i transmise instanelor judectoreti 138 de rapoarte de expertiz (105 pe cauze administrative i 33 penale) i transmise instanelor judectoreti 94 de procese-verbale. Concomitent, au fost ridicate 3016 exemplare de opere sau fonograme presupuse a fi contrafcute, inclusiv DVD-uri, CD-uri, VCDuri, VHS-uri, MC-uri i HDD-uri. Nr. 1(12), februarie 2009 - 21 n scopul asigurrii unei comercializri legale a operelor audiovizuale i a fonogramelor nregistrate pe compact discuri, casete audio-video, au fost eliberate 936684 marcaje de control. Anul 2008 se caracterizeaz prin schimbri importante n domeniul legislaiei de proprietate intelectual. Necesitatea ajustrii normelor de protecie a proprietii intelectuale la standardele Uniunii Europene, prevzut n Planul de Aciuni RM-UE, i a lichidrii decalajului dintre prevederile legilor vechi i starea de lucruri care s-a format n perioada aplicrii acestor acte legislative a condus la elaborarea de ctre AGEPI i adoptarea n ultimii doi ani a 6 proiecte noi de 11

legi n domeniul PI: Legea privind protecia desenelor i modelelor industriale, Legea privind protecia mrcilor, Legea privind protecia indicaiilor geografi ce, denumirilor de origine i a specialitilor tradiionale garantate, Legea privind protecia inveniilor, Legea privind protecia soiurilor de plante. Legea privind drepturile de autor i conexe urmeaz s fi e adoptat n anul curent. Legea privind protecia indicaiilor geografi ce, denumirilor de origine i a specialitilor tradiionale garantate este inedit pentru Republica Moldova. Punerea ei n aplicare va crea condiiile pentru accesul produselor autohtone marcate cu aceste OPI pe piaa comunitar, va contribui la realizarea unei serii de strategii adoptate de Guvernul Republicii Moldova. Pentru prima dat n legislaia naional sunt formulate prevederi referitoare la protecia inveniei prin brevet de scurt durat. Principalele avantaje ale proteciei prin acest brevet constau n examinarea simplifi cat i rapid, cerine mai mici fa de activitatea inventiv (comparativ cu brevetele tradiionale), cheltuieli mai mici pentru obinerea proteciei. i, dei protecia se acord pe un termen mai redus (6 ani), acesta este sufi cient ca invenia s fi e valorifi cat pe deplin, iar valabilitatea brevetului de scurt durat poate fi prelungit pn la 10 ani. AGEPI a efectuat monitorizarea activitii organizaiilor de gestiune colectiv a drepturilor patrimoniale de autor n ceea ce privete modul de colectare i repartizare a remuneraiei de autor acumulat n baza licenelor eliberate benefi ciarilor, supravegherea respectrii legislaiei de ctre aceste organisme, acordarea consultanei n vederea valorifi crii operelor n ar sau n strintate, ntocmirea contractelor la solicitarea autorilor, titularilor de drepturi sau utilizatorilor. Colaborarea cu Uniunile de creaie din Republica Moldova n baza unor acorduri de colaborare, cu Uniunea Productorilor de Fonograme i Videograme, Asociaia Drepturi de Autor i Conexe din Republica Moldova (AsDAC) aduce deja rezultate. n baza conveniilor internaionale la care ara noastr este parte, AGEPI supravegheaz i respectarea drepturilor autorilor i titularilor de drepturi din strintate atunci cnd operele lor sunt valorifi cate pe teritoriul RM, colabornd cu un ir de asociaii ale titularilor de drepturi: Federaia internaional a industriei de fonograme (IFPI), Coaliia pentru protecia drepturilor de proprietate intelectual (CIPR), Asociaia european a titularilor de drepturi REACT Network, reprezentanii BSA (Business Software Alliance), Microsoft .a. n conformitate cu prevederile articolului 108 lit. g) al Codului cu privire la tiin i inovare al Republicii Moldova, care se refer la nregistrarea rezultatelor cercetrilor tiinifi ce ale organizaiilor din sfera tiinei i inovrii, n anul de bilan Grupul comun de lucru AGEPI-AM a defi nitivat proiectul Regulamentului cu privire la modul de nregistrare a lucrrilor din sfera tiinei i inovrii i a rezultatelor cercetrilor tiinifi ce. Recepionarea i examinarea fi elor informative ale rapoartelor tiinifi ce n conformitate cu Lista programelor/proiectelor din sfera tiinei i inovrii, fi nanate de la bugetul de stat, a condus la examinarea i nregistrarea pe parcursul anului 2008 la AGEPI a 54 de fi e informative ale rapoartelor tiinifi ce. Totodat, AGEPI a editat Indexul Rapoarte de cercetare din sfera tiinei i inovrii. Culegere de rezumate (2005-2007), vol. 1, precum i completeaz n permanen BD Rezultate tiinifi ce. n plan internaional, n anul 2008 AGEPI a asigurat monitorizarea tratatelor i conveniilor n domeniul proprietii intelectuale la care Republica Moldova este parte (raportul privind implementarea acestora fi ind prezentat semestrial Ministerului Afacerilor Externe i Integrrii Europene), precum i participarea rii noastre la lucrrile Comitetelor i Grupurilor de lucru ale OMPI. Colaborarea regional n domeniul PI s-a axat n anul 2008 pe negocierile privind semnarea unui Program de colaborare bilateral n domeniul PI ntre Ofi ciul European de Brevete (OEB) i AGEPI. n cooperare cu Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante a MAIA i cu participarea Uniunii Internaionale pentru Protecia Soiurilor Noi de Plante (UPOV), AGEPI a organizat n septembrie 2008 Seminarul naional Protecia soiurilor de plante n Republica Moldova. Reuniunea a fost consacrat Jubileului de 10 ani de la aderarea Republicii Moldova la UPOV. Reprezentantul AGEPI a participat, de asemenea, la lucrrile sesiunilor anuale ale Echipei de Specialiti n domeniul Proprietii Intelectuale (TOS-IP) din cadrul Comisiei Economice a Naiunilor Unite pentru Europa (UNECE). La cea de-a 20-a edin a Consiliului Administrativ al Organizaiei Eurasiatice de Brevete (OEAB)

12

IV. ELEMENTE DE INVENTICA Printre cele mai faimoase obiecte preistorice gsite n Romnia se numar dou statuete de lut cunoscute sub numele de Ganditorul de la Hamangia si femeia lui. Descoperit la Cernavod, n 1956, Gnditorul dateaz din mileniul VI .H. i aparine culturii Hamangia, prima civilizaie de origine meridional aprut pe coasta occidental a Mrii Negre. Ambele statuete sunt lucrate din lut ars si se remarca prin redarea destul de realista a trasaturilor corpului uman si prin atitudinea pe care o degaja. Gnditorul reprezint un brbat cu coatele pe genunchi si capul sprijinit in podul palmelor, personaj asezat pe un scunel cu patru picioare scurte, ornamentat cu crestturi adnci pe laturile lungi. Scaunelul nu este mobil, ci a fost modelat impreun cu corpul omenesc. inlimea figurinei este de 11.5 cm, iar limea n dreptul umerilor de 7.5 cm.. Redarea corpului uman si a proporiilor in poziia sezand pe un scaun scund, fr sptar, este remarcabil de realist. La scurt timp de la descoperire, cele doua obiecte au devenit simboluri ale spiritualitatii perene. Fara indoiala, reprezentarile si figurinele antropomorfe preistorice reprezint descoperiri cu o incrcatur simbolic de natura spirituala, religioasa si artistic aparte. Este o ceramic n care a fost imortalizat unul dintre cele mai expresive gesturi intelectuale ale omului: GNDIREA, CARE IMPLIC RAIUNEA SAU ACTUL INTELECTUAL CERT INTENIONAL. n acel mileniu precretin, populaia stabil credea n forele atotcuprinztoare ale Soarelui, ale luminii, ale binelui cu orice pre. Credinele solare l-au determinat pe omul carpatic s mediteze, s gndeasc profund la segmentul existenei pmntene n derularea veniciei. Numai credina profund n forele Cerului a dat putere sedentarului s reziste capriciilor naturii i rului de orice fel."Gnditorul", zeitatea descoperit n aezrile umane strvechi din Dobrogea a adus dovada existenei, atunci, a omului nzestrat cu puterea gndirii profunde. Se pare c nu era cu nimic mai prejos de nivelul semenului mai tnr cu ase milenii, sau evoluia presupune un ritm extrem de lent al mutaiilor genetice. Dup chipul i poziia lui, se nelege c medita la existena unei puteri divine, i cerea sprijin acesteia, i aducea mulumiri i laude. Aceast imagine a cosmosului spiritual plsmuit n chip uman aduce dovada existenei confortului, a bunei stri materiale, precum i a unor performane tehnice obinute cu mijloace specifice. Scaunul pe care se aeza omul strvechi a rmas n practica tuturor generaiilor care au urmat, fr modificri structurale i fr uzur moral. Privind imaginea Gnditorului de Hamangia se deschide perspectiva trecutului spiritual care a dat chip omului carpatic, al omului aezat n legile lui morale intangibile. Idolul acesta creat n strvechime a rmas ca o treapt pe urcuul civilizaiilor noastre. A rmas dovad c neamul care 1-a creat a trit pe vatra nestrmutabil, a trit numai din produsul muncii lui i nu a rvnit la bunul semenilor, deci nu s-a organizat dup rnduielile tribale i jefuitoare. Vetrele cultice nu puteau fi purtate, n fuga cetelor nomade, nici idolii de vatr nu nsoeau przile i nu veneau pe spinarea calului. Gnditorul aduce dovada c am fost, c am fost panici, c am fost de cnd lumea pe aceeai vatr. Analiza, deducia, inducia ca acte ale gndirii logice inventive a permis s vedem aceast echivalen, demonstrnd c acest simbol GNDITORUL este activ, deci triete, i c ideile avansate de noi, aici, vor triumfa, fiindc sunt vii. Avnd o valoare cu greu de estimat, Gnditorul de la Hamangia, asemenea multor obiecte de patrimoniu naional a reprezentat pentru noi inc din primele momente ale naterii Institutului Naional de Inventic Iai imaginea care prin stilizare s ne reprezinte - marca noastr. Aa a aprut simbolul INVENTICA, ca obiect de proprietate intelectual protejat prin Oficiul de Stat pentru Invenii i Mrci i apoi Trofeul - Oscar INVENTICA - Statueta de bronz Gnditorul de la Hamangia, trofeu acordat celor mai meritorii inventologi i inventatori . In anul 2000, Statueta Gnditorul de la Hamangia a fost aleas de o comisie internaional drept unul dintre cele zece simboluri care ar trebui s ne reprezinte planeta i s fie trimise n spaiu pentru o eventual ntlnire cu o civilizaie extraterestr. Ea este nscris n lista UNESCO a celor mai importante zece artefacte ale culturii mondiale

13

4.1. Proceduri de inregistrare Protejarea inventiilor si a marcilor se poate face la nivel national in Romania prin inregistrare la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci ("OSIM"). Datorita faptului ca sfera geografica a acestei protectii este limitata la teritoriul Romaniei, inventiile, creativitatea si investitiile facute in Romania raman neprotejate in fata reproducerii neautorizate in alte tari. In absenta unor acorduri bilaterale sau internationale, titularii de drepturi de proprietate intelectuala, obtinute la nivel national, ar trebui sa urmeze o procedura de inregistrare separata in fiecare jurisdictie in care vor dori sa obtina protectie si, astfel, vor fi obligati sa faca fata unor dificultati administrative si unor proceduri de inregistrare potential diferite pentru fiecare jurisdictie. In vederea eludarii acestor neajunsuri, au fost stabilite atat la nivel bilateral, cat si la nivel international o serie de mecanisme internationale. Mai mult de atat, exista o serie de initiative la nivelul Uniunii Europene ("UE") destinate sa furnizeze mecanisme suplimentare de protectie. Conventia de la Paris din anul 1883 ("Conventia") se aplica atat marcilor, cat si brevetelor de inventie. Conventia este un acord international distinct de orice reglementare la nivelul UE. Cu toate ca nu prevede in mod direct un sistem de inregistrare la nivel international, Conventia incearca sa armonizeze anumite aspecte ale regulilor de inregistrare la nivel national in scopul implementarii lor de catre statele semnatare. In acest scop, Conventia stabileste o serie de principii cum ar fi: nediscriminarea persoanelor straine care fac cerere de inregistrare, "prioritatea unionista" care asigura in anumite conditii posibilitatea obtinerii aceleiasi date de prioritate la inregistrare ca cea obtinuta la prima inregistrare intr-un stat semnatar, garantarea independentei marcilor inregistrate in fiecare jurisdictie (ceea ce inseamna ca inregistrarea intr-un stat semnatar nu depinde de validitatea unei inregistrari intr-un alt stat semnatar), se refera la protectia marcilor care sunt notorii in alt stat semnatar si stabileste principiul "telle-quelle-protection" (adica o marca ce este inregistrata initial intr-un stat semnatar urmeaza a fi protejata, in principiu, ca atare, si in alte state semnatare, cu unele exceptii). 4.2. Inregistratea internationala a marcilor In conformitate cu Protocolul si/sau Aranjamentului de la Madrid, care completeaza Conventia de la Paris, exista posibilitatea de a urma o procedura internationala de inregistrare. Cetatenii unui stat semnatar pot depune inregistrarile (in cazul Aranjamentului) sau cererile de inregistrare (in cazul Protocolului) obtinute pe cale nationala la biroul international cu sediul le Geneva, in vederea obtinerii protectiei marcilor lor nationale in alte state semnatare ale Protocolului si/sau Aranjamentului. Cererile pot fi depuse prin intermediul oficiului national de inventii si marci. Daca procedura internationala de inregistrare este indeplinita cu succes, o serie de marci nationale obtin protectie in jurisdictiile pentru care s-a facut solicitare in acest sens in momentul depunerii cererii (astfel, cu toate ca exista o procedura unitara de inregistrare, in cele din urma, va rezulta o protectie nationala a marcii, in mai multe state). Perioada de valabilitate a protectiei este de 10 ani in cazul Protocolului si 20 de ani in cazul Aranjamentului si poate fi prelungita folosind, de asemenea, o procedura internationala. 4.3 Marcile comunitare In afara de marcile inregistrate la nivel national, se poate obtine protectie prin asa-numitul sistem al marcii comunitare (Community Trademark - "CTM"). Protectia prin CTM este acordata de catre Oficiul de Armonizare a Pietei Interne ("OHIM") cu sediul in Alicante, Spania, ca urmare a unei proceduri de inregistrare unitara. Cererile pot fi depuse la OHIM in mod direct sau pot fi procesate prin intermediul biroului national al statelor membre UE. Daca procedura de inregistrare este incheiata cu succes, CTM este protejata ca atare, in mod unitar in toate statele membre UE, ceea ce inseamna ca protectia acordata la nivel comunitar nu mai este impartita in mai multe inregistrari nationale. Ca o regula principala, depunerea unei cereri in vederea obtinerii unei CTM (in loc de a depune cereri in vederea obtinerii de inregistrari paralele si individuale la nivel national) aduce cu sine avantaje financiare semnificative, in cazul in care o persoana doreste sa obtina protectie in mai mult de trei state membre UE. 14

Cetatenii romani trebuie sa aiba posibilitatea sa depuna o cerere in vederea obtinerii de CTM, de vreme ce Romania a adoptat reglementarile UE cu privire la CTM, in temeiul Reglementului UE nr. 40 din 1994 cu privire la CTM. (Cu toate acestea, aria geografica pentru care se acorda acest tip de protectie se limiteaza la UE si nu include Romania). 4.4. Protectia europeana a inventiilor In conformitate cu Conventia Europeana privind Inventiile, exista posibilitatea de a urma o procedura de inregistrare la nivel european. Cu toate ca in principiu statele europene sunt semnatare ale Coventiei Europene privind Inventiile, aceasta nu se bazeaza pe regulile UE si exista separat de Uniune si de institutiile acesteia. Cetatenii unui stat semnatar pot depune inregistrarile obtinute la nivel national la un birou international localizat in Munchen, in vederea extinderii protectiei pentru inventiile lor protejate national si in alte tari semnatare. Cererile pot fi depuse prin intermediul oficiului national de inventii si marci. Daca procedura de inregistrare internationala este indeplinita cu succes, o serie de inventii nationale obtin protectie in jurisdictiile pentru care s-a facut solicitare in acest sens in momentul depunerii cererii (astfel, cu toate ca exista o procedura unitara de inregistrare, in cele din urma, va rezulta o protectie nationala a inventiei, in mai multe state). Perioada de timp pentru care este valabila protectia poate fi prelungita folosind, de asemenea, o procedura internationala. Romania a aderat la Conventia din 5 octombrie 1973 publicata in Monitorul Oficial nr. 844/22 noiembrie 2002 privind eliberarea brevetelor. De asemenea, de la 1 martie 2003 Romania a devenit membra a Organizatiei Europene de Brevete. Cetatenii romani pot folosi aceasta procedura internationala pentru a obtine protejarea inventiilor lor in statele semnare.

15

V. ABORDAREA CONCEPTUAL A INOVAIEI N CONTEXTUL RELANSRII STRATEGIEI DE LA LISABONA 5.1. CLARIFICRI CONCEPTUALE: DESCOPERIRE, INVENIE, INOVAIE Semantica termenului inovaie ne duce cu gndul la cel de descoperire i la cel de invenie. Ce nseamn fiecare dintre aceti termeni? Conform Dicionarului explicativ al limbii romne, a descoperi nseamn a gsi un lucru cutat, necunoscut sau ascuns, a afla sau a ptrunde o tain, un mister. A inventa nseamn a crea, a nscoci ceva nou care nu a existat pn atunci, a imagina pentru prima dat; a face o descoperire tehnic. A inova nseamn a face o schimbare, a introduce o noutate ntr-un domeniu, ntr-un sistem. Inovaie nseamn noutate, schimbare, prefacere. Care este grania dintre descoperire, invenie i inovaie? Ce demers creative poate fi catalogat ca descoperire, ca invenie sau ca inovaie? Descoperirea presupune dezvluirea unor elemente existente, dar necunoscute. Invenia reprezint crearea, realizarea n premier a unui element nou. Polul Nord a fost descoperit i nu inventat, dup cum tubul cinescopic nu a fost descoperit, ci inventat. Cele trei concepte se ntreptrund. Descoperirile sunt punctele de plecare n demersul cunoaterii. O descoperire nu este o invenie sau o inovaie, dar le poate favoriza. Un zcmnt de petrol este descoperit, dar forarea acestuia n vederea scoaterii la suprafa este bazat pe inventarea suportului tehnologic necesar. Utilizarea unei platforme petroliere reprezint o inovaie tehnologic. Majoritatea descoperirilor se fac aleator i independent fa de invenii i inovaii. Descoperirile nu pot fi considerate inovaii, dar unele descoperiri pot implica un demers inovativ. Descoperirea Americii de ctre Cristofor Columb a fost un demers inovativ n cutarea unui traseu mai scurt ctre Indii. Spre deosebire de descoperiri, inveniile pornesc de la dorina inovatoare de a mbunti ceva. Inveniile din domeniul comunicaional sunt un bun exemplu n acest sens. Inovaiile pornesc de la o descoperire sau o invenie. Descoperirea unui virus este urmat de demersul inovator de producere a remediului medical de anihilare, al vaccinului. Inventarea laserului a condus la utilizarea potenialului acestuia n numeroase domenii. Asistarea cu laser a operaiilor reprezint o inovaie n domeniul medical. Aceasta nu nseamn c toate inovaiile includ descoperiri sau invenii. mbuntirile tehnologice din industria automobilului reprezint inovaii, dar nu includ, de fiecare dat, invenii. Utilizarea surselor alternative de energie sau reciclarea materialelor sunt direcii inovative cu impact direct n protecia mediului nconjurtor. Unele invenii pot fi considerate inovaii. Inventarea laptop-ului poate fi considerat o inovaie a inventrii calculatorului. Similar, inventarea telefonului mobil poate fi considerat o inovaie a inventrii telefonului. Un element-cheie n recunoaterea unei invenii este nregistrarea rezultatelor. Fiecare ar i-a nfiinat instituiile abilitate n a recunoate inveniile prin acordarea de brevete. n Romnia, acestea sunt: Oficiul Romn pentru Drepturile de Autor i Oficiul de Stat pentru Invenii i Mrci. Apariia instituiilor autorizate a fost binevenit. Sunt celebre cazurile de disputare a inventrii avionului1 sau inventarea becului2. n zilele noastre, aceste aspecte sunt clarificate prin reglementri de natur legislativ, att la nivel naional ct i internaional. Din punct de vedere legislativ, un brevet poate fi acordat pentru orice invenie avnd ca obiect un produs sau un procedeu, n toate domeniile tehnologice, cu condiia ca aceasta s fie nou, s implice o activitate inventiv, s fie susceptibil de aplicare industrial (Legea 203/ 2002 art. 7). Fr a face obiectul acestui articol, amintim dreptul de proprietate intelectual i copywrite-ul. Plile aferente drepturilor de autor determin nc multiple controverse. Difuzarea neautorizat a cpiilor creaiilor muzicale, cinematografice, a crilor sau a licenelor pentru utilizarea calculatorului este tot mai frecvent. Creterea numrului lor este att un indicator al popularitii produselor, al nevoii de utilizare pe scal larg, ct i un indicator al incapacitii consumatorilor de a achiziiona originalele. Confruntate cu aceste situaii, firmele productoare pot adopta soluii diferite: fie continuarea comercializrii, fie autorizarea cpiilor. Este salutabil iniiativa unor edituri de a oferi publicului larg formele on-line integrale sau pariale ale unor publicaii. 16

5.2. INOVAIA LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE Revizuirea i relansarea strategiei de la Lisabona a accentuat rolul cunoaterii i al inovrii (Implementing the Community Lisbon Programme: More Research and Innovation Investing for Growth and Employment: a common approach, 2005) promovate n cadrul Zonei Europene de Cercetare i Inovare. Statele membre au stabilit alocarea a 3% din PIB pentru cercetare i dezvoltare. Printre politicile menite s stimuleze cercetarea i inovarea se numr includerea acestora ca o prioritate n cadrul programelor naionale de reform. Instituional, Comitetul de Cercetare tiinific i Tehnic al UE reprezint forumul care coordoneaz politicile naionale n domeniul cercetrii. n acelai timp, statele membre au adoptat Carta european a trendului n inovaie i sistemul de informare privind politicile de cercetare naionale, care include European Innovation Scoreboard. Acesta reprezint instrumentul metodologic de evaluare comparativ a performanelor inovative naionale. Domeniile luate n considerare sunt cunoaterea, inovarea la nivelul firmelor, oferirea de noi produse i servicii i condiiile structurale. Datele statistice utilizate provin att din surse naionale, Eurostat i sondajul comunitar n domeniul inovrii. Pentru perioada 20082010 este propus o regndire metodologic, n vederea lurii n considerare a noilor forme de inovaie i a mbuntirii comparrii rilor. Vor fi utilizai un numr de 29 de indicatori, grupai n trei categorii (Hollanders, van Cruysen, 2008). n funcie de performanele inovative din ultimii cinci ani au fost stabilite patru categorii de ri: liderii inovaiei, urmtorii n inovaie, inovatorii moderai i rile care urmeaz s ajung din urm. Ultimul grup include ara noastr, alturi de Bulgaria, Croaia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia i Slovacia. Conform indexului inovativ, Romnia era evaluat, n anul 2007, cu 0,18 fa de media de 0,45 la nivelul UE, reprezentnd cea mai mic valoare dintre statele membre (PRO INNO Europe paper, 2008). Performana inovativ este urmrit pe dimensiunile: motoarele inovaiei, crearea cunoaterii, inovaia i antreprenoriatul, aplicaiile i proprietatea intelectual. Analiznd fiecare dintre aceste dimensiuni, ara noastr nregistra cea mai bun valoare pentru dimensiunea aplicaii, care msoar performana n munc i afaceri. Performana inovativ a Romniei pe aceast dimensiune este superioar celor nregistrate de Olanda, Spania, Polonia, Bulgaria, Norvegia, Croaia, Portugalia, Grecia, Lituania, Cipru i Letonia. n ceea ce privete dimensiunea motoarele inovaiei, care msoar condiiile structurale cerute pentru potenialul inovator, ara noastr are o valoare mai bun dect Portugalia i Malta. n cazul dimensiunii inovaie i antreprenoriat, care msoar eforturile firmelor pentru inovare, ara noastr este doar naintea Slovaciei. Romnia nregistra cele mai sczute valori din grup pentru dimensiunile crearea cunoaterii, care msoar investiiile n activitile de cercetare i dezvoltare i proprietate intelectual, care este orientat spre rezultatele atinse cu succes n cunoatere3. Ca recunoatere a importanei pe care o joac inovaia, anul 2009 a fost desemnat de ctre Comisia European ca Anul european al inovrii i creativitii4 o iniiativ interdisciplinar care acoper nu numai domeniile educaiei i ale culturii, ci i alte domenii, precum ntreprinderile, media, cercetarea, politica social i regional i dezvoltarea rural5. Din punct de vedere instituional, proaspt nfiinatul Institut European de Inovaie i Tehnologie, cu sediul la Budapesta, va oferi un cadru propice colaborrii ntre educaie, cercetare i mediul de afaceri, n vederea soluionrii optime a provocrilor actuale. Fondurile europene destinate cercetrii vor fi gestionate de acest institut. Din acest motiv a fost criticat nfiinarea unei astfel de structuri considerate birocratice i, posibil, prtinitoare vizavi de gestionarea fondurilor ctre instituiile de cercetare din statele membre. Printre instrumentele financiare destinate promovrii inovaiei amintim Fondul Social European. n cadrul Articolului 6 sunt finanate aciuni inovatoare orientate spre crearea unui dialog ntre politic i practic. Acestea includ proiectepilot, studii, schimburi de experien i activiti de informare. Pentru a nu ncorseta aria proiectelor care s promoveze inovaia, nu s-au stabilit definiii rigide, ci direcii specifice de aciune. Teme finanate prin Articolul 6 al Fondului Social European Perioada Direcii de aciune 1994 1999 Proiecte inovatoare n contextul dialogului social. 17

Abordri inovative ale ocuprii forei de munc, crerii i pregtirii vocaionale. Iniiativa informrii regionale a societii. 20002006 Adaptarea la noua economie, n contextul dialogului social. Strategii locale n domeniul ocuprii forei de munc i inovaie. Abordri inovative ale managementului schimbrii. Transferul i diseminarea inovaiei din cadrul proiectelor Articolului 6 finanate prin FSE. (Sursa: http://ec.europa.eu/employment_social/esf/index_en.htm. 3 Idem p. 11.) Anul Educaiei prin Sport (2004), Anul European al Ceteniei prin Educaie (2005), Anul European al Mobilitii Lucrtorilor (2006), Anul European al Egalitii de anse pentru Toi (2008), Anul European al Dialogului Intercultural (2008), Anul European de Combatere a Srciei i a Excluderii Sociale (2010). (http://create2009.europa.eu/.***Innovation through the European Social Fund, 2004, p.7 8.) 5.3. INOVAIA SOCIAL n ara noastr, Planul Naional de Cercetare, Dezvoltare i Inovare7 include ntre obiective creterea competitivitii economiei romneti prin inovare. Programul Inovare urmrete: creterea capacitii de inovare, dezvoltare tehnologic i asimilare n producie a rezultatelor cercetrii, n vederea mbuntirii competitivitii economiei naionale i a creterii calitii vieii. Conform strategiei naionale CDI 20072013, Guvernul Romniei va susine inovaia din mediul privat, cercetarea public i dialogul dintre acestea att n direcia stabilirii unor direcii comune de interes, ct i a cofinanrii. Urmeaz s fie organizate o serie de organisme cu responsabiliti n monitorizarea implementrii strategiei: Consiliul Cercetrii tiinifice din Romnia, Consiliul pentru Dezvoltare Tehnologic din Romnia i Consiliul pentru Inovare din Romnia. Atunci cnd ne referim la inovaie, primul domeniu la care ne gndim este cel tehnic. De-a lungul timpului, conceptul de inovaie aproape c s-a banalizat prin frecvena utilizrii, fiind folosit i ca sinonim cu inovaia tehnologic. n ultimele decenii, termenul de inovaie a nceput s fie utilizat i n cadrul domeniului social. Plecnd de la premisa c inovaia prezint sensuri comune, indiferent de domeniu, propunem o analiz a conotaiilor specifice domeniului social. Dup cum am artat n prima parte, inovaia implic noutatea la nivelul procesului. Aadar, conceptul de inovaie social pstreaz ideea general de mbuntire a situaiei printr-o alocare structural nou a resurselor disponibile. Dac n alte domenii, produsele obinute prin inovaie sunt mai uor cuantificabile, n cazul inovaiei sociale, rezultatele sunt mai difuze, acestea contribuind la mbuntirea scopului politicii sociale prin creterea calitii vieii sau prin rezolvarea unei probleme sociale. Inovaia n politica social implic un demers care s conduc la mbuntirea acesteia. Politica social reprezint o sfer larg de activiti care au ca obiectiv modificarea ntr-un sens specificat a caracteristicilor vieii sociale ale unei colectiviti (Zamfir, 1997, 12). Obiectivele politicii sociale, adic obiectivele sociale, vizeaz protecia social a diferitelor categorii sociale, bunstarea individual i colectiv (Pop, 2007, 447). Conceptul de inovaie social este legat de cel de dezvoltare social, definit ca orientarea unei ri/ regiuni/ comuniti/ instituii spre realizarea unei stri dezirabile, stabilite ca obiectiv, printr-un proces planificat n timp, realizat printrun set de aciuni conjugate (Zamfir, 2006, 11). Derularea acestor aciuni implic un proces de inovaie social. Proiectarea dezvoltrii sociale implic urmtoarele faze: identificarea i diagnoza problemelor sociale, stabilirea prioritilor i adoptarea obiectivelor de dezvoltare, identificarea soluiilor alternative i alegerea strategiei, elaborarea planului de aciune, implementarea, monitorizarea, evaluarea i faza de feedback i corecie (Zamfir i alii, 2007, 9). Analiznd fazele prin prisma inovaiei sociale, putem afirma c aceasta este prezent n special n etapa de identificare a soluiilor alternative i alegerea strategiei i n etapa elaborrii planului de aciune. Un element-cheie este strategia de dezvoltare social. O viziune social integratoare, n acest sens, reprezint un context favorabil diseminrii 18

ideilor inovatoare n domeniul social. Elementele inovaiei sociale sunt: problema nesoluionat, soluia nou, asimilarea n practica colectiv i schimbarea produs prin asimilarea inovaiei (Zamfir, 2009, 2). Inovaia social se realizeaz n legtur cu proiectarea social, evaluarea i monitorizarea. Nu orice demers din sfera social poate fi considerat inovaie social. Implementarea eficient a unor msuri sociale poate reprezenta, pur i simplu, demersul specific derulrii unui plan de aciune definit. Asigurarea rapid a suportului necesar supravieuirii unor comuniti afectate de inundaii nu reprezint inovaie social. Administraiile publice locale sunt cele care trebuie s gseasc soluii concrete pentru diversele probleme cu care se confrunt. Reprezentanii administraiei publice trebuie s identifice i s implementeze soluiile optime, innd cont de obiective i resursele existente. Totui, eforturile lor nu pot fi considerate inovaie social. Asigurarea accesului la educaie reprezint un element important n construirea unui context favorabil promovrii inovaiei sociale. La ce niveluri se produce inovaia n politica social? Pot fi identificate cel puin dou niveluri la care se produce inovaia, la nivelul politicii sociale: elaborarea politicii sociale i domeniile de furnizare a politicii sociale. 5.4 FACTORII CARE STIMULEAZ/ BLOCHEAZ INOVAIA SOCIAL

