Semiologia reprezint studiul simptomelor tulburrilor psihice; stabilete

condiiile, succesiunea, interdependena i dinamica tulburrilor mentale.

Difereniere semne simptome:

semnele sunt obiective i reprezint ceea ce vedem la pacieni;
simptomele sunt subiective i reprezint ceea ce declar pacienii c simt.

In funcie de intensitatea simptomelor, tulburrile psihice se clasific in:

tulburri nevrotice
tulburri psihotice
tulburri datorate nedezvoltrii
demene.
 Mai frecvente sunt primele dou tipuri; tulburrile datorate
nedezvoltrii i demenele implic pierderea bagajului noional.

Procesele psihice
de cunoatere: senzaiile, percepia, atenia,
memoria, gandirea, limbajul, imaginaia;
afective i trebuine: stabilesc raportul subiectiv intre individ i
realitatea obiectiv;
voina i activitatea: prin ele se realizeaz aciunile, in
conformitate cu scopurile stabilite in mod contient.
Senzaia
act psihic elementar, monomodal
realizeaz imaginea singular a unei insuiri a obiectelor i fenomenelor
lumii inconjurtoare.
se datoreaz aciunii obiectelor i fenomenelor asupra organelor de sim.
evideniaz proprietile elementare ale materiei (form, mrime, greutate,
culoare, miros, gust)
reprezint izvorul iniial al tuturor informaiilor
sunt imagini subiective ale lumii obiective
imaginea reflectat devine element de contiin al subiectului de ordin
ideal

Particularitile senzaiilor
instrumente de reflectare nemijlocit a lumii materiale prin sistemul
analizatorilor, asupra crora acioneaz direct
reprezint reflectarea, pe plan ideal, a proprietilor separate ale obiectelor i
fenomenelor concrete
Percepiile
sunt procese senzoriale elementare

se disting prin sintetism, unitate, integritate

redau realitatea obiectiv in imagini de ansamblu

multimodale: reflectarea in condiii de simultaneitate, succesiune,

insuiri multiple ale obiectelor lumii externe

Percepia presupune raporturi intre:
calitile obiectelor i

condiiile subiective (interne) ale individului (trebuine, interese,

experien)
percepia include insuirile generale i eseniale ale lucrurilor

constituirea percepiei se face dup varsta de 3 luni

percepia auditiv apare in primul an de via.

Psihopatologia senzorialitii
tulburri cantitative
scderea pragului senzorial determin o suprasensibilitate la stimuli (subliminali), rezultand
hiperestezia senzorial
apare in surmenaj, suprasolicitare fizic i psihic
in afeciuni nevrotice: distimie, tulburarea depresiv, tulburarea anxioas

Cenestopatiile
termen introdus de Dupre - form aparte de hiperestezie
tulburare contient a senzaiilor i percepiei interoceptive i proprioceptive
senzaii penibile, difuze, cu sediu variabil
apar fr nici o modificare organic evideniabil
apar in anumite tulburri nevrotice
cenestopatii frecvente: amoreala mainilor, cefaleea migratoare, senzaia
de nod in gat i sufocare

ridicarea pragului senzorial determin hipoestezia: scderea receptivitii la diveri stimuli

apare in: stri reactive acute (post-traumatice)
inducie hipnotic
stri conversive
schizofrenie (unde apare, la extrem, anestezia psihic)
 Iluziile - Tulburri calitative
percepia deformat a unor obiecte sau fenomene existente in realitate; iluzia este, in general, o
eroare cognitiv sau perceptiv
apar la normal, datorit distanei, luminozitii sau a strilor afective speciale
iluziile fiziologice, optico-geometrice
persoanele corecteaz uor eroarea

Iluziile vizuale - cele mai frecvente:

metamorfopsii: impresia de deformare a obiectelor i a spaiului
perceput
micropsia: obiecte percepute mai mici (de obicei apar in patologia organic cerebral)
macropsii: obiecte percepute mai mari
dismegalopsii: obiecte percepute alungite sau lrgite apar mai ales in intoxicaiile cu diferite
substane
porropsia: obiecte percepute mai apropiat sau mai indeprtat
callopsia: obiecte percepute infrumuseat
pareidoliile: percepii deformate, intens anxiogene; interpretarea
imaginii ce poate oferi percepiei patologice un mare grad de bogie i de vivacitate
(perceperea de fiine amenintoare in desenul parchetului, al covorului, al perdelei etc)
Falsele recunoateri
identificarea greit a diverselor persoane - diferit de confuzia de
persoan
apare in: episoade maniacale, stri confuzive, sindrom Korsakov; in
sindromul de derealizare, depersonalizare; in patologia de lob temporal
varianta particular: deja vu, deja connu, deja vecu sau, invers, jamais
vu, jamais connu, jamais vecu

