Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INVESTIGARE
RADIO-IMAGISTICA A
CORPULUI UMAN
RADIOLOGIA SI
IMAGISTICA MEDICALA
DEFINITII
RADIOLOGIA CONVENIONAL - imaginea este
rezultatul impresionrii directe a ecranului de
fluoroscopie sau a filmului radiografic n funcie de
absorbia fasciculului de raze X prin structura de
examinat
IMAGISTICA MEDICALA imaginea este rezultatul
utilizarii computerului, imaginea fiind digitala
ECHOGRAFIE
REZONANTA MAGNETICA
RADIOLOGIA STANDARD
Raza X = flux energetic fotonic produs de
generatorul de Rx (tub radiogen)
I. surs
II. vector (fascicolul de radiaii)
III. corp de radiografiat (modulator)
IV. receptor
V. decodor
I.
II.
III.
IV.
V.
I. SURSA
n afara tubului
scop: optimizarea omogenitii i transmisiei fascicolului de raze
1.cupola rol:
protecie mecanic a tubului
oprete alte radiaii
limiteaz dimensiunile fascicolului
conine uleiul destinat rcirii tubului
2.diafragmul rol: modeleaz dimensiunea i formarea fascicolului
3.centrorul rol: obiectiveaz limitele fascicolului
4.filtrul rol:
absorbia razelor moi din fascicolul emis
omogenizarea fascicolului
II. VECTORUL
= fascicolul de radiaii
radiaie incident:
radiaia absorbit:
radiaia rezidual:
radiaie secundar:
4.
5.
6.
7.
Opacitati de intensitati
variabile
Transparente
III. MODULATOR
=corpul de radiografiat
modifica intensitatea fascicolului de raze X prin absorbtia diferita a
acestuia la trecerea prin structurile care-l compun, transformandu-l
intr-un fascicol neomogen
IV. RECEPTORUL
Formarea imaginii :
Principiile geometrice ale formrii imaginii
Legea proiectiei conice: cu ct obiectul se afl situat mai
departe de film i mai aproape de surs, proiecia lui este
mai mult mrit
Legea proiectiei oblice: un obiect al crui plan este oblic
fa de film se proiecteaz deformat
Legea paralaxei
1.
2.
3.
1
2
3
F
Mrimea imaginii depinde de
1.distana
obiect-surs i obiect-film
1,2,3 obiecte de aceeai mrime;
f focarul tubului radiogen; F film.
F
3. Legea paralaxei
V. DECODORUL
= staia final la care ajunge informaia = ochiul i creierul utilizatorului
analiza informaiei presupune integrarea ntr-un context clinic, biologic i
imagistic
1. SURSA
2. SUPORT
3. MODELARE
4. SUPORT
MODELAT
5. RECEPTIA
MESAJULUI
6. PERCEPTIA
(DECODIFICAREA)
Tub generator
de raze X
Fascicul de
radiatii X
Atenuarea
fasciculului in
mediu
Imagine
radiologica
invizibila
(fascicul
emergent)
Detectie pe
ecran sau film
Interpretarea
imaginilor
Formarea imaginii :
Principiile geometrice ale formrii imaginii
Legea sumatiei si sustractiei
Legea proiectiei tangentiale
Legea proiectiei ortograde
4.
5.
6.
1
2
3
F
F
4.
5.
6.
TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA
Definiie:
reprezint o metod de imagistic n care, cu ajutorul unui fascicol
colimat de raze X, se produce imaginea unui plan selectat din
regiunea de interes.
Principiul metodei:
Aparatura:
Tubul
Circuitele de rcire: ulei-ap / ulei-aer
Colimatorul
Detectorii: cu iodur de cesiu sau cu xenon presurizat
n decursul timpului au existat mai multe tehnologii CT:
sistem rotaie-translaie cu detector unic
sistem rotaie-translaie cu detectori multiplii
sistem rotator cu detectori mobili
sistem de rotaie cu detectori staionari
Computerul:
reconstruiete imaginea
stocheaz imaginea
Formarea imaginii
1.
Scanarea:
fascicolul de raze X strbate structura
de examinat fcnd o rotaie de 360
n jurul bolnavului;
fasciculul atenuat ajunge s ionizeze
detectorii de iodur de Cesiu, curenii
generai de acetia sunt amplificai i
utilizai ca date de msur primar a
densitilor traversate
fiecare detector efectueaza peste
1000 de masuratori de densitati;
aceste msurtori sunt convertite n
semnal electric i transmis spre
prelucrare digital unui calculator.
Formarea imaginii
2. Reconstrucia imaginii:
Calculatorul utiliznd peste 350.000 de valori rezultate la o rotaie
complet, reconstruiete imaginea de seciune pe care o afieaz pe
un monitor video n nuane de gri.
n funcie de valoarea coeficientului de atenuare si pozitia in
spatiu, fiecare structur intern va putea fi recunoscut.