Printre factorii care stimuleaz inovaia social amintim, n primul rnd, profilul societii. Este mai probabil ca inovaia social s se produc ntr-o societate modern, deschis noului, preocupat de perfecionare. Interesul acordat de societate domeniului social i, indirect, rezultatelor acestuia reprezint un alt factor important. Inovaia social este cu precdere propagat ntr-o societate n care rezultatele tiinifice sunt apreciate pe scal larg, fa de o societate n care acestea nu sunt luate n considerare. Un factor decisive este credibilitatea comunitii tiinifice, ctigat n timp. Aplicabilitatea rezultatelor obinute de comunitatea tiinific poate reprezenta un atuu pentru continuarea eforturilor de inovare la nivel social. n ara noastr, promovarea politicilor de cercetare i inovare nu reprezint o prioritate9. 9 La ntrebarea: Dup integrarea n UE, Romnia trebuie s fac eforturi pentru a ajunge la nivelul de dezvoltare al celorlalte ri membre. Dac ai avea putere de decizie, care ar fi cele mai importante direcii de aciune n perioada imediat urmtoare?, 4% au rspuns Promovarea politicilor de cercetare i inovare (Barometrul integrrii europene, 2007). 5.5 ABORDAREA CONCEPTUAL A INOVAIEI Climatul favorabil dialogului intersectorial poate stimula inovaia social. Transferul cu succes al rezultatelor tiinifice n alte domenii poate legitima dialogul dintre domeniul academic i cel de afaceri. Atragerea investiiilor private n domeniul social poate mbunti anumite servicii oferite populaiei. Responsabilitatea social a corporaiilor implic desfurarea unor aciuni la care nu sunt obligate prin lege pentru c au resurse financiare pentru a dezvolta programe sociale (Scutaru, 2007, 506). Inovaia social implic o bun cunoatere a contextului instituional, comunitar i, nu n ultimul rnd, cultural. Implementarea proiectelor de combatere a violenei domestice vor avea un profil diferit n culturi care blameaz acest lucru, fa de cele care l privesc ca un fapt normal al vieii de zi cu zi. Pe lng identificarea tuturor actorilor implicai, a responsabilitilor i atribuiilor care le revin, cunoaterea contextului presupune explorarea efectelor pe care le-au avut, n acel context, activiti similare. De exemplu, n proiectele comunitare finanate de Fondul Romn de Dezvoltare, construirea cu participare local a unui nou pod are mari anse de reuit ntr-o localitate n care au fost derulate proiecte similare. Inovaia social include evaluarea aciunilor care urmeaz s fie ntreprinse n domeniul social. Implementarea cu succes a interveniilor sociale trebuie s ia n considerare evaluarea anticipativ a posibilelor efecte adverse. De exemplu, acordarea unor beneficii universaliste n vederea creterii i ngrijirii copilului a urmrit promovarea natalitii. Deoarece plafonul oferit este, n unele cazuri, mai mare dect salariul obinut prin venituri salariale, un prim efect a fost creterea natalitii n segmentele srace ale populaiei. Indirect, aceti copii prezint risc mai mare de exluziune social, deoarece familiile cu mai muli copii reprezint un grup vulnerabil. Un alt 19

exemplu este reprezentat de politica natalist agresiv promovat n perioada comunist. Odat cu aprobarea Decretului 770 din 1966, cu cteva excepii, avorturile au fost interzise n Romnia. Acestei decizii nu i-au urmat msuri de ntmpinare n domeniul medical, astfel nct explozia de nou nscui i mame a pus spitalele n dificultate10. Supraaglomerarea seciilor de maternitate a condus la scderea nivelului de igien i indirect rspndirea unor boli. Alte efecte au fost creterea mortalitii materne i a numrului de copii abandonai. 5.6 CONCLUZII n concluzie implementarea Strategiei de la Lisabona, coninnd dezideratul Uniunii Europene de a deveni cea mai competitiv economie pn n 2010, a adus n prim plan problematica inovaiei. n vederea stimulrii inovaiei au fost create prghii instituionale i au fost puse la dispoziie o serie de instrumente financiare. 10 Ghebrea, G., Regim social-politic i viaa privat (familia i politica familial n Romnia) http://ebooks.unibuc.ro/StiintePOL/ralu/3-2-2.htm. Conform indicatorilor specifici folosii pentru evaluarea performanelor inovaiei, la nivelul anului 2007, ara noastr prezenta cea mai mic valoare a performanelor inovative, comparativ cu statele membre. Din acest motiv, se impune identificarea modalitilor de reducere a acestui decalaj. ara noastr a adoptat o serie de documente strategice. Pentru reuita implementrii lor, se impune consolidarea unui climat favorabil inovrii, n special prin mbuntirea dialogului dintre mediul academic i cel de afaceri, promovarea inovrii i aplicarea rezultatelor inovrii. Creterea vizibilitii institutelor de cercetare, printr-o mai bun diseminare a rezultatelor obinute n cercetare, ar conduce la o implicare mai activ n domeniile acestora de competen. Att descoperirile ct i inveniile i inovaiile includ elemente de noutate. n cazul descoperirilor i al inveniilor, noutatea este la nivelul produselor finale. n cazul inovaiei, elementul de noutate este reprezentat la nivel procesual, de modul n care sunt combinate resursele, ideile sau conceptele, n vederea mbuntirii produsului iniial sau a situaiei iniiale. Inovaia social este strns legat de dezvoltarea social i presupune punerea n practica a unor noi modele, relaii, idei, soluii care s rspund oportun nevoilor sociale. Elementul de noutate const n modul de alocare a resurselor existente pentru producerea schimbrii. Inovaia social este favorizat de un context deschis noului, transferului de cunotine, comunicrii i consultrii permanente a actorilor interesai i interesani, n procesul de mbuntire a msurilor sociale. Inovaia social contribuie la atingerea obiectivelor sociale.

20

VI. METODOLOGIA DEPUNERII INVENTIILOR LA OSIM LEGE nr. 64 din 11 octombrie 1991 (*republicata*) privind brevetele de inventie*) EMITENT: PARLAMENTUL; PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 541 din 8 august 2007; Republicata in temeiul art. IV din Legea nr. 28/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 44 din 19 ianuarie 2007 si rectificata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 351 din 23 mai 2007, dandu-se textelor o noua numerotare. Legea nr. 64/1991 a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 752 din 15 octombrie 2002 si a mai fost modificata prin: - Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003; - Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 190/2005 pentru realizarea unor masuri necesare in procesul de integrare europeana, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.179 din 28 decembrie 2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 332/2006 , publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 629 din 20 iulie 2006; - Legea nr. 278/2006 pentru modificarea si completarea Codului penal, precum si pentru modificarea si completarea altor legi, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 601 din 12 iulie 2006. CAP. I Dispozitii generale ART. 1 (1) Drepturile asupra unei inventii sunt recunoscute si aparate pe teritoriul Romaniei prin acordarea unui brevet de inventie de catre Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, in conditiile prevazute de lege. (2) Sunt, de asemenea, recunoscute si aparate drepturile decurgand din brevetul european, conform legii. ART. 2 In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos se definesc dupa cum urmeaza: a) brevet european - brevetul acordat conform Conventiei brevetului european; b) cerere internationala - cererea de protectie a unei inventii, inregistrata conform Tratatului de cooperare in domeniul brevetelor; c) consilier in proprietate industriala - persoana specializata in acordarea asistentei in domeniul proprietatii industriale (inventii, marci, desene, modele etc.), care desfasoara legal aceasta activitate; d) Conventia brevetului european - Conventia privind brevetul european, adoptata la Munchen la 5 octombrie 1973, astfel cum a fost amendata prin Actul de revizuire a art. 63 din Conventia din 17 decembrie 1991 si prin deciziile Consiliului de administratie al Organizatiei Europene a Brevetelor din 21 decembrie 1978, 13 decembrie 1994, 20 octombrie 1995, 5 decembrie 1996 si 10 decembrie 1998, precum si prin Actul de revizuire a acesteia, adoptat la Munchen la 29 noiembrie 2000; e) Conventia de la Paris - Conventia pentru protectia proprietatii industriale din 20 martie 1883, Paris, astfel cum a fost revizuita si modificata; f) descriere - prezentarea in scris a inventiei; g) inventator - persoana care a creat inventia; h) mandatar autorizat - consilierul in proprietate industriala, care poate avea si calitate de reprezentare in procedurile in fata Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci; i) OSIM - Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci; j) predecesor - persoana fizica sau juridica indreptatita la brevet anterior depunerii cererii de brevet; k) publicare - difuzarea informatiei intr-un mod accesibil publicului; l) solicitant - persoana fizica sau juridica care cere acordarea unui brevet de inventie; m) succesor in drepturi - orice persoana fizica sau juridica careia i s-a transmis fie dreptul la acordarea brevetului de inventie, fie drepturile care decurg dintr-un brevet de inventie eliberat; 21

n) revendicare - partea de brevet care cuprinde obiectul protectiei solicitate si al carei continut determina intinderea protectiei; o) titularul brevetului - persoana fizica sau juridica careia ii apartine dreptul conferit prin brevet; p) unitate - persoana juridica care functioneaza legal; q) persoana care exploateaza inventia - persoana fizica sau juridica care o pune in aplicare in mod legal. Persoana care exploateaza inventia poate sa fie identica cu titularul brevetului. ART. 3 Dreptul la brevet de inventie apartine inventatorului sau succesorului sau in drepturi. ART. 4 (1) In cazul in care inventia a fost creata impreuna de mai multi inventatori, fiecare dintre acestia are calitatea de coautor al inventiei, iar dreptul apartine in comun acestora. (2) Daca doua sau mai multe persoane au creat aceeasi inventie, independent una de alta, dreptul la brevet apartine aceleia care a depus o cerere de brevet a carei data de depozit este cea mai veche. ART. 5 (1) Daca inventatorul este salariat, in lipsa unei prevederi contractuale mai avantajoase acestuia, dreptul la brevetul de inventie apartine: a) unitatii, pentru inventiile realizate de salariat in exercitarea unui contract de munca ce prevede o misiune inventiva incredintata in mod explicit, care corespunde cu functiile sale; inventatorul beneficiaza de o remuneratie suplimentara stabilita prin contract; b) salariatului, pentru inventiile realizate de catre acesta fie in exercitarea functiei sale, fie in domeniul activitatii unitatii, prin cunoasterea sau folosirea tehnicii ori mijloacelor specifice ale unitatii sau ale datelor existente in unitate, fie cu ajutorul material al acesteia, in lipsa unei prevederi contractuale contrare. (2) Daca inventia rezulta dintr-un contract de cercetare, in lipsa unei clauze contrare, dreptul la brevet de inventie apartine unitatii care a comandat cercetarea, inventatorul avand dreptul la o remuneratie suplimentara stabilita prin act aditional la contract. (3) In cazurile prevazute la alin. (1) lit. a) si b) si alin. (2), inventatorul si unitatea au obligatia reciproca sa se informeze in scris asupra crearii si stadiului realizarii inventiei si sa se abtina de la orice divulgare. (4) Incalcarea obligatiei de a informa atrage raspunderea persoanei vinovate. (5) In cazurile prevazute la alin. (1) lit. a) si la alin. (2), daca, in termen de 60 de zile de la data cand salariatul a informat in scris unitatea asupra redactarii descrierii inventiei, cererea de brevet nu a fost depusa la OSIM, in lipsa altei conventii intre parti, dreptul la acordarea brevetului de inventie apartine salariatului, in conditiile prevazute la alin. (1) lit. b). (6) In cazul prevazut la alin. (1) lit. b), unitatea are un drept de preferinta la incheierea unui contract privind inventia salariatului sau, ce trebuie exercitat in termen de 3 luni de la oferta salariatului; in lipsa acordului privind pretul contractului, acesta urmeaza sa fie stabilit de instantele judecatoresti. ART. 6 Persoanele fizice sau juridice straine avand domiciliul sau sediul in afara teritoriului Romaniei beneficiaza de dispozitiile prezentei legi, in conditiile tratatelor si conventiilor internationale privind inventiile, la care Romania este parte. CAP. II Inventia brevetabila ART. 7 (1) Un brevet poate fi acordat pentru orice inventie avand ca obiect un produs sau un procedeu, in toate domeniile tehnologice, cu conditia ca aceasta sa fie noua, sa implice o activitate inventiva si sa fie susceptibila de aplicare industriala. (2) Inventiile din domeniul biotehnologiei sunt brevetabile daca se refera la: a) un material biologic care este izolat din mediul natural sau este produs prin orice procedeu tehnic, chiar daca inainte se producea in natura; b) plante sau animale, daca posibilitatea tehnica de realizare a inventiei nu se limiteaza la un anumit soi de plante sau la o anumita rasa de animale; c) un procedeu microbiologic sau la un alt procedeu tehnic ori un produs, altul decat un soi de plante sau o rasa de animale, obtinut prin acest procedeu; 22

d) un element izolat al corpului uman sau altfel produs printr-un procedeu tehnic, inclusiv secventa sau secventa partiala a unei gene, chiar daca structura acelui element este identica cu structura unui element natural. ART. 8 (1) Nu sunt considerate inventii, in sensul art. 7, in special: a) descoperirile, teoriile stiintifice si metodele matematice; b) creatiile estetice; c) planurile, principiile si metodele in exercitarea de activitati mentale, in materie de jocuri sau in domeniul activitatilor economice, precum si programele de calculator; d) prezentarile de informatii. (2) Prevederile alin. (1) nu exclud brevetabilitatea obiectelor sau activitatilor prevazute in acest alineat decat in masura in care cererea de brevet de inventie ori brevetul de inventie se refera la astfel de obiecte sau activitati considerate in sine. ART. 9 (1) Nu se acorda brevet de inventie, potrivit prezentei legi, pentru: a) inventiile a caror exploatare comerciala este contrara ordinii publice sau bunelor moravuri, inclusiv cele daunatoare sanatatii si vietii persoanelor, animalelor ori plantelor, si care sunt de natura sa aduca atingeri grave mediului, cu conditia ca aceasta excludere sa nu depinda numai de faptul ca exploatarea este interzisa printr-o dispozitie legala; b) soiurile de plante si rasele de animale, precum si procedeele esential biologice pentru obtinerea plantelor sau animalelor. Prevederea nu se aplica procedeelor microbiologice si produselor obtinute prin aceste procedee; c) inventiile avand ca obiect corpul uman in diferitele stadii ale formarii si dezvoltarii sale, precum si simpla descoperire a unuia dintre elementele sale, inclusiv secventa sau secventa partiala a unei gene; d) metodele de tratament al corpului uman sau animal, prin chirurgie ori prin terapie, si metodele de diagnosticare practicate asupra corpului uman sau animal. (2) Dispozitiile alin. (1) lit. d) nu se aplica produselor, in special substante sau compozitii pentru utilizare in oricare dintre aceste metode. ART. 10 (1) O inventie este noua daca nu este cuprinsa in stadiul tehnicii. (2) Stadiul tehnicii cuprinde toate cunostintele care au devenit accesibile publicului printr-o descriere scrisa ori orala, prin folosire sau in orice alt mod, pana la data depozitului cererii de brevet de inventie. (3) Stadiul tehnicii cuprinde, de asemenea, continutul cererilor depuse la OSIM si al cererilor internationale pentru care s-a deschis faza nationala in Romania sau europene desemnand Romania, asa cum acestea au fost depuse, care au o data de depozit anterioara celei prevazute la alin. (2) si care au fost publicate la sau dupa aceasta data, potrivit legii. (4) Prevederile alin. (2) si (3) nu vor exclude brevetabilitatea oricarei substante sau compozitii cuprinse in stadiul tehnicii, pentru utilizarea acesteia intr-o metoda dintre cele prevazute la art. 9 alin. (1) lit. d), daca utilizarea sa in oricare dintre aceste metode nu este cuprinsa in stadiul tehnicii. (5) Prevederile alin. (2) si (3) nu vor exclude brevetabilitatea oricarei substante sau compozitii prevazute la alin. (4), pentru orice alta utilizare specifica in orice metoda dintre cele prevazute la art. 9 alin. (1) lit. d), daca aceasta utilizare nu este cuprinsa in stadiul tehnicii. ART. 11 (1) In aplicarea art. 10, divulgarea inventiei nu este luata in considerare daca a intervenit in intervalul de 6 luni inaintea datei de depozit a cererii de brevet si daca rezulta direct sau indirect ca urmare a: a) unui abuz evident in privinta solicitantului sau predecesorului in drepturi al acestuia; b) faptului ca solicitantul sau predecesorul in drepturi al acestuia a expus inventia intr-o expozitie internationala oficiala sau oficial recunoscuta, in sensul Conventiei privind expozitiile internationale, semnata la Paris la 22 noiembrie 1928, cu revizuirile ulterioare. (2) Prevederile alin. (1) lit. b) sunt aplicabile numai daca la inregistrarea cererii de brevet de inventie solicitantul declara ca inventia a fost expusa efectiv si daca, in termenul si in conditiile 23

prevazute de regulamentul de aplicare a prezentei legi, depune un document in sustinerea declaratiei sale. ART. 12 (1) O inventie este considerata ca implicand o activitate inventiva daca, pentru o persoana de specialitate, ea nu rezulta in mod evident din cunostintele cuprinse in stadiul tehnicii. (2) Cererile de brevet prevazute la art. 10 alin. (3), desi fac parte din stadiul tehnicii, nu sunt luate in considerare pentru aprecierea activitatii inventive. ART. 13 (1) O inventie este considerata ca fiind susceptibila de aplicare industriala daca obiectul sau poate fi fabricat sau utilizat intr-un domeniu industrial, inclusiv in agricultura. (2) Aplicabilitatea industriala a unei secvente sau a unei secvente partiale a unei gene trebuie sa fie dezvaluita in cererea de brevet de inventie. CAP. III Inregistrarea, publicarea si examinarea cererii de brevet, eliberarea brevetului ART. 14 (1) Cererea de brevet de inventie, redactata in limba romana, trebuie sa cuprinda: a) solicitarea acordarii unui brevet; b) datele de identificare a solicitantului; c) o descriere a inventiei; d) una sau mai multe revendicari; e) desenele la care se face referire in descriere sau revendicari. (2) Daca solicitantul nu este acelasi cu inventatorul, cererea de brevet de inventie va contine si indicatii care sa permita stabilirea identitatii inventatorului si va fi insotita de un document din care sa reiasa modul in care solicitantul a dobandit dreptul la acordarea brevetului. (3) Documentul prevazut la alin. (2) va putea fi depus pana la luarea unei hotarari asupra cererii de brevet. (4) Depunerea cererii de brevet poate fi facuta de persoana indreptatita la acordarea brevetului, personal sau in orice mod prescris de regulamentul de aplicare a prezentei legi. (5) In toate procedurile in fata OSIM, solicitantul este considerat a fi persoana indreptatita la acordarea brevetului. (6) Cererea de brevet se depune la OSIM, la alegerea solicitantului, pe hartie sau sub o alta forma si printr-un mijloc de transmitere acceptat de OSIM si prevazut de regulamentul de aplicare a prezentei legi. (7) Cererea de brevet este insotita de un rezumat care se depune cel mai tarziu cu 2 luni inainte de data publicarii cererii. (8) Rezumatul serveste in mod exclusiv informarii tehnice; acesta nu poate fi luat in considerare pentru alte scopuri, in special pentru determinarea intinderii protectiei solicitate si nici pentru aplicarea prevederilor art. 10 alin. (3). ART. 15 (1) Data de depozit a cererii de brevet de inventie este data la care au fost inregistrate urmatoarele: a) o indicatie explicita sau implicita ca se solicita acordarea unui brevet de inventie; b) indicatii care sa permita stabilirea identitatii solicitantului sau care sa permita contactarea acestuia de catre OSIM; c) o parte care, la prima vedere, sa para a fi o descriere a inventiei. (2) In cazul in care lipseste o parte a descrierii, in scopul atribuirii datei de depozit, aceasta poate fi depusa ulterior, data de depozit fiind data la care aceasta parte a fost depusa si la care taxa pentru inregistrarea acestei parti a fost platita. (3) Daca partea lipsa a descrierii prevazute la alin. (1) lit. c), depusa ulterior, este retrasa, data de depozit va fi data la care sunt indeplinite cerintele la care se face referire la alin. (1). (4) Conditiile de depunere ulterioara si cele de retragere a partii lipsa a descrierii care a fost depusa ulterior conform alin. (2), sunt prevazute de regulamentul de aplicare a prezentei legi. (5) In cazul in care cererea de brevet de inventie nu contine o parte care, la prima vedere, sa para a fi o descriere, in scopul acordarii datei de depozit, in cererea de brevet de inventie poate fi facuta referire, in limba romana, la o cerere depusa anterior la un oficiu care inlocuieste descrierea, cu 24

respectarea prevederilor regulamentului de aplicare a prezentei legi. In caz contrar, nu se acorda data de depozit, iar cererea nu va fi tratata ca o cerere de brevet de inventie. (6) Cererea de brevet de inventie se inscrie in Registrul national al cererilor de brevet depuse. Pana la publicarea datelor din acest registru in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala, acestea nu sunt publice, potrivit legii speciale. (7) Revendicarile si desenele privind inventia pot fi depuse si in termen de doua luni de la data de depozit a cererii de brevet, cu plata taxei legale. (8) In cazul cererii internationale de brevet sau a cererii de brevet european, data de depozit este data care rezulta din tratatele si conventiile internationale la care Romania este parte si aceasta data se inscrie in Registrul national al cererilor de brevet depuse. ART. 16 (1) Persoanele fizice sau juridice pot, pentru motive justificate, sa depuna descrierea, revendicarile si desenele intr-o limba straina cu conditia ca, in termen de 2 luni de la inregistrarea cererii sau, dupa caz, de la data deschiderii fazei nationale, sa depuna la OSIM o traducere conforma, in limba romana, a acestor documente si sa fie platita taxa legala. (2) Se considera ca indeplinesc conditiile privind forma si continutul unei cereri din prezenta lege: a) cererile internationale care indeplinesc conditiile privind forma si continutul prevazute de Tratatul de cooperare in domeniul brevetelor, adoptat de Conferinta diplomatica de la Washington la 19 iunie 1970, ratificat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 81 din 2 martie 1979, cu modificarile ulterioare; b) cererile internationale care indeplinesc conditiile de forma si de continut prevazute de Tratatul de cooperare in domeniul brevetelor si cerute de OSIM sau de Oficiul European de Brevete, atunci cand actioneaza pentru OSIM, dupa ce a inceput prelucrarea sau examinarea acestora. (3) De asemenea, vor fi respectate orice alte cerinte cu privire la forma si continutul cererii prevazute in regulamentul de aplicare a prezentei legi. (4) Daca sunt indeplinite prevederile art. 14 alin. (1) sau ale art. 16 alin. (1), depozitul cererii produce efectele unui depozit national reglementar. (5) Prin depozit national reglementar se intelege orice depozit care este suficient pentru stabilirea datei la care a fost depusa cererea, oricare ar fi fost soarta ulterioara a acesteia. ART. 17 Orice persoana care a depus, in conformitate cu art. 14 alin. (1) si art. 16 alin. (1), o cerere de brevet la OSIM sau succesorul sau in drepturi beneficiaza de un drept de prioritate, cu incepere de la data depozitului cererii fata de orice alt depozit, privind aceeasi inventie, avand o data ulterioara. ART. 18 (1) Inventia trebuie sa fie dezvaluita in cererea de brevet suficient de clar si complet, astfel incat o persoana de specialitate in domeniu sa o poata realiza. (2) Daca inventia se refera la un material biologic sau la utilizarea unui material biologic la care publicul nu a avut acces si care nu poate fi descris in cererea de brevet de inventie intr-un mod care sa permita unei persoane de specialitate in domeniu sa realizeze inventia, conditiile prevazute la alin. (1) sunt considerate indeplinite numai daca solicitantul dovedeste printr-un document ca, anterior datei de depozit a cererii de brevet de inventie, materialul biologic a facut obiectul unui depozit la o autoritate de depozit internationala. (3) Revendicarile definesc obiectul protectiei solicitate si trebuie sa fie clare, concise si sa fie sustinute de descrierea inventiei. ART. 19 (1) Cererea de brevet trebuie sa se refere numai la o singura inventie sau la un grup de inventii legate intre ele de o asemenea maniera incat sa formeze un singur concept inventiv general. (2) Cererea de brevet care nu indeplineste conditia prevazuta la alin. (1) poate fi divizata de catre solicitant, din proprie initiativa sau la cererea OSIM, pana la luarea unei hotarari asupra cererii de brevet. (3) Intr-o cerere rezultata in urma divizarii se pot revendica numai obiecte care nu depasesc dezvaluirea din cererea initiala. Cererile rezultate in urma divizarii care indeplinesc aceasta cerinta au aceeasi data de depozit ca si cererea initiala si fiecare va beneficia de dreptul de prioritate revendicat in aceasta. 25

ART. 20 (1) Orice persoana care a depus, in mod regulamentar, in orice stat parte la Conventia de la Paris pentru protectia proprietatii industriale sau stat membru la Organizatia Mondiala a Comertului, o cerere de brevet de inventie, de model de utilitate sau de certificat de utilitate ori succesorul sau in drepturi beneficiaza, pentru a efectua depunerea unei cereri ulterioare de brevet de inventie in Romania pentru aceeasi inventie, de un drept de prioritate pe o perioada de 12 luni calculata de la data de depozit a cererii anterioare. (2) Orice depozit care are valoarea unui depozit national reglementar potrivit legislatiei nationale a oricarui stat parte la Conventia de la Paris sau stat membru la Organizatia Mondiala a Comertului in care a fost constituit va fi recunoscut ca dand nastere unui drept de prioritate. (3) O cerere de brevet european desemnand Romania si pentru care a fost acordata o data de depozit are in Romania valoarea unui depozit national reglementar, luandu-se in considerare, atunci cand este cazul, si prioritatea revendicata pentru cererea de brevet european. (4) Solicitantul unei cereri de brevet de inventie poate beneficia de prioritatea unei cereri de brevet anterioare pentru aceeasi inventie, daca depune odata cu cererea de brevet o declaratie in care revendica prioritatea cererii anterioare, justificata prin acte de prioritate, in conditiile regulamentului de aplicare a prezentei legi. (5) Intr-o cerere de brevet se poate recunoaste revendicarea unor prioritati multiple, cu conditia respectarii prevederilor alin. (1), numai pentru acele elemente ale cererii de brevet care sunt cuprinse in cererea sau in cererile a caror prioritate este revendicata; prioritatile multiple pot fi revendicate, dupa caz, si pentru aceeasi revendicare. (6) Prioritatea poate fi recunoscuta doar pentru acele elemente care sunt clar dezvaluite in cererea de brevet luata in totalitatea sa. (7) Prioritatea poate fi recunoscuta si pentru o cerere de brevet care revendica sau ar fi putut revendica prioritatea unei cereri de brevet anterioare, la o data de inregistrare ulterioara datei de expirare a termenului de prioritate, dar nu mai mult de doua luni de la data expirarii acestui termen, cu plata taxei legale, daca: a) o cerere expresa este formulata in acest sens, in conditiile prevazute de regulamentul de aplicare a prezentei legi; b) cererea este formulata in termen; c) cererea prezinta motivele pentru care termenul de prioritate nu a fost respectat; d) OSIM constata ca cererea de brevet ulterioara nu a fost depusa in termenul de prioritate, desi solicitantul a depus toate diligentele in acest scop sau cand nerespectarea termenului nu s-a produs cu intentie. (8) In cazul in care solicitantul cererii de brevet de inventie revendica un drept de prioritate apartinand altei persoane, pentru recunoasterea prioritatii este necesara depunerea la OSIM a unei autorizatii din partea cedentului, din care sa rezulte ca solicitantul are dreptul sa revendice prioritatea cererii anterioare. (9) Termenul de depunere a autorizatiei este de maximum 3 luni de la revendicarea prioritatii. ART. 21 (1) Daca intr-un termen de 12 luni de la data de depozit a unei cereri de brevet de inventie acordata de OSIM este depusa o cerere de brevet de inventie ulterioara, de catre solicitantul cererii anterioare sau de catre succesorul sau in drepturi, atunci in cererea ulterioara poate fi revendicat un drept de prioritate pentru aceeasi inventie, denumit drept de prioritate interna. Daca a fost revendicat un drept de prioritate interna intr-o cerere ulterioara, cererea anterioara a carei prioritate a fost revendicata este considerata ca fiind retrasa, daca nu s-a luat o hotarare. (2) Prioritatea interna poate fi revendicata odata cu depunerea cererii ulterioare sau intr-un termen de doua luni de la data depunerii acestei cereri. (3) Prioritatea interna a unei cereri anterioare, revendicata intr-o cerere ulterioara, nu va fi recunoscuta daca: a) cel putin una dintre cererile de brevet de inventie a beneficiat de o prioritate, in conditiile prevazute la art. 17; b) in cererea anterioara au fost revendicate prioritati interne si una dintre ele are data anterioara termenului de 12 luni calculat de la data de depozit a cererii ulterioare; 26

c) actul de prioritate interna nu a fost depus in termenul prevazut de regulamentul de aplicare a prezentei legi. ART. 22 (1) In cazul in care solicitantul a omis sa revendice prioritatea odata cu depunerea cererii, revendicarea poate fi facuta in conditiile prevazute de regulamentul de aplicare a prezentei legi, cel mai tarziu in termen de doua luni de la aceasta data, cu plata taxei legale. (2) Actele de prioritate se depun intr-un termen de 16 luni de la data celei mai vechi prioritati sau, dupa caz, in 4 luni de la data deschiderii fazei nationale. (3) In cazul in care OSIM considera ca in procedura de examinare este necesara traducerea unei cereri de brevet anterioare, care a servit ca baza pentru revendicarea prioritatii, invita solicitantul sa depuna o traducere conforma in limba romana a cererii anterioare, cu respectarea prevederilor regulamentului de aplicare a prezentei legi. (4) In cazul neindeplinirii prevederilor alin. (2) sau ale art. 20, OSIM hotaraste, in termen de 6 luni de la data de depozit sau de la data deschiderii fazei nationale, ca prioritatea nu este recunoscuta. ART. 23 (1) Cererile de brevet de inventie depuse pe cale nationala, pentru care a fost constituit depozitul national reglementar, sunt publicate imediat dupa expirarea unui termen de 18 luni de la data de depozit sau, daca a fost recunoscuta o prioritate, de la data acestei prioritati, cu exceptia celor prevazute la art. 40 alin. (2). (2) Cererile de brevet de inventie depuse conform Tratatului de cooperare in domeniul brevetelor se publica imediat dupa expirarea unui termen de 6 luni de la deschiderea fazei nationale. (3) La cererea persoanei fizice sau juridice indreptatite publicarea se poate face intr-un termen mai scurt decat cel prevazut la alin. (1) si (2), in conditiile regulamentului de aplicare a prezentei legi. (4) In cazul in care hotararea de acordare a brevetului este luata inaintea datei de expirare a termenului prevazut la alin. (1), cererea de brevet de inventie este publicata impreuna cu mentiunea privind hotararea de acordare. (5) Cererile de brevet de inventie prevazute la art. 40 alin. (2) vor fi publicate in termen de 3 luni de la data declasificarii informatiilor cuprinse in acestea. (6) Cererea de brevet de inventie nu se publica daca pana la expirarea termenului de 18 luni o hotarare de respingere a fost luata sau daca cererea a fost retrasa ori declarata ca fiind considerata retrasa. (7) Publicarea cererii se mentioneaza in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala si se face in conditiile prevazute de regulamentul de aplicare a prezentei legi. ART. 24 (1) La cererea solicitantului, OSIM intocmeste un raport de documentare insotit, dupa caz, de o opinie scrisa privind brevetabilitatea si publica raportul de documentare, in conditiile prevazute de regulamentul de aplicare a prezentei legi. (2) Daca raportul de documentare nu a fost facut public odata cu cererea, acesta se va publica ulterior. ART. 25 (1) Examinarea cererii de brevet de inventie poate fi ceruta la data de depozit a cererii de brevet sau, dupa caz, la deschiderea fazei nationale ori in termen de 30 de luni de la una dintre aceste date. (2) Pentru cererile de brevet de inventie care contin informatii clasificate ca secrete de stat, solicitarea examinarii poate fi ceruta la data de depozit a cererii sau in termen de 3 luni de la declasificare, dar nu mai tarziu de 30 de luni inainte de expirarea duratei brevetului, prevazuta la art. 31. ART. 26 OSIM examineaza daca: A. cererea de brevet de inventie respecta: a) dispozitiile art. 6; b) conditiile privind depozitul, prevazute la art. 14-16; 27