Iluzia sosiilor (Capgras)

pacientul este convins ca o persoana familiara (de ex. sotia sa) nu este de
fapt, acea persoana (falsa recunoastere), ci o persoana straina, cu infatisare
identica, prin care persecutorul o substituie pe cea dintai.
apare in psihoze paranoide
 Agnoziile
- (apar ca simptom in psihiatrie, dar au cauz neurologic leziuni de centri nervoi in
sistemul nervos central)
- defect de integrare gnozic (de transformare a excitaiei in senzaie i a acesteia in imagine
perceptiv), datorit lezrii centrilor de integrare
- se pierde capacitatea de a recunoate obiectele dup calitile lor senzoriale

Agnozia vizual
Cecitatea psihic: tulburarea recunoaterii semnificaiei obiectelor, imaginilor, persoanelor,
dei vederea este intact i contiena este clar.
bolnavul nu recunoate obiecte sau persoane
micarea sau contextul pot contribui la recunoatere
apare in leziunile de lob occipital, mai ales stang

Agnozia obiectelor animate

Prossopagnozia: bolnavul nu recunoate persoane foarte cunoscute sau nu se recunoate pe
sine in oglind apare in leziunile de emisfer dreapt
Agnozia culorilor: tulburarea clasificrii culorilor, insoit de amnezia numelui
acestora
apare in leziunile emisferei stangi

Agnozia simbolurilor grafice - cecitatea verbal

imposibilitatea inelegerii limbajului scris (alexia) citete fiecare cuvant, dar nu
integreaz sensul in fraz
imposibilitatea scrierii cuvintelor (agrafia)
sesizarea primelor cuvinte din fraz cu omiterea celorlalte (dislexie)
nerecunoaterea cifrelor (alexia cifrelor)
apar in leziuni parietale posterioare i occipitale (de grani parieto-occipital)

Agnozia spaial - tulburarea percepiei spaiului

- pierderea posibilitii de apreciere a distanelor
- pierderea posibilitii de localizare a obiectelor
- pierderea posibilitii de comparare a mrimii i formelor
- apare ca urmare a leziunilor la nivel de lob parietal
Agnozia auditiv - surditatea psihic
incapacitatea de a identifica sunete, zgomote sau cuvinte (surditate verbal)
incapacitatea de a identifica melodii (amuzie)
se pstreaz posibilitatea de recunoatere a ritmului, intensitii i a localizrii
apar in leziunile bilaterale de lob temporal; pot insoi mai ales crizele
convulsive

Agnozia tactil
incapacitatea de a recunoate forma i volumul obiectelor amorfognozie
incapacitatea de a recunoate obiectele in totalitate prin explorare tactil
astereognozie
apare in leziunile de lob parietal
Halucinaiile - percepie fr obiect de perceput
halucinaiile se insoesc de grad de convingere mare pacientul este convins de veridicitatea, de
autenticitatea lor i de faptul c trebuie s le dea curs (asemeni ideilor delirante)
constituie o urgen psihiatric major!

Halucinaiile funcionale (stadiu intermediar)

excitani obiectivi determin apariia unor percepii false:
zgomotul de roi este perceput in dou moduri concomitent: zgomot de roi i cuvinte injurioase,
ameninri
ele persist atata timp cat persist i excitantul real
difer de iluzii
pot avea caracter pasager
Imaginile eidetice
- reproiectri in exterior ale imaginilor unor obiecte sau fiine care au o for vie
- sunt strans legate de triri afective intense i apropiate de prezent ca desfurare
in timp
- halucinaii hipnagogice (in tranziia de la veghe la somn)
- halucinaii hipnapompice (in tranziia de la somn la veghe)
- pot s apar la normal

Halucinozele
halucinaii a cror semnificaie patologic poate fi recunoscut de pacient (voci
care discut despre el etc.)
adopt fa de ele o atitudine critic
caut s le verifice autenticitatea
apar la persoane cu defecte de analizator
apar in stri toxice i infecioase; secundar consumului de alcool
apar in psihozele delirant halucinatorii
se pot croniciza
Halucinaiile propriu-zise psihosenzoriale - tulburri de percepie ce corespund
integral definiiei.
Caracteristici:
proiecie spaial situat in spaiul campin sau extracampin (ex: violul de la
distan)
convingerea pacientului asupra realitii lor
percepute prin modalitile senzoriale obinuite (exteroceptive, interoceptive,
proprioceptive) i pe cile senzoriale normale
grad de intensitate variabil (discret sau intens anxiogene)
claritate diferit (voci optite sau puternice)
complexitate variabil (de la simple zgomote la adevrate discursuri)
durat variabil (de la cateva secunde sau minute la ore in ir), intermitente sau
continue
rezonan afectiv (dac vocea comenteaz aciunile bolnavului): iniial
anxiogene, apoi fr participare afectiv
natura senzorial: exteroceptive (auditive, vizuale, olfactive, gustative, tactile);
interoceptive (viscerale), proprioceptive (motorii, kinestezice)
 Halucinaiile exteroceptive