Din coeficientul de atenuare a luat natere unitatea de
densitate=UH. n cadrul prelucrrii i reconstruciei sunt incluse
operaii care permit o obiectivizare strict matematic a datelor
imaginii: astfel densitile au fost codificate n 2000 de nuane de
gri, cte una pentru fiecare unitate convenional de densitate
ntre 1000 UH (uniti Hounsfield), cea mai mic densitate
posibil n corpul omenesc aerul, i + 1000 de UH, cea mai
mare densitate posibil compacta osoas.
Apa = 0 UH, Aer = - 1000 UH, os = + 1000 UH rinichi se situeaz
ntre 30 60 UH, pentru urin la 20 UH, pentru grsimea
perirenal de la 15 la 60 UH.
Formarea
imaginii
Imaginea CT este o matrice de elemente
individuale
O matrice este un tablou rectangular cu m
coloane i n linii care are m x n ptrate
elementare.
Volumul studiat este descompus n mici
elemente de volum numite voxeli = volumul
elementar.
Mrimea unui voxel depinde de:
cmpul de reconstrucie (FOV field of
view)
mrimea matricei (64, 128, 256, 512, 1024
elemente)
grosimea seciunii (1-20mm)
Pixelul = imagine elementara
Mrimea unui pixel= FOV/ mrimea matricei
cunoscandu-se suma cifrelor unei matrice de-a
lungul tuturor axelor se deduc toate cifrele
corespunzatoare fiecarui voxel
marimea matricei si volumul tisular influenteaza
rezolutia spatiala
Formarea imaginii
3. Vizualizarea imaginii: conversia imaginii numerice ntr-o imagine vizibil
(scal de gri-uri).
Ochiul uman nu poate percepe din cele 2000 de nuane de gri dect 18
20.
Pentru ca imaginea s devin operaional n cadrul diagnosticului este
necesar ca medicul radiolog imagist s perceap elementele patologice
ale unei imagini i s aleag dintre cele 2000 UH pe cele 18 20 optime
pentru vizualizarea imaginii patologice.
Aceast operaie se efectueaz cu ajutorul ferestrelor de densitate.
Fereastra = intervalul de densiti
reprezentate de totalitatea scrii de
gri-uri a monitorului.
Lrgimea ferestrei (window
width) poate fi modificat.
O fereastr larg furnizeaz o
imagine cu contrast moderat, n
timp ce o fereastr ngust ne
ofer un contrast foarte bun.
nivelul ferestrei trebuie adaptat
la valoarea medie a densitii
structurii studiate
Indici de performanta ai CT
n CT: 0,5-1,5 mm
n radiografia standard: 0,2-0,4 mm
n mamografie: 0,1mm
Avantajele CT
Inconvenientele
CT secvential
INDICATIILE TOMOGRAFIEI
COMPUTERIZATE
ECOGRAFIA
INDICATIILE ECHOGRAFIEI
patologie abdominala variata (colecist,
organe parenchimatoase)
patologie pelvina, monitorizarea sarcinii
patologie articulara
ghidare punctii / biopsii
patologie endocraniana la nau-nascut
Contrastul reprezinta diferenta de luminozitate intre nuantele de gri (culoare) ale doua
regiuni adiacente de pe imagine.
Contrastul dintre 2 pixeli din imagine este egal cu diferenta dintre nuantele lor de gri si,
intrucat acestea sunt corelate cu magnetizarile tesuturilor (longitudinale si transversale),
putem sa consideram contrastul ca fiind diferenta dintre magnetizarile voxelilor surprinse
la un moment dat in timpul fenomenului de relaxare.
In IRM exista 3 tipuri principale de contrast: T1, PD, T2
Secventa scurta T1
contrast
anatomic
(s.a. alba, s.c. gri, LCR negru)
leziune = hiposemnal
grasime, metHb = hipersemnal
contrast invers
(LCR > s.c .> s.a.)
leziune = hipersemnal
lichide = hipersemnal
INDICATIILE IRM
IRM fetal
NOTIUNI DE
RADIOPROTECTIE
PENTRU PERSONAL
SI PACIENTI
trebuie stabilit ce examinare imagistic ofer informatiile necesare pentru cel mai
bun management al bolii pacientului
pacientul trebuie informat asupra tipului de investigaie i a posibilelor riscuri i
complicaii
examenul trebuie s fie ct mai scurt
efectuat de o persoan competent care se orienteaz uor
trebuie evitate examenele inutile i cele repetate
efectuat cu un fascicul de raze X ngust
gonadele bolnavului nu trebuie iradiate (se vor proteja cu mti speciale)
Trebuie avut in vedere ca examinarea CT este o procedura de doza mare
n terapie: