Studiu asupra efectelor toxice si al comportarii in mediul oral al

unor materiale metalice

(Ni,Cr,Co,Ti,) utilizate in implantologie

Proiect realizat de:

Docan Alina,MD,Anul 2
Bogulean Mihaela,MD,Anul 2
Coordonator:Prof. Dr. Ing
Vasilescu Elisabeta
Implantologia
Implantologia
este o disciplina
care studiaza
implanturile si
transplanturile de
organe in chirurgia
generala si
stomatologie.
 Ce este implantul dentar?
Implantul dentar este una dintre cele mai
sigure forme de tratament stomatologic.
Un implant dentar endo-osos este un
dispozitiv metalic care se insera in grosimea
osului alveolar in scopul inlocuirii radacinii
unui dinte natural lipsa. Filetul are rol de a
primi viitoarea constructie dentara (dintele
propriu-zis) .
 Implantul dentar
Implantul dentar
reprezinta tratamentul
recomandat in cazul pierderii
dintilor si asigura suport
pentru intreaga dantura sau
partial. Procedura face parte
din categoria procedurilor
odontologiei protetice, dar
poate fi incadrata si in
domeniul esteticii dentare.
Implantul dentar
 Tratamentul prin implant dentar

Tratamentul prin implant dentar include doua etape:

1.Chirurgicala etapa in care implantul este introdus in osul maxilar.
Implantul dentar este prevazut in interiorul sau cu un tunel cu filet.
In functie de tehnica aleasa (subgingival sau transgingival), dupa inserarea in os,
implantul este acoperit cu un mic surub numitsurub de vindecaresau cu un cilindru
din titan numitconformator gingival( ambele se infileteaza in tunelul filetat). Primul
are rolul de a sigila interiorul implantului ramas sub gingie, impiedicand patrunderea
sangelui sau a salivei in interiorul implantului. Cel de-al doilea se aplica ori imediat
dupa inserarea implantului ori dupa perioada de osteointegrare si are rolul de a sigila
implantul si de a dirija vindecarea gingivala in vederea fixarii dintelui artificial pe
implant.
2. Protetica etapa de realizare a lucrarii dentare pe implant.
Implantul dentar va primi dupa perioada de osteointegrare (varianta clasica) sau
imediat (varianta de incarcare protetica imediata) lucrarea dentara. In acest sens,
dupa indepartarea conformatorului gingival, la implant se va atasa componenta de
legatura numitabont protetic.
Implantul dentar
 Implantul dentar
Prin proprietile lor fizico chimice, biomaterialele
utilizate n mod curent ar putea asigura implanturilor
ndeplinirea cerinelor funcionale, dar capacitatea lor de a
- i ndeplini funcia att timp ct este necesar este impusa
i de ctre ali factori.
n primul rnd, implantul este supus atacului
sistemului imunitar, iar aceast interaciune a
biomaterialului cu organismul poate duce la apariia unor
infecii, iritaii, reacii alergice, poate provoca toxicitate,
modificri morfopatologice ale esuturilor, cancer,
deteriorri ale implantului. Toate aceste indic necesitatea
unor criterii suplimentare de selecie a biomaterialelor,
diferite de cele referitoare la biofuncionalitate, iar
noiunea de biocompatibilitate le ncorporeaz.
 Biomaterialele

Reactivitatea suprafeei biomaterialului si rspunsul

esutului viu se msoar prin gradul de biocompatibilitate,
care clasific biomaterialele in 3 categorii importante:
materiale biotolerante; ex: implant separate de tesut osos
printr-un strat de tesut moale;
- materiale bioinerte nu provoaca migrari de ioni in mediul
viu, nu influenteaza biochimic celulele vii, nu conduc la fenomene de
respingere;
- materiale bioactive: realizeaza o legatura intre implant si
tesut fara utilizarea de lianti.
 Biomaterialele