Halucinaiile auditive

- pe primul loc ca frecven la adult

- situate cel mai des in campul auditiv perceptibil
- intensitate variabil
- complexitate variabil: elementare (foneme faaituri, pocnituri), comune
(sunete, pai), complexe (verbale)
- continuitatea: episodice sau continue
- ecoul afectiv: favorabile (comentative), defavorabile (comentative sau
imperative)
- urgen psihiatric
- pot fi concordante (in tulburarea afectiv) sau neconcordante (in schizofrenie) cu
starea afectiv
- apar in schizofrenie, in tulburrile afective
Halucinaiile vizuale

- percepii ale unor obiecte, fiine, imagini inexistente in realitate

in acel moment (adesea cu coninut mistic)
- mai frecvente la copil
- monocromatice sau policromatice
- percepute cu un ochi sau cu ambii
- proiecia spaial: campin sau extracampin
- complexitatea: elementare (fosfene, puncte), complexe (figuri,
obiecte, fiine), scenice statice(panoramice) sau cinematografice
(in micare)
- durata: permanente sau episodice
- tonalitatea afectiv in funcie de coninut
- apar in schizofrenie, in sevrajul alcoolic
Halucinaiile autoscopice
- realizeaz imagine dubl - bolnavul percepe propriul corp sau pri din el proiectate in afar
- dup apariie, pot fi: episodice (cateva secunde) sau persistente, continue
- corpul perceput poate fi identic sau modificat (urait, infrumuseat)
- mai rar intalnite

Halucinaiile olfactive i gustative

- au caracter secundar - apar dup alte tulburri de percepie
- sunt greu de separat, deoarece substanele sapide sunt i odorifice
- gusturi sau mirosuri cel mai frecvent neplcute, dar i plcute
- apar frecvent in afeciuni organice, dar i in schizofrenie

Halucinaiile tactile
- impresia de atingere a suprafeei cutanate
- percepute continuu (in reea) sau discontinuu (punctiform)
- la suprafa (epidermice) sau in profunzime (hipodermice)
- parazitoze halucinatorii (perceperea de insecte care infesteaz suprafaa pielii sau ptrund pe sub
piele) foarte rar intalnite de sine-stttoare
- frecvent in dependena alcoolic
- mai frecvente la femei
Halucinaiile interoceptive (viscerale)
- senzaia existenei unor fiine in corp; a schimbrii poziiei unor organe; a
obstrurii sau a perforrii lor
- frecvent cu localizare genital
- senzaia de violare direct sau de la distan
- manifestri halucinatorii in patologia schemei corporale (membrul-fantom la
amputai)

Halucinaiile proprioceptive
- motorii sau kinestezice
- impresia de micare sau deplasare a propriului corp
- apar in sindromul de automatism mental Kandinski-Clerambault (in
schizofrenie)
Pseudohalucinaiile (halucinaiile psihice)
- autoreprezentri aperceptive (nu au caracter psihosenzorial vede cu ochii minii)
Caracterizate prin:
- incoercibilitate (adevr imposibil de combtut, cruia nu trebuie s i se demonstreze
veridicitatea)
- automatism
- exogenitate sunt impuse din afar
- se vorbete despre voci sau vedenii stranii, speciale
- nu se proiecteaz in afar, ci se petrec in minte
- sunt percepute de analizatori speciali
- sunt fcute, provocate din afar caracter impus
- respect aceleai modaliti senzoriale

Pseudohalucinaiile auditive
- voci interioare ecou
- sonorizarea gandirii
- tranzitivism: alii pot descoperi, auzi sau ghici gandurile bolnavului
- sunt auzite cu urechile minii
- i se pot impune gandurile prin telepatie, sugestie, unde
Pseudohalucinaiile vizuale
- percepute ca imagini izolate sau ca scene panoramice
- coninut variat: plcut, neplcut, terifiant, insulttor
- apar in spaiul subiectiv
- sunt vzute cu ochii minii, cu ochii interiori
- fac parte din sindromul de automatism mental Kandinski-Clerambault

Pseudohalucinaiile gustative i olfactive

- apar de fiecare dat alturi de halucinaiile gustative i olfactive
- apar mai ales in cadrul organicitii
- pseudohalucinaiile tactile: senzaii penibile provocate de la distan - localizate cel mai des in sfera genital

Pseudohalucinaiile interoceptive
- asemnate cu lipsa libertii interioare
- bolnavul are senzaia c este posedat de animale, de spirite
- se localizeaz in diverse organe i determin simptomatologie specific
- individul acioneaz dup cum ii cere acea fiin strin

Pseudohalucinaiile motorii (kinestezice)

- perceperea unor micri impuse - au caracter imaginar
- se intalnesc destul de rar