c) conditiile pentru recunoasterea prioritatii prevazute la art. 20, 21 si 22; d) conditia de unitate a inventiei prevazuta la art. 19 alin. (1); B. inventia care constituie obiectul cererii: a) este dezvaluita potrivit art. 18; b) nu este exclusa de la brevetare, potrivit art. 8 alin. (1), sau nu indeplineste conditiile prevazute la art. 9; c) indeplineste conditiile de brevetabilitate prevazute la art. 7 si art. 10-13. ART. 27 (1) OSIM are dreptul sa ceara solicitantului lamuririle si actele pe care le considera necesare in legatura cu identitatea solicitantului sau a inventatorului, cu depozitul national reglementar constituit sau cu indeplinirea conditiilor de brevetare. (2) In toate procedurile privind cererea sau brevetul de inventie OSIM poate transmite notificari solicitantului, titularului sau persoanei interesate, iar acestia pot transmite la OSIM comunicari, cu respectarea termenelor prevazute de regulamentul de aplicare a prezentei legi, aceste termene putand fi prelungite de catre OSIM la cerere, cu plata unei taxe legale. (3) Absenta notificarii nu absolva pe solicitant, titular ori persoana interesata de obligatia respectarii dispozitiilor prezentei legi. (4) Solicitantul va depune la OSIM toate documentele publice in legatura cu inventia sa, inclusiv copii de pe brevetele acordate in alte state. (5) La cererea OSIM sau din initiativa sa, solicitantul ori succesorul sau in drepturi poate modifica cererea de brevet pana la luarea unei hotarari, cu conditia ca dezvaluirea inventiei sa nu depaseasca continutul cererii la data de depozit. ART. 28 (1) OSIM hotaraste prin Comisia de examinare de specialitate, pe baza raportului de examinare a cererii de brevet de inventie, acordarea brevetului de inventie sau respingerea cererii de brevet. (2) OSIM hotaraste respingerea cererii de brevet de inventie in urmatoarele situatii: a) cererea de brevet de inventie nu indeplineste conditiile prevazute la art. 6, art. 16 alin. (1) si (4) si la art. 39 alin. (2); b) inventia care constituie obiectul cererii este exclusa de la brevetare, potrivit prevederilor art. 8, sau se incadreaza in prevederile art. 9, ori nu indeplineste conditiile de brevetabilitate prevazute la art. 7, 10, 12 si 13; c) inventia care constituie obiectul cererii nu indeplineste conditiile art. 18; d) termenul de deschidere a fazei nationale pentru cererile inregistrate international a fost depasit; e) la expirarea unui termen de 12 luni de la data la care cererile aflate in situatia prevazuta la alin. (4) lit. b) au fost considerate retrase; f) s-a solicitat respingerea cererii de brevet de inventie, potrivit art. 66 alin. (2) lit. c); g) solicitantul, altul decat inventatorul, nu a facut dovada, in cadrul termenului prevazut la art. 29 alin. (2), ca este indreptatit la acordarea brevetului; h) nu s-a solicitat examinarea cererii de brevet de inventie in vederea acordarii brevetului in termenele prevazute la art. 25. (3) OSIM ia act de retragerea cererii de brevet de inventie daca solicitantul cere retragerea in scris, in mod expres. (4) Sunt declarate ca fiind considerate retrase cererile de brevet de inventie aflate in urmatoarele situatii: a) inventatorii nu au fost declarati in termen de 18 luni de la data solicitarii examinarii in fond; b) solicitantul nu a dat curs notificarilor OSIM, in termenul acordat de OSIM, privind aducerea formei descrierii si desenelor in concordanta cu continutul revendicarilor admise; c) cererea a constituit baza revendicarii prioritatii intr-o cerere ulterioara depusa pe cale nationala sau pe cale internationala, pentru care s-a deschis faza nationala in Romania; d) cererea de brevet de inventie se afla in situatia prevazuta la art. 66 alin. (2) lit. b); e) solicitantul nu a depus revendicarile in termenul prevazut la art. 15 alin. (7); f) una dintre taxele legale, respectiv de inregistrare, de depunere ulterioara a revendicarilor, de deschidere a fazei nationale, de publicare, de examinare, nu a fost platita, in cuantumul si la termenele prevazute de lege si de regulamentul de aplicare a prezentei legi; 28

g) cererea de brevet pentru care s-a luat o hotarare de acordare si pentru care nu a fost achitata, in termenul prevazut de lege, taxa de publicare, tiparire si eliberare a brevetului. (5) Toate hotararile OSIM privind cererile de brevet de inventie sunt motivate, se inscriu in Registrul national al cererilor de brevet de inventie depuse si se comunica solicitantului in termen de o luna de la data luarii hotararii. In acelasi registru se inscriu si mentiunile privind cererile de brevet retrase sau mentiunile privind declaratiile conform carora cererile de brevet sunt considerate ca fiind retrase, care, de asemenea, se comunica solicitantului. (6) Mentiunea hotararii de acordare a brevetului de inventie sau de respingere a cererii de brevet se publica in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala, in termen de o luna de la data la care a expirat termenul prevazut de lege pentru formularea contestatiei si in conditiile prevazute de regulamentul de aplicare a prezentei legi. (7) OSIM publica mentiunea hotararii de acordare a brevetului si, odata cu publicarea, pune la dispozitia publicului descrierea si desenele brevetului, sub conditia achitarii taxei de publicare, tiparire si eliberare a brevetului. (8) In cazul in care taxa de publicare, tiparire si eliberare a brevetului nu este achitata in termenul prevazut de lege, cererea de brevet este considerata retrasa, iar brevetul este considerat ca nefiind acordat. (9) Hotararea de acordare a brevetului va avea efect incepand cu data publicarii mentiunii acesteia in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala. (10) In cazul hotararilor de acordare a unui brevet de inventie care contine informatii clasificate, dupa declasificarea acestora se aplica prevederile alin. (7) si (9) si ale art. 23 alin. (4). (11) In cazul decesului solicitantului, persoana fizica, sau in cazul dizolvarii persoanei juridice solicitante, procedura de examinare se suspenda pana la comunicarea la OSIM a succesorului in drepturi, in conditiile prevazute de regulamentul de aplicare a prezentei legi. (12) Cand se instituie proceduri judiciare in privinta dreptului la brevet sau a dreptului la acordarea brevetului, procedura de brevetare se suspenda pana cand hotararea judecatoreasca ramane definitiva si irevocabila. (13) Persoana interesata va comunica la OSIM hotararea prevazuta la alin. (12). ART. 29 (1) OSIM poate proceda din oficiu la revocarea hotararilor sale, pentru neindeplinirea conditiilor prevazute in prezenta lege, pana la comunicarea acestora. (2) Daca OSIM constata pe baza unor dovezi temeinice ca solicitantul, altul decat inventatorul, nu este indreptatit la acordarea brevetului de inventie, se poate proceda la amanarea comunicarii hotararii luate, fara a depasi un termen de 6 luni de la data acesteia; in cazul in care in acest termen solicitantul nu poate dovedi ca are calitatea de persoana indreptatita la acordarea brevetului, hotararea de acordare se revoca potrivit alin. (1) si cererea de brevet se respinge. ART. 30 (1) Brevetul de inventie este eliberat de directorul general al OSIM, in temeiul hotararii de acordare a acestuia. Pentru brevetul european OSIM certifica validitatea brevetului in Romania, conform legii. (2) Data eliberarii brevetului de inventie este data la care mentiunea hotararii de acordare este publicata in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala. (3) Brevetele se inscriu in Registrul national al brevetelor de inventie. (4) Daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege, brevetul de inventie european se inscrie in Registrul national al brevetelor de inventie. ART. 31 (1) Durata brevetului de inventie este 20 de ani, cu incepere de la data de depozit. (2) Pentru brevetul european durata prevazuta la alin. (1) curge de la data constituirii depozitului reglementar al cererii de brevet, conform Conventiei brevetului european. (3) Pentru medicamentele sau produsele fitofarmaceutice brevetate se poate obtine un certificat suplimentar de protectie, in conditiile Regulamentului (CEE) nr. 1.768/92 al Consiliului din 18 iunie 1992 privind instituirea unui certificat suplimentar de protectie pentru medicamente si ale Regulamentului (CE) nr. 1.610/96 al Parlamentului European si al Consiliului din 23 iulie 1996 privind instituirea unui certificat suplimentar de protectie pentru produse fitofarmaceutice. 29

CAP. IV Drepturi si obligatii ART. 32 (1) Brevetul de inventie confera titularului sau un drept exclusiv de exploatare a inventiei pe intreaga sa durata. (2) Este interzisa efectuarea fara consimtamantul titularului a urmatoarelor acte: a) fabricarea, folosirea, oferirea spre vanzare, vanzarea sau importul in vederea folosirii, oferirii spre vanzare ori vanzarii, in cazul in care obiectul brevetului este un produs; b) utilizarea procedeului, precum si folosirea, oferirea spre vanzare, vanzarea sau importul in aceste scopuri al produsului obtinut direct prin procedeul brevetat, in cazul in care obiectul brevetului este un procedeu. (3) Intinderea protectiei conferite de brevet sau de cererea de brevet este determinata de continutul revendicarilor. Totodata, descrierea si desenele inventiei servesc la interpretarea revendicarilor. (4) Pe perioada pana la acordarea brevetului, intinderea protectiei conferita de cererea de brevet este determinata de revendicarile publicate potrivit art. 23. (5) Brevetul, asa cum a fost acordat ori modificat in procedura de revocare sau de anulare in parte, va determina retroactiv protectia conferita de cererea de brevet, in masura in care aceasta nu a fost extinsa. (6) Pentru determinarea intinderii protectiei conferite de brevet se va tine seama de orice element echivalent unui element specificat in revendicari. Daca obiectul brevetului este un procedeu, protectia conferita de brevet se extinde la produsul obtinut in mod direct prin procedeul brevetat. (7) Protectia conferita printr-un brevet referitor la un material biologic avand caracteristici specifice se extinde asupra oricarui material derivat, pe baza celui brevetat, prin reproducere sau multiplicare, sub forma identica ori diferentiat si cu aceleasi caracteristici. (8) Protectia conferita printr-un brevet referitor la un procedeu permitand producerea unui material biologic avand caracteristici specifice se extinde asupra materialului biologic direct obtinut prin acest procedeu, asupra oricarui alt material biologic derivat din materialul biologic direct obtinut prin acel procedeu, precum si asupra oricarui alt material obtinut plecandu-se de la materialul biologic direct obtinut prin reproducere sau multiplicare, sub forma identica ori diferentiat si avand aceleasi caracteristici. (9) Protectia conferita printr-un brevet de produs continand o informatie genetica sau constand intro informatie genetica se extinde asupra oricarui alt material in care produsul este incorporat si in care informatia genetica este continuta si isi exercita functia, cu exceptia corpului uman in diferite stadii de formare ori dezvoltare. (10) Protectia prevazuta la alin. (7)-(9) nu se extinde asupra materialului biologic obtinut prin reproducerea sau multiplicarea unui material biologic comercializat ori oferit spre vanzare pe teritoriul Romaniei de catre titularul de brevet sau cu consimtamantul acestuia, cand reproducerea ori multiplicarea rezulta in mod necesar din utilizarea pentru care materialul biologic a fot pus pe piata, cu conditia ca materialul obtinut sa nu fi fost utilizat ulterior pentru alte reproduceri sau multiplicari. ART. 33 Cu incepere de la data publicarii cererii de brevet, in conformitate cu prevederile art. 23 alin. (1)(3), cererea asigura solicitantului, in mod provizoriu, protectia conferita potrivit dispozitiilor art. 32. ART. 34 (1) Nu constituie incalcarea drepturilor prevazute la art. 32 si 33: a) folosirea inventiilor in constructia si in functionarea vehiculelor terestre, aeriene, precum si la bordul navelor sau la dispozitivele pentru functionarea acestora, apartinand statelor membre ale tratatelor si conventiilor internationale privind inventiile, la care Romania este parte, cand aceste vehicule sau nave patrund pe teritoriul Romaniei, temporar sau accidental, cu conditia ca aceasta folosire sa se faca exclusiv pentru nevoile vehiculelor sau navelor; b) efectuarea oricaruia dintre actele prevazute la art. 32 alin. (2) de catre o persoana care a aplicat obiectul brevetului de inventie sau cel al cererii de brevet, asa cum a fost publicata, ori a luat masuri efective si serioase in vederea producerii sau folosirii lui cu buna-credinta pe teritoriul Romaniei, 30

independent de titularul acesteia, cat si inainte de constituirea unui depozit national reglementar privind inventia sau inainte de data de la care curge termenul de prioritate recunoscuta; in acest caz inventia poate fi folosita in continuare de acea persoana, in volumul existent la data de depozit sau a prioritatii recunoscute, si dreptul la folosire nu poate fi transmis decat cu patrimoniul persoanei ori cu o fractiune din patrimoniul afectat exploatarii inventiei; c) efectuarea oricaruia dintre actele prevazute la art. 32 alin. (2) exclusiv in cadru privat si in scop necomercial; producerea sau, dupa caz, folosirea inventiei exclusiv in cadru privat si in scop necomercial; d) comercializarea sau oferirea spre vanzare pe teritoriul Uniunii Europene a acelor exemplare de produs, obiect al inventiei, care au fost vandute anterior de titularul de brevet ori cu acordul sau expres; e) folosirea in scopuri experimentale, exclusiv cu caracter necomercial, a obiectului inventiei brevetate; f) folosirea cu buna-credinta sau luarea masurilor efective si serioase de folosire a inventiei de catre terti in intervalul de timp dintre decaderea din drepturi a titularului de brevet si revalidarea brevetului. In acest caz inventia poate fi folosita in continuare de acea persoana, in volumul existent la data publicarii mentiunii revalidarii, si dreptul la folosire nu poate fi transmis decat cu patrimoniul persoanei care utilizeaza inventia ori cu o fractiune din patrimoniul care este afectat exploatarii inventiei; g) exploatarea de catre terti a inventiei sau a unei parti a acesteia la a carei protectie s-a renuntat. (2) Orice persoana care, cu buna-credinta, foloseste inventia sau a facut pregatiri efective si serioase de folosire a inventiei, fara ca aceasta folosire sa constituie o incalcare a cererii de brevet sau a brevetului european in traducerea initiala, poate, dupa ce traducerea corectata are efect, sa continue folosirea inventiei in intreprinderea sa ori pentru necesitatile acesteia, fara plata si fara sa depaseasca volumul existent la data la care traducerea initiala a avut efect. ART. 35 (1) Inventatorul are dreptul sa i se mentioneze numele, prenumele si calitatea in brevetul eliberat, in carnetul de munca, precum si in orice acte sau publicatii privind inventia sa. (2) In cazul in care titularul este altul decat inventatorul, acestuia din urma i se elibereaza un duplicat al brevetului de inventie. (3) La solicitarea expresa a inventatorului, numele si prenumele acestuia nu se publica; aceasta solicitare este supusa platii taxei legale. ART. 36 (1) Pentru inventiile create si realizate in conditiile art. 5 alin. (1) cu clauza contrara si, respectiv, ale art. 5 alin. (2) inventatorul beneficiaza de drepturi patrimoniale stabilite pe baza de contract incheiat cu solicitantul sau, dupa caz, cu titularul brevetului. (2) Drepturile patrimoniale se stabilesc in functie de efectele economice si/sau sociale rezultate din exploatarea brevetului sau in functie de aportul economic al inventiei. ART. 37 In cazul decaderii din drepturi a titularului de brevet prevazuta la art. 43 alin. (3), titularul poate cere la OSIM revalidarea brevetului pentru motive justificate, in termen de 6 luni de la data publicarii decaderii. In termen de 60 de zile de la inregistrare OSIM hotaraste asupra cererii de revalidare, sub conditia platii taxei legale. Mentiunea revalidarii brevetului se publica in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala in termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva si irevocabila a hotararii. ART. 38 (1) Titularul poate renunta, in tot sau in parte, la brevet, pe baza unei declaratii scrise inregistrate la OSIM. (2) In cazul inventiilor prevazute la art. 5 alin. (1) lit. a) si alin. (2), precum si al inventiilor care au facut obiectul unei cesiuni potrivit art. 5 alin. (1) lit. b), titularul brevetului este obligat sa comunice inventatorului intentia sa de renuntare; la cererea inventatorului, titularul este obligat sa-i transmita acestuia dreptul asupra brevetului. (3) Daca brevetul a facut obiectul unui contract de licenta, renuntarea este posibila numai cu acordul beneficiarului licentei. 31

(4) Inventia sau partea din aceasta, la a carei protectie s-a renuntat, poate fi liber exploatata de catre terti. (5) La un brevet acordat pentru inventiile care contin informatii clasificate potrivit prevederilor art. 40 alin. (2), titularul poate renunta numai dupa declasificarea informatiilor si publicarea mentiunii hotararii de acordare a brevetului de inventie si a descrierii, revendicarilor si desenelor inventiei brevetate, potrivit prevederilor art. 28 alin. (6). (6) Renuntarea se inregistreaza la OSIM in Registrul national al brevetelor de inventie si produce efecte incepand cu data publicarii acesteia in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala. ART. 39 (1) In procedurile in fata OSIM solicitantul cererii, cesionarul sau titularul ori o alta persoana interesata poate fi reprezentata printr-un mandatar, in baza unei procuri inregistrate la OSIM, in conditiile si la termenele prevazute de regulamentul de aplicare a prezentei legi. (2) Pentru persoanele mentionate anterior, care nu au domiciliul sau sediul pe teritoriul Romaniei, reprezentarea prin mandatar este obligatorie, cu urmatoarele exceptii, cazuri in care se poate actiona in nume propriu: a) inregistrarea unei cereri de brevet de inventie, in scopul atribuirii datei de depozit; b) plata unei taxe; c) depunerea unei copii de pe o cerere anterioara; d) eliberarea unei notificari a OSIM privind orice procedura prevazuta la lit. a), b) si c). (3) Taxa de mentinere in vigoare poate fi platita de orice persoana. (4) In cazul revocarii procurii semnatura mandatarului nu are efectul semnaturii solicitantului, a titularului sau a persoanelor interesate care l-au desemnat. ART. 40 (1) Inventia care face obiectul cererii de brevet depusa la OSIM nu poate fi divulgata fara acordul solicitantului, pana la publicarea acesteia, si are caracterul stabilit de legea speciala pana la publicare. (2) Informatiile din domeniul apararii sau sigurantei nationale continute intr-o inventie creata pe teritoriul Romaniei, obiect al unei cereri de brevet de inventie, pot fi clasificate de institutiile in drept ca informatii secrete de stat; in acest caz, solicitantul este instiintat de institutia care a clasificat informatiile si poate beneficia, pe baza de contract, de acordarea unei compensatii din partea acestei institutii, in conditiile prevazute de regulamentul de aplicare a prezentei legi. (3) Informatiile clasificate ca secrete de stat pot fi declasificate numai de institutia care le-a atribuit acest caracter. ART. 41 (1) Brevetarea in strainatate a inventiilor create de persoane fizice romane pe teritoriul Romaniei se face numai dupa inregistrarea cererii de brevet de inventie la OSIM. (2) In cazul inventiilor care contin informatii secrete de stat, brevetarea in strainatate se poate face numai daca informatiile au fost declasificate potrivit art. 40 alin. (3). (3) In vederea brevetarii in strainatate a inventiilor prevazute la alin. (1) solicitantii sau titularii de brevet romani pot beneficia de sprijin financiar, potrivit legii. (4) Brevetarea in strainatate a inventiilor prevazute la alin. (1) se aduce la cunostinta OSIM de catre persoanele fizice romane care le-au creat sau de catre succesorul lor in drepturi. (5) Pentru inregistrarea cererilor internationale in vederea brevetarii inventiilor in alte state, in conformitate cu prevederile Tratatului de cooperare in domeniul brevetelor, OSIM actioneaza in calitate de oficiu receptor. ART. 42 (1) In cazul inventiei pentru care o unitate este indreptatita la acordarea brevetului, aceasta are obligatia de a informa inventatorul asupra stadiului examinarii cererii de brevet de catre OSIM, precum si asupra stadiului si rezultatelor aplicarii sau comercializarii inventiei. (2) Inventatorul are obligatia sa acorde, la cererea titularului de brevet, asistenta tehnica pe baza de contract, pentru punerea in aplicare a inventiei. ART. 43

32

(1) Procedurile efectuate de OSIM privind cererile de brevet de inventie si brevetele de inventie prevazute de prezenta lege si de regulamentul de aplicare a acesteia sunt supuse taxelor, in cuantumurile si la termenele stabilite de lege. (2) Pe intreaga durata de valabilitate a brevetului de inventie titularul datoreaza anual taxe de mentinere in vigoare a brevetului. (3) Neplata acestor taxe atrage decaderea titularului din drepturile decurgand din brevet. Decaderea titularului din drepturi se inregistreaza in Registrul national al brevetelor de inventie si se publica in Bulentinul Oficial de Proprietate Industriala. Taxele de mentinere in vigoare pot fi platite si anticipat, in conditiile prevazute de regulamentul de aplicare a prezentei legi, pentru o perioada care nu poate depasi 4 ani. (4) Taxele datorate de persoane fizice sau juridice straine se platesc in valuta, in contul OSIM. (5) Contestatiile avand ca obiect numai indreptarea unor erori materiale sau omisiuni nu sunt supuse platii taxelor. ART. 44 (1) Solicitantul sau titularul brevetului care din motive temeinice nu a putut sa respecte un termen in procedurile in fata OSIM este repus in situatia anterioara, daca prezinta o cerere motivata in termen de doua luni de la incetarea cauzei care l-a impiedicat sa actioneze, dar nu mai tarziu de un an de la expirarea termenului nerespectat. (2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica daca termenele legale nu au fost respectate in urmatoarele situatii: a) revendicarea prioritatii, potrivit art. 20 alin. (5) sau (6) si art. 22 alin. (1); b) depunerea traducerii descrierii, revendicarilor sau desenelor conform art. 16 alin. (1); c) plata taxelor de inregistrare si de efectuare a unui raport de documentare, conform art. 43 alin. (1); d) inregistrarea unei cereri de revocare conform art. 52; e) depasirea termenului de divizare a unei cereri de brevet de inventie, prevazut la art. 19 alin. (2); f) depasirea termenului de depunere a unei noi cereri de brevet, conform art. 66 alin. (2) lit. b); g) plata taxelor de mentinere in vigoare a brevetului. (3) De asemenea, dispozitiile alin. (1) nu se aplica in situatiile prevazute la art. 28 alin. (2) lit. e) si f), alin. (4) lit. d) si e) si la art. 51. (4) Cererea de repunere in situatia anterioara va fi supusa platii unei taxe, in cuantumul prevazut de lege pentru inregistrarea unei contestatii, cu exceptia cazului prevazut la art. 28 alin. (4) lit. b), pentru care nu se percep taxe. CAP. V Transmiterea drepturilor ART. 45 (1) Dreptul la brevet, dreptul la acordarea brevetului si drepturile ce decurg din brevet pot fi transmise in tot sau in parte. (2) Transmiterea se poate face prin cesiune sau prin licenta, exclusiva sau neexclusiva, sau prin succesiune legala ori testamentara. (3) Transmiterea produce efecte fata de terti numai incepand cu data publicarii in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala a mentiunii transmiterii inregistrate la OSIM. ART. 46 (1) La cererea oricarei persoane interesate Tribunalul Bucuresti poate acorda o licenta obligatorie la expirarea unui termen de 4 ani de la data de depozit a cererii de brevet sau a unui termen de 3 ani de la acordarea brevetului, socotindu-se termenul care expira cel mai tarziu. (2) Prevederile alin. (1) se aplica numai daca inventia nu a fost aplicata sau a fost insuficient aplicata pe teritoriul Romaniei, iar titularul brevetului nu poate sa isi justifice inactiunea si daca nu s-a ajuns la o intelegere cu acesta privind conditiile si modalitatile comerciale de aplicare a inventiei. (3) Tribunalul Bucuresti va autoriza licenta obligatorie daca va aprecia, pe baza circumstantelor date, ca, desi persoana interesata a depus toate eforturile, nu s-a ajuns la o intelegere intr-un termen rezonabil. 33

(4) In afara situatiilor prevazute la alin. (2), o licenta obligatorie poate fi autorizata de Tribunalul Bucuresti: a) in situatii de urgenta nationala; b) in alte situatii de extrema urgenta; c) in situatii de utilizare publica, in scopuri necomerciale. (5) Acordarea licentei obligatorii pentru unul dintre motivele prevazute la alin. (4) nu impune indeplinirea conditiilor mentionate la alin. (2). Totusi beneficiarul licentei va instiinta solicitantul sau titularul brevetului despre autorizarea data de instanta, in cel mai scurt timp. (6) In situatii de utilizare publica in scopuri necomerciale, Guvernul sau tertii autorizati de acesta, atunci cand cunosc sau au motive demonstrabile de a cunoaste daca un brevet de inventie valid este sau va fi utilizat de Guvern, respectiv de terti, vor anunta titularul brevetului despre utilizarea acestuia, intr-un timp rezonabil. (7) In cazurile in care un brevet nu poate fi exploatat fara sa aduca atingere drepturilor conferite de un alt brevet, acordat pentru o cerere de brevet a carei data de depozit national reglementar este anterioara, o licenta obligatorie pentru exploatarea brevetului ulterior va putea fi autorizata numai daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele conditii suplimentare: a) inventia revendicata in brevetul ulterior presupune un progres tehnologic important, de interes economic substantial in raport cu inventia revendicata in brevetul anterior; b) titularul brevetului anterior are dreptul la o licenta reciproca, in conditii rezonabile pentru utilizarea inventiei revendicate in brevetul ulterior; c) utilizarea autorizata in raport cu brevetul anterior este netransmisibila, cu exceptia cazului in care este transmis si brevetul ulterior. ART. 47 (1) Licentele obligatorii sunt neexclusive si se acorda de Tribunalul Bucuresti, in conditii determinate in ceea ce priveste intinderea si durata acestora, precum si nivelul remuneratiei cuvenite detinatorului dreptului, stabilit in raport cu valoarea comerciala a licentelor acordate. (2) Beneficiarul licentei obligatorii poate fi inclusiv Guvernul sau tertii autorizati de acesta. (3) Licentele obligatorii vor fi autorizate in principal pentru aprovizionarea pietei. (4) Intinderea si durata licentelor obligatorii vor fi limitate la scopurile pentru care acestea au fost autorizate. In cazul inventiilor din domeniul tehnologiei de semiconductoare, licenta va fi acordata numai pentru scopuri publice necomerciale sau pentru a remedia o practica stabilita ca fiind anticoncurentiala, ca urmare a unei proceduri judiciare sau administrative. (5) In cazul in care titularul unui brevet pentru soi de planta nu-l poate exploata fara sa aduca atingere unui brevet de inventie anterior, acesta poate solicita o licenta obligatorie pentru inventia protejata prin acest brevet. (6) In cazul in care titularul unui brevet de inventie referitor la o inventie din domeniul biotehnologiei nu poate sa o exploateze fara sa aduca atingere unui brevet de soi de planta anterior, acesta poate solicita o licenta obligatorie pentru exploatarea soiului de planta, protejat prin brevet. (7) In cazul in care o licenta obligatorie este autorizata pentru a remedia o practica anticoncurentiala, nu sunt aplicabile dispozitiile art. 46 alin. (3) si (4) si art. 47 alin. (3). ART. 48 Licenta obligatorie nu este transmisibila decat impreuna cu partea din intreprindere sau cu fondul de comert care beneficiaza de aceasta utilizare. ART. 49 (1) La solicitarea motivata, prezentata de persoana interesata, Tribunalul Bucuresti poate retrage licenta obligatorie, atunci cand circumstantele care au condus la acordarea acesteia au incetat sa mai existe, cu conditia ca interesele legitime ale persoanei care a dobandit-o sa fie protejate intr-o maniera corespunzatoare. Licenta nu va fi retrasa daca circumstantele care au determinat acordarea acesteia risca sa se produca din nou. (2) Hotararile Tribunalului Bucuresti privind autorizarea utilizarii unei licente obligatorii, precum si cele privind remuneratia prevazuta in raport cu utilizarea acesteia vor putea fi atacate la Curtea de Apel Bucuresti in termen de 15 zile de la comunicare. 34

