Sunteți pe pagina 1din 12

Comer liber sau protecionism?

Comertul este schimbul de marfa intre indivizi, intre orase, intre regiuni sau intre tari.Majoritatea oamenilor se gandesc la comert in termenii comertului international: o tara isi vinde bunurile si serviciile produse de ea catre o a doua tara, in schimbul cumpararii de catre prima tara a bunurilor si serviciilor produse de cea de a doua tara. Oamenii se refera de obicei la comertul international in termenii exporturilor si importurilor. Exporturile sunt acele bunuri care sunt produse intern si sunt vandute in strainatate, iar importurile sunt acele bunuri care sunt produse in strainatate si sunt vandute intern.

Inceputurile comertului
In primele zile ale existentei sale, comertul avea forma trocului (barterului) schimbul unui bun sau serviciu pentru altul. In aceasta forma simpla, barterul este extrem de limitat.Pentru a putea functiona, trebuie sa existe ceea ce economistii numesc o dubla coincidenta de dorinte. Astfel, de exemplu, cineva care schimba cartofi pe piei de animale, trebuie sa caute pe cineva cu piei de animale care doreste sa le schimbe pe cartofi. In cazul barterului se pune p[roblema modului in care se stabileste valoare bunurilor si a serviciilor. Cati cartofi ar trebui dati in schimbul unei piei de animal? Aceste probleme au devenit acute odata cu dezvoltarea oconomiilor si a cresterii numarului de bunuri si servicii disponibile prntru troc. Soluti a fost aparitia banilor. Banii au oferit atat un mijloc de schimb, cat si un mijloc de stabilire a valorii articolelor.Aceasta a permis cresterea si dezvoltarea comertului. Fara anumite masuri de protectie, industria de autoturisme poloneza nu ar putea sa gaseasca cumparatori pentru produsele sale.Protectia asigura locuri de munca si permite dezvoltarea industriei.

Comertul international a crescut deosebit de rapid de la sfarsitul celui de al Doilea Razboi Mondial (1939-1945) si a devenit din ce in ce mai importanta economia mondiala.Partial, aceasta se datoreaza cresterii bogatiei atat in tarile bine dezvoltate cat si in cele aflate in curs de dezvoltare. Datorita imbunatatirilor tehnologice insemnate, transportul bunurilor a devenit mai eficient,mai ieftin si mai rapid ca niciodata. Imediat dupa al Doile Razboi Mondial, mai multe organizatii internationale au fost infiintate pentru inlaturarea restrictiilor asupra comertului, pentru a crea o piata mai globala. Acestea au inclus Fondul Monetar International (FMI) si Acordul General privind Tarifele si Comertul (AGTC).
Barterul apare in economii foarte primitive, sau in economii care sunt necontrolate.In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial,soldatii americani si europeni faceau schimb de tigarete si ciorapi de nailon.Conditii similare prevaleaza atunci cand exista o inflatie necontrolata, sau cand exista haos in domeniul legii si ordinii din cauza dezastrelor naturale sau a tulburarilor civile.

Pro si contra
Teoria avantajului comparativ sustine ca toate tarile ar trebui sa permita un comert complet liber. Doar prin specializare si schimburi pe piete internationale complet libere si nereglementate toate partile din domeniul comercial vor avea de castigat pe termen lung. Acesta a fost un argument inaintat in mod traditional de economisti de piata clasica si libera. Insa protejarea pietei interne mai are adepti.In general daca intro tara intra mai putine importuri,producatorii interni vor produce lucrurile care ar fi fost importate. Astfel se creeaza locuri de munca si intra mai multe venituri in economie in termeni de salarii, taxe platite catre guvern si asa mai departe. Brazilia a impus masuri de protectie in
industria sa de cultivare si prelucrare a cafelei.Boabele care sunt incarcate in navele pentru export au fost taxate pentru cresterea veniturilor guvernului :exportatorii trebuie sa plateasca o taxa pentru a-si scoate bunurile pe pietele internationale.