- toate tulburrile de percepie se asociaz intre ele: halucinaii plurisenzoriale

Atenia - funcie psihic bazal care realizeaz orientarea i concentrarea selectiv
a activitii psihice asupra unui grup de elemente sau fenomene
- tipuri:
involuntar: stimuli ce apar brusc; noutate informaional; organism
nepregtit;
voluntar: susinut de efort voliional; habitual: de pregtire, de
ateptare

Psihopatologia ateniei
Disprosexiile
Hiperprosexii: exagerarea orientrii selective a activitii de cunoatere; in
episoadele expansive, intoxicaii uoare, hipocondrie
Hipoprosexii: diminuarea orientrii selective a activitii de cunoatere; in
surmenaj, anxietate, depresie, oligofrenie, demen
Aprosexia: dispariia oricrei activiti psihice; numai in strile comatoase
Memoria - proces psihic al orientrii retrospective realizat prin fixare (intiprire), conservare (pstrare) i
reactualizare (evocare)
- oglindete experiena anterioar
- constituie rezervorul gandirii i imaginaiei
- suportul forei cognitive a individului
- strans corelat cu procesele afective

Procesele memoriei
- memorarea: transformri menite s asigure fixarea informaiei pe suporturi adecvate;
factori obiectivi: volumul, natura materialului, gradul de organizare, gradul de omogenitate a materialului, semnificaia
materialului;
factori subiectivi: starea fiziologic, motivaia, gradul de tensiune afectiv, varsta
- pstrarea
- reactualizarea

Tipuri de memorie
Imediat: reproducerea sau recunoaterea unui material pan la 10 secunde de la momentul prezentrii
Recent: reproducerea sau recunoaterea are loc la un interval mai mare de 10 secunde de la prezentare
A evenimentelor indeprtate (memoria de lung durat): evenimentele trite de la inceputul vieii i pan in
prezent
Dismnezii cantitative
Hipomnezii: scderea in diferite grade a forei mnezice - in surmenaj, involuie, oligofrenie, depresie
Amnezii: prbuirea forei mnezice; pot fi pariale sau totale (in strile comatoase), retrograde i anterograde
Amnezii anterograde (de fixare) se refer la imposibilitatea memorrii evenimentelor de la imbolnvire spre
prezent; sunt mai frecvente, scade capacitatea de fixare, nu se poate evoca un eveniment recent
apar in: sindromul Korsakov, stri confuzive, stri reactive (in situaii traumatice majore, de mas)
Amnezia retrograd (de evocare): - progresiv dinaintea bolii spre trecut; destructurarea nu este atat de
accentuat
Amnezia antero-retrograd: punctul esenial este cel al imbolnvirii; apare mai frecvent in tumori, leziuni
cerebrale
Legea lui Ribot: regresiunea memoriei: vizeaz fenomenul uitrii. Uitarea se face de la prezent spre trecut, de la
complex spre simplu, de la abstract la concret
Amnezii totale: in come
Amnezii pariale (par a fi hipomnezii):
- lacunar: hiatus mnezic; in tulburrile de contien, traumatismele cranio-cerebrale (TCC),
epilepsie, beia patologic
- tardiv: legat de o tulburare de contien; apare progresiv; in demene, epilepsie
- electiv (tematic): inregistrare voluntare bine efectuat, recunoatere imposibil; influenat de
strile afective negative (posttraumatic)
Hipermneziile
- evocri exagerate, tumultuoase, indeprteaz individul de la preocuprile sale
de moment
- apar la normal, in intoxicaii; in episodul maniacal
- hipermnezii selective: la paranoici, in intoxicaii; bolnavul ii mobilizeaz toat
fora mnezic pentru tema pe care o are in minte: procurarea actelor
doveditoare pentru a demonstra urmrirea etc., procurarea drogului.
- mentismul: derulare cu caracter tumultuos, caleidoscopic i incoercibil a ideilor i
amintirilor

- Alte hipermnezii:
- tematic: afectogen
- autist: in schizofrenie
- mecanic, fr inelegerea datelor (in oligofrenie)
- oneiroid: in toxicomanii
- viziunea retrospectiv: derularea fulgertoare a intregii viei in ultimele cateva
clipe dinainte de moarte
Tulburrile calitative

Paramneziile
- amintiri deformate, false fie sub aspectul desfurrii cronologice, fie sub aspectul lipsei
legturii cu realitatea obiectiv trit de pacient