ART. 50 Hotararile judecatoresti definitive si irevocabile privind acordarea sau, dupa caz, retragerea licentei obligatorii se comunica de persoana interesata la OSIM, care le inregistreaza in Registrul national al cererilor de brevet de inventie ori, dupa caz, in Registrul national al brevetelor de inventie si publica mentiunea acestor hotarari in Bulentinul Oficial de Proprietate Industriala in termen de o luna de la comunicare. CAP. VI Apararea drepturilor privind inventiile ART. 51 (1) Orice hotarare luata de Comisia de examinare poate fi contestata la OSIM in termen de 3 luni de la comunicare. (2) Contestatia poate avea ca obiect si o limitare a brevetului, in conditiile prevazute de regulamentul de aplicare a prezentei legi. ART. 52 (1) Orice persoana are dreptul sa formuleze in scris si motivat, la OSIM, o cerere de revocare a brevetului de inventie, in termen de 6 luni de la publicarea mentiunii acordarii acestuia, daca: a) obiectul brevetului nu este brevetabil, potrivit art. 7-10, 12 si 13; b) obiectul brevetului nu dezvaluie inventia suficient de clar si complet, astfel incat o persoana de specialitate in domeniu sa o poata realiza; c) obiectul brevetului depaseste continutul cererii, asa cum a fost depusa. (2) Daca motivele de revocare se refera numai la o parte a brevetului, acesta va fi revocat in parte. ART. 53 (1) Contestatia sau, dupa caz, cererea de revocare se solutioneaza, in termen de 3 luni de la inregistrarea acesteia la OSIM, de catre o comisie de reexaminare din Departamentul de apeluri din cadrul OSIM. (2) Atributiile comisiei de reexaminare, precum si procedura de solutionare a contestatiilor si a cererilor de revocare sunt prevazute in regulamentul de aplicare a prezentei legi. ART. 54 (1) Un brevet de inventie acordat de OSIM, precum si un brevet european cu efecte in Romania pot fi anulate, la cerere, daca se constata ca: a) obiectul brevetului nu este brevetabil, potrivit art. 7-10, 12 si 13; b) obiectul brevetului nu dezvaluie inventia suficient de clar si complet, astfel incat o persoana de specialitate in domeniu sa o poata realiza; c) obiectul brevetului depaseste continutul cererii, asa cum a fost depusa; d) protectia conferita de brevet a fost extinsa; e) titularul de brevet nu era indreptatit la acordarea brevetului. (2) Daca motivele de anulare se refera numai la o parte a brevetului, acesta va fi anulat in parte. (3) Anularea brevetului va avea efect retroactiv, incepand cu data de depozit. ART. 55 (1) Cererea de anulare se poate face dupa implinirea termenului prevazut la art. 52, in care poate fi formulata o cerere de revocare, cu exceptia situatiilor inscrise la art. 54 alin. (1) lit. d) si e), pe toata durata de valabilitate a brevetului, si se judeca de catre Tribunalul Bucuresti. Hotararile Tribunalului Bucuresti pot fi atacate cu apel la Curtea de Apel Bucuresti, in termen de 30 de zile de la comunicare. (2) Hotararile Curtii de Apel Bucuresti pot fi atacate cu recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie in termen de 30 de zile de la comunicare. (3) Hotararea de anulare definitiva si irevocabila se inregistreaza la OSIM de catre persoana interesata. (4) Mentiunea hotararii de anulare se publica in Bulentinul Oficial de Proprietate Industriala in termen de 60 de zile de la inregistrarea hotararii la OSIM. ART. 56 35

(1) Neindeplinirea uneia sau mai multor conditii de forma privind cererea de brevet de inventie nu poate constitui motiv de revocare ori de anulare, in tot sau in parte, a brevetului de inventie, decat in cazul in care aceasta este rezultatul unei intentii frauduloase. (2) Un brevet nu poate fi revocat sau anulat, in tot sau in parte, fara ca titularul sa aiba posibilitatea sa prezinte observatii asupra revocarii sau anularii si sa aduca intr-un termen rezonabil modificarile sau rectificarile admise de lege si de regulamentul de aplicare a prezentei legi. ART. 57 (1) Hotararea Comisiei de reexaminare, motivata, se comunica partilor in termen de 15 zile de la pronuntare si poate fi atacata cu apel la Tribunalul Bucuresti in termen de 30 de zile de la comunicare. (2) In termen de 15 zile de la comunicare hotararile Tribunalului Bucuresti pot fi atacate cu recurs la Curtea de Apel Bucuresti. (3) Dispozitivul hotararii de acordare a brevetului de inventie, luata de comisia de reexaminare, precum si dispozitivul hotararii definitive si irevocabile pronuntate de instanta judecatoreasca se inscriu in registrele nationale si se publica in Bulentinul Oficial de Proprietate Industriala in termen de 60 de zile de la data inregistrarii acestora la OSIM de catre persoana interesata. (4) OSIM inscrie in registrele nationale modificarile intervenite ca urmare a unor hotarari judecatoresti definitive si irevocabile si le publica in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala in termen de 60 de zile de la data inregistrarii acestora la OSIM de catre persoana interesata. ART. 58 Insusirea fara drept, in orice mod, a calitatii de inventator constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei. ART. 59 (1) Constituie contrafacere faptele savarsite cu incalcarea dispozitiilor art. 32 alin. (2) si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda de la 10.000 lei la 30.000 lei. (2) Actiunea penala se pune in miscare din oficiu. (3) Pentru prejudiciile cauzate, titularul ori beneficiarul unei licente are dreptul la despagubiri, potrivit dreptului comun, si poate solicita instantei judecatoresti competente sa dispuna masura confiscarii sau, dupa caz, a distrugerii produselor contrafacute. Aceste dispozitii se aplica si materialelor si echipamentelor care au servit nemijlocit la savarsirea faptelor de contrafacere. (4) Incalcarea drepturilor prevazute la art. 32 alin. (1) de catre terti dupa publicarea cererii de brevet de inventie atrage pentru persoanele vinovate obligatia de despagubire potrivit dreptului comun, titlul pentru plata despagubirilor fiind executoriu dupa eliberarea brevetului. (5) Prin exceptie de la dispozitiile art. 32 alin. (1), actele prevazute la art. 32 alin. (2) efectuate de un tert anterior datei la care s-a publicat cererea de brevet sau datei la care solicitantul i-a facut o somatie, insotita de o copie autentificata a cererii de brevet de inventie, nu sunt considerate a aduce atingere drepturilor conferite de brevet. ART. 60 In cazul in care actele prevazute la art. 32 alin. (2) continua sa fie efectuate si dupa somare, instanta, la cerere, poate ordona incetarea acestora pana la luarea de catre OSIM a unei hotarari cu privire la cerere. Aceasta masura va putea fi ordonata cu plata de catre solicitant a unei cautiuni stabilite de instanta. ART. 61 (1) In cazul incalcarii dreptului titularului unui brevet de procedeu, prevazut la art. 32 alin. (2) lit. b), sarcina probei in stabilirea faptului ca procedeul utilizat pentru obtinerea unui produs identic este diferit de procedeul brevetat incumba persoanei prezumate a fi incalcat acest drept. (2) In aplicarea prevederilor alin. (1), orice produs identic care a fost realizat fara consimtamantul titularului de brevet va fi considerat pana la proba contrarie a fi fost obtinut prin procedeul brevetat in cel putin una dintre urmatoarele circumstante: a) daca produsul obtinut prin procedeul brevetat este nou; b) daca exista o probabilitate substantiala ca produsul identic a fost obtinut prin procedeul respectiv si titularul brevetului nu a putut, in ciuda unor eforturi rezonabile, sa stabileasca ce procedeu a fost de fapt utilizat. 36

(3) La prezentarea probelor contrarii de catre titularul de brevet se va tine seama de interesele legitime legate de secretele de fabricatie si de secretele comerciale ale persoanei prezumate ca a incalcat drepturile titularului. ART. 62 (1) Divulgarea, de catre personalul OSIM, precum si de catre persoanele care efectueaza lucrari in legatura cu inventiile, a datelor cuprinse in cererile de brevet, pana la publicarea lor, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani. (2) OSIM raspunde fata de inventator pentru prejudiciile aduse ca urmare a savarsirii infractiunii prevazute la alin. (1). ART. 63 (1) Litigiile cu privire la calitatea de inventator, de titular de brevet sau cele cu privire la alte drepturi nascute din brevetul de inventie, inclusiv drepturile patrimoniale ale inventatorului, din contractele de cesiune si licenta, sau cele referitoare la nerespectarea dispozitiilor prevazute la art. 5 alin. (6), art. 36 si art. 42 sunt de competenta instantelor judecatoresti. (2) Persoana interesata va comunica la OSIM hotararea judecatoreasca in termen de 30 de zile de la data la care aceasta a ramas definitiva si irevocabila, spre a fi inscrisa in Registrul national al cererilor de brevet de inventie depuse sau in Registrul national al brevetelor de inventie si publicata in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala. In lipsa publicarii in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala, hotararea nu este opozabila tertilor. ART. 64 (1) Titularul de brevet, precum si licentiatul autorizat sa utilizeze drepturile decurgand din brevetul de inventie pot solicita instantei judecatoresti: a) ordonarea unor masuri asiguratorii, atunci cand exista un risc de incalcare a drepturilor decurgand dintr-un brevet si daca aceasta incalcare risca sa cauzeze un prejudiciu ireparabil ori daca exista un risc de distrugere a elementelor de proba; b) ordonarea dupa acordarea liberului de vama a unor masuri privind incetarea faptelor de incalcare a drepturilor decurgand din brevet, savarsite de o terta persoana cu ocazia introducerii in circuitul comercial a unor marfuri importate, care implica o atingere a acestor drepturi. (2) Instanta va putea dispune ca autorul incalcarii drepturilor decurgand din brevet sa informeze titularul de brevet asupra identitatii tertilor care au participat la producerea si distribuirea marfurilor in cauza, precum si asupra circuitelor de distributie. (3) Masurile asiguratorii vor putea fi ordonate cu plata de catre reclamant a unei cautiuni stabilite de instanta. (4) Pentru ordonarea masurilor asiguratorii sunt aplicabile dispozitiile dreptului comun. (5) Instanta va putea pretinde reclamantului sa furnizeze orice elemente de proba de care acesta dispune, pentru a dovedi ca este titularul brevetului incalcat ori al unui brevet a carui incalcare este inevitabila. ART. 65 (1) Autoritatile vamale pot dispune, fie din oficiu, fie la cererea titularului de brevet, suspendarea vamuirii la importul, exportul sau plasarea sub un regim vamal suspensiv a marfurilor ce intra sub incidenta art. 59 alin. (1). (2) Competentele vamale cu privire la asigurarea respectarii la frontiera a drepturilor privind brevetele de inventie apartin Autoritatii Nationale a Vamilor, potrivit Legii nr. 344/2005 privind unele masuri pentru asigurarea respectarii drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de vamuire. ART. 66 (1) In cazul in care printr-o hotarare judecatoreasca se constata ca o alta persoana decat cea care figureaza in brevetul de inventie este indreptatita la acordarea brevetului, OSIM elibereaza brevetul persoanei indreptatite si publica schimbarea titularului. (2) Daca, inainte de acordarea de catre OSIM a brevetului de inventie, printr-o hotarare judecatoreasca se constata ca dreptul la brevet apartine unei alte persoane decat solicitantul, persoana careia i-a fost recunoscut acest drept poate, in termen de 3 luni de la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii si in conditiile prevazute de regulamentul de aplicare a prezentei legi: 37

a) sa continue in locul solicitantului procedura privind cererea de brevet depusa ca pentru o cerere proprie; b) sa depuna o noua cerere de brevet pentru aceeasi inventie. Pentru elementele care nu extind continutul cererii initiale depuse cu respectarea prevederilor art. 19, cererea initiala este declarata de OSIM ca fiind considerata retrasa incepand cu data de depozit a noii cereri; c) sa solicite respingerea cererii. ART. 67 (1) La cererea instantei judecatoresti, OSIM este obligat sa inainteze actele, documentele si informatiile necesare judecarii cauzei cu care a fost investita, recuperand aceste acte in final. Citarea in instanta se va face numai in acest scop. (2) Cererile in justitie in domeniul drepturilor de proprietate industriala sunt scutite de taxe judiciare. CAP. VII Atributiile Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci privind inventiile ART. 68 OSIM este organ de specialitate al administratiei publice centrale in subordinea Guvernului, cu autoritate unica pe teritoriul Romaniei in domeniul protectiei proprietatii industriale, in conformitate cu legea si cu prevederile conventiilor si tratatelor internationale la care statul roman este parte*). *) Conform art. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor masuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 270 din 23 aprilie 2007, Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci trece din subordinea Guvernului si coordonarea primului-ministru in subordinea Ministerului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale. ART. 69 In domeniul inventiilor, OSIM are urmatoarele atributii: a) coordoneaza politica de proprietate industriala in Romania; b) inregistreaza, publica si examineaza cererile de brevet de inventie, in vederea acordarii si eliberarii brevetului de inventie; c) este depozitarul Registrului national al cererilor de brevet de inventie depuse si al Registrului national al brevetelor de inventie in care se inscriu datele privind cererile de brevet si cele privind brevetele; d) este oficiu receptor pentru cererile de brevet de inventie inregistrate international de catre solicitanti romani, in conformitate cu prevederile Tratatului de cooperare in domeniul brevetelor; e) administreaza, conserva si dezvolta, prin schimburi internationale, colectia nationala de descrieri de inventie si realizeaza baza de date informatice in domeniul inventiilor, pe orice fel de suport informational; f) efectueaza, la cerere, servicii de mediere si servicii de informare tehnica din descrierile de inventii romanesti si straine si din publicatiile oficiale de proprietate industriala, precum si servicii de depozitare in regim nepublic a unor documente continand solutii nebrevetabile de natura celor prevazute la art. 8 alin. (1); g) atesta si autorizeaza consilieri in domeniul proprietatii industriale, tine evidenta acestora in registrul national al carui depozitar este si publica periodic date din acest registru; h) intretine relatii cu organizatiile guvernamentale si interguvernamentale similare si cu organizatiile internationale de specialitate la care statul roman este parte; i) organizeaza cursuri de instruire pentru formarea si perfectionarea specialistilor in acest domeniu; j) editeaza si publica periodic in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala date privitoare la cererile de brevet de inventie si la brevetele de inventie. CAP. VIII Dispozitiile tranzitorii si finale ART. 70 Cererile de brevet de inventie inregistrate la OSIM in conditiile Legii nr. 62/1974 , pentru care nu sa luat o hotarare de admitere sau respingere, se solutioneaza potrivit prevederilor prezentei legi**).

38

**) Legea nr. 62/1974 privind inventiile si inovatiile a fost abrogata prin art. 70 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 212 din 21 octombrie 1991. Art. 70, devenit art. 74 in forma republicata a Legii nr. 64/1991 in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 752 din 15 octombrie 2002, a fost abrogat prin art. I pct. 70 din Legea nr. 28/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1991 privind brevetele de inventie. ART. 71 (1) Brevetele de inventie, inclusiv cele de perfectionare, acordate anterior intrarii in vigoare a prezentei legi si valide pe teritoriul Romaniei au durata de protectie prevazuta la art. 31. (2) Pe toata durata de valabilitate a brevetului de perfectionare exploatarea inventiei se va face in conformitate cu prevederile art. 46 alin. (7). (3) Drepturile banesti cuvenite inventatorilor pentru inventiile brevetate, aplicate, partial recompensate sau nerecompensate pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi se vor negocia intre inventator si unitatea care a aplicat inventia. In aceste cazuri, negocierea va incepe de la drepturile banesti maxime cuvenite inventatorului, prevazute in legea aplicabila la data inregistrarii cererii de brevet. In cazul neintelegerii intre parti, drepturile banesti se vor stabili potrivit prevederilor art. 63. (4) Dreptul asupra brevetului de inventie se transmite inventatorului prin efectul legii, in cazurile in care la data intrarii in vigoare a prezentei legi intreprinderea care a devenit titulara prin efectul cesiunii legale prevazute de art. 14 din Legea nr. 62/1974 nu a aplicat inventia sau nu a luat masurile necesare in vederea aplicarii ei. ART. 72 Brevetele de inventie in vigoare reprezinta active necorporale si se inregistreza in patrimoniul titularului, persoana juridica. ART. 73 (1) Drepturile banesti ale autorului unei realizari tehnice, care este noua la nivelul unei unitati si utila acesteia, se stabilesc prin contract incheiat intre autor si unitate. (2) Unitatea care aplica aceasta realizare tehnica are obligatia sa ateste calitatea de autor. (3) Incalcarea prevederilor alin. (1) si (2) atrage obligatia unitatii de a plati despagubiri autorului potrivit dreptului comun. Despagubirile se determina in functie de rezultatele economice obtinute de unitate. ART. 74 (1) Profitul sau venitul obtinut prin aplicarea efectiva in tara de catre titular sau, dupa caz, de catre licentiatii acestuia a unei inventii brevetate in Romania, incluzand fabricarea produsului sau, dupa caz, aplicarea procedeului, este scutit de impozit in primii 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data inceperii aplicarii si cuprinsi in perioada de valabilitate a brevetului. (2) De prevederile alin. (1) beneficiaza persoanele juridice sau persoanele fizice care exploateaza inventia, respectiv titularul brevetului aplicat. (3) Venitul obtinut de titularul brevetului prin cesionarea acestuia este scutit de impozit. NOTA: Redam mai jos prevederile art. II si III din Legea nr. 28/2007 , care nu sunt incorporate in textul republicat al Legii nr. 64/1991 si care se aplica, in continuare, ca dispozitii proprii ale Legii nr. 28/2007: "Art. II. - (1) Prezenta lege intra in vigoare la 3 luni de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, cu exceptia dispozitiilor prevazute la art. 31 alin. (3) si la art. 35 alin. (1) lit. d*), care intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. *) Art. 35 alin. (1) lit. d) a devenit, in forma republicata a Legii nr. 64/1991 , art. 34 alin. (1) lit. d). (2) In termen de 3 luni de la publicarea prezentei legi, se va supune aprobarii, prin hotarare a Guvernului, regulamentul de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si cu cele aduse prin prezenta lege. Art. III. - La data intrarii in vigoare a prezentei legi, numerele curente 4 teza I si 37 ale anexei nr. 1 "Cuantumul si termenele privind plata taxelor pentru cererile de brevet de inventie si brevetele de inventie" la Ordonanta Guvernului nr. 41/1998 privind taxele in domeniul protectiei proprietatii 39

industriale si regimul de utilizare a acestora, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 959 din 29 noiembrie 2006, vor avea urmatorul cuprins: Nr. crt. 4. Obiectul platii Publicarea si tiparirea brevetului de inventie (descriere, revendicari si desene care nu depasesc 20 de pagini), precum si eliberarea acestuia Eliberarea unui certificat de recunoastere a efectelor brevetului european in Romania Termenul de plata 4 luni de la data comunicarii hotararii de acordare a brevetului Cuantumul (lei) Cuantumul (euro)

360

100

37.

3 luni sau, dupa caz, 6 luni de la data publicarii de catre Organizatia Europeana a 36 Brevetelor a mentiunii eliberarii brevetului european

10

40

VII.REGULI PENTRU DEPUNEREA CERERILOR DE BREVET DE INVENTIE SECTIUNEA 1 Dispozitii generale Regula 1 - Protectia inventiilor prin brevet Brevetarea inventiilor se face conform dispozitiilor Legii nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, republicata, cu respectarea conventiilor, tratatelor si acordurilor la care Romania este parte. Regula 2 - Definitii (1) In sensul prezentului regulament, termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles: a) Aranjamentul de la Strasbourg inseamna Aranjamentul de la Strasbourg privind clasificarea internationala a brevetelor de inventie din 26 martie 1971, modificat la 28 septembrie 1979 la care Romania a aderat prin Legea nr. 31/1998; b) art. inseamna orice articol din Legea nr. 64/1991, republicata; c) Birou International inseamna Biroul International al Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale; d) BOPI - Buletinul Oficial de Proprietate Industriala - Sectiunea Inventii; e) documentatia de brevetare inseamna cererea de brevet de inventie, insotita de descriere, revendicari, dupa caz, desene; f) examinator de stat de specialitate inseamna specialistul OSIM in functia de consilier, expert sau echivalentul acestei functii avand ca atributie de baza examinarea cererilor de brevet de inventie; g) lege inseamna Legea nr. 64/1991, republicata; h) persoana de specialitate in domeniu inseamna persoana considerata a avea acces la intregul stadiu al tehnicii, avand aptitudini obisnuite si cunostinte generale in domeniul tehnicii in care se pune problema tehnica rezolvata in inventie la data relevanta; i) Tratatul de la Budapesta inseamna Tratatul de la Budapesta privind recunoasterea internationala a depozitului de microorganisme in scopul procedurii de brevetare, semnat la 28 aprilie 1977 si modificat la 26 septembrie 1980, la care Romania a aderat prin Legea nr. 75/1999. (2) In cuprinsul prezentului regulament, termenii si expresiile definite in lege au acelasi inteles. Regula 3 - Termene (1) Termenele stabilite pe zile cuprind zile calendaristice si nu includ nici ziua cand a inceput si nici ziua cand s-a sfarsit termenul. (2) Termenele stabilite pe ani, luni sau saptamani se sfarsesc in ziua anului, lunii sau saptamanii corespunzatoare zilei de plecare. (3) Termenul care, incepand de la datele de 29, 30 si 31 ale lunii, expira intr-o luna care nu are o asemenea zi se socoteste implinit in prima zi a lunii urmatoare; termenul care expira intr-o zi de sarbatoare legala sau cand serviciul este inchis pentru public se va prelungi pana la sfarsitul primei zile de lucru urmatoare. (4) Un termen incepe sa curga de la data notificarii sau de la data documentului emis de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, denumit in continuare OSIM, cu conditia ca expedierea sa fie facuta cel mai tarziu in ziua urmatoare datei de pe notificare sau document, caz in care data reala de expediere este considerata a fi data la care incepe termenul; indiferent de data la care notificarea sau documentul a fost expediat, daca persoana interesata aduce dovezi la OSIM ca notificarea sau documentul a fost primit dupa mai mult de 7 zile de la data inscrisa in notificare sau in document, OSIM va considera ca termenul incepe de la data notificarii sau documentului si ca expira mai tarziu cu un numar suplimentar de zile care este egal cu durata intarzierii peste cele 7 zile. (5) Comunicarile trimise prin posta la OSIM se socotesc primite in termen daca au fost predate la oficiul postal inainte de data implinirii termenului. (6) Prelungirea unui termen intr-o procedura cu privire la o cerere sau la un brevet de inventie, acordat de OSIM, in baza prezentului regulament, este acceptata daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a) printr-o cerere semnata de solicitant sau de titular se solicita motivat, cu cel mult doua luni inainte de expirarea termenului, o prelungire a acestuia; b) taxa legala este platita o data cu inregistrarea cererii la OSIM. 41

(7) Dispozitiile alin. (6) nu se aplica daca prelungirea termenului este ceruta in urmatoarele situatii: a) invocarea prioritatii conform art. 20-22; b) depunerea traducerii descrierii, revendicarilor sau desenelor conform art. 16 alin. 2; c) solicitarea examinarii in vederea acordarii brevetului conform art. 25; d) efectuarea platii taxelor de inregistrare si de efectuare a unui raport de documentare conform legii; e) inregistrarea unei cereri de contestatie sau de revocare conform art. 53 sau 54; f) depasirea termenului pentru divizarea unei cereri de brevet de inventie conform art. 19 alin. 2; g) depasirea termenului de depunere a unei cereri de brevet de inventie conform art. 65 alin. 2 lit.b); h) efectuarea platii taxelor de mentinere in vigoare a brevetului de inventie dupa expirarea termenului legal prevazut. (8) O cerere depusa conform alin. (6) nu poate fi respinsa inainte de a i se notifica solicitantului sau titularului motivele respingerii si de a i se acorda un termen de maximum doua luni pentru a trimite observatiile sale; OSIM notifica solicitantului, titularului sau reprezentantului acestuia acceptarea ori respingerea cererii. (9) Atunci cand solicitantul sau titularul nu a respectat un termen pentru indeplinirea unei proceduri, iar aceasta are ca efect pierderea drepturilor cu privire la cerere sau la brevetul de inventie, OSIM il poate repune in situatia anterioara pe solicitant sau pe titular, la cererea acestuia, intr-un termen de doua luni de la incetarea cauzei, dar nu mai mult de un an de la expirarea termenului nerespectat, cu conditia indeplinirii cumulative a urmatoarelor cerinte: a) solicitantul sau titularul cere expres repunerea in situatia anterioara; b) cererea este formulata in termen; c) cererea este motivata; si d) taxa legala este platita o data cu inregistrarea cererii. (10) In cazul in care repunerea in situatia anterioara este ceruta pentru o cerere care se incadreaza in prevederile art. 28 alin. 7 lit. d), trebuie indeplinite numai cerintele alin. (9) lit. a), b) si c). (11) Cererea depusa conform alin. (9) lit. a) nu poate fi respinsa, in tot sau in parte, inainte de a i se notifica solicitantului sau titularului motivele respingerii si de a i se acorda un termen de maximum doua luni pentru a trimite o comunicare cu observatiile sale. (12) OSIM respinge cererea de repunere in situatia anterioara a solicitantului sau titularului cu privire la o cerere sau la un brevet de inventie, daca aceasta se refera la una dintre situatiile prevazute la art. 46 alin. 2 si 3. (13) Hotararea de admitere sau respingere a cererii de repunere in situatia anterioara se comunica solicitantului sau, dupa caz, titularului. SECTIUNEA a 2-a Depozitul cererii de brevet de inventie Regula 4 - Depunerea cererii de brevet de inventie (1) Depunerea unei cereri de brevet de inventie la OSIM se poate face de catre orice persoana numai: a) direct la Registratura generala a OSIM, deschisa publicului in fiecare zi lucratoare, conform orarului publicat in BOPI; b) prin posta; c) in forma electronica sau prin mijloace electronice, daca sunt respectate prevederile regulii 5. (2) OSIM confirma solicitantului primirea cererii transmise in una dintre formele prevazute la alin. (1). (3) Depunerea cererilor de brevet de inventie din domeniul apararii si sigurantei nationale, creata pe teritoriul Romaniei, se face cu respectarea prevederilor legii speciale si conform regulii 7. (4) Toate cererile de brevet de inventie depuse sau primite la Registratura generala a OSIM sunt prelucrate in conformitate cu legea si cu prezentul regulament. (5) OSIM inscrie in cerere data depunerii sau primirii si confirma documentele primite; un exemplar al cererii astfel completat se returneaza de indata solicitantului. (6) Dupa depunerea sau primirea cererii de brevet de inventie, OSIM verifica indeplinirea cerintelor legale privind atribuirea datei de depozit si notifica despre aceasta solicitantului, conform regulii 8. 42

(7) Notificarea prevazuta la alin. (6) va indica si alte lipsuri constatate de OSIM la depunerea sau primirea cererii de brevet de inventie si termenul in care acestea pot fi remediate: a) nedepunerea formularului prevazut conform regulii 13; b) lipsa semnaturii solicitantului sau a mandatarului autorizat; c) datele de identificare a solicitantului sau a mandatarului sunt scrise cu alte caractere decat cele ale alfabetului latin; d) lipsa titlului inventiei; e) lipsa traducerii in limba romana a descrierii, revendicarilor si desenelor cuprinse in cererea de brevet de inventie; f) lipsa dovezii de plata a taxelor legale; g) lipsa procurii mandatarului autorizat, in cazul in care solicitantul a indicat in cerere ca este reprezentat; h) neindicarea dispozitiilor legale in temeiul carora solicitantul este indreptatit la acordarea brevetului, inclusiv lipsa actului care confirma acest lucru; i) nedepunerea revendicarilor si/sau a desenelor; j) neandeplinirea conditiilor prevazute la regula 19. (8) In cazul in care se aplica prevederile regulii 8 alin. (6), petitionarului i se restituie documentatia, OSIM pastrand o copie de pe aceasta; copia este exemplarul-martor, care nu se publica, si poate fi consultata de catre petitionar, in urma unei cereri adresate in scris la OSIM. (9) Daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 15 alin. 1 sau la art. 15 alin. 8, cererii de brevet de inventie i se aloca un numar la care se asociaza data de depozit; acest numar si data de depozit sunt inscrise in Registrul national al cererilor de brevet de inventie depuse si ambele se inscriu pe formularul cererii de brevet de inventie si pe fiecare pagina a descrierii, revendicarilor, rezumatului si desenelor, chiar daca acestea sunt depuse ulterior. (10) Numarul din Registrul national al cererilor de brevet de inventie depuse va fi folosit in toate notificarile OSIM si in comunicarile solicitantului sau persoanei interesate, legate de procedurile pe care le urmeaza cererea de brevet de inventie. (11) Daca formularul de cerere semnat este inregistrat in termenul acordat in notificarea trimisa, conform regulii 13 B alin. (10), data de depozit este data la care sunt indeplinite cerintele art. 15 alin. 1. (12) Orice comunicare sau documente depuse ori primite la registratura, referitoare la o cerere de brevet de inventie sau la un brevet de inventie, trebuie sa indice atat numele si adresa petitionarului pentru corespondenta, cat si numarul de inregistrare a cererii sau numarul brevetului de inventie la care se refera; in caz contrar, OSIM nu da curs solicitarii, acestea fiind restituite, daca petitionarul este identificabil, sau clasate. (13) Cand legea sau prezentul regulament prevede ca o cerere sau un document sa fie inregistrat intr-o anumita forma, aceasta cerere sau document trebuie inregistrat in forma prescrisa; daca cererea de brevet de inventie sau alt document nu indeplineste forma si/sau conditiile prescrise, OSIM notifica solicitantului lipsurile, acordand un termen de corectare, cu exceptia cazului prevazut la alin. (8). (14) Taxa de inregistrare a cererii de brevet de inventie este datorata de solicitant o data cu depunerea cererii de brevet de inventie la OSIM; daca solicitantul a platit taxa de inregistrare inainte de depunerea cererii de brevet de inventie, el va preciza aceasta in cerere, anexand o copie a documentului de plata; in cazul in care la data de depozit exista o diferenta pana la cuantumul legal, OSIM notifica aceasta solicitantului. (15) Daca la depunerea cererii de brevet de inventie solicitantul nu a platit taxa de inregistrare, aceasta taxa poate fi platita in termen de 3 luni de la data de depozit; in caz contrar, cererea de brevet de inventie se respinge conform art. 28 alin. 2 lit. d). (16) Orice document de plata in care nu sunt inscrise datele de identificare a cererii de brevet de inventie sau a brevetului se claseaza ca exemplar-martor si suma va fi restituita numai in cazul in care platitorul poate fi identificat prin nume si adresa; in cazul restituirii sumei, aceasta va fi diminuata cu costul serviciului bancar sau postal. Regula 5 - Inregistrarea si prelucrarea cererilor de brevet de inventie si a altor documente in forma electronica sau prin mijloace electronice 43