Un biomaterial trebuie s ndeplineasc anumite condiii:

s fie biocompatibil;
s fie stabil biochimic (s nu sufere procese de degradare n
timp, n contact cu mediul fiziologic);
s aib proprieti mecanice asemntoare cu cele ale
esutului substituit.
 Influena biomaterialului Influena mediului biologic
asupra mediului biologic asupra biomaterialulu
.Efecte locale Efecte fizico-mecanice
1.Interaciunea snge-biomaterial 1. Uzura abraziv
-absorbia de proteine 2. Frecarea
-coagularea 3. Coroziunea
-fibrinoliza 4. Coroziunea sub tensiune
-adeziunea proteinelor i leucocitelor 5. Degradarea
-hemoliza Efecte biologice
2.Toxicitatea 1. Absorbia de substane din esuturi
3.Modificri ale vindecrii normale 2. Degradarea enzimatic
-ncapsulare 3. Calcifierea
-reacia de corp strin
4.Infecii
5.Tumorigeneza
Efecte sistemice
1.Embolizarea
2.Hipersensitivitatea
3.Eliberarea particulelor metalice n snge
4.Transportul particulelor limfatice
 Toxicitatea metalelor

Din literatura de specialitate se pot desprinde cteva

aspecte generale referitoare la toxicitatea biomaterialelor
metalice:
metalele pure sunt rareori toxice;
puterea toxic a diferiilor ioni metalici variaz cu 2-3
ordine de mrime;
efectele toxice, alergenice i carcinogenetice depind de
concentraia i natura amestecurilor (oxizi, sruri simple
sau complexe);
doi compui ai aceluiai metal pot induce rspunsuri
puternice dar diferite. De aceea, precizarea tipurilor de
compui e de o importan capital.
 Grupa Platinei

Metalele din grupa platinei, respectiv platina-

Pt, iridiul-Ir, paladiul-Pd, rodiul-Ro, ruteniul-Ru,
i srurile lor minerale, au efecte toxice reduse
la oameni. Sensibilizarea la aceste metale are loc
doar n rarele cazuri de expunere prelungit,
care pot apare n rafinriile de platin.
Cel mai studiat metal este
paladiul, deoarece acesta apare n aproape toate
aliajele dentare. Din fericire, s-a demonstrat c
toxicitatea oral a paladiului este foarte mic,
comparabil cu cea a molibdenului.
 Titanul
-nu este considerat a fi un
element esenial vieii, -concentraia
lui tisular normal fiind de 0,2
ppm.
- este biologic inert i nu
induce efecte toxice sau inflamatorii
-e un bacteriostatic i nu
afecteaz semnificativ enzimele
specifice.
Comportamentul excelent n
mediu biologic, remarcabila
rezisten la coroziune i
elasticitatea asemntoare cu cea a
osului, justific pe deplin utilizarea
tot mai frecvent a titanului pentru
execuia implantelor pentru
esuturile dure umane.
 Cromul

Cromul aparine i el grupului de elemente

eseniale vieii. Toxicitatea sa depinde de starea
de oxidare n care se afl. Cromul hexavalent e
mai toxic dect cromul trivalent, fiind considerat
un puternic agent mutagen i cancerigen.
Cromul este absorbit, n principal, prin tubul
digestiv i, secundar, prin piele i plmn.
Cromul se poate acumula n ficat, uter, rinichi i
oase, acumularea fiind mai mare pentru forma
hexavalent.
Cromul are i un mare potenial alergenic.
 Cobaltul

Cobaltul este considerat un element esenial

vieii. Absorbia de cobalt variaz n funcie de
produs: 0,5% pentru CoO; 18% pentru CoCl2;
70% pentru vitamina B12..
Cobaltul este depozitat n ficat, rinichi i
pancreas. Cobaltul deine locul 3, dup nichel i
crom, ntre metalele alergene.
 Nichelul
Nichelul este unul dintre cele mai studiate
elemente n relaie cu efectele asupra organismului
uman. El aste omniprezent n mediul n care trim
i este absorbit pe ci digestive, respiratorii,
cutanate sau implanturi metalice, prin inhalare,
implantare, ingestie, injecii intraperitoneale,
intramusculare sau intravenoase. Nichelul
este considerat cel mai sensibilizant metal pentru
esuturile moi. El conduce la dermatita alergic de
contact, producnd mai multe reacii alergice
dect toate celelalte metale la un loc.
 Fierul si Manganul

Fierul e un element esenial, omniprezent n organism.