Tulburri ale sintezei mnezice imediate

- adevrate iluzii de recunoatere, evocri eronate ale unor evenimente trite in realitate, dar care
nu sunt incadrate in timpul i spaiul real sau nu sunt recunoscute ca trite sau netrite.
Tipuri:
Criptomnezia: nerecunoaterea ca fiind strin un material citit sau auzit in realitate; bolnavul il
consider a fi propriu. Apare in schizofrenie, demen, TCC
Instrinarea amintirilor: scade capacitatea discriminatorie intre evenimentele proprii i cele
strine; bolnavul ii crede auzite sau vzute propriile evenimente trite; apare in demene
- variante: falsa recunoatere, iluzia de recunoatere, paramneziile de reduplicare (bolnavul
crede c o persoan a fost multiplicat in mai multe exemplare, cu un anumit scop)
Tulburrile rememorrii trecutului allomnezii
- sunt falsificri mnezice retrospective sau reproduceri ale unor evenimente reale din trecut,
pe care le situeaz in prezent

Pseudoreminiscene: reproduceri ale unor evenimente reale din trecut, pe care le triete ca
evenimente prezente. Apar in sindromul amnestic, in demene.
Confabulaii (halucinaii de memorie): reproducerea unor evenimente imaginare. Pot fi:
mnestice (umplerea golurilor de memorie cu lucruri imaginare, dar plauzibile), fantastice
(descriu lucruri neplauzibile), onirice (ca scenele de vis)
Ecmnezia: tulburare global de memorie, cu intoarcerea intregii personaliti in trecut;
apare in stadiile tardive de demen
Anecforia: posibilitatea reproducerii unor amintiri pe care le crede uitate;
- posibil dac se sugereaz unul sau mai multe elemente
- apare in surmenaj i in afeciuni deteriorative
Gandirea - proces central al vieii psihice, ce asigur distincia intre esenial i fenomenal in ordinea ideilor i lucrurilor, dar i
edificarea relaiilor dintre ele, intercondiionarea lor
Operaiile gandirii:
- analiza: separarea mental a prilor componente ale obiectelor i fenomenelor
- sinteza: reunirea mental intr-un ansamblu unitar a prilor componente
- comparaia: distingerea asemnrilor i a deosebirilor dintre obiecte i fenomene
- abstractizarea: extragerea unei insuiri eseniale a obiectului, fcand abstracie de restul trsturilor sale
- concretizarea: conceperea obiectului in toat varietatea trsturilor sale
- generalizarea: ridicarea de la reflectare a unui obiect la o categorie de obiecte, pe baza unor elemente comune i eseniale
- cuvantul: elementul esenial in toate operaiile gandirii; achiziioneaz, pstreaz, vehiculeaz informaia;
noiunile se exprim printr-o varietate de cuvinte - judecile oglindesc raportul dintre obiecte i fenomene
- raionamentul: alctuit din judeci; are o structur i o funcie logic

Asociaiile - legturi temporare intre noiuni, intre ideile in permanent desfurare

Mecanismele (multiple i progresive) formrii asociaiilor:
contiguitate: asociaii in plan ideatic intre obiecte i fenomene care sunt reprezentate succesiv, coexistand in timp i
spaiu (mecanism predilect in schizofrenie i oligofrenie)
asemnare: pe baza asemnrii cuvintelor respective, fr legtur logic; forme particulare: rima i asonana
(mecanism predilect la maniacali)
contrast: asocierea de noiuni cu caracter opus (bine-ru)
cauzalitate: cel mai complex i cel mai frecvent; se stabilete legtura cauzal intre fenomen i cauza sa
 Tulburrile gandirii
1. Tulburri predominant formale
a) Tulburri in discursivitatea gandirii

Tulburrile ritmului
Accelerarea ritmului ideativ
Tahipsihie : Viteza perturbat de inlnuire a ideilor - succesiune rapid de idei: apare la oamenii
antrenai, cu elan creator. Gandirea este ingenioas i cu un bun randament.
Accelerarea patologic a ritmului ideativ
inlnuirea tumultoas, creterea numrului asociaiilor i evocrilor
scderea profunzimii ideilor
discurs mental sincopat, digresiuni ce intrerup firul logic
apare in hipomanie (se accelereaz progresiv, asociaiile se fac tot mai superficial)

Tahipsihia accentuat
preponderena asociaiilor facile prin asonan (asociaii dup rim, dup form, dar nu intotdeauna
dup coninut)
pierderea firului logic
imprecizie, superficialitate
erori de sens, nesistematizare
apare in episodul maniacal
Fuga de idei
aflux excesiv de idei
fugacitate pe fond de labilitate a ateniei
apare in manie, stri febrile, intoxicaii uoare cu cofein, alcool; psihodislepsie

Mentismul
- stare aparte de tahipsihie
- ideile defileaz incoercibil i angoasant
- lipsete claritatea, vigoarea
- pacientul pstreaz o atitudine critic, dar nu poate s controleze sau s stvileasc ideile
- apare in surmenaj, intoxicaii cu cofein, uneori i in schizofrenie

Incetinirea ritmului ideativ

- lentoare ideativ sau bradipsihie (lentoare i a evocrilor, i a imaginaiei)
- scderea numrului i a vigorii lor
- asociaii lente
- greutatea evocrilor
- apare in nedezvoltarea mintal, demen, epilepsie i in depresie
 Tulburri ale fluenei gandirii