(1) Inregistrarea si prelucrarea cererilor de brevet de inventie si a altor documente in forma electronica sau prin mijloace electronice se fac conform instructiunilor emise de directorul general al OSIM, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. (2) Instructiunile vor stabili prevederile si cerintele referitoare la inregistrarea cererilor si procesarea ulterioara a acestora, in tot sau in parte, in forma electronica sau prin mijloace electronice, cum ar fi: a) prevederi si cerinte referitoare la confirmarea primirii; b) proceduri privind acordarea datei de depozit; c) mijloace de autentificare a documentelor si a identitatii partilor care comunica cu OSIM; d) aplicarea prevederilor regulii 19; e) prevederi referitoare la inregistrarea cererii intr-o limba straina, conform art. 16 alin. 2. (3) Aplicarea instructiunilor nu exclude inregistrarea si prelucrarea cererilor de brevet de inventie si a altor documente si pe suport hartie, conform regulii 4 alin. (4). (4) In orice moment al desfasurarii procedurilor pentru o cerere inregistrata, conform alin. (1), solicitantul poate cere, in scris si motivat, ca de la un anumit moment notificarile si comunicarile dintre solicitant si OSIM sa fie transmise, in tot sau in parte, pe suport hartie; in acest caz solicitantul, o data cu inregistrarea cererii sau in termen de doua luni de la notificarea OSIM, va achita o taxa al carei cuantum este egal cu cel al taxei de modificare a situatiei juridice a solicitantului. (5) Atunci cand prin Tratatul de cooperare in domeniul brevetelor si prin Regulamentul de aplicare a acestuia, prin Conventia Brevetului European sau prin instructiuni se prevede, pentru documente, notificari, comunicari sau corespondenta, ca acestea sa fie transmise la OSIM, la un alt oficiu national ori la o organizatie interguvernamentala sau invers, trimiterea si primirea pot fi efectiv facute in forma electronica sau prin mijloace electronice, daca acest mod de transmitere este agreat de ambele parti. (6) In cazul in care cererea sau alte documente privind cererea sunt inregistrate pe suport hartie, OSIM poate accepta conform regulii 4 si in concordanta cu prevederile din instructiuni ca o copie a acestora, in forma electronica, sa fie transmisa la OSIM de catre solicitant, pentru prelucrarea cererii in continuare, in tot sau in parte, in forma electronica sau prin mijloace electronice, situatie in care se aplica prevederile alin. (4). Regula 6 - Limba oficiala (1) Limba oficiala de lucru in cadrul OSIM este limba romana. (2) Cererea de brevet de inventie, insotita de descriere, revendicari si, daca este cazul, de desene explicative, se depune la OSIM, in limba oficiala, care este si limba de publicare, precum si limba in care se desfasoara toate procedurile initiate de solicitant, titular sau persoana interesata. (3) In situatia in care OSIM are calitatea de oficiu receptor, se aplica prevederile regulii 21. (4) In procedurile in fata OSIM partile interesate trebuie sa foloseasca limba oficiala. (5) Documentele si materialele folosite ca probe, conform regulii 37 A alin. (7) si, respectiv, regulii 44 A alin. (14) in procedurile in fata OSIM, constand in general din publicatii, pot fi inregistrate in orice limba, caz in care OSIM poate cere depunerea traducerii acestora in limba romana, intr-un termen care nu poate fi mai mic de o luna de la notificare. (6) Cand un nume, o denumire, o adresa sau un sediu sunt scrise cu alte caractere decat cele ale alfabetului latin, acestea trebuie sa fie, de asemenea, indicate cu litere ale alfabetului latin, fie prin transliterare, fie prin traducere in limba romana; solicitantul, titularul sau orice persoana interesata va decide ce cuvinte vor fi transliterate si ce cuvinte vor fi traduse. Regula 7 - Inventia ca informatie sau ca informatie clasificata ca secret de stat (1) Informatiile referitoare la sau in legatura cu inventii create de cetateni romani ori de persoane fizice avand domiciliul pe teritoriul Romaniei si inregistrate la OSIM ca cereri de brevet de inventie, pe cale nationala sau ca cereri internationale, pana la data publicarii in BOPI ori in baza prevederilor Tratatului de cooperare in domeniul brevetelor nu sunt publice in conformitate cu legea sau cu acest tratat. (2) Informatiile clasificate ca secret de stat, referitoare la cererile de brevet de inventie, se publica in termen de 3 luni de la data declasificarii lor, cu plata taxei legale, in conditiile art. 23. 44

(3) In cazul in care o cerere de brevet de inventie din domeniul biotehnologiei contine informatii clasificate ca secret de stat, acelasi nivel de secretizare il va avea si microorganismul aferent, aflat la o autoritate de depozit internationala cu sediul in Romania, in vederea satisfacerii cerintei prevazute la art. 18 alin. 3. (4) In vederea clasificarii ca secret de stat a informatiilor cuprinse in cererile de brevet de inventie inregistrate la OSIM, declasificarii ori trecerii lor la un nivel inferior de clasificare, reprezentantii institutiilor abilitate au acces la toate informatiile privind inventia, iar in situatia unei inventii din domeniul biotehnologiei au acces si la microorganismul sau la esantionul din microorganismul respectiv, depus la o autoritate de depozit internationala cu sediul in Romania. (5) Sunt supuse prevederilor prezentei reguli si cererile internationale avand ca obiect inventiile aflate in situatia prevazuta la art. 42 alin. 2. (6) Documentele referitoare la continutul cererilor de brevet de inventie depuse la OSIM sau, dupa caz, referitoare la continutul documentelor emise de catre institutiile in drept au acelasi caracter cu cel atribuit inventiilor in sine, cu respectarea prevederilor legale. (7) Informatiile clasificate ca secrete de stat, referitoare la sau in legatura cu inventii depuse la OSIM, vor fi protejate conform nivelului de secretizare atribuit de catre emitent, acesta fiind obligat sa notifice la OSIM orice modificare a nivelului de clasificare. (8) Nivelurile de secretizare a informatiilor referitoare la sau in legatura cu inventiile pe care, conform art. 42 alin. 2, institutiile abilitate le pot atribui sunt cele prevazute de Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate si normele de aplicare a acesteia. (9) In conformitate cu art. 42 alin. 2, sarcina atribuirii caracterului secret de stat informatiilor continute in documentele privind inventiile care au legatura cu apararea nationala sau cu pastrarea sigurantei nationale revine Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne, Serviciului Roman de Informatii sau altor institutii in drept, prin reprezentantii lor oficial desemnati. (10) Inventiilor ce contin informatii care prezinta importanta deosebita pentru interesele economice si tehnico-stiintifice ale Romaniei li se poate atribui caracterul secret de stat de catre autoritatile ori institutiile publice competente, persoanele fizice sau juridice de drept privat carora le-au fost incredintate informatii secrete de stat, fiind obligate sa asigure protectia acestora. (11) Reprezentantii Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne, Serviciului Roman de Informatii sau ai altor institutii in drept au obligatia sa asigure transmiterea, transportul si stocarea documentelor care cuprind astfel de informatii, in baza angajamentelor semnate cu OSIM si a prevederilor legii speciale. (12) Institutia care a clasificat ca secret de stat informatiile referitoare la sau in legatura cu inventii, in termen de 60 de zile de la data atribuirii clasei de secretizare, va plati in contul OSIM taxa anuala de mentinere a inventiei la nivelul de secretizare atribuit si, in acelasi termen, va notifica solicitantului nivelul de secretizare atribuit si durata pentru care acestea au fost clasificate; solicitantul poate face contestatie la autoritatea care a clasificat informatiile respective, conform prevederilor din legea speciala; hotararea privind contestatia va fi comunicata OSIM de catre persoana interesata, in termen de 30 de zile. (13) Clasificarea ca secret de stat a informatiilor referitoare la sau in legatura cu inventiile se face numai pentru cererile de brevet de inventie care privesc apararea si siguranta nationala ori prezinta importanta deosebita pentru interesele economice si tehnico-stiintifice ale Romaniei, in termen de 60 de zile de la data de depozit, aplicandu-se regulile de identificare si de marcare, inscriptionarile si mentiunile obligatorii, prevazute in normele de aplicare a legii speciale. (14) Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Serviciul Roman de Informatii si alte institutii in drept vor putea pastra exemplarul din descrierea, revendicarile si desenele cererii de brevet de inventie anexat notificarii OSIM, pe intreaga perioada pentru care au achitat taxa anuala corespunzatoare mentinerii inventiei in clasa secret de stat. (15) Institutia in drept care a clasificat informatiile referitoare la sau in legatura cu inventia o poate declasifica ori trece la un nivel inferior de clasificare, hotararea urmand sa fie notificata la OSIM de catre persoana interesata, in termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva si irevocabila a acesteia; de la data primirii hotararii, OSIM va trata inventia conform noului nivel de clasificare. (16) In conformitate cu prevederile art. 42 alin. 2, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Serviciul Roman de Informatii sau o alta institutie in drept trebuie sa acorde o compensatie 45

materiala echitabila solicitantului cererii de brevet de inventie careia i s-a atribuit caracterul de secret de stat sau titularului brevetului, stabilita prin contract pe toata perioada mentinerii ei in aceasta categorie; in lipsa acordului privind pretul contractului, acesta urmeaza sa fie stabilit de catre instantele judecatoresti, potrivit dreptului comun. (17) In cazul inventiilor proprii, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Serviciul Roman de Informatii sau o alta institutie in drept, in calitate de solicitant, va clasifica informatiile referitoare la sau in legatura cu inventia, inainte de transmiterea si inregistrarea cererii de brevet de inventie la OSIM. (18) OSIM va asigura conditiile necesare pentru evidenta, pastrarea, manipularea si multiplicarea informatiilor care reprezinta sau care se refera la inventii clasificate ca secrete de stat, in functie de nivelul de secretizare atribuit, in conformitate cu prevederile legislatiei speciale. (19) Depunerea la OSIM, in calitate de oficiu receptor, a unei cereri internationale avand ca obiect o inventie, care este depusa pe cale nationala, se poate face numai cu respectarea prevederilor alin. (9) si (10) si ale art. 27 alin. (8) din Tratatul de cooperare in domeniul brevetelor. (20) Orice persoana care are cunostinta sau efectueaza lucrari folosind informatii clasificate cuprinse in cererile de brevet de inventie are obligatia de a nu le divulga decat in masura in care i se permite sau este autorizata sa o faca, in baza unei dispozitii legale sau a unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile. (21) In cazul in care informatiile referitoare la o inventie sunt clasificate la sediul OSIM ca secrete de stat de catre institutiile abilitate, cererea de brevet de inventie este supusa procedurilor prevazute de art. 14, 15, 18, 19, 25 si 27, iar publicarea cererii si a mentiunii hotararii luate se face conform art. 23 alin. 5, respectiv art. 28 alin. 3 si 5. (22) In cazul in care din declaratia solicitantului, conform regulii 20 G, rezulta ca divulgarea inventiei a avut loc in conditiile art. 9, informatiile referitoare la sau in legatura cu inventia care face obiectul unei cereri de brevet de inventie depuse nu pot fi clasificate ca secret de stat sau secret de serviciu, aceasta cerere urmand, daca sunt indeplinite prevederile legii si ale prezentului regulament, sa fie publicata in conformitate cu prevederile art. 23 alin. 1 sau 3. (23) Atunci cand informatiile referitoare la sau in legatura cu inventia care face obiectul unei cereri de brevet de inventie au fost clasificate ca secret de serviciu, la solicitarea scrisa a conducatorului persoanei juridice, care are calitatea de solicitant, cererea va putea fi publicata in conformitate cu prevederile art. 23 alin. 1 sau 3. (24) La data indeplinirii cerintelor legale pentru publicarea cererilor prevazute la alin. (23), OSIM notifica solicitantului posibilitatea optiunii pentru: a) a fi de acord ca publicarea cererii sa se faca conform art. 23 alin. 1; b) a solicita retragerea cererii de brevet de inventie, situatie in care se aplica prevederile art. 28 alin.6. (25) Daca o comunicare a solicitantului la notificarea prevazuta la alin. (24) nu este facuta la OSIM in termenul acordat in notificare, OSIM considera ca solicitantul este de acord cu publicarea cererii de brevet de inventie si finalizeaza aceasta procedura, daca toate conditiile legale sunt indeplinite conform prevederilor art. 23 alin. 1. Regula 8 - Data de depozit (1) Data de depozit a unei cereri de brevet de inventie este data la care sunt inregistrate la OSIM urmatoarele: a) o indicatie, in limba romana, explicita sau implicita, care lasa sa se inteleaga faptul ca ceea ce se inregistreaza ar putea fi o cerere de brevet de inventie; b) indicatii care sa permita stabilirea identitatii solicitantului sau care sa permita contactarea lui de catre OSIM; c) o parte care la prima vedere ar putea constitui descrierea inventiei pentru care se solicita in cerere acordarea brevetului de inventie. (2) Descrierea de la alin. (1) lit. c) poate fi inregistrata si intr-o limba straina, in conditiile prevazute de regula 9 alin. (3). (3) Descrierea conform alin. (1) lit. c) poate fi si o referire in limba romana la o cerere de brevet anterioara, inregistrata intr-un stat parte la Conventia de la Paris sau membru al Organizatiei Mondiale a Comertului, si aceasta referire trebuie sa cuprinda: 46

a) numarul cererii anterioare; b) denumirea oficiului la care a fost inregistrata cererea; c) data de depozit a cererii. (4) Daca nu sunt inregistrate toate documentele prevazute la alin. (1), OSIM notifica solicitantului lipsurile constatate si, pentru remedierea acestora, acorda un termen de doua luni de la data la care cel putin un document dintre cele prevazute la alin. (1) a fost inregistrat la OSIM. (5) Data de depozit a cererii de brevet de inventie este data la care sunt inregistrate la OSIM documentele care cuprind remedierea lipsurilor semnalate in notificarea emisa conform alin. (4). (6) Daca lipsurile constatate nu au fost remediate in termenul acordat conform alin. (4), cererea de brevet de inventie se considera a nu fi fost depusa si se notifica despre aceasta petitionarului, indicand si motivele. (7) In cazul in care indicatiile si descrierea prevazute la alin. (1) au fost inregistrate, dar OSIM constata ca cel putin o parte din descriere lipseste, notifica solicitantului aceasta, cerandu-i sa depuna partea lipsa in termen de doua luni de la data expedierii notificarii, dar nu mai mult de 4 luni de la data la care cel putin un document dintre cele prevazute la alin. (1) a fost inregistrat la OSIM. (8) Partea lipsa din descriere poate fi depusa la OSIM si din proprie initiativa de catre solicitant, intr-un termen de 4 luni de la data la care cel putin un document dintre cele prevazute la alin. (1) a fost inregistrat la OSIM. (9) Daca solicitantul depune partea lipsa in termenul prevazut la alin. (7) sau (8), OSIM considera inclusa in descriere partea lipsa, data de depozit a cererii fiind data inregistrarii partii lipsa, si va notifica solicitantului faptul ca data de depozit noua este data la care s-a inregistrat partea lipsa. (10) In cazul in care este revendicata o prioritate, iar partea lipsa este cuprinsa in cererea anterioara a carei prioritate este revendicata, in scopul acordarii datei de depozit, solicitantul trebuie sa depuna: a) partea lipsa, in limba romana, in termen de 4 luni de la data la care cel putin un document dintre cele prevazute la alin. (1) a fost inregistrat la OSIM; b) o copie a cererii de brevet de inventie anterioare, continand partea lipsa, cu indicarea precisa a acesteia, in termenul prevazut la lit. a); c) o copie a cererii anterioare, certificata de oficiul la care a fost inregistrata cererea, in termen de 4 luni de la notificare, dar nu mai mult de 16 luni de la data de prioritate revendicata; d) o traducere in limba romana a cererii anterioare, daca aceasta nu este in limba romana, care va fi inregistrata la OSIM in termenul prevazut la lit. c). (11) In aplicarea alin. (1) se vor respecta urmatoarele: a) partea lipsa din descriere trebuie sa se regaseasca integral in cererea anterioara; b) atunci cand cererea anterioara este inregistrata la OSIM, solicitantul va inregistra numai partea lipsa, in termenul prevazut la alin. (10) lit. a); c) documentele prevazute la alin. (1) trebuie sa contina referiri exprese la faptul ca cererea anterioara a fost inclusa in cererea de brevet de inventie. (12) In conditiile in care sunt indeplinite cerintele alin. (10), data de depozit este data la care au fost inregistrate la OSIM toate indicatiile mentionate la alin. (1). (13) Daca partea lipsa a fost inregistrata in termenele prevazute la alin. (7) sau (8) si OSIM constata ca aceasta nu face parte din cererea de brevet de inventie anterioara, a carei prioritate este revendicata, data de depozit va fi data la care a fost depusa partea lipsa si notifica solicitantului aceasta, cu indicarea motivelor. (14) Daca in termen de o luna de la data notificarii privind atribuirea datei de depozit, in conditiile alin. (9) sau (13), solicitantul comunica la OSIM ca doreste retragerea partii care a lipsit initial, data de depozit va fi data la care sunt indeplinite cerintele la care se face referire la alin. (1). (15) In cazul in care partea lipsa este cuprinsa intr-o cerere anterioara, la care se face referire in indicatiile mentionate la alin. (1), in scopul acordarii datei de depozit, solicitantul trebuie sa depuna urmatoarele: a) partea lipsa, in limba romana, in termenul prevazut la alin. (7); b) o copie a cererii de brevet de inventie anterioare, cu data de inregistrare a acesteia, continand partea lipsa si cu indicarea precisa a acesteia in termenul prevazut la alin. (7). 47

(16) Cererea anterioara la care se face referire trebuie sa fi fost inregistrata de catre solicitant, predecesorul sau succesorul sau. (17) Pentru a fi indeplinite cerintele prevazute la alin. (3), solicitantul trebuie sa depuna: a) o copie a cererii anterioare, in termen de 4 luni de la data la care cel putin o indicatie prevazuta la alin. (1) a fost inregistrata la OSIM, iar daca cererea de brevet de inventie anterioara este intr-o alta limba, se depune in acelasi termen si traducerea in limba romana a cererii si se plateste taxa aferenta; b) o copie certificata a cererii anterioare, intr-un termen de 4 luni de la inregistrarea la OSIM a cererii care contine referirea la cererea anterioara. (18) Copia cererii anterioare prevazuta la alin. (17) lit. a) trebuie sa contina: descriere, revendicari si, daca este cazul, desene; in situatia in care cererea anterioara nu contine revendicari si desene, acestea trebuie depuse in termenul prevazut la alin. (17) lit. a). (19) Cererea de inregistrare a partii lipsa sau de retragere a partii lipsa inregistrate este considerata a fi depusa numai dupa plata taxei de depunere a partii lipsa a descrierii inventiei in scopul stabilirii datei de depozit sau, dupa caz, a taxei de retragere a partii lipsa depuse. (20) Data de depozit a unei cereri de brevet, rezultata in urma divizarii unei cereri initiale, este aceeasi cu data de depozit a cererii initiale. (21) In cazul in care se aplica prevederile art. 65 alin. 2 lit. b), noua cerere de brevet de inventie va avea aceeasi data de depozit cu cea a cererii initiale. Regula 9 - Depozitul national reglementar (1) Toate actele prevazute la art. 14 alin. 1, depuse la OSIM, constituie depozitul national reglementar. (2) De la data de depozit, in cazul indeplinirii prevederilor art. 14 sau ale art. 15 alin. 8, depozitul cererii produce efectele unui depozit national reglementar, prevazut la art. 4 din Conventia de la Paris. (3) In cazul solicitantilor straini care depun descrierile, revendicarile si desenele intr-o limba straina, depozitul national reglementar produce efecte de la data de depozit, cu conditia ca, in termen de doua luni de la aceasta data, sa fie depusa in 3 exemplare si traducerea conforma in limba romana a documentelor respective, care face parte din depozitul national reglementar; in cazul nedepunerii traducerii sau neplatii taxei de depunere a acesteia, cererea se respinge conform art. 28 alin. 2 lit. b). (4) In cazul in care sunt indeplinite cerintele prevazute la art. 14 alin. 1, OSIM notifica solicitantului ca depozitul cererii produce efectele unui depozit national reglementar. (5) In cazul in care la data de depozit nu au fost depuse si revendicarile si, daca este cazul, desenele, conform art. 15 alin. 7, acestea pot fi inregistrate la OSIM intr-un termen de doua luni de la aceasta data, cu plata taxei legale, caz in care depozitul cererii produce efectele unui depozit national reglementar de la data de depozit. (6) Daca nu sunt depuse revendicarile conform prevederilor art. 15 alin. 7, cererea este declarata, conform art. 28 alin. 7 lit. f), ca fiind retrasa. (7) In cazul in care in descrierea inventiei si in revendicari se face referire la desene, dar acestea nu au fost depuse la OSIM la data de depozit sau in termenul prevazut la alin. (5), nu se aplica prevederile art. 28 alin. 7, daca solicitantul cere ca: a) orice referire din descriere si din revendicari, cu privire la desene, sa fie considerata ca fiind eliminata, cu conditia sa inregistreze la OSIM, in termen de doua luni de la notificare, dar nu mai mult de 4 luni de la data de depozit, descrierea si revendicarile modificate, in sensul ca au fost eliminate din cuprinsul acestora referirile la desene; sau b) OSIM sa dea curs procedurii de examinare numai pentru acele parti din descriere in care nu se face referire la desene, caz in care, in aceleasi termene prevazute la lit. a), solicitantul va depune la OSIM reformularea descrierii si a revendicarilor. (8) In situatiile prevazute la alin. (5) este mentinuta data de depozit de la care se produc efectele unui depozit national reglementar daca sunt respectate prevederile alin. (7). (9) Prevederile la alin. (3)-(7) nu se aplica cererilor de brevet de inventie care au rezultat in urma divizarii unei cereri care nu respecta principiul unitatii prevazute la art. 19 alin. 1. 48

(10) In toate cazurile in care OSIM constata neandeplinirea conditiilor prevazute la art. 14 alin. 1, notifica solicitantului despre aceasta si Comisia de examinare preliminara ia o hotarare numai dupa expirarea termenului de comunicare la OSIM a opiniei acestuia. (11) Prevederile alin. (1) si (2) se aplica si cererilor de brevet de inventie care au rezultat in urma divizarii unei cereri care nu respecta principiul unitatii prevazute la art. 19 alin. 1. Regula 10 - Revendicarea prioritatii A. Prioritatea conventionala (1) Cererea poate contine o declaratie prin care, conform art. 22 alin. 1, se revendica prioritatea uneia sau mai multor cereri anterioare nationale, regionale sau internationale, inregistrate in sau pentru orice tara parte la Conventia de la Paris ori pentru orice membru al Organizatiei Mondiale a Comertului care nu este parte la Conventia de la Paris. (2) Conditiile pentru si efectele date de revendicarea unei prioritati sunt cele prevazute de Conventia de la Paris. (3) Revendicarea unei prioritati se face in cererea de brevet de inventie si trebuie sa indice: a) data la care a fost inregistrata cererea anterioara; b) numarul cererii anterioare; c) in cazul in care cererea anterioara este o cerere nationala, si denumirea tarii parte la Conventia de la Paris sau a membrului Organizatiei Mondiale a Comertului care nu este parte a conventiei in care cererea anterioara a fost depusa; d) in cazul in care cererea anterioara este o cerere regionala, denumirea autoritatii care acorda brevetul regional, in conformitate cu prevederile tratatului de brevet regional; e) cand cererea anterioara este o cerere internationala, denumirea oficiului receptor la care a fost inregistrata. (4) In situatia in care cererea anterioara este o cerere regionala sau o cerere internationala, revendicarea prioritatii poate sa indice si una sau mai multe tari parte la Conventia de la Paris pentru care cererea anterioara a fost inregistrata. (5) In situatia in care cererea anterioara este o cerere regionala si cel putin una dintre tarile parti la conventia de brevet regional nu este parte nici la Conventia de la Paris si nici membru al Organizatiei Mondiale a Comertului, revendicarea prioritatii trebuie sa cuprinda cel putin o tara parte a Conventiei de la Paris sau un membru al Organizatiei Mondiale a Comertului pentru care cererea anterioara a fost inregistrata. (6) Atunci cand intr-o cerere este revendicata o prioritate a unei cereri anterioare in care a fost recunoscuta temporar o protectie, ca urmare a expunerii inventiei intr-o expozitie, perioada de prioritate de 12 luni incepe de la data expunerii. (7) Taxa pentru invocarea unei prioritati trebuie platita: a) in termen de 4 luni de la data de depozit a cererii, daca revendicarea prioritatii a fost facuta la aceasta data; b) o data cu deschiderea fazei nationale. (8) Daca in cerere sunt revendicate mai multe prioritati, pentru fiecare dintre acestea se va plati taxa stabilita; neplata taxei in cuantumul si in termenul prevazute conduce la nerecunoasterea prioritatii, conform art. 22 alin. 5. (9) Intr-o cerere de brevet de inventie pot fi revendicate mai multe prioritati ale unor cereri anterioare provenind din tari diferite, cu respectarea prevederilor art. 20 alin. 2. (10) In situatia in care unele caracteristici ale inventiei pentru care prioritatea a fost invocata nu figureaza in nici o revendicare formulata in cererea anterioara, prioritatea poate fi totusi recunoscuta daca din ansamblul cererii anterioare rezulta evident aceste elemente. (11) Daca pentru o cerere de brevet de inventie au fost revendicate mai multe prioritati, termenele de la care incepe data de prioritate sunt calculate tinandu-se cont de data de prioritate cea mai veche conform art. 20 alin. 3. (12) Dreptul de prioritate se poate baza si pe un prim depozit al unei cereri de brevet neunitare, fie ca cererea a fost sau nu divizata in tara de origine. (13) Cererea de brevet rezultata in urma divizarii unei cereri initiale beneficiaza de dreptul de prioritate al cererii din care a fost divizata. 49

(14) Cand intr-o cerere sunt revendicate una sau mai multe prioritati, recunoasterea se face numai pentru acea parte din depozitul cererii ulterioare continute in depozitul primei cereri sau in cele ale primelor cereri, cu respectarea principiului unitatii cererii ulterioare. (15) Nu este recunoscuta revendicarea mai multor prioritati in cascada. (16) Datele cuprinse in cerere potrivit alin. (3) pot fi corectate daca: a) o cerere semnata de solicitant sau de mandatarul autorizat, prin care se solicita in mod expres corectarea datelor, este depusa in termen de doua luni de la expirarea termenului de 12 luni de la data prioritatii; b) taxa de corectare a datelor referitoare la invocarea prioritatii este platita in 4 luni de la data depunerii cererii de brevet de inventie. (17) Intr-o cerere de brevet de inventie cu data de depozit cuprinsa in termenul de 12 luni de la data la care ar fi putut fi revendicata prioritatea unei cereri anterioare, conform art. 22 alin. 2, poate fi revendicata aceasta prioritate in termen de doua luni de la expirarea termenului de 12 luni calculat de la data de depozit a cererii cele mai vechi, a carei prioritate a fost revendicata. (18) Prioritatea revendicata in conditiile alin. (17) poate fi recunoscuta, daca: a) o cerere semnata de solicitant sau de mandatarul autorizat, prin care se solicita expres adaugarea revendicarii prioritatii, este depusa in termenul de doua luni de la expirarea termenului de 12 luni; b) o data cu revendicarea prioritatii este platita taxa pentru invocarea unei prioritati dupa data inregistrarii cererii. (19) Prioritatea poate fi recunoscuta, conform art. 20 alin. 4, si in cazul in care o cerere ulterioara, in care se revendica sau ar fi putut fi revendicata prioritatea unei cereri anterioare, are o data de depozit care este cuprinsa intr-un termen de doua luni de la data expirarii termenului de prioritate, daca: a) exista o cerere semnata de solicitant sau de mandatarul autorizat, prin care se solicita expres repunerea in dreptul de prioritate; atunci cand la data de depozit nu s-a revendicat prioritatea cererii anterioare, cererea va fi insotita de revendicarea prioritatii; b) cererea prevazuta la lit. a) este depusa in termen de doua luni de la expirarea termenului de prioritate; c) cererea prevazuta la lit. a) prezinta motivele pentru neincadrarea depunerii cererii in termenul de prioritate si o declaratie sau o alta dovada poate fi anexata pentru sustinerea motivelor; d) este platita taxa de invocare a unei prioritati cand cererea este depusa dupa expirarea termenului de prioritate, o data cu depunerea cererii prevazute la lit. a); e) OSIM constata, in urma analizei motivele anexate din cerere, ca prioritatea poate fi recunoscuta. (20) Prevederile alin. (18) sau (19) se aplica daca cererea prevazuta la alin. (18) lit. a) sau alin. (19) lit. a) este inregistrata inainte ca solicitantul sa ceara publicarea cererii, conform art. 23 alin. 3, sau sa ceara examinarea cererii de brevet de inventie si luarea hotararii in termen de 18 luni de la data de depozit, ori dupa ce aceste cereri au fost retrase de solicitant. (21) Daca nu sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (19), OSIM hotaraste nerecunoasterea prioritatii conform art. 22 alin. 5. B. Prioritatea interna (1) Daca intr-un termen de 12 luni de la data de depozit a unei cereri de brevet de inventie depuse la OSIM este depusa o cerere de brevet de inventie ulterioara, de catre solicitantul cererii anterioare sau de catre succesorul sau in drepturi, atunci in cererea ulterioara poate fi revendicat un drept de prioritate interna, pentru elementele comune ale cererilor, cu conditia ca cererea anterioara sa nu fi servit ca baza pentru revendicarea unui drept de prioritate. (2) Daca a fost revendicata o prioritate interna intr-o cerere ulterioara, cererea anterioara a carei prioritate a fost revendicata este considerata ca fiind retrasa daca nu s-a luat o hotarare. (3) Prioritatea interna poate fi revendicata o data cu depunerea cererii ulterioare sau intr-un termen de doua luni de la data depunerii acestei cereri. (4) Prioritatea interna a unei cereri anterioare revendicata intr-o cerere ulterioara nu va fi recunoscuta, daca: a) cel putin una dintre cererile de brevet de inventie a beneficiat de o prioritate conventionala; b) in cererea anterioara au fost revendicate prioritati interne si una dintre ele are data anterioara termenului de 12 luni calculat de la data de depozit a cererii ulterioare. 50