El are un rol central n transportul oxigenului. esuturile
umane conin 50 de ppm (pri pe milion) de fier, legat n
sistemele enzimatice. Fierul este toxic doar prin expunere
la nivele foarte mari. Fierul rezultat prin procesele de
oxidare nu se acumuleaz i este rapid metabolizat.

Manganul nu are efect toxic dect n cazuri extreme

de expuneri profesionale. Manganul este un antagonist al
fierului i excesul de mangan diminueaz absorbia
fierului, deci i producia de hemoglobin.
 TESTAREA BIOLOGIC A BIOMATERIALELOR

(A). Teste de evaluare iniial

Testele iniiale de rspuns biologic sunt indicate n continuare:

1. Citotoxicitate -aceste teste determin liza celular , inhibi ia cre terii
celulare
2. Sensibilizare -aceste teste evalueaza pe un model corespunz tor,
probabilitatea sensibilizrii la contactul cu materialele, dispozitivele
i/sau extractele lor
3. Potenial iritant -aceste teste evalueaz potenialul iritant al dispozitivelor,
materialelor i/sau extractele lor, utiliznd zone corespunz toare sau
esuturi de implantare ca pielea, ochiul i mucoasele, pe un model
adecvat.
4. Reactivitate intracutanat -aceste teste evalueaz reacia local a
esutului la extracte cu dispozitiv.
 Teste de evaluare iniial

5. Toxicitate sistemic (acut)-aceste teste evalueaz pe un model

animal potenialele efecte duntoare datorate expunerii unice sau
multiple, ntr-un timp mai mic de 24 h, a dispozitivelor, materialelor
i/sau al extractelor lor
6. Toxicitate subcronic (subacut)
7. Genotoxicitate
8. Implantare -aceste teste evalueaz efectele patologice locale asupra
esuturilor vii, att la nivel macroscopic ct i microscopic, ale unui
eantion de material sau produs finit plasat sau implantat ntr-o
zon de implantare sau un esut corespunztor pentru aplica ia
prevazut.
9. Hemocompatibilitate
 Teste de evaluare complementar

(B).Teste de evaluare complementar

Testele de evaluare complementar sunt urmtoarele:

1. Toxicitate cronica
2. Carcinogenitate
3. Biodegradare - aceste teste pot pune n eviden procesele
de absorbie, distribuie, biotransformare i eliminare a
substanelor extractibile i produsele de degradare a
dispozitivelor, materialelor i/sau extractelor lor.

 Concluzii

Titanul si aliajele de titan raman materialele cele mai

compatibile cu tesutul biologic avand toate proprietatile
biocompatibilitatii prezentate anterior.

La polul opus, se afla aliajele Cr-Co care prezinta

alungire mica la rupere, ce implica riscul unei ruperi fragile,
slaba adeziune la tesuturile osoase si la care pot aparea
reactii alergice datorate cobaltului.
 Bibliografie

[1] Bratu D., Ciosescu D., Rominu M., Leretter M., Uram-Tuculescu S.,
Materiale dentare in cabinetul de stomatologie, ED. Helicon, Timisoara,
1998, ISBN 973-574-495-
[2] I.Patrascu, Tehnologia aliajelor dentare, Materiale dentare- teste, ed.
Libripress, 2000
[3] Ardelean L., Materiale dentare, Curs litografiat, Timisoara, 2004
[4] Nicola Codruta., Materiale dentare, Consideratii clinice si tehnologice,
ISBN 978-973-133-467-7, Casa cartii de stiinta Cluj-Napoca, 2009
[5]Tratat de implantologie orala,A. Bucur,N.Ganuta,A. Ganuta
Va multumim pentru atentie!