Fadingul mintal - scderea progresiv a gandirii; - are loc stingerea unei fraze incepute; -
apare in schizofrenie i depresie

Barajul ideativ - oprirea ritmului ideativ; - ideea intrerupt poate fi reluat dup o pauz; - poate
urma o nou tcere i o nou idee rupt din context, dup o eclips ideativ; - in pauzele ideative,
pacientul are un gol ideativ sau este perturbat de halucinaii
- apare in schizofrenie

b) Tulburri in productivitatea gandirii

Tulburri cantitative

Srcirea gandirii inhibiia gandirii, neproductivitatea gandirii, srcirea tematic, neclaritate i lips de
vigoare
exist eforturi in rezolvarea problemelor uzuale
apare in surmenaj, depresie i schizofrenie
are ca revers mentismul
 Tulburri calitative ale gandirii

Autismul sau gandirea dereist

replierea individului asupra lumii sale interioare
ruperea punilor cu realitatea
comunicarea este redus la minimum necesar, alteori abolit
polarizarea gandirii, a aciunii, a comunicrii, a vieii afective spre sine.
Asociaiile insolite
- se abat de la legile logice i de la gandirea cauzal
- adopt legi interioare de inlnuire (derivaii, substituie, contaminare)
- apar idei bizare, rupte de context
- apar in schizofrenie
Asociaiile superficiale
- se produc prin mecanisme ca: asonana, asemnarea, contrastele facile
- apar in manie, demene, oligofrenii
Disociaia
- tulburare greu detectabil, reprezint o ruptur a vieii psihice
- produce o relaxare a proceselor asociative
- tangenialitatea gandirii (idei vagi, neconturate)
- alterarea logicii, sintezei; apar baraje, condensri, exprimri eliptice
- semn precoce in schizofrenie

Incoerena
- procesul de dezintegrare maxim a proceselor mentale
- discursul mental ii pierde coeziunea, legturile logice, inteligibilitatea
- cuvintele se leag aleator
- apare pe fondul disoluiei contiinei
- apare in starea postcritic, stri onirice, schizofrenie

Anideaia
- dispariia fluxului ideativ
- are substrat organic
- apare in stri comatoase
- demene avansate, epilepsie in stadiu grav deteriorativ, idioenie.
2. Tulburri de fond ale gandirii
a) Tulburri in coninutul gandirii - ideile se detaeaz de realitate in grade variabile

Ideile dominante:
- polarizeaz in mod tranzitoriu tematica
- sunt benefice in creaiile artistice, cercetri
- estompeaz pentru o anumit perioad preocuprile prsite, crescand fora de concentrare i vigoarea
logic
- in context patologic sunt dezagreabile, obositoare prin recurena lor
- apar in psihotraume i stri pasionale (ur, dragoste, gelozie)

Ideile obsesive:
- idei ce acoper i constrang intreaga gandire
- vin de la periferia psihismului i asediaz psihismul
- sunt recunoscute de pacient ca neconforme cu gandirea proprie
- pacientul face eforturi de a scpa de ele, fr a reui
- le simte ca deosebit de anxiogene i penibile
Caracteristicile obsesiilor:
- constrangere prin asedierea psihismului
- bipolaritatea tendinelor, intre repulsie i atracie
- recunoaterea caracterului morbid
- angoasa fundalul patologic
- obsesiile apar in: oboseal, dup o psihotraum, in tulburarea obsesiv-compusiv, schizofrenie
Tipuri de obsesii
- amintiri obsesive rememorri repetitive, deranjante
- reprezentri obsesive imagini recurente
- indoieli obsesive nesigurana determin verificri (boala indoielilor)
- scrupule obsesive gandirea este persecutat de erori poteniale, greeli de ordin moral
- idei obsesive de contrast obsesii contrare sistemului etico-moral al persoanei (de exemplu, o
persoan evlavioas are ganduri obsesive blasfemiatoare)
- obsesii senzoriale mai degrab auditive, ca franturi de melodii, cuvinte obscene
- manii mentale aritmomania: nevoia de a numra i aranja lucruri

Opiuni de aciune:
- inhibiia; este cea mai frecvent
- compulsia are mai multe stadii:
- pornire irezistibil spre executarea unor acte reprobabile
- trirea unei tensiuni insuportabile prin anticiparea consecinelor trecerii la act (mama cu
obsesia sugrumrii propriului copil anticipeaz ingrozit poteniala dram)
- aciunea este substituit prin acte-surogat, numite i acte rituale; sunt acte stereotipe, inutile,
dar cu efect anxiolitic

- apar in tulburarea obsesiv-compulsiv, schizofrenie, la persoanele anancaste.