(5) Taxa pentru revendicarea prioritatii interne trebuie platita in termen de 4 luni de la data de depozit a cererii ulterioare. SECTIUNEA a 3-a Obiectul inventiei Regula 11 - Produs (1) Produsul prevazut la art. 7 alin. 1 este obiect al unei inventii, in masura in care constituie solutia unei probleme tehnice. (2) Produsele pot fi: a) obiecte materiale, cu proprietati determinate, definite tehnic prin partile lor constructive, cum ar fi: subansambluri, organe sau elemente de legatura dintre acestea, prin forma constructiva a lor sau a partilor lor constitutive, prin materialele din care sunt realizate, prin relatiile constructive, de pozitie si functionale dintre partile constitutive sau prin rolul functional al acestora; b) dispozitive, instalatii, echipamente, masini-unelte, aparate si altele, care se refera la mijloace de lucru pentru realizarea unui procedeu de obtinere sau de lucru si care sunt definite tehnic conform lit. a); c) circuite electrice, pneumatice sau hidraulice, definite tehnic, conform lit. a); d) substante chimice, inclusiv produsele intermediare, definite prin elementele componente si legaturile dintre ele, simbolizate prin formule chimice, semnificatia radicalilor substituenti, structura moleculara, izomerie sterica, greutate moleculara sau prin alte caracteristici care le individualizeaza sau le identifica; e) mijloace sau agenti, asa cum sunt amestecurile fizice sau fizico-chimice definite prin elementele componente, raportul cantitativ dintre acestea, structura, proprietati fizico-chimice sau alte proprietati care le individualizeaza si care le fac aplicabile pentru rezolvarea unei probleme tehnice. (3) In situatia in care produsul nu poate fi definit conform alin. (2), acesta poate fi definit prin procedeul sau de fabricatie. (4) Produsul ca obiect al unei inventii biotehnologice este definit conform regulii 57 alin. 2. Regula 12 - Procedeu (1) Procedeul prevazut la art. 7 alin. 1 este obiect al unei inventii, in masura in care constituie o solutie a unei probleme tehnice. (2) Procedeul, obiect al unei inventii brevetabile, consta din activitati tehnologice care conduc la: a) obtinerea, fabricatia, modificarea ori utilizarea unui produs; sau la b) rezultate de natura calitativa, cum ar fi: masurare, analiza, reglare, control, curatare, uscare, diagnosticare sau tratament medical si altele, specifice metodelor. (3) Procedeul este definit ca o succesiune logica de etape, faze sau pasi caracterizati prin ordinea lor de desfasurare, prin conditii initiale, ca de exemplu: materia prima aleasa, parametrii, prin conditii tehnice de desfasurare si/sau mijloce tehnice utilizate, cum ar fi: utilaje, instalatii, dispozitive, aparatura, catalizatori si prin produse sau rezultate finale. (4) Procedeul ca obiect al unei inventii biotehnologice este definit potrivit regulii 57 alin. (3). SECTIUNEA a 4-a Documentatia de brevetare Regula 13 - Forma si continutul cererii A. Forma cererii (1) Cererea in forma imprimata va contine o lista indicand: a) numarul total de pagini care constituie cererea de brevet de inventie si numarul de pagini ale fiecarui document al acesteia: cerere, descriere, lista de secvente de nucleotide, revendicari, desene si rezumat; b) denumirea altor documente anexate la cerere si numarul de pagini ale fiecarui document, dupa cum urmeaza: o procura in original sau o copie a unei procuri generale, un act de prioritate, o lista de secvente de nucleotide prezentata intr-un format care poate fi citit cu ajutorul unui calculator, un document referitor la plata taxelor, un act referitor la depozitul microorganismului sau altui material biologic, documentul prin care solicitantul desemneaza inventatorii, documentul prin care solicitantul dovedeste ca este indreptatit la inregistrarea cererii si la acordarea brevetului de 51

inventie, un document din care reiese ca a avut loc o divulgare a inventiei, in conformitate cu art. 9, si ca solicita ca aceasta divulcare sa nu fie luata in considerare la aprecierea noutatii, precum si autorizatia privind transmiterea dreptului de prioritate; c) numarul figurii din desene, indicata de solicitant sa insoteasca rezumatul la publicare; motivat, solicitantul poate cere sa se publice doua figuri, caz in care va indica numerele acestora. (2) Lista prevazuta la alin. (1) este completata de catre solicitant, iar OSIM verifica si consemneaza prezenta documentelor declarate ca fiind depuse. B. Continutul cererii (1) Cererea de brevet de inventie trebuie intocmita in 3 exemplare, pe un formular prevazut la pct. A alin. (1). (2) Formularul se completeaza prin imprimare, dactilografiere sau de mana si este redactat in limba romana. (3) Cererea va cuprinde: a) solicitarea explicita a acordarii unui brevet de inventie; b) titlul inventiei, intr-o formulare clara si concisa a obiectului inventiei; c) toate indicatiile necesare pentru stabilirea identitatii solicitantului; d) daca sunt mai multi solicitanti, pentru fiecare dintre acestia se vor aplica prevederile alin. (4); e) desemnarea inventatorului, daca acesta este acelasi cu solicitantul, cu indicarea locului de munca la data realizarii inventiei. (4) Indicatiile la care face referire alin. (3) lit. c) pot fi: a) in cazul in care solicitantul este o persoana fizica, in cerere se vor indica numele, prenumele, adresa si nationalitatea, prin indicarea numelui statului al carui cetatean este; b) in cazul in care solicitantul este o persoana juridica, in cerere se vor indica denumirea oficiala completa, adresa acesteia, precum si alte date oficiale privind existenta legala a persoanelor juridice. (5) Daca sunt mai multi solicitanti, iar acestia nu sunt reprezentati in fata OSIM printr-un mandatar autorizat, in cerere se va indica unul dintre solicitanti, care este desemnat pentru corespondenta cu OSIM; in caz contrar, OSIM va purta corespondenta cu primul solicitant inscris in cerere. (6) La cererea solicitantului, corespondenta va fi expediata de OSIM la o alta adresa indicata de catre acesta. (7) In continutul cererii, daca este cazul, mai pot fi incluse: a) date de identificare a mandatarului autorizat, desemnat de catre solicitant, constand din nume si adresa; b) revendicarea unei prioritati, conform regulii 10; c) o referire, in limba romana, la o cerere de brevet anterioara, inregistrata intr-un stat parte la Conventia de la Paris sau la un membru al Organizatiei Mondiale a Comertului, conform regulii 8 alin. (3); d) indicarea procedurilor pe care solicitantul doreste sa le urmeze cererea, dintre care, in mod expres: publicarea cererii de brevet conform art. 23 alin. 3, intocmirea unui raport de documentare conform art. 24, examinarea de fond conform art. 25; e) indicarea numarului si a datei de depozit ale cererii initiale din care cererea a rezultat prin divizare. (8) Adresele cerute conform alin. (4), (5) si alin. (7) lit. a) trebuie sa satisfaca cerintele obisnuite pentru livrarea prin posta; pentru a fi posibila comunicarea rapida, este recomandabil sa fie indicate si numarul de telefon, fax, datele necesare altor tipuri de comunicare. (9) Cererea trebuie semnata de catre solicitant sau de catre mandatarul autorizat desemnat de catre acesta. (10) Daca cererea prevazuta la art. 15 alin. 1 lit. a) nu este semnata, un exemplar din formularul cererii aflat la OSIM va fi returnat cu o notificare solicitantului sau, dupa caz, mandatarului autorizat pentru ca acesta, in termen de doua luni de la data de depozit, sa inregistreze la OSIM exemplarul de cerere semnat; in caz contrar, cererea nu va fi tratata ca o cerere de brevet de inventie si se aplica prevederile regulii 8 alin. (6). Regula 14 - Descrierea inventiei (1) Descrierea inventiei trebuie sa contina, in mod succesiv, in ordinea de mai jos, urmatoarele: 52

a) titlul inventiei, asa cum acesta a fost indicat in cererea de brevet de inventie, intr-o formulare clara si concisa a inventiei revendicate, fara sa o divulge; b) precizarea domeniului tehnic, in care poate fi aplicata inventia, fara sa divulge solutia; c) prezentarea stadiului tehnicii, considerat a fi util pentru intelegerea, cercetarea documentara si examinarea inventiei revendicate, cu indicarea documentelor care il fundamenteaza; se prezinta cel putin o solutie considerata cea mai apropiata de inventia revendicata; la depunerea cererii stadiul tehnicii este cel cunoscut solicitantului; in situatia in care stadiul tehnicii cuprinde si cunostinte traditionale, acestea vor fi indicate explicit in descriere, inclusiv sursa acestora, daca este cunoscuta; d) prezentarea problemei tehnice, pe care o rezolva inventia; e) expunerea inventiei, asa cum aceasta este revendicata, astfel incat problema tehnica si solutia acesteia sa poata fi intelese de o persoana de specialitate; in cazul in care descrierea cuprinde un grup de inventii care respecta conditia de unitate a inventiei, expunerea fiecarei inventii din grup se efectueaza in mod distinct; f) indicarea, daca aceasta nu rezulta in mod evident din prezentarea conform lit. e) sau din natura inventiei, a modului in care inventia poate fi exploatata industrial; g) prezentarea avantajelor inventiei revendicate, in raport cu stadiul tehnicii; h) prezentarea, pe scurt, a fiecarei figuri din desenele explicative, daca acestea exista; i) prezentarea detaliata a obiectului inventiei, utilizandu-se, daca acestea exista, figuri sau desene, intr-un mod suficient de clar, complet si corect din punct de vedere stiintific si tehnic, astfel incat o persoana de specialitate sa poata realiza inventia; prezentarea trebuie sustinuta de exemple concrete de realizare; in cazul unor variante de realizare, se prezinta cel putin un exemplu de realizare pentru fiecare varianta. (2) In descriere pot fi prezentate modele si formule chimice, fizice ori matematice, algoritmi, linii de programe, subrutine sau programe de calculator, tabele, fara ca prezentarea obiectului inventiei, in exemplul de realizare, sa se bazeze exclusiv pe acestea. (3) Problema tehnica consta in formularea obiectivului prin a carui solutionare se obtine un succes in domeniul tehnic de aplicare a inventiei; solutia tehnica consta in prezentarea mijloacelor tehnice, pentru rezolvarea problemei tehnice. Regula 15 - Descrierea inventiei din domeniul programelor de calculator (1) Descrierea inventiei trebuie redactata in termeni tehnici din limba romana; in cazul in care in limba romana nu exista termeni echivalenti, pot fi utilizati termeni tehnici, uzuali intr-o limba straina, in special din domeniul prelucrarii datelor. (2) Descrierea poate fi insotita de diagrame care prezinta etapele sau pasii operationali ai procesarii datelor; poate fi inclusa organigrama programului care arata toate starile posibile din desfasurarea programului. (3) In descriere se admit fragmente dintr-un program pentru unitatile de procesare a datelor, intr-un limbaj de programare uzual. Regula 16 - Revendicari (1) Revendicarile trebuie sa defineasca obiectul protectiei solicitate prin caracteristicile tehnice ale inventiei. (2) Revendicarile trebuie sa fie clare si concise atat individual, cat si in ansamblul lor, si sa se bazeze pe descriere. (3) Revendicarile se redacteaza in doua parti sau, dupa caz, intr-o singura parte. (4) Revendicarile in doua parti trebuie sa contina: a) un preambul indicand obiectul inventiei si caracteristicile tehnice care sunt necesare pentru definirea elementelor revendicate si care, in combinatie, fac parte din stadiul tehnicii; si b) o parte caracteristica, precedata de expresia "caracterizat(a) prin aceea ca" in care sunt expuse acele caracteristici tehnice care, in combinatie cu caracteristicile prezentate in preambul, definesc obiectul protectiei solicitate. (5) Revendicarile redactate intr-o singura parte contin o prezentare a unei combinatii de mai multe caracteristici tehnice sau a unei singure caracteristici tehnice, care defineste obiectul pentru care se solicita protectia. (6) Caracteristicile tehnice din revendicari trebuie sa aiba aceeasi denumire si aceleasi semne de referinta din descriere si din desene. 53

(7) Revendicarile se redacteaza intr-o singura fraza; in cuprinsul frazei, caracteristicile tehnice pot fi prezentate ca text cursiv sau ca enumerari, pentru fiecare caracteristica sau grup de caracteristici; in acest ultim caz fiecare punct al enumerarii este notat prin semne de subdivizare. (8) Daca cererea de brevet de inventie contine desene explicative, caracteristicile tehnice mentionate in revendicari trebuie, in masura in care acest lucru usureaza intelegerea revendicarii, sa fie urmate de semne de referinta ale acestor caracteristici, indicate intre paranteze; semnele de referinta nu trebuie sa fie interpretate ca o limitare a revendicarii. (9) Revendicarile nu contin desene ori grafice, linii de program, subrutine sau programe de calculator, dar pot contine formule chimice sau matematice ori tabele care sunt esentiale pentru definirea obiectului protectiei solicitate. (10) Revendicarile nu contin trimiteri ca, de exemplu, "asa cum este prezentat in ... din descriere" sau "asa cum este ilustrat in fig. ..."; totusi, in cazurile in care este absolut necesar, revendicarea poate face trimitere, in ceea ce priveste caracteristicile tehnice ale inventiei, la descriere sau desene. (11) O cerere de brevet de inventie contine una sau mai multe revendicari independente, in functie de caracteristicile tehnice esentiale ale inventiei; o astfel de revendicare poate fi urmata de una sau mai multe revendicari dependente. (12) O revendicare independenta trebuie sa precizeze in mod clar toate caracteristicile esentiale necesare pentru definirea inventiei. (13) Revendicarea dependenta contine in mod implicit toate caracteristicile revendicarii independente careia i se subordoneaza si, dupa caz: a) dezvolta sau expliciteaza caracteristicile tehnice care au fost deja enuntate in revendicarea independenta; sau b) se refera la exemple particulare de realizare a inventiei; sau c) contine si alte caracteristici tehnice, decat cele din revendicarea independenta careia i se subordoneaza. (14) Intr-o cerere de brevet pot fi admise revendicari dependente care se refera la alte revendicari dependente, primele fiind numite revendicari cu dependenta multipla. (15) Revendicarea dependenta trebuie sa cuprinda o trimitere la revendicarea careia i se subordoneaza, fara ca la inceputul acesteia sa se faca o referire la stadiul tehnicii. (16) Revendicarile dependente care se refera la una sau la mai multe revendicari anterioare trebuie sa fie grupate si plasate dupa acestea in cel mai potrivit mod. (17) Cererea care se refera la un grup de inventii care formeaza un singur concept inventiv general trebuie sa contina cel putin o revendicare independenta pentru fiecare inventie. (18) O cerere de brevet de inventie poate sa contina doua sau mai multe revendicari independente de aceeasi categorie numai daca inventia revendicata se refera, in special, la: a) mai multe produse interdependente; sau, b) diferite utilizari ale unui produs ori ale unui aparat; sau, c) solutii alternative pentru o anumita problema cand acestea nu pot fi cuprinse intr-o singura revendicare. (19) In cazul inventiilor din domeniul programelor de calculator: a) revendicarile de produs sunt admisibile daca noile caracteristici pot fi realizate cu ajutorul unui program de calculator intr-un sistem care cuprinde mijloace adaptate sa realizeze un procedeu echivalent; b) revendicarile de procedeu sunt admisibile daca procedeul poate fi realizat intr-un sistem sau daca programul care determina realizarea procedeului este rulat intr-un sistem. Regula 17 - Desene (1) Desenele sunt necesare in masura in care contribuie la intelegerea inventiei si a elementelor ei de noutate. (2) Desenele trebuie sa contina semne de referinta, cifre si/sau litere care sa indice elementele componente, corespunzatoare prezentarii lor in exemplul de realizare din descriere. (3) O fila de desene poate sa includa mai multe figuri. (4) Fila de desene este de format A4 sau, in cazuri exceptionale, A3 si va putea fi din calc, carton alb sau alt suport, cu conditia ca desenul sa aiba contrastul necesar pentru reproducerea prin metode 54

electrostatice; filele nu vor avea chenar sau alte linii care sa delimiteze desenele; marginile minime libere ale filelor trebuie sa fie pe fiecare latura de 2,5 cm. (5) Schemele si diagramele se considera desene; tabelele nu se considera desene. (6) Desenele nu contin texte, cu exceptia unui cuvant sau a unor cuvinte izolate, strict necesare, cum sunt: "apa", "abur", "deschis", "anchis", iar pentru schemele si diagramele ce ilustreaza etapele unui procedeu, cateva cuvinte-cheie, absolut necesare intelegerii acestora; fiecare cuvant folosit trebuie asezat in desen in asa fel incat sa permita inlocuirea lui fara sa acopere nici o linie a desenelor. (7) Toate semnele de referinta care apar in desene trebuie sa fie mentionate in descriere si invers. Regula 18 - Rezumat (1) Rezumatul indica titlul inventiei si contine o prezentare pe scurt a descrierii, revendicarilor si desenelor. (2) Rezumatul trebuie sa indice domeniul tehnic caruia ii apartine inventia sau grupul de inventii. (3) Rezumatul trebuie sa fie astfel redactat incat sa se inteleaga clar problema tehnica si esenta solutiei date de inventia revendicata. (4) Rezumatul va contine, dupa caz, formula chimica ce caracterizeaza inventia. (5) Daca cererea de brevet de inventie contine desene, solicitantul va indica figura din desene sau, in mod exceptional, figurile pe care le propune spre publicare impreuna cu rezumatul. (6) OSIM poate hotara publicarea unei alte figuri sau a unor alte figuri din cererea de brevet de inventie, in cazul in care considera ca aceasta sau acestea caracterizeaza mai bine inventia; fiecare dintre caracteristicile principale mentionate in rezumat si ilustrate prin desen vor fi urmate de un semn de referinta pus intre paranteze. (7) Rezumatul are in exclusivitate rolul de a servi ca mijloc de selectie a informatiilor tehnice pentru specialisti, in scopul luarii unei decizii privind necesitatea consultarii descrierii inventiei si desenelor publicate; rezumatul inventiei nu poate fi luat in considerare pentru aprecierea intinderii protectiei si pentru aplicarea art. 8 alin. 3. (8) Rezumatul va contine, de preferinta, nu mai mult de 150 de cuvinte. Regula 19 - Conditii materiale privind cererea de brevet de inventie (1) Cererea, descrierea, revendicarile si desenele se intocmesc pe file separate de format A4 si se depun la OSIM in 3 exemplare; solicitantul va indica exemplarul original. (2) Toate filele cererii de brevet de inventie trebuie sa fie intocmite pe o singura fata a filei si in asa fel incat sa poata fi separate in vederea reproducerii lor. (3) Toate filele se numeroteaza cu cifre arabe in ordine crescatoare. (4) Descrierea si revendicarile vor fi tehnoredactate sau dactilografiate la 1,5-2 randuri; marginile libere ale fiecarei file trebuie sa fie pe fiecare latura de 2,5 cm. (5) Pe filele cererii de brevet de inventie nu se admit stersaturi, corecturi, cuvinte scrise deasupra sau randuri intercalate; daca totusi acestea exista, solicitantul va semna in dreptul modificarii facute, pe exemplarul original. (6) Fiecare pagina a descrierii, revendicarilor si desenelor din exemplarul original va fi semnata de solicitant. (7) Este indicat sa se foloseasca termeni, semne si simboluri tehnice care sunt, in general, acceptate in domeniul respectiv. (8) Unitatile de masura pentru marimi fizice, greutati, temperaturi, densitati si altele trebuie sa fie exprimate, de preferinta, in sistemul international. (9) Pentru indicatiile privind caldura, energia, lumina, sunetul si magnetismul, precum si pentru formulele matematice si unitatile electrice trebuie sa se respecte normele din practica internationala; pentru formulele chimice trebuie sa se foloseasca simboluri, greutati atomice si formule moleculare de uz general. (10) Terminologia si semnele de referinta din descriere, revendicari si desene trebuie sa fie folosite uniform pe tot cuprinsul acestora. (11) Nu pot face parte din depozitul unei cereri de brevet de inventie si se restituie solicitantului urmatoarele: produsul realizat conform inventiei, machetele, proiectele de executie privind inventia si altele asemenea. Regula 20 - Alte documente ale cererii de brevet de inventie A. Procura 55

(1) Desemnarea mandatarului autorizat se face printr-o procura care poarta numele si semnatura persoanei reprezentate. (2) Daca procura nu este depusa la data de depozit sau la data deschiderii fazei nationale, aceasta poate fi inregistrata in termen de doua luni de la data la care OSIM notifica solicitantului cu privire la remedierea lipsei acesteia sau in termen de 4 luni de la data de depozit ori de la cea la care a fost deschisa faza nationala, care dintre date expira cel mai tarziu. (3) In cazul in care solicitantul nu are domiciliul sau sediul pe teritoriul Romaniei si nu a fost indeplinita prevederea alin. (2), cererea de brevet de inventie se respinge. (4) In cazul in care persoana mentionata in regula 53 alin. (1) are domiciliul sau sediul pe teritoriul Romaniei si nu a fost indeplinita prevederea alin. (2), OSIM nu inscrie in registre mandatarul autorizat. (5) Este suficient sa fie inregistrat la OSIM o singura procura care cuprinde procedurile pentru care se solicita reprezentarea, chiar daca se refera la mai multe cereri de brevet de inventie sau la mai multe brevete de inventie ale aceluiasi solicitant, cesionar sau titular ori privind o alta persoana interesata, cu conditia ca: a) toate cererile de brevet de inventie sau brevetele de inventie sa fie identificabile in cuprinsul procurii; b) sa se faca mentiunea in procura ca reprezentarea are loc pentru toate cererile de brevet existente si, dupa caz, cu specificarea acelora pentru care nu se face reprezentarea; c) pentru fiecare cerere de brevet de inventie si brevet de inventie se va inregistra la OSIM o copie a procurii cu numarul acesteia si semnatura mandatarului. (6) Daca procura nu este redactata in limba romana, aceasta va fi insotita de o traducere conforma. B. Actul de prioritate (1) Cand intr-o cerere este revendicata o prioritate, conform art. 20, o copie a cererii anterioare certificata de autoritatea la care aceasta a fost inregistrata va fi depusa de catre solicitant la OSIM in termen de 16 luni de la data de prioritate revendicata. (2) Cand intr-o cerere internationala este revendicata prioritatea unei cereri anterioare si faza nationala a fost deschisa, conform regulii 22 alin. (3) sau (4), iar documentul de prioritate nu a fost depus la Biroul International in termenul prevazut de Regula 17 din Regulamentul de aplicare a Tratatului de cooperare in domeniul brevetelor, acesta poate fi depus, in vederea recunoasterii prioritatii revendicate, la OSIM: a) in termen de 4 luni de la data de deschidere a fazei nationale, daca se aplica prevederile regulii 22 alin. (3); sau b) in termen de doua luni de la data de deschidere a fazei nationale, daca se aplica prevederile regulii 22 alin. (4). (3) In cazul cererilor internationale, o copie de pe documentul de prioritate este solicitata de catre OSIM de la Biroul International. (4) Prevederile alin. (3) se considera a fi indeplinite si in conditiile in care OSIM, pentru cererea internationala in care sunt revendicate una sau mai multe prioritati ale uneia sau mai multor cereri anterioare, a avut calitatea de oficiu receptor si a primit, in termenul stabilit de Regulamentul de aplicare a Tratatului de cooperare in domeniul brevetelor, actul de prioritate. (5) La cererea solicitantului, OSIM poate obtine actul de prioritate in forma electronica dintr-o biblioteca digitala a unui stat parte la Conventia de la Paris sau a unui membru al Organizatiei Mondiale a Comertului, care nu este parte la conventie, cu plata unei taxe suplimentare pentru fiecare document, intr-un cuantum egal cu cel al invocarii unei prioritati, o data cu inregistrarea unei cereri de brevet de inventie; o astfel de cerere va fi inregistrata la OSIM cu respectarea prevederilor regulii 5 si in termenele care nu afecteaza termenul prevazut la alin. (1). (6) Pentru o cerere internationala, pentru care a fost deschisa faza nationala si OSIM a avut calitatea de oficiu receptor, va fi recunoscuta revendicarea unei prioritati a unei cereri anterioare inregistrate pe cale nationala la OSIM sau daca actul de prioritate este accesibil si poate fi obtinut in forma electronica dintr-o biblioteca digitala. (7) Daca in urma notificarii solicitantul cererii internationale comunica la OSIM toate datele privind revendicarea prioritatii unei cereri anterioare, precum si documentul de prioritate, revendicarea 56

prioritatii in cererea internationala va fi luata in considerare de catre OSIM, in vederea recunoasterii acesteia. (8) Nedepunerea actului de prioritate in termenul prevazut la alin. (1), neanregistrarea unei cereri la OSIM, conform prevederilor alin. (5) sau neplata taxei pentru revendicarea unei prioritati in termenul stabilit pentru cererile de brevet de inventie inregistrate pe cale nationala conduce la nerecunoasterea prioritatii, conform art. 20 alin. 7, printr-o hotarare luata de OSIM in termen de 6 luni de la data de depozit sau de la data deschiderii fazei nationale. (9) Prevederile art. 22 alin. 1 se aplica mutatis mutandis si in cazul cererilor internationale prevazute la alin. (2). (10) Revendicarea expunerii inventiei intr-o expozitie, conform art. 21, se face intr-o cerere de brevet de inventie inregistrata intr-un termen de 6 luni de la data introducerii obiectului inventiei in expozitie. (11) Actul de prioritate depus in conditiile art. 22 alin. 3 trebuie sa contina: a) o copie certificata de administratia la care s-a constituit depozitul cererii anterioare a certificatului de garantie, din care sa rezulte cel putin data si numarul depozitului si statul sau organizatia interguvernamentala careia ii apartine administratia; b) o copie a cererii anterioare a carei prioritate este revendicata, certificata de catre administratia care a inregistrat cererea. (12) Actul de prioritate poate confirma depozitul cererii anterioare de brevet de inventie sau cel al primei cereri de protectie a unui model de utilitate ori de inregistrare a unui certificat de utilitate. (13) OSIM poate cere solicitantului, printr-o notificare, o traducere conforma in limba romana a actului de prioritate, in vederea recunoasterii prioritatii revendicate. (14) Atunci cand se revendica una sau mai multe prioritati si OSIM solicita, printr-o notificare, traducerea actului de prioritate, solicitantul sau succesorul sau in drepturi va indica si pasajele din descriere, revendicari si, daca este cazul, desenul sau desenele care corespund fiecarui act de prioritate; nedepunerea la OSIM a traducerii actului de prioritate in termenul acordat, care nu poate depasi doua luni de la data notificarii, conduce la nerecunoasterea prioritatii revendicate. C. - Autorizatia privind transmiterea drepturilor de prioritate (1) Autorizatia la care se face referire in art. 20 alin. 5 se depune la OSIM de catre cesionarul dreptului de prioritate si va mentiona dreptul acestuia de a revendica prioritatea primului depozit. (2) In intervalul de prioritate sunt posibile cesiuni succesive ale dreptului de prioritate, care trebuie inregistrate la OSIM. (3) Termenul de inregistrare la OSIM a autorizatiei in cazurile revendicarii prioritatii prevazute la art. 20 alin. 1 si 4 si la art. 21 alin. 1 este de maximum 17 luni de la data prioritatii; in caz contrar, conform art. 20 alin. 7, OSIM hotaraste nerecunoasterea prioritatii revendicate. (4) In cazul in care se aplica prevederile regulii 22 alin. (14), autorizatia se inregistreaza la OSIM in termen de 3 luni de la data deschiderii fazei nationale; in caz contrar, conform art. 22 alin. 5, OSIM hotaraste nerecunoasterea prioritatii revendicate in termen de 6 luni de la data deschiderii fazei nationale. D. - Actul de certificare a depunerii materialului biologic la o autoritate de depozit internationala (1) Daca o cerere de brevet se refera la un material biologic si, in particular, la un microorganism la care publicul nu a avut acces, in conformitate cu art. 18 alin. 3 si cu regula 61 alin. (1), este necesara depunerea la OSIM a unui act care sa certifice existenta unui depozit al materialului biologic, respectiv al microorganismului, la o autoritate de depozit internationala. (2) Actul prevazut la alin. (1) trebuie sa contina: a) denumirea materialului biologic; b) denumirea si adresa autoritatii de depozit la care depozitul de material biologic a fost depus; c) numarul de ordine atribuit depozitului de aceasta autoritate de depozit; d) data de depozit a materialului biologic, respectiv, anul, luna, ziua depunerii la aceasta autoritate de depozit. (3) Din actul la care se face referire la alin. (1) si (2) trebuie sa rezulte ca materialul biologic a fost depus la autoritatea de depozit internationala la o data anterioara datei de depozit sau datei prioritatii recunoscute a cererii de brevet de inventie la OSIM. 57

(4) Actul de certificare a depunerii materialului biologic trebuie depus la OSIM in termenele prevazute la regula 61 alin. (3); in caz contrar, daca cererea de brevet se refera la un microorganism, aceasta se respinge, iar daca cererea de brevet se refera la un alt material biologic decat un microorganism, cererea de brevet se examineaza pe baza documentelor existente. E. - Desemnarea inventatorilor (1) Desemnarea trebuie sa stabileasca numele, prenumele si adresa completa a inventatorului; in cazul in care solicitantul este o alta persoana decat inventatorul, aceste date trebuie sa fie identice cu cele care sunt continute in documentul prin care solicitantul dovedeste ca este indreptatit la inregistrarea cererii si la acordarea brevetului sau sa se faca dovada ca este aceeasi persoana. (2) OSIM nu verifica exactitatea desemnarii inventatorului. (3) Daca solicitantul nu are si calitatea de inventator sau nu este singurul inventator, OSIM publica datele cu privire la inventatorul desemnat in declaratie, impreuna cu alte date prevazute la regula 27 pentru publicarea cererii de brevet de inventie conform art. 23. (4) Solicitantul si inventatorul nu pot invoca omisiunea unei notificari privind alin. (3), cu referire la erorile continute in documentul in care este desemnat inventatorul. (5) Inventatorul desemnat trebuie mentionat in publicarea cererii de brevet de inventie si in cea a fasciculului de brevet de inventie acordat, in afara cazului in care el renunta in scris la dreptul sau de a se face aceasta mentiune, conform art. 36 alin. 3; in acest ultim caz inventatorul trebuie sa inregistreze la OSIM o declaratie cel mai tarziu cu o luna inainte de data publicarii cererii. (6) Prevederile alin. (5) se aplica mutatis mutandis si cand o persoana inregistreaza la OSIM o hotarare definitiva si irevocabila prin care se stabileste, conform art. 62, ca solicitantul sau titularul unui brevet de inventie a cerut sa o desemneze pe aceasta ca inventator. (7) In cazul in care desemnarea mentionata la alin. (1) contine erori, rectificarea acestora se face la cerere, motivat si, dupa caz, cu consimtamantul persoanei desemnate. (8) Daca cererea de rectificare a datelor privind desemnarea inventatorului este inregistrata de un tert, este necesar si consimtamantul solicitantului sau titularului de brevet. (9) In cazul in care denumirea incorecta a inventatorului este inregistrata in Registrul national al cererilor de brevet de inventie depuse si, dupa caz, s-a publicat in BOPI, rectificarea sau anularea acesteia se va inregistra in registru si, dupa caz, se va publica in BOPI. (10) In cazul in care, in baza art. 36 alin. 3, numele inventatorului nu se publica, precum si in cazul inregistrarii unei cereri de rectificare sau de anulare a mentiunii privind desemnarea inventatorului, solicitantul sau, dupa caz, titularul brevetului de inventie datoreaza OSIM taxa de nepublicare a numelui inventatorului, respectiv o taxa al carei cuantum este egal cu cel al taxei de modificare. (11) Daca inventatorii nu au fost declarati, solicitantul este obligat sa-i declare in termenul prevazut de art. 28 alin. 7 lit. a); in cazul cererilor de brevet de inventie care se incadreaza in prevederile art. 42 alin. 2, declararea inventatorilor se va face pana la declasificarea informatiilor in vederea publicarii sau pana la luarea unei hotarari cu privire la cererea de brevet de catre OSIM, conform art. 23 alin. 5 sau, respectiv, alin. 4. (12) In cazul in care solicitantul nu raspunde la notificarea OSIM privind declararea inventatorilor in termenele prevazute mai sus, cererea de brevet de inventie este declarata ca fiind considerata retrasa. (13) In cazul in care solicitantul cere modificarea colectivului de inventatori, acesta trebuie sa depuna la OSIM o declaratie autentificata, din care sa rezulte ca persoanele initial mentionate in cerere ca inventatori sunt de acord cu: a) excluderea unuia sau a mai multora dintre ei si ordinea in care inventatorii ramasi urmeaza sa fie inscrisi si publicati; b) includerea altor persoane, ordinea in care inventatorii urmeaza sa fie inscrisi si publicati, dovada acceptului inventatorilor inclusi, cat si acordul lor pentru transmiterea drepturilor catre solicitant. (14) In situatiile prevazute la alin. (13) se da curs solicitarii numai daca sunt achitate taxele legale pentru modificarea colectivului de inventatori si pentru transmiterea de drepturi. (15) Depunerea declaratiei la OSIM conform alin. (13) poate fi facuta cel mai tarziu pana la luarea hotararii de acordare a brevetului de inventie; in caz contrar, OSIM nu ia in considerare cererea solicitantului de modificare a colectivului de inventatori. F. Actul de transmitere a dreptului la acordarea brevetului de inventie 58