Metode de protectie
Cea mai obisnuita metoda de protectie este tariful sau taxa vamala o taxa pe importuri sau exporturi.Fiecare tara impune tarife pe cel putin cateva importuri. Importatorul trebuie sa plateasca guvernului intern un procent din pretul initial. Astfel pretul intern al acelui bun creste pentru consumatori, devenind mai putin atragator.Producatorii interni sunt avantajati de atriful asupra importurilor rivale, deoarece isi pot vinde mai multe bunuri la un pret mai mare.
Calitatea superioara a trabucurilor

Havana facute manual este recunoscuta pe plan international.Aceasta industrie a crescut pe baza factorilor de mediu, a abulitatilor traditionale si a fortei de munca relativ ieftine.

Unele tari impun tarife si asupra unor exporturi.Brazilia, de exemplu, taxeaza exporturile de cafea ca mijloc de crestere a veniturilor guvernului. O alta forma a protectionismului sunt cotele in care doar o anumita cantitate dintr-un bun este admisa in tara intr-o perioada data. De exemplu un govern permite sa se importe intr-un an 10.000 de calculatoare. Aceasta limiteaza disponibilitatea bunului respectiv si ii mareste pretul intern. Aceasta ii avantajeaza pe producatorii de calculatoare interni, deoarece ei pot vinde mai multe bunuri la un pret mai mare.
In multe parti ale lumii o forta de munca ce aspira la standardele occidentale este obligata sa lucreze ore lungi pentru retributii minime :aceste femei birmaneze sunt refugiate care lucreaza in Thailanda.

Protectia
Multi economisti cred acum ca tarifele impuse in acea vreme nu au facut decat sa plaseze problema spre alte tari.Pietile straine fiind inchise importatorilor,reducerea cererii a facut ca producatorii straini sa dispara de pe piata si ca in strainatate sa fie pierdute locuri de munca. Asemenea politici de protectie au facut ca multe tari straine sa reactioneze prin impunerea unor tarife similare asupra importurilor lor.Acest lucru s-a intamplat in anii 1930, cant tarifele mari din Statele Unite au dus la tarife tip ochi pentru ochi, dinte pentru dinte in lumea intreaga. Ca rezultat, comertul mondial a inceput practic. Multe dintre tarifele si restrictiile impuse azi asupra comertului sunt de natura razbunatoare. Spre exemplu, Uniunea Europeana a interzis importul de carne de vita sin Statele Unite in 1999 datorita continutului sau pretins de steroizi. SUA s-a razbunat prim impunerea unor restrictii asupra anumitor produse UE ce erau transportate in SUA.

Adeptii protectionismului sustin ca firmele interne nu pot sa concureze impotriva fortei de munca straine ieftine.In ultimii ani industria textila si a imbracamintei din Occident a folosit acest argument la import ieftin de imbracaminte din tari asiatice, unde salariile sunt doar o mica fractiune a celor din Europa su Statele Unite.
Organizatia

Comertului Mondial a devenit un punct focal pentru demonstratii care se tem ca argumentele pentru comertul liber nu iau in considerare factorii sociali si de mediu care sunt esentiali pentru bunastarea internationala.

Industrii tinere
Un alt argument este ca politicile protectioniste ar trebui folosite pentru a proteja industriile tinere de concurenta mondiala. Este dificil de exemplu pentru o industrie interna mica de productie de calculatoare sa concureze cu firme mai vechi si mai puternice din Japonia si SUA.Asemenea producatori straini opereaza la o scar amai larga,au investitii mai mari, au probabil o forta de munca mai abila,expertiza tehnologica mai mare, si asa mai departe.Se sustine ca o oarecare forma de protectie va permite industriei interne sa creasca,sa devina mai puternica,sa capete abilitate si expertiza inainte de a concura pe plan international.da bine

Tendinta de azi este in general ca tarile sa se desprinda de polticile protectioniste si sa se orienteze mai mult spre comertul liber.In 1995 AGTC a fost inclocuita de Organizatia Comertului Mondial, care este in prezent Fundatia Legala si Institutionala a sistemelor de comert curente.Cand AGTC-ul si-a inceput activitatea in 1948,avea 23 de tari membre.Cand a trecut la OCM, existau 111 membri contractanti cu alte 22 tari ce aplicau multe dintre regulile sale.Polonia a devenit membra AGTC in 1967 si este membra a OCM. Comertul Poloniei cu restul lumii, in special cu UE, s-a extins enorm de la reformele economice de la inceputul anilor 1990.

Proiect realizat de : Hrinc Ioana Ctlina cls a X-a G

Bibliografie: Arborele lumii