Fobiile:
- frica obsedant fa de o anumit situaie sau obiect care, in mod normal, nu sunt surs de fric
- pacientul este contient de caracterul iraional al fricii sale
- reacioneaz fie prin evitarea situaiei, fie prin indurarea acesteia cu o stare de tensiune maxim
Tipuri de fobii:
Fobii de situaii:
- claustrofobia teama de spaii inchise
- agorafobia teama de spatii largi
Fobii de contact: teama de obiecte care produc dezgust
- mizofobia teama de microbi
- hemofobia teama de sange
- zoofobia teama de animale
- arahnofobia teama de pianjeni
- aichnefobia teama de obiecte ascuite
- sideromorfobia teama de tren
- talazofobia teama de valuri
- tanatofobia teama de moarte
- fobofobia teama de fobii
- knozofobia teama de boala
Fobii-impulsuri teama de a nu da curs unor impulsuri criminale sau suicidare care, de cele mai multe ori, nu sunt infptuite
Fobii de situaii sociale: fobiile sociale, tracul
- erentofobia teama de a nu roi in public apare in special la adolesceni
Ideile prevalente (precursoare ale ideilor delirante)
- ansamblu tematic ideativ
- organizeaz intreg comportamentul
- subordoneaz alte idei, interese
- sunt in concordan cu personalitatea
- se impun gandirii ca nucleu al sistemului delirant
- subiectul nu recunoate caracterul lor patologic
- tind spre o dezvoltare progresiv i o dominare a campului contiinei
- sunt cutate argumente in favoarea susinerii temei prevalente
- sunt opace la orice contraargument
- afectivitatea i comportamentul sunt subordonate ideilor prevalente
- apar in alcoolism, paranoia, tulburri de tip schizoid
- intensitatea prevalent i cea delirant sunt foarte greu de difereniat
Ideile delirante - idei cu coninut fals (premise false), neconform cu realitatea
- antreneaz convingerea ferm a pacientului in veridicitatea lor
- sunt impenetrabile la contraargumente logice i dovezi
- delirul este cea mai elocvent expresie a activitii mintale morbide
- modific comportamentul pacientului

Caracteristicile delirului:
- debut brusc, ca o revelaie sau pregtirea apariiei printr-o faz predelirant. Aceast perioad este marcat de
cutri, neincredere, retragerea persoanei
- coninut: la limita posibilului, ca in delirul expansiv din episodul maniacal
- tematica: monotematic vs. politematic - unitate sau articulare in sisteme delirante
- sistematizare:
- delir sistematizat, monotematic, argumentat aparent logic i credibil, chiar dac coninutul este neverosimil
- delir nesistematizat, in care temele delirante sunt disparate, greu de urmrit i de ineles prin natura
discursului dezlanat (se pot intalni ambele forme in schizofrenie, in funcie de tipul i de debutul acesteia)
- rsunetul afectiv:
- delir congruent, in conformitate cu starea afectiv (mai ales in tulburarea afectiv major)
- delir incongruent: starea afectiv este contrar coninutului delirant (mai ales in schizofrenie)
- delirul indus (folie a deux): inductorul are o putere persuasiv asupra unei persoane puternic implicate
afectiv indusul, care preia delirul
Temele delirante:

Deliruri paranoide
- persoana in cauz are convingerea c face obiectul unui prejudiciu material, moral etc.
- se simte persecutat i nedreptit
- interpreteaz orice gest sau comentariu ca reprezentand aluzii personale rutcioase
- delirul de interpretare: toate evenimentele i replicile sunt interpretate ca personale
- delirul de relaie: se dezvolt concentric, pe fundalul unei personaliti vulnerabile, cu
eventuale infirmiti
- persoana este marcat de suspiciune, neincredere, fiind convins c toat lumea ii cunoate
slbiciunile, eecurile i ii bate joc de ea
- delirul de urmrire: convingerea c este urmrit i hruit prin metode sofisticate
- delirul de persecuie: individul este subiectul unor comploturi; ii dezvolt un sistem de
aprare, de anihilare, apoi preia ofensiva i recurge la reclamaii
- se transform din persecutat in persecutor (de aceea, constituie o urgen psihiatric)
 Delirul de influen: pacientul este persecutat de la distan, prin mijloace tehnice
sofisticate: unde electromagnetice, raze X, telepatie etc.
- acest delir asociaz pseudohalucinaii i face parte din sindromul de automatism
mental
- individul are impresia c i se ptrunde in intimitatea gandurilor, c i se citesc
gandurile i i se difuzeaz in afar