(1) Daca inventatorul ori inventatorii au cedat dreptul la brevet de inventie unei persoane fizice sau juridice inainte de depunerea cererii de brevet de inventie, solicitantul va depune la OSIM actul din care rezulta aceasta transmitere, pentru a face dovada ca este persoana indreptatita la acordarea brevetului, conform art. 14 alin. 4. (2) Actul se va inregistra la OSIM in original sau in copie autentificata, pana la luarea unei hotarari cu privire la cererea de brevet de inventie. (3) In cazul in care din documentatia cererii de brevet de inventie nu rezulta ca solicitantul este indreptatit la acordarea brevetului de inventie, OSIM va notifica si ii va cere acestuia actul in temeiul caruia are dreptul la brevet. (4) Daca solicitantul nu a depus actul prevazut la alin. (2) pana la luarea unei hotarari cu privire la cererea de brevet de inventie, OSIM va notifica, acordand un termen de 6 luni pentru a-l depune; nedepunerea actului conduce la respingerea cererii de brevet de inventie conform art. 28 alin. 2 lit. g). (5) Daca dreptul la acordarea brevetului de inventie s-a transmis dupa data de depozit, actul de transmitere trebuie depus, in original sau in copie autentificata, si taxa aferenta va fi platita pana la luarea unei hotarari de catre OSIM; in caz contrar, brevetul de inventie se acorda pe numele solicitantului. G. Declaratie privind divulgarea neopozabila (1) In aplicarea art. 9, divulgarea inventiei poate rezulta, direct sau indirect, de la inventator, solicitant sau persoana indreptatita la acordarea brevetului si trebuie sa fi intervenit in intervalul de 6 luni inaintea datei de depozit. (2) Persoana prevazuta la alin. (1) poate produce divulgarea inventiei direct si ca urmare a faptului ca a expus inventia intr-o expozitie internationala oficiala sau oficial recunoscuta, organizata in statele parti sau de catre membrii tratatelor si conventiilor internationale la care Romania este parte. (3) Constituie abuz evident impotriva persoanelor prevazute la alin. (1) divulgarea inventiei de catre un tert: a) care a sustras inventia de la inventator sau de la succesorul sau in drepturi; sau b) caruia inventatorul i-a comunicat-o sub conditia ca acesta sa nu o faca publica. (4) Abuzul savarsit conform alin. (3) trebuie sa fie evident si acesta poate fi produs fie in privinta solicitantului cererii de brevet de inventie, fie in privinta inventatorului. (5) Abuzul, in intelesul alin. (4), poate fi invocat de solicitant, chiar daca abuzul nu s-a produs cu privire la acesta, ci s-a produs in raport cu inventatorul care a cedat drepturile sale asupra inventiei sau in raport cu primul solicitant care a cedat drepturile. (6) Declaratia privind divulgarea inventiei intr-un document care, in intelesul art. 9, nu trebuie luat in considerare la aprecierea conditiei de noutate se face de catre solicitantul cererii, intr-un termen de maximum 4 luni de la data de depozit sau de la data deschiderii fazei nationale; in cazul cererii internationale va fi luata in considerare declaratia anexata la aceasta. (7) Aplicarea dispozitiilor art. 9 lit. b) se poate face numai daca solicitantul cererii de brevet de inventie declara, la inregistrarea acesteia, ca inventia a fost expusa intr-o expozitie internationala oficiala sau oficial recunoscuta, organizata in conformitate cu prevederile Conventiei expozitiilor internationale, semnata la Paris la 22 noiembrie 1928 si revizuita la 30 noiembrie 1972, si depune, in termen de 4 luni de la data de depozit, certificatul de garantie care trebuie sa cuprinda: a) denumirea si sediul administratiei responsabile pentru protectia proprietatii industriale la expozitia in care a fost expusa inventia; b) denumirea expozitiei, sediul unde s-a desfasurat si data deschiderii acesteia; c) numele, denumirea, adresa ori sediul persoanei fizice sau juridice care a depus obiectul inventiei la administratia expozitiei si care il expune; d) constatarea ca inventia a fost in fapt expusa in expozitie; e) data la care a fost facuta expunerea publica a inventiei; f) numarul si data eliberarii certificatului de garantie; g) o copie a descrierii obiectului expus, redactata in limba romana, certificata de catre administratia prevazuta la lit. a), din care sa rezulte ca obiectul expus este identic cu cel descris. (8) In situatia prevazuta la alin. (7) lit. e), atunci cand prima divulgare a inventiei nu coincide cu data deschiderii expozitiei, se ia in considerare data cand a avut loc prima divulgare. 59

(9) Certificatul poate fi insotit de un document privind identificarea inventatorului autentificat de administratia prevazuta la alin. (7) lit. a). (10) In cazul in care certificatul prevazut la alin. (7) nu este depus in limba romana, in urma notificarii OSIM, solicitantul va depune o traducere conforma a acestuia, in vederea stabilirii continutului inventiei divulgate. (11) Nerespectarea prevederilor alin. (1), (6) si, dupa caz, (7) conduce la neaplicarea prevederilor art. 9. SECTIUNEA a 5-a Cereri internationale depuse la OSIM Regula 21 - Primirea si prelucrarea cererilor internationale (1) OSIM este oficiul receptor pentru cererile internationale ale solicitantilor romani, persoane fizice sau juridice, ale solicitantilor rezidenti in Romania sau ale celor care au intreprinderi industriale ori comerciale, reale si serioase in Romania, astfel cum este prevazut la art. 3 din Conventia de la Paris. (2) Daca o cerere internationala este depusa de mai multi solicitanti, dintre care cel putin unul indeplineste cerintele alin. (1), cererea este inregistrata. (3) In calitate de oficiu receptor OSIM primeste, verifica si transmite la Biroul International cererile internationale conform Tratatului de cooperare in domeniul brevetelor si Regulamentului de aplicare a acestuia. (4) Cererea internationala se intocmeste de solicitant in 3 exemplare si va respecta conditiile prevazute de Tratatul de cooperare in domeniul brevetelor si Regulamentul de aplicare a acestuia, formularul cererii fiind cel elaborat de Biroul International. (5) Descrierea, revendicarile si rezumatul vor fi redactate in una dintre limbile romana, franceza, engleza, germana sau rusa, la alegerea solicitantului. (6) In cazul in care descrierea, revendicarile si rezumatul sunt redactate in limba romana, solicitantul va folosi un formular de cerere internationala in una dintre celelalte limbi indicate la alin. (5). (7) Solicitantul poate alege ca autoritate de documentare internationala unul dintre oficiile desemnate in conformitate cu prevederile art. 16 din Tratatul de cooperare in domeniul brevetelor. (8) Daca descrierea, revendicarile si desenele au fost depuse intr-o alta limba decat una dintre limbile acceptate de autoritatea de documentare internationala care a fost aleasa de solicitant, acesta trebuie sa depuna, in termen de o luna de la data de inregistrare a cererii, o traducere a documentelor in limba acceptata. (9) In cazul in care nu sunt indeplinite prevederile alin. (1), (2) sau (4), cererea internationala se considera ca fiind primita de OSIM in numele Biroului International, ca oficiu receptor, si intreaga documentatie se va transmite la Biroul International, cu conditia achitarii de catre solicitant, in beneficiul OSIM, a unei taxe avand cuantumul taxei de transmitere. (10) Solicitantul va plati urmatoarele taxe la OSIM in calitate de oficiu receptor: a) taxa de transmitere la Biroul International datorata OSIM ca oficiu receptor la care face referire regula 14 din Regulamentul de aplicare a Tratatului de cooperare in domeniul brevetelor; b) taxa internationala la care face referire regula 15 din acelasi regulament, astfel: taxa de baza, taxa de desemnare si, daca este cazul, taxa de confirmare a desemnarilor; c) taxa de documentare internationala la care face referire regula 16 alin. (1) din acelasi regulament. (11) Taxele prevazute la alin. (10) lit. b) si c) sunt incasate de OSIM in beneficiul Biroului International si in cel al autoritatii de documentare internationala si sunt transmise acestora. (12) Daca una dintre taxele prevazute la alin. (10) nu a fost platita in termen sau a fost platita partial pana la expirarea termenului limita, se aplica regula 16 bis din Regulamentul de aplicare a Tratatului de cooperare in domeniul brevetelor. (13) Dovada de plata a taxelor prevazute la alin. (10) si (12) se depune de catre solicitant la OSIM imediat dupa efectuarea platii. (14) Daca traducerea nu a fost depusa in termenul prevazut la alin. (8), aceasta poate fi depusa intrun termen de o luna de la notificare, dar nu mai tarziu de doua luni de la inregistrarea cererii internationale, cu plata taxei de depunere ulterioara a traducerii cererii internationale. 60

(15) In cazul in care cererea internationala indeplineste conditiile prevazute de Tratatul de cooperare in domeniul brevetelor si de Regulamentul de aplicare a acestuia, OSIM, in calitate de oficiu receptor, acorda data de depozit international si inscrie cererea in Registrul cererilor internationale depuse. (16) In Registrul cererilor internationale depuse se vor inscrie urmatoarele: a) numarul cererii internationale; b) data inregistrarii cererii internationale; c) data de depozit international; d) datele de identificare a solicitantului; e) datele de identificare a mandatarului autorizat; f) datele de identificare a inventatorilor; g) statele desemnate, conform regulii 4.9 din Regulamentul de aplicare a Tratatului de cooperare in domeniul brevetelor; h) in cazul in care este revendicata prioritatea unei cereri anterioare, se vor inscrie datele prevazute la regula 4.10 din Regulamentul de aplicare a Tratatului de cooperare in domeniul brevetelor; i) autoritatea de documentare internationala aleasa de catre solicitant; j) numarul documentului de plata si data platii taxelor prevazute la alin. (10) si (12); k) mentiunea retragerii desemnarii unor state; l) mentiunea faptului ca cererea internationala este considerata retrasa; m) transmiteri de drepturi inregistrate in faza internationala; n) alte modificari privind regimul juridic al cererii internationale, intervenite in faza internationala. (17) Un exemplar separat al cererii internationale inregistrate la OSIM este pastrat ca martor si nu este facut accesibil publicului. (18) In cazul in care informatiile referitoare la sau in legatura cu inventia care face obiectul cererii internationale sunt clasificate ca secret de stat, conform art. 42 alin. 2, de catre institutiile in drept pentru apararea nationala si pentru pastrarea sigurantei nationale, OSIM, in calitate de oficiu receptor, nu trateaza cererea ca fiind o cerere internationala si, in consecinta, nu transmite cererea la Biroul International si la autoritatea de documentare internationala si va returna taxele prevazute la alin. (10) incasate. (19) Cererile internationale pentru care OSIM are calitatea de oficiu receptor sunt declarate ca fiind considerate retrase, daca: a) nu sunt remediate deficientele in termenele acordate prin notificari transmise solicitantului; b) nu a fost depusa traducerea cererii internationale si/sau nu a fost achitata taxa de depunere ulterioara a traducerii; c) nu au fost platite taxele prevazute la alin. (10) si, dupa caz, cele prevazute la alin. (12); d) nu a fost depus un exemplar original al cererii internationale; e) dupa acordarea datei de depozit international, OSIM, in calitate de oficiu receptor, in termen de 4 luni de la data de depozit, constata ca nu sunt indeplinite conditiile pentru acordarea acestei date si solicitantul, in termenul acordat, nu a remediat lipsurile notificate. (20) In conditiile in care solicitantul nu a raspuns la notificare in termenul acordat cu privire la remedierea lipsurilor, in vederea acordarii datei de depozit international, cererea acestuia nu este tratata ca o cerere internationala. (21) OSIM va notifica solicitantului si Biroului International deciziile luate in aplicarea alin. (19). (22) Daca solicitantul, printr-o comunicare facuta la OSIM ca urmare a notificarii prevazute la alin. (19) lit. a), aduce argumente pertinente pentru continuarea procedurilor, OSIM notifica solicitantului ca nu mai considera cererea internationala ca fiind retrasa. (23) La cererea solicitantului, OSIM, in calitate de oficiu receptor, ia act de retragerea cererii internationale sau a desemnarii unor state sau a prioritatii revendicate, notificand in acest sens Biroului International si autoritatii de documentare internationala. Regula 22 - Proceduri ale cererilor internationale in faza nationala (1) Prevederile prezentei reguli se aplica cererilor internationale in care Romania este stat desemnat si, dupa caz, ales, in conformitate cu Tratatul de cooperare in domeniul brevetelor. (2) O cerere internationala care a primit data de depozit international la un oficiu receptor va avea acelasi efect ca o cerere de brevet de inventie depusa in Romania la aceeasi data. 61

(3) Daca solicitantul doreste sa continue cererea internationala in Romania, in termen de 30 de luni de la data de depozit international sau, daca o prioritate a fost revendicata, de la data prioritatii, va deschide faza nationala in Romania. (4) Prevederile alin. (3) se aplica si in cazul in care solicitantul, din motive justificate, deschide faza nationala in termen de doua luni de la data expirarii termenului de 30 de luni, cu plata unei taxe intrun cuantum egal cu cel al taxei pentru inregistrarea unei contestatii. (5) Pentru deschiderea fazei nationale in Romania solicitantul va plati la OSIM taxa de deschidere a fazei nationale si, daca este cazul, taxa de revendicare a unei prioritati si va depune o cerere care sa contina solicitarea explicita sau implicita a deschiderii fazei nationale si traducerea conforma in limba romana a descrierii, revendicarilor, desenelor si rezumatului cererii internationale, aceasta din urma fiind redactata in 3 exemplare. (6) In intelesul alin. (5), solicitarea explicita de deschidere a fazei nationale se face prin depunerea unui formular de deschidere a fazei nationale, publicat in Ghidul depozantului PCT de catre Biroul International. (7) Cererile internationale pentru care s-a deschis faza nationala se inscriu in Registrul national al cererilor de brevet de inventie depuse. (8) Dupa deschiderea fazei nationale cererea internationala este supusa procedurilor prevazute de lege si de prezentul regulament. (9) Daca solicitantul a achitat taxele prevazute la alin. (5) si a justificat depunerea descrierii, revendicarilor, desenelor si a rezumatului cererii internationale intr-o limba straina, traducerea conforma in limba romana a acestora poate fi depusa in termen de doua luni de la data deschiderii fazei nationale, cu plata taxei legale. (10) OSIM accepta, la cererea justificata a solicitantului, ca numai o parte a cererii internationale sa fie continuata in Romania, caz in care acesta va depune traducerea numai a acelei parti si face o declaratie din care sa reiasa partile cererii internationale neincluse in traducere si motivul renuntarii la acestea. (11) In cazul in care solicitantul nu a indeplinit cerintele prevazute la alin. (3), (4), (5), (9) sau (10), OSIM hotaraste, conform art. 28 alin. 2, respingerea cererii de brevet. (12) Daca o parte a unei cereri internationale nu a fost supusa documentarii internationale sau examinarii preliminare internationale, intrucat cererea parea a se referi la doua sau mai multe inventii independente, care nu formeaza un singur concept inventiv general, iar taxa suplimentara prevazuta in Tratatul de cooperare in domeniul brevetelor nu a fost platita in termen, OSIM, la cererea solicitantului, analizeaza situatia, in sensul de a stabili daca aceasta este justificata, si o va notifica acestuia. (13) In cazul in care constatarea, conform alin. (12), este justificata, OSIM considera acea parte a cererii internationale ca fiind retrasa, in afara de cazul in care solicitantul, in termen de doua luni de la notificare, achita o taxa suplimentara intr-un cuantum egal cu cel al taxei de efectuare a unui raport de documentare, iar cererea in totalitate va continua procedurile in faza nationala. (14) In cazul in care solicitantul nu a depus la Biroul International in termenul prevazut de art. 22 din Tratatul de cooperare in domeniul brevetelor declaratiile mentionate in regula 4.17 din Regulamentul de aplicare a acestuia, oricare dintre aceste declaratii poate fi depusa la OSIM in conditiile prevazute la regula 20 C si F. (15) Depunerea oricaruia dintre documentele prevazute la regula 20 C si F este insotita de dovada platii unei taxe intr-un cuantum egal cu cel al taxei de completare a cererii de brevet de inventie, prin depunerea partii lipsa a descrierii inventiei. (16) In cazul in care OSIM considera ca pentru derularea procedurilor la care este supusa o cerere internationala intrata in faza nationala sunt necesare copii ale documentelor in legatura cu respectiva cerere, depuse sau emise conform prevederilor Tratatului de cooperare in domeniul brevetelor si Regulamentului de aplicare a acestuia, solicita aceste copii de la Biroul International. (17) Pentru cererea internationala intrata in faza nationala solicitantul va remite la OSIM traducerea revendicarilor amendate in urma efectuarii raportului de documentare internationala sau a raportului de examinare preliminara internationala, in cazul in care Romania este si stat ales; amendamentele nu trebuie sa depaseasca limitele dezvaluirii inventiei din cererea internationala, asa cum a fost ea depusa la oficiul receptor. 62

(18) Cand solicitantul nu remite traducerea revendicarilor depuse initial si pe cea a revendicarilor amendate, OSIM ii notifica sa depuna traducerea in termen de 90 de zile, conform dispozitiilor regulii 49.5 c.bis din Regulamentul de aplicare a Tratatului de cooperare in domeniul brevetelor; in cazul in care in termenul fixat in notificare nu a fost primita traducerea care lipseste, OSIM deruleaza procedurile pe baza revendicarilor traduse depuse si nu ia in considerare revendicarile pentru care nu a fost depusa traducerea. (19) Daca revendicarile amendate conform art. 19 din Tratatul de cooperare in domeniul brevetelor au fost supuse examinarii preliminare internationale, solicitantul trebuie sa remita la OSIM, in termen de 90 de zile de la data notificarii, traducerea revendicarilor initiale sau amendate, respectiv pe cea a carei lipsa a fost constatata. (20) Daca solicitantul a deschis faza nationala, conform prevederilor art. 22 din Tratatul de cooperare in domeniul brevetelor, chiar daca Romania este si stat ales, acesta nu mai poate deschide faza nationala conform art. 39 din acelasi tratat. (21) Daca solicitantul, in conditiile prevazute de Tratatul de cooperare in domeniul brevetelor, retrage cererea de examinare preliminara internationala sau retrage alegerea Romaniei, atunci Romania ramane stat desemnat. (22) Descrierea, revendicarile si desenele cererii internationale pentru care s-a deschis faza nationala in Romania, traduse in limba romana, vor fi publicate imediat dupa expirarea unui termen de 6 luni de la data deschiderii fazei nationale, in conformitate cu prevederile art. 23. (23) In cazul in care se solicita efectuarea unui raport de documentare conform art. 24, acesta se va intocmi pe baza descrierii, revendicarilor si desenelor initiale; in cazul in care traducerea revendicarilor initiale nu a fost depusa, se aplica prevederile alin. (18). (24) Totusi publicarea cererii nu poate fi facuta inainte de 20 de luni de la data de depozit sau de la data prioritatii revendicate fara consimtamantul solicitantului. (25) Protectia provizorie prevazuta la art. 34 curge, pentru cererea internationala, cu incepere de la data publicarii acesteia, facuta conform prevederilor art. 23. (26) Examinarea cererii internationale intrate in faza nationala va incepe la expirarea termenului prevazut la alin. (3) si numai la cererea expresa a solicitantului inainte de acest termen. (27) In cazul in care exista depuse la OSIM atat revendicari initale, cat si amendate, la cererea solicitantului vor fi supuse procedurii de examinare revendicarile initiale sau cele amendate; solicitantul are posibilitatea ca in faza nationala sa amendeze descrierea, revendicarile si desenele in termenele prevazute de lege si de prezentul regulament. (28) O cerere internationala nu are efecte in Romania daca solicitantul a retras cererea internationala sau desemnarea Romaniei ori atunci cand cererea se afla in una dintre situatiile prevazute la art. 12 alin. (3), art. 4 alin. (1) lit. b), art. 14 alin. (3) sau art. 14 alin. (4) din Tratatul de cooperare in domeniul brevetelor ori nu a fost deschisa faza nationala in termenul prevazut la alin. (3) sau (4). (29) Cererea internationala nu este considerata ca neavand efecte in Romania atunci cand solicitantul a continuat cererea internationala la Oficiul European de Brevete care actioneaza pentru OSIM. (30) In cazul in care solicitantul nu a raspuns in termenul prevazut in regula 26 bis 1(a) din Regulamentul de aplicare a Tratatului de cooperare in domeniul brevetelor la notificarea, conform regulii 26 bis 2 (a), de a remedia deficientele din revendicarea de prioritate la care face referire regula 26 bis 2(b), iar pentru procedurile conform tratatului, revendicarea prioritatii nu a fost considerata ca nefiind facuta, in termen de 4 luni de la deschiderea fazei nationale solicitantul poate corecta deficientele din revendicarea de prioritate, cu plata taxei aferente. Regula 23 - Revizuirea de catre OSIM a cererilor internationale (1) Prevederile prezentei reguli se aplica cererilor internationale in care Romania a fost stat desemnat. (2) In cazul in care un oficiu receptor a refuzat sa acorde data de depozit unei cereri internationale sau a decis ca cererea ori desemnarea Romaniei este considerata retrasa, OSIM, la cererea solicitantului, analizeaza hotararea pentru a stabili daca aceasta este justificata, in vederea derularii procedurilor pe cale nationala si, daca este cazul, o revizuieste. (3) Prevederile alin. (2) pot fi aplicate in urma oricarei notificari a Biroului International, conform careia o cerere este considerata retrasa. 63

(4) O cerere de revizuire va fi prezentata de solicitant la Biroul International inainte de expirarea termenului prevazut de regula 51.1 din Regulamentul de aplicare a Tratatului de cooperare in domeniul brevetelor, in vederea transmiterii de catre Biroul International la OSIM a unei copii de pe toate documentele anexate la cererea internationala; pentru ca OSIM sa dea curs cererii de revizuire inainte de expirarea termenului, solicitantul va depune o traducere a cererii la OSIM si va plati o taxa in cuantum egal cu cel al taxei pentru inregistrarea unei contestatii. (5) Daca OSIM stabileste ca decizia oficiului receptor sau a Biroului International nu a fost justificata, cererea va fi supusa procedurilor prevazute in lege si in prezentul regulament. (6) Daca nu s-a acordat data de depozit international de catre oficiul receptor, cererea va avea ca data de depozit data la care OSIM considera ca ar fi trebuit acordata data de depozit. (7) Daca cererea internationala indeplineste cerintele referitoare la forma si continut, prevazute de Tratatul de cooperare in domeniul brevetelor, aceasta va avea efectele unei cereri nationale in Romania de la data de depozit. SECTIUNEA a 6-a Cererea de brevet european si brevetul european cu efecte in Romania Regula 24 - Cererea de brevet european si brevetul european Cererile de brevet european si brevetele europene cu efecte in Romania vor fi tratate de catre OSIM potrivit legislatiei in vigoare.

64

VIII.NORME PRIVIND SPRIJINIREA BREVETARII AN STRAINATATE A INVENTIILOR ROMANESTI nr. 242 din 15 ianuarie 1999, EMITENT: OFICIUL DE STAT PENTRU INVENeII aI MARCI, PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 67 din 18 februarie 1999 Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, an baza art. 15 din Hotararea Guvernului nr. 573/1998 privind organizarea si functionarea Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci,emite urmatoarele norme: ART. 1 Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci poate aloca o parte din veniturile ancasate an conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 32/1996 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Organizatia Europeana de Brevete privind cooperarea an domeniul brevetelor, semnat la Bucuresti la 9 septembrie 1994, aprobata prin Legea nr. 32/1997. ART. 2 La anceputul fiecarui an financiar directorul general al Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci aproba, la propunerea directorului economic, suma din ancasarile realizate din taxa de extindere an conformitate cu prevederile Acordului dintre Guvernul Romaniei si Organizatia Europeana de Brevete privind cooperarea an domeniul brevetelor, an anul financiar precedent, care reprezinta disponibilul pentru sprijinul financiar acordat de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci an vederea brevetarii an strainatate a inventiilor romanesti pentru anul financiar an curs. Acest fond poate fi suplimentat, prin contributiile special destinate acestui scop, de catre persoane care au beneficiat de sprijinul Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci an vederea brevetarii an strainatate a inventiilor lor. Fondul constituit conform alin. 1 si 2, precum si lista celor care au beneficiat an anul precedent de sprijin an vederea brevetarii an strainatate se publica an Buletinul Oficial de Proprietate Industriala. Cheltuielile efectuate de catre Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci pentru sprijinirea brevetarii an strainatate a inventiilor romanesti se evidentiaza distinct an bugetul propriu de venituri si cheltuieli. Sumele neconsumate antr-un an financiar se reporteaza cu aceeasi destinatie an anul financiar urmator. ART. 3 Poate beneficia de acordarea unui sprijin financiar an vederea brevetarii an strainatate a inventiei an cauza, an conditiile prezentelor norme, orice persoana fizica romana cu un venit brut mediu lunar pe ultimele 12 luni mai mic decat de 10 ori venitul brut stabilit ca medie lunara pe economie pentru ultimele 12 luni sau orice persoana juridica romana cu o cifra de afaceri mai mica de 5 miliarde lei pe ultimele 12 luni, care a solicitat eliberarea unui brevet de inventie pentru care s-a constituit la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci un depozit national reglementar. In cazul unui grup de solicitanti, fiecare solicitant an parte trebuie sa andeplineasca conditiile precizate an alineatul precedent, pentru a putea beneficia de sprijinul financiar al Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci an vederea brevetarii an strainatate. Pentru brevetarea an acele state an care legea prevede ca solicitantul sa fie persoana fizica, cererea de sprijin financiar a unui solicitant, persoana juridica, trebuie semnata si de catre persoanele fizice respective - inventatori -, care trebuie, de asemenea, sa andeplineasca criteriile prevazute an prezentele norme. Sprijinul financiar an vederea brevetarii an strainatate a inventiilor romanesti se acorda de catre Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, an limita fondului constituit conform art. 2, unor solicitanti care andeplinesc conditiile de mai sus, pe baza unei cererei-tip prezentate an anexa si a documentelor insotitoare prevazute la art. 6, an urma analizei acestora de catre o comisie din cadrul Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci, constituita conform art. 4. ART. 4 65

Comisia pentru aprobarea de sprijin financiar an vederea brevetarii an strainatate a inventiilor romanesti din cadrul Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci, denumita an continuare comisie, este alcatuita din: - directorul directiei brevete de inventie (presedintele comisiei); - seful serviciului financiar; - seful serviciului de examinare an fond a inventiilor din domeniul tehnic caruia ai apartine cererea de brevet de inventie an cauza; - seful biroului juridic; - seful biroului PCT - OEB, care andeplineste si functia de secretar al comisiei. In cazul absentei unui membru al comisiei, directorul general al Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci poate decide completarea comisiei cu alt salariat al Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci, competent an domeniul respectiv. Comisia verifica modul an care sunt satisfacute prevederile prezentelor norme si modul de respectare a obligatiilor ce ai revin Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci an conformitate cu prezentele norme. ART. 5 Cererea de sprijin financiar an vederea brevetarii an strainatate trebuie depusa la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci ampreuna cu dovada de plata a raportului de documentare sau cu dovada de plata a examinarii de fond fara publicarea cererii de brevet de inventie, an termen de maximum 6 luni de la data depozitului national reglementar an cazul an care se doreste invocarea prioritatii conventionale a primului depozit din Romania. In termen de maximum 15 zile de la depunerea la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci a documentelor mentionate la alin. 1, dar nu anainte de luna a 3-a de la data depozitului national reglementar, serviciul de examinare preliminara va transfera cererea de brevet de inventie an cauza an examinarea de fond pentru antocmirea raportului de documentare - doar daca cererea de brevet de inventie satisface toate criteriile prevazute de lege si regulament pentru aceasta -, urmand ca raportul de documentare sa fie elaborat an termen de doua luni de la transferarea cererii de brevet de inventie an examinarea de fond. Daca examinatorul de fond constata totusi ca nu sunt andeplinite prevederile regulamentare pentru antocmirea unui raport de documentare, notifica acest lucru solicitantului. ART. 6 Comisia se convoaca, de regula, o data la doua luni, de catre secretarul comisiei, la initiativa presedintelui ei. Analiza fiecarei cereri este anceputa doar dupa depunerea la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci de catre solicitanti a tuturor documentelor mentionate mai jos: - cererea de sprijin financiar an vederea brevetarii an strainatate a inventiilor romanesti, semnata de toate persoanele andreptatite sa li se elibereze brevetul; - dovada de plata a taxelor de anregistrare, de publicare cu raport de documentare sau de examinare fara publicarea cererii de brevet de inventie si, dupa caz, a taxelor de eliberare a unui certificat de prioritate pentru cererea de brevet de inventie an cauza, depusa la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci; - daca este cazul, contractul de cesionare a dreptului de invocare a prioritatii conventionale pentru fiecare dintre statele an care se intentioneaza brevetarea; - o prezentare a stadiului de aplicare a inventiei an cauza, cu mentionarea eventualelor rezultate obtinute; - un studiu de fundamentare a brevetarii an strainatate, cuprinzand, de exemplu, posibilitatile de producere si comercializare a inventiei an cauza, surse de finantare, oportunitati de licentiere sau cesionare, contacte cu firme romanesti sau straine; - o prezentare a posibilitatilor preconizate pentru sustinerea platilor neacoperite din alocatia Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci. Comisia poate solicita depunerea oricaror alte documente considerate necesare pentru luarea unei hotarari temeinic fundamentate. 66

ART. 7 Comisia analizeaza forma si continutul documentelor aflate la dispozitia sa cu privire la inventia an cauza, pe baza ansamblului de considerente de ordin tehnic, juridic si economic care concura la aprecierea oportunitatii brevetarii sale an strainatate si ia, dupa caz, o hotarare de aprobare sau de respingere a cererii de sprijin financiar pentru brevetare an strainatate. Comisia poate decide amanarea luarii hotararii pentru o data ulterioara. Hotararile comisiei se iau cu majoritatea simpla a voturilor membrilor sai. Lucrarile comisiei se consemneaza antr-un proces-verbal antocmit de catre secretarul acesteia. Examinatorul care a antocmit raportul de documentare sau, dupa caz, notificarea privind imposibilitatea efectuarii unui asemenea raport de documentare a cererii de brevet de inventie an cauza prezinta observatiile sale an fata comisiei. La propunerea presedintelui comisiei, poate fi invitat la dezbateri un specialist de prestigiu an domeniul tehnic caruia ai apartine inventia. Persoanele care au solicitat sprijinul financiar al Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci an vederea brevetarii an strainatate a inventiilor pot fi invitate de comisie pentru a-si sustine cererea, prezentand eventuale lucrari de specialitate, documente tehnice si stiintifice, dar nu participa la dezbaterile comisiei. In termen de 10 zile de la luarea de catre comisie a hotararii, secretarul acesteia o comunica solicitantilor. ART. 8 Hotararea de respingere a cererii de aprobare de sprijin financiar an vederea brevetarii an strainatate a inventiilor romanesti poate fi contestata prin depunerea unei cereri la directorul general al Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci, care poate desemna o comisie largita, destinata solutionarii contestatiei. ART. 9 In cursul aceluiasi an calendaristic i se poate acorda unei persoane, individual sau ca parte a unui colectiv, o singura data sprijin an vederea brevetarii an strainatate. Aceleiasi persoane, individual sau ca parte a unui colectiv, i se poate acorda sprijin din partea Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci, an vederea brevetarii an strainatate, de maximum 3 ori; a doua oara, hotararea de acordare a sprijinului financiar se ia cu minimum 4 voturi, iar a treia oara cu unanimitate de voturi. ART. 10 Sprijinul financiar acordat de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci an vederea brevetarii an strainatate a inventiilor romanesti se concretizeaza prin achitarea de catre Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci a taxei de anregistrare si/sau a taxei de publicare a cererii de brevet si/sau de antocmire a unui raport de documentare si/sau a taxei de examinare preliminara si/sau a taxei de examinare, an urma alegerii de catre comisie a caii de brevetare celei mai avantajoase din punct de vedere economico-financiar, luandu-se an considerare variantele: - cerere internationala an conformitate cu Tratatul de cooperare an domeniul brevetelor (PCT); - cerere de brevet european; - maximum 3 cereri de brevet pe cale nationala, pentru aceeasi inventie. Comisia poate recomanda ca stabilirea caii de brevetare sa fie precedata de efectuarea unui raport de documentare la Oficiul European de Brevete (OEB), al carui cost sa fie suportat din fondul constituit conform art. 2, urmand ca, dupa primirea de catre solicitant a raportului de documentare si depunerea acestuia la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, aceeasi comisie din cadrul Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci sa decida daca si pentru ce cale de brevetare se acorda sprijin financiar an continuare. Taxele achitate de catre Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci nu includ taxele de eliberare a brevetului, taxele pentru traducere, eventuale taxe pentru servicii sau onorariile mandatarilor. ART. 11 67