Delirul de otrvire: convingerea pacientului c va fi suprimat prin substane nocive, puse

intenionat in mancare, butur, haine
- pornete de cele mai multe ori de la un gust ciudat, interpretat ulterior pe model
delirant (apare in schizofrenie, dar i in patologia varstnicului)
Deliruri expansive (apar in special in tulburrile afective severe, in tulburarea schizofrenic
afectiv, in demen, in sindromul moriatic)
- apar pe un fundal de mulumire, satisfacie (sunt in principal
congruente)
- se refer la origine, situaie social, capaciti intelectuale, statut etc.
Delirul de grandoare: delir de bogie; principala tem delirant sunt averile fabuloase de
care dispune
Delirul megalomanic: caliti personale, fizice i intelectuale, excepionale
Delirul de invenie: individul se crede antrenat in aciuni de
descoperire a unor sisteme revoluionare, inedite
Delirul de filiaie: individul se crede descendent al unei familii nobile, caut dovezi in
vederea legitimrii
Deliruri micromanice (depresive)
evolueaz pe fundalul afectiv depresiv i prezint un mare risc de suicid
subaprecierea propriei persoane
Delirul de autoacuzare: analizeaz foarte atent aciunile din trecut, ii atribuie vinovii
inexistente, solicit
pedeaps, se poate autodenuna; prezint un risc foarte mare de omor altruist,
urmat de suicid
Delirul de ruin: are convingerea c este condamnat la un trai nedemn, srccios, de
mizerie
Delirul de negaie: propria persoan i lumea exterioar sunt ca i inexistente; apare mai
ales in patologia varstnicului
Delirul hipocondriac: organele interne sunt mcinate de boli, putrezesc; apare, de
asemenea, mai ales in patologia varstnicului
Sindromul Cotard: cuprinde delir de enormitate (se refer la ansamblul simptomatologiei
pe care o descrie bolnavul), delir de negaie (inuntrul lui nu se afl nimic, nu
mnanc, nu respir), delir de imortalitate.
Alte teme delirante
Delirul de posedare: corpul ii este locuit de diferite fiine
Delirul zooantropic: posesiunea se refer la intregul organism: bolnavul crede c s-a
transformat in animal
Delirul de gelozie: convingerea de infidelitatea partenerului; sunt cutate probe ale
adulterului
Erotomania: impresia c este iubit de persoane deosebite (staruri, persoane publice etc)
- anumite coincidene sunt interpretate ca probe evidente de dragoste
- delirantul investete afectiv in idealul su, ii caut compania, devine insistent
- in cazul refuzului explicit, apare ura
- in principiu, face parte din sindromul de automatism mental
Comunicarea i tulburrile ei
- schimb de informaii intre dou elemente
- modaliti de comunicare: gestual, mimico-pantomimic (afectiv-expresiv),
atitudinal, verbal, prin scris

Comunicarea verbal
elementele constitutive ale comunicrii:
cuvintele sunete (foneme) cu sens, semnificaie intr-o limb
lexicul totalitatea cuvintelor dintr-o limb
semantica stabilete relaia intre semnificat (obiectul real) i semnificant (cuvant)
sintaxa: ansamblul regulilor care guverneaz folosirea elementelor comunicrii
limba: instrument evoluat de transmitere a informaiilor; cuprinde totalitatea semnelor
acustice i grafice utilizate in comunicare de ctre membrii unei comuniti
limbajul: o manifestare individual a limbii; fiecare individ are o interpretare, o
apreciere personal a limbii; exprimarea limbajului se face prin vorbire
vocabularul: totalitatea termenilor verbali
Funciile limbajului
- de comunicare: se schimb informaii
- cognitiv: descoper, achiziioneaz cunotine, prin cuvinte purttoare de semnificaii
- de modelare social a conduitelor umane
- afectiv: exprim sintetic triri, emoii; accentele se pun prin intonaii, pauze
- de comand: cuvintele spuse cu convingere i tact au o for persuasiv i mobilizatoare
- estetizant: prin cutarea exprimrii poetice, simbolice
- limbajul este un sistem perfectibil; se formeaz in strans conexiune cu funciile cognitive, dar i
de rezonan afectiv
Desfurarea vorbirii
dialog: proces simplu, susinut maleabil de ctre interlocutor
monolog: implic o pregtire prealabil discursiv, capacitate de autonomie; nu arareori, ceea ce
pornete ca dialog se transform in monolog
Trsturi caracteriale rezultate din analiza limbajului
- persoanele iritate tind s utilizeze in exces verbal la timpul prezent
- personalitile paranoice fac abuz de pronume personal
- timizii evit pronumele personal la persoana intai singular i utilizeaz persoana intai plural
- obsesionalii, persoanele dependente prefer articolul nehotrat
- fanaticii recurg la articolul hotrat
- exist limbaj extern, menit s comunice nuanat ceea ce gandete emitorul, i limbaj intern,
proprietatea exclusiv a persoanei
Tulburri de comunicare

Tulburrile expresiei verbale

Tulburri formale ale vorbirii

Debitul
- creterea debitului bavardajul: creterea fluxului cuvintelor
- caracteristic persoanelor sntoase, vorbree
- paranoia
Logoree ritm i debit verbal crescut
- apare in episoadele maniacale, in agitaia