Plata taxelor mentionate la art. 10 se face de catre Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, corespunzator variantei celei mai avantajoase din punct de vedere economico-financiar, prin virament an contul oficiului de proprietate industriala an cauza, doar dupa ce solicitantii au depus la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci actele care dovedesc initierea procedurii de brevetare an strainatate conform variantei propuse de comisia Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci. Secretarul comisiei Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci transmite solicitantului o copie de pe dovada de plata respectiva, an termen de 10 zile de la intrarea an posesia acesteia. ART. 12 Secretarul comisiei Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci antocmeste si gestioneaza evidenta persoanelor care primesc sprijinul Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci pentru brevetarea an strainatate. ART. 13 Prezentele norme intra an vigoare la data publicarii lor an Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. ART. 14 Pentru cererile de brevet de inventie cu data de depozit national anterioara intrarii an vigoare a prezentelor norme nu se iau an considerare termenele restrictive prevazute an acestea, cu conditia prezentarii in fata comisiei a unui raport de documentare antocmit de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci sau de o administratie PCT insarcinata cu documentarea internationala. Director general, Gabor Varga

68

ANEXA 1 CERERE pentru acordarea de sprijin financiar an vederea brevetarii an strainatate a inventiilor romanesti Subsemnatul/subsemnatii, ........................................................................ ........................................................................ ........................................................................, in calitate de solicitant/solicitanti al/ai unui brevet pentru inventia cu titlul: ........................................................................ ......................................................................., pentru care a fost depusa la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (O.S.I.M.) Cererea de brevet de inventie nr. ..............................., solicit/solicitam, an conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 32/1996 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Organizatia Europeana de Brevete privind cooperarea an domeniul brevetelor, semnat la Bucuresti la 9 septembrie 1994, aprobata prin Legea nr. 32/1997, ale art. 32 din Ordonanta Guvernului nr. 41/1998, precum si ale art. 15 din Hotararea Guvernului nr. 573/1998, acordarea de sprijin financiar an vederea brevetarii an strainatate a acestei inventii. Doresc/dorim brevetarea inventiei an statele .................... . Ma angajez/ne angajam sa urmez/sa urmam calea de brevetare an strainatate, recomandata de O.S.I.M. si sa acopar/sa acoperim din alte resurse cheltuielile de brevetare neacoperite din sumele alocate de O.S.I.M. Precizez/precizam ca an decursul acestui an calendaristic nu am mai beneficiat de sprijin financiar din partea O.S.I.M. an vederea brevetarii an strainatate a vreunei inventii si ca nu dispun/nu dispunem de resursele financiare necesare pentru brevetarea an strainatate, depunand an acest sens dovezile anexate referitoare la veniturile realizate an ultimele 12 luni. Declar/declaram ca am luat cunostinta despre invitatia O.S.I.M. ca, an cazul valorificarii inventiei an cauza prin acest demers de brevetare an strainatate, pot/putem contribui la suplimentarea fondului constituit la O.S.I.M. pentru sprijinirea brevetarii n strainatate a inventiilor romanesti. ........................ (semnatura si stampila) Data ..................... *ST* Invenia poate fi nregistrat direct n strintate ? R.J.1. Nu ! n art.41 din legea privind brevetele se stipuleaz c brevetarea n strintate a inveniilor create de persoane fizice romne pe teritoriul Romniei se face numai dup nregistrarea cererii de brevet de invenie la OSIM. J.2. Solicitantul poate face singur demersul de brevetare internaional ? Trebuie s apeleze la OSIM ? Sau la un mandatar autorizat ? R.J.2. Principial solicitantul poate face singur acest demers dar el este foarte complicat i ndelungat. Implic cunoaterea foarte bun a unei limbi strine, urmrirea foarte atent a termenelor, achitarea taxelor i contactarea mandatarilor din rile respective. n aceast situaie v sugerm s angajai un mandatar autorizat, contra unui onorariu, mandatar ce poate fi ales din siteul nostru la rubrica Consilieri. Cererea internaional poate fi depus la OSIM ca oficiu receptor. J.3. OSIM poate sprijini financiar brevetarea internaional ? R.J.3. Da ! n Normele nr.242 publicate n M.O. nr.67 din 18.02.1999 privind sprijinirea brevetrii n strintate a inveniilor romneti - norme pe care le putem pune la dispoziia doritorilor - pot fi citite condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc un solicitant, dup depunerea cererii de brevet de 69

invenie la OSIM, pentru a fi sprijinit material ntr-una din procedurile de depunere a cererii internaionale. J.4. Cum se poate face brevetarea n strintate a unei invenii ? R.J.4. n baza principiilor Conveniei de la Paris nregistrarea cererilor de brevet de invenie n unul sau mai multe state parte la aceast convenie se poate face cu, sau fr revendicarea prioritii. Protecia poate fi solicitat pe cale naional, pe cale regional sau pe cale internaional. Protecia pe cale naional are n vedere nregistrarea unei cereri de brevet n fiecare dintre statele n care se dorete aplicarea inveniei, derularea procedurilor de brevetare i acordarea brevetului fcndu-se de autoritile naionale conform legislaiilor respective. Protecia pe cale regional se face prin nregistrarea cererii de brevet de invenie la Oficiul unei Organizaii Regionale sau la OSIM ca oficiu ce acioneaz n numele OEB. Organizaiile Regionale la care se poate apela pentru dobndirea proteciei la nivel regional a unei invenii sunt: Organizaia European de Brevete, Organizaia Euroasiatic de Brevete, Organizaia African de Proprietate Industrial. Protecia pe cale internaional, urmrind brevetarea inveniei n rile membre ale PCT se poate face prin depunerea cererii la OSIM, ca oficiu ce acioneaz n numele PCT, sau direct la Biroul Internaional al OMPI de la Geneva care funcioneaz ca oficiu receptor pentru cererile internaionale PCT.

J.5. Ce reprezint dreptul de prioritate ? R.J.5. Orice persoan care a depus n mod regulamentar n orice stat parte la Convenia de la Paris, sau stat membru al OMC, o cerere de brevet de invenie, beneficiaz, pentru a efectua depunerea unei cereri ulterioare de brevet de invenie n Romnia, pentru aceeai invenie, de un drept de prioritate pe o perioad de 12 luni calculat de la data de depozit a cererii anterioare (Art.20 din legea privind brevetele). De acelai drept de prioritate se bucur i solicitanii romni dac au un depozit regulamentar n Romnia putnd face o depunere ulterioar n oricare dintre statele membre ale conveniei i, respectiv, ale organizaiei de mai sus. Ei pot invoca astfel, n interiorul termenului de prioritate de 12 luni, data de depozit obinut n Romnia, la OSIM. CUM NREGISTRATI LA OSIM O CERERE DE BREVET DE INVENIE 1. Formularul tip Trebuie s depunei direct la sediul instituiei, sau s transmitei la OSIM prin pot (recomandat sau priori-post), 3 exemplare ale formularului tip Cerere de brevet de invenie (c.b.i.) completate n conformitate cu ghidul de pe ultima lui fila i respectnd art.14 din Legea nr.64/1991privind inveniile, republicat la 08.08.2007, precum i art.13 din Regulamentul de aplicare a acesteia. Completarea formularului se va face n limba romna, prin dactilografiere sau printare pe calculator (n cazuri deosebite poate fi completat i de mna). Pentru formularul-tip al Cererii de brevet de invenie trebuie s accesai link-ul Formulare poziionat n subsolul oricrei pagini, al doilea rnd, penultimul cuvnt din dreapta. Solicitantul cererii poate fi o persoan juridic sau una fizic, n primul caz fiind necesar s adugai la funcie i numele n clar al conductorului unitii, semntura acestuia i stampila unitii. Dac conductorul unitii este unul dintre inventatori el nu poate semna pentru respectiva unitate, fiind necesar s semneze pentru unitate un adjunct, un asociat sau contabilul ef. n cazul unitilor inventatorii vor fi menionai pe declaraia de la pag.5 a formularului cererii (declaraia inventatorilor). Solicitanii strini pot depune cereri numai prin mandatarea unui consilier n proprietate industriala printr-o procura, conform art.39 (2) din Legea 64/1991. 2. Prescripii de forma privind documentaia tehnica propriu-zisa a inveniei (a se vedea art.15 din Lege i Extrasul din Regulament) 70

Un brevet poate fi acordat pentru orice invenie avnd ca obiect un produs sau un procedeu, n toate domeniile tehnologice, cu condiia ca aceasta s fie nou, s implice o activitate inventiv i s fie susceptibil de aplicare industrial. (Art.7 din Legea 64/91 amendat). Cele trei formulare-tip ale c.b.i. trebuie nsoite la depunere, obligatoriu, de documentaia tehnic, de asemenea n 3 exemplare, dactilografiat sau printat pe calculator, pe format A4, hrtie alb, scris pe o singur fa a filei i cuprinznd urmtoarele materiale distincte: descrierea inveniei (conform reg.16 i art.17 din regulament), revendicrile (art.18), desenele explicative (daca este cazul, art.19) i rezumatul inveniei (art.21). Fiecare din cele 4 pri va fi nceput pe o fil nou, ca material separat, dar toate aceste 4 documente (sau 3 daca nu exist desene) se vor numerota cursiv, de la prima pagin a descrierii pn la fila rezumatului, jos n mijloc. Prile scrise trebuie s aib spaii libere de 2,5 cm pe toate laturile, circa 30 de rnduri pe pagina i mrimea caracterului literei 12 (sau aa cum ies de, de regula, de la maina de scris). Titlurile (inveniei, revendicrilor i rezumatului) se scriu cu litere mari (majuscule), trebuie s fie boldate (ngroate) i centrate pe mijlocul paginii. n cadrul textelor nu se admit rnduri libere i nici numerotarea paragrafelor, ci numai marcarea lor prin tabulare. Desenele - acolo unde este cazul - se fac pe hrtie alb sau pe calc, numai pe format A4, numai cu cerneal sau tu negru, cu vederi, seciuni, lupe sau scheme (cinematice, hidraulice, electrice sau bloc, dup cum este cazul) conform standardelor de desen tehnic n vigoare din domeniul respectiv i ntr-un numr suficient de reprezentri pentru o ct mai bun nelegere a soluiei. Paginile cu desene nu trebuie s aib chenar, nici indicator standard i nici lista de poziii. De asemenea, pe desene nu se trec dimensiuni i nu trebuie s existe alte notaii verbale, cu excepia numerelor figurilor (plasate dedesubtul fiecreia dintre proiecii i la mijlocul lor) i a poziiilor care trebuie s coincid cu numerele reperelor din documentaia scris. Fiecare dintre cele trei seturi (care conin: descrierea inveniei, revendicrile, desenele explicative i rezumatul, exact n aceasta ordine) se va capsa sus n stnga filelor. Unul dintre cele trei seturi ale documentaiei tehnice de mai sus trebuie semnat de dvs. (n cazul unitilor de una din persoanele din conducere i apoi tampilat, iar n cazul cnd autorii sunt, n acelai timp, i solicitani, de ntregul colectiv) pe fiecare fila jos n dreapta. Acesta va fi exemplarul original. n msura n care stadiul tehnicii v este cunoscut putei depune i o fia bibliografic cu trimitere la un brevet de invenie sau la o lucrare tehnic n tem. V sugerm s citii art.44 din Regulamentul de aplicare a Legii 64/91, modificat, articol care se refera la excepiile de la brevetabilitate. Programele de calculator, n sine, nu sunt considerate invenii n sensul prevederilor art.8 din Legea 64/91. Dac dorii, totui, s nregistrai un program de calculator v rugm s parcurgei cu atenie art. 17 din regulament deoarece n inveniile din acest domeniu va trebui s urmrii evidenierea clar a unui efect tehnic. 3. ntocmirea documentaiei tehnice Dac nu avei nc experiena necesar pentru elaborarea unei documentaii n conformitate cu cerinele OSIM v sugerm s apelai la serviciile unui consilier n proprietate industrial pe care l putei alege din lista consilierilor ce poate fi consultat la Biroul de Relaii cu Publicul, la Sala de Lectura a OSIM (dintr-un Buletin Oficial de Proprietate Industrial Seciunea Invenii) sau n site-ul nostru la rubrica Consilieri n Proprietate Industrial. De asemenea, putei contacta unul din Centrele noastre Regionale, accesnd indicaia Centre Regionale, de pe aceeai pagina de internet. Pe de alt parte, de la sala noastr de lectur, sau de pe baza de date pentru invenii din site-ul nostru putei obine un brevet n tem cu obiectul pe care dorii s-l protejai pentru a avea un model la redactarea documentaiei tehnice. Baza de date pentru invenii se acceseaz din bara albastraflat n partea de sus a paginii noastre de internet de la indicaia e-OSIM. 4. Cercetarea documentar Este util ca nainte de a depune o cerere de brevet de invenie s facei o cercetare documentar din brevete pentru a v forma o imagine ct mai bun privind stadiul cunoscut al tehnicii din domeniul respectiv. n acest fel v putei folosi de ultimele realizri din domeniu i , n acelai 71

timp, reducei riscul respingerii cererii dvs. datorit lipsei de noutate sau activitii inventive. Cercetarea documentar se poate face: - apelnd la serviciile unui consilier n proprietate industriala; - contactnd un Centru Regional; - pe cont propriu, prin internet, accesnd baza de date a OSIM, sau una din bazele Organizaiei Europene de Brevete (OEB) cum este Esp@cenet, de exemplu, i utiliznd cuvinte cheie din domeniul respectiv completate n rubrica Titlu a ferestrei de cutare; - la Sala de lectura a OSIM, accesul din holul mare al instituiei; - prin depunerea unei cereri-tip de cercetare documentara la OSIM i prin achitarea unei taxe corespunztoare dup ce consultai n site-ul nostru din internet rubrica Servicii pentru a va informa asupra formularului tip, a termenelor i a taxelor legale. 5. Taxe n conformitate cu Ordonana de Guvern nr.41/98 i cu Legea nr.381/14.12.2005 privind modificarea acesteia, publicat la 04.01.2006 (citii n special art.2, 10 i Anexa 1), taxele principale pe care trebuie s le achitai sunt, n ordine, urmtoarele: - taxa de nregistrare (pct.1a), anexa 1, se va achita n max. 3 luni de la data nregistrrii): 108 lei - taxa de publicare a cererii de brevet dup 18 luni de la data depozitului (pct.2, anexa 1), n Buletinul Oficial de Proprietate Industriala (BOPI) seciunea invenii al OSIM, achitat n termen de maxim 6 luni de la data depozitului: 180 lei, sau - taxa de publicare a cererii de brevet nainte de 18 luni de la data depozitului (pct.5 a), anexa 1), dar nu mai devreme de 4 luni de la nregistrare: 360 lei - taxa de examinare de fond, procedura care se deruleaz n termen de 18 luni de la data plii taxei achitate din luna a 4-a pn n luna a 30-a inclusiv [pct.3a), anexa 1]: 1080 lei, sau - taxa de examinare de fond cu luarea hotrrii n termen de 18 luni de la data depozitului, achitata n termen de 3 luni de la data depozitului [pct.7a), anexa 1]: 1.800 lei - taxa de tiprire i eliberare a brevetului (pct.4, anexa 1) n termen de 4 luni de la data comunicrii hotrrii de acordare a brevetului: 360 lei n conformitate cu art.III pct.4 din Nota publicat la sfritul Legii 64/1991 modificat. Taxele legale pentru procedurile pe care le efectum pot fi achitate treptat, n timp, n urma unor solicitri scrise ale Serviciului de examinare preliminar i pe msur ce se deruleaz procedurile de examinare. Taxele pot fi achitate i odat cu depunerea cererii de brevet, la casieria OSIM, pentru nceput fiind recomandabil s achitai taxele de nregistrare i de publicare, dac documentele de la pct.2 al ghidului se depun direct la OSIM. Depunerea cererii i a documentaiei tehnice la camera 3 de la parter o poate face oricine. Daca transmitei taxa printr-un mandat potal sau printrun ordin de plata apelai la contul nostru notat mai jos i facei trimitere, n documentul respectiv, la numrul de nregistrare al c.b.i i la procedura pentru care facei aceast plat. Cnd solicitantul este persoan fizic taxele de mai sus, cu excepia celor de la pct.5 i pct.7 din anexa 1 (360 lei i 1.800 lei), pot fi diminuate (conf. art.2 i art.10 din legea de mai sus) n funcie de venitul lunar mediu brut pe economie pe ultimele 12 luni. Acest venit trebuie atestat, dup caz, cu o adeverin de la locul de munc, de la Oficiul Forelor de Munc, de la administraia financiar, sau cu taloane de pensie. n cazul studenilor este necesar o adeverin eliberat de decanatul facultii cu menionarea numelui studentului, specialitatea i anul de studiu. n cazul militarilor n termen se poate depune o adeverina de la unitatea unde i satisfac stagiul militar, iar n situaia celor privai de libertate se depune o adeverin eliberat de penitenciar. Astfel, daca venitul dvs. lunar mediu brut pe ultimele 12 luni este mai mic dect de 3 ori ctigul mediu brut pe economie va trebui sa pltii doar 20% din taxe, adic: 21.6 lei pentru nregistrare, 36 lei pentru publicare i 216 lei pentru examinarea de fond a cererii dvs., adic un total de 273,6 lei. n caz ca avei un venit brut mai mic dect de 5 ori ctigul mediu realizat pe economie vei plti doar 50% din taxele de mai sus, deci 684 lei. n cazul mai multor solicitani ai aceleiai cereri de brevet taxele se pltesc doar o singura dat pentru fiecare cerere, iar impunerea se face dup cel mai mare salariu. 72

n cazul unei persoane juridice taxele pot fi reduse la jumtate (50%) dac printr-un bilan pe anul anterior, depus la OSIM, se atest o cifr de afaceri mai mica dect 2 milioane de euro (echivalentul n lei), la 20 % dac are o cifr de afaceri sub 1 milion de euro i , de asemenea, la 20% pentru o invenie realizat n urma unei activiti de cercetare - dezvoltare cu finanare public, sau este instituie public ori unitate nonprofit (conf. Art.2 din Legea nr.381/2005 care modifica O.G. 41/98 privind taxele n domeniul proprietii industriale). Examinarea unei c.b.i. (obinerea hotrrii de acordare a Comisiei de invenii) poate dura de la 18 luni, daca achitai taxa de urgen, i pn la 4 ani n cazul taxelor reduse. Dup obinerea brevetului de invenie trebuie s achitai an de an, timp de 18 ani, taxele de meninere n vigoare a brevetului dvs. n conformitate cu pct.23 din anexa 1 a Legii 381/2005 sus-menionate. 6. Protecie La depunerea documentelor de mai sus vi se va returna imediat (personal sau prin pot) unul dintre formularele-tip cu tampila instituiei noastre coninnd data i numrul de nregistrare. Aceasta nregistrare nu va asigura protecie! Abia dup publicarea rezumatului inveniei dvs. n BOPI Seciunea Invenii (art.33 din legea 64/91) - vei avea o protecie provizorie, pn la data lurii unei hotrri de ctre Comisia de Examinare Invenii, i putei face imediat orice demers pentru aplicarea inveniei dvs. Pe primii 5 ani de aplicare a inveniei suntei scutii de taxa pe profit conform prescripiilor Normativului de scutire i ale Legii Codului Fiscal. Brevetul de invenie v asigura protecie numai pe teritoriul Romniei, pe o durat de valabilitate de 20 ani cu ncepere de la data de depozit, conform art.31 din Legea nr.64/91, amendat, cu condiia meninerii lui n vigoare prin achitarea taxelor legale anuale (pct.23, Anexa 1 din Legea 381/2005) ncepnd cu anul 3 de protecie. 7. Aplicarea inveniei n conformitate cu H.G. nr.573/07.09.1998 OSIM nu are atribuii privind contactarea unor persoane fizice sau juridice interesate de aplicarea respectivelor invenii. Dar n site-ul nostru, la rubrica Servicii, putei afia invenia dvs. pentru a fi contactat de doritori. 8. Brevetarea n strintate Brevetarea n strintate a inveniilor create de persoane fizice romne pe teritoriul Romniei se face numai dup nregistrarea cererii de brevet de invenie la OSIM (art.41 din lege). Daca suntei interesat s protejai soluia tehnic din cererea dvs. de brevet i n strintate este necesar ca n termen de 12 luni de la data depozitului, (data de prioritate conform Conveniei de la Paris) i n conformitate cu art.20 si 21 din Legea 64/91, s solicitai mai nti eliberarea unui certificat de prioritate. n baza acestei prioriti putei depune cereri naionale direct la oficiile rilor n care dorii protecie, sau o cerere internaional depus prin OSIM, ca oficiu receptor, fie la biroul Organizaiei Europene de Brevet (OEB), fie la cel al Tratatului de Cooperare n domeniul Brevetelor (PCT). Completarea cererii de brevet pentru aceasta faz internaional (OEB sau PCT) se poate face i la Serviciul Examinare Preliminar (d-na ing. Adriana Aldescu et.4, tel.288). Romnia fiind membru al Conveniei Brevetului European putei depune cererea dvs. i direct la OEB. Dup acest ultim demers v recomandm ca procedura de brevetare internaional, datorit complexitii ei, s fie continuat printr-un consilier n proprietate industriala pe care l putei alege din site-ul OSIM. Pentru mai multe amnunte v sugerm s citii lucrarea Brevetarea inveniilor n strintate de Ion Constantin, Editura All, Bucureti 1993 (lucrare accesibila la Sala noastr de lectura de la et.1 al cldirii de la nr.3 Str. Ion Ghica) i Tratatul de Cooperare n domeniul Brevetelor sau s consultai un consilier n proprietate industriala. Nota: Serviciile Centrelor Regionale i ale Consilierilor de P.I. sunt taxate. 9. Sugestie Dup nregistrarea cererii dvs. de brevet este bine s v inei un calendar pentru a putea urmri derularea procedurilor noastre i termenele la care este necesar s rspundei la scrisori sau s achitai taxele n vigoare ntruct, dac nu rspundei la notificrile examinatorilor, sau nu achitai 73

taxele sus-menionate, cererea dvs. va fi considerat abandonat i va fi respinsa, (art.28 (2) din Legea 64/1991, amendat n 2007). De asemenea, e bine s v facei un dosar cu duplicatele tuturor documentelor pe care le depunei la OSIM i cu toate originalele notificrilor trimise de OSIM. Cnd primii o notificare semnat de un salariat al OSIM v rugm s luai legtura, telefonic sau n scris, numai cu acesta ntruct el deine dosarul cu cererea i documentaia depusa de dvs. la OSIM. 10. Informaii generale Adresa noastr este: Str. Ion Ghica nr.5, Sector 3, cod postal 030044, Bucureti. Aici, prin holul de la parter, putei intra n prima sal de lectur. Cea de a doua sal de lectur, unde se afla literatura tehnic i juridic, se afla pe aceeai strad, la nr.3, et.1. Contul OSIM: RO 89TREZ 7005025XXX000278 Activitatea de Trezorerie i Contabilitate Public a Municipiului Bucureti, Cod fiscal 4266081. IX. Exemple de formulare si cereri de depunere: A1. Formular-Comanda-Obtinerea Documentatiei + Indrumari de Complectare A2. Formular de solicitare a deschiderii fazei naionale conform art.22 i art.39 A3. Formular_comanda_brevet_inventie_persoana_fizica A4. Formular_comanda_brevet inventie persoana juridica A5. Formular_comanda_inventie_persoana_fizica A6. Formular_comanda_inventie persoana_juridica

74

X.

BIBLIOGRAFIE * * NORME nr. 242 din 15 ianuarie 1999 privind sprijinirea brevetrii n straintate a inveniilor romneti. EMITENT: OFICIUL DE STAT PENTRU INVENeII aI MARCI PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 67 din 18 februarie 1999 *** European innovation scoreboard 2007, comparative analysis of innovation performance, PRO INNO Europe paper, nr. 6, 2008. *** Guvernul Romniei, Ministerul Educaiei i Cercetrii, Autoritatea Naional pentru Cercetare tiinific, Planul Naional de Cercetare, Dezvoltare i Inovare 20072013. *** Innovation through the European Social Fund, 2004. *** Legea nr. 203/2002 pentru modificarea i completarea Legii nr. 61/1991 privind brevetele de invenie. *** Strategia naional din 28 februarie 2007 n domeniul cercetrii, dezvoltrii i inovrii pentru perioada 20072013. *** Strategia naional n domeniul proprietii intelectuale (20032007), disponibil la http://www.osim.ro/strategia.htm. *** Strategia naional n domeniul proprietii intelectuale (20032007), disponibil la http://www.osim.ro/strategia.htm. 10. Zamfir, C., Dezvoltarea social: cteva elemente teoretice, n Zamfir C. i Stoica L., O nou provocare: dezvoltarea social, Iai, Editura Polirom, 2006. 11. Zamfir, E., Statul bunstrii, n Zamfir C., i Zamfir, E. (coord.), Politici sociale: Romnia n context european, Bucureti, Editura Alternative, 1997. 12. Barometrul integrrii europene resurse sociale ale integrrii europene, Metro Media Transilvania pentru Agenia de Strategii Guvernamentale, 2007 http://www.publicinfo.ro/pagini/sondajede- opinie.php. 13. Commission of the European Communities, Implementing the Community Lisbon Programme: More Research and Innovation Investing for Growth and Employment: a common 14 ABORDAREA CONCEPTUAL A INOVAIEI 27 approach, (Commnication from the Commission to the Council, the European Parliament, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions), 2005. 15. *** European innovation scoreboard 2007, comparative analysis of innovation performance, PRO INNO Europe paper, nr. 6, 2008. 16. *** Guvernul Romniei, Ministerul Educaiei i Cercetrii, Autoritatea Naional pentru Cercetare tiinific, Planul Naional de Cercetare, Dezvoltare i Inovare 20072013. 17. *** Innovation through the European Social Fund, 2004. 18. *** Legea nr. 203/2002 pentru modificarea i completarea Legii nr. 61/1991 privind brevetele de invenie. 19. *** Strategia naional din 28 februarie 2007 n domeniul cercetrii, dezvoltrii i inovrii pentru perioada 20072013. 1995 1995 4. Ghebrea, G., Regim social-politic i viaa privat (familia i politica familial n Romnia), http://ebooks.unibuc.ro/tiintePOL/ralu/3-2-2.htm. 5. Hollanders, H., van Cruysen, A., Rethinking the European Innovation Scoreboard a new methodology for 20082010, 2008. 6. Pop, L., Politici sociale, n Zamfir, C., Stnescu, S. (coord.), Enciclopedia dezvoltrii 7. Scutaru, C., Responsabilitatea social a corporaiilor, n Zamfir, C., Stnescu, S. (coord.), Enciclopedia dezvoltrii sociale, Iai, Editura Polirom, 20078. Zamfir, C., Inovaia social: context i tematic, revista on-line Inovaia social, nr. 1, 2009. 9 ABORDAREA CONCEPTUAL A INOVAIEI 27 approach, (Commnication from the Commission to the Council, the European Parliament, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions), 2005. 75

9. Zamfir, C. i alii, Proiectarea dezvoltrii sociale. Ghid metodologic, Bucureti, Institutul de Cercetare a Calitii Vieii, Facultatea de Sociologie i Asisten Social, Universitatea din Bucureti, Institutul Social Romn, 2007. Barometrul integrrii europene resurse sociale ale integrrii europene, Metro Media Transilvania pentru Agenia de Strategii Guvernamentale, 2007 http://www.publicinfo.ro/pagini/sondajede- opinie.php. Commission of the European Communities, Implementing the Community Lisbon Programme: More Research and Innovation Investing for Growth and Employment: a common Dispoziii generale EMITENT: OFICIUL DE STAT PENTRU INVENeII aI MARCI PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 67 din 18 februarie 1999 Erhan, V., Brevetul de invenie obinere i exploatare, Ed. Lumina Lex, Bucureti, Erhan, V., Brevetul de invenie obinere i exploatare, Ed. Lumina Lex, Bucureti, Ghebrea, G., Regim social-politic i viaa privat (familia i politica familial n Romnia), http://ebooks.unibuc.ro/tiintePOL/ralu/3-2-2.htm.

GHID PENTRU IMM-URI Ministerul pentru ntreprinderi mici _i mijlocii, 2002


Hollanders, H., van Cruysen, A., Rethinking the European Innovation Scoreboard a new methodology for 20082010, 2008. http://create2009.europa.eu/. http://create2009.europa.eu/. http://ec.europa.eu/eit. http://ec.europa.eu/eit. http://www.proinno-europe.eu. http://www.proinno-europe.eu. http:/www.osim.ro. http:/www.osim.ro. LEGE nr. 64 din 11 octombrie 1991 (*republicata*) privind brevetele de inventie*),EMITENT: PARLAMENTUL; PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 541 din 8 august 2007; LEGE nr. 64 din 11 octombrie 1991 (*republicata*) privind brevetele de inventie*) EMITENT: PARLAMENTUL; PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 541 din 8 august 2007; Pop, L., Politici sociale, n Zamfir, C., Stnescu, S. (coord.), Enciclopedia dezvoltrii Scutaru, C., Responsabilitatea social a corporaiilor, n Zamfir, C., Stnescu, S. (coord.), Enciclopedia dezvoltrii sociale, Iai, Editura Polirom, 2007 sociale, Iai, Editura Polirom, 2007. sociale, Iai, Editura Polirom, 2007. Vitalie Belousov Vitalie Belousov, GHID PENTRU IMM-URI Ministerul pentru ntreprinderi mici _i

mijlocii, 2002
Zamfir, C. i alii, Proiectarea dezvoltrii sociale. Ghid metodologic, Bucureti, Institutul de Cercetare a Calitii Vieii, Facultatea de Sociologie i Asisten Social, Universitatea din Bucureti, Institutul Social Romn, 2007. Zamfir, C., Dezvoltarea social: cteva elemente teoretice, n Zamfir C. i Stoica L., O nou provocare: dezvoltarea social, Iai, Editura Polirom, 2006. Zamfir, C., Inovaia social: context i tematic, revista on-line Inovaia social, nr. 1, 2009. Zamfir, E., Statul bunstrii, n Zamfir C., i Zamfir, E. (coord.), Politici sociale: Romnia n context european, Bucureti, Editura Alternative, 1997.

76

S.C. SLAVICI SPIN-OFF S.R.L. C.U.I. 25406250 Timioara, Str.Dr. Aurel Punescu Podeanu nr.144 Tel/fax. 0256/213108

Adresa: Str. Pestalozzi, nr. 16, Timisoara, cod postal 300223, jud. Timis Tel.:0256.592.573 Fax:0256.592.574

Programul Operaional Sectorial Creterea Competitivitii Economice

Coninutul acestui material nu reprezint n mod obligatoriu poziia oficial a Uniunii Europene sau a Guvernului Romniei

EDITURA FUNDAIEI IOAN SLAVICI Timioara, 2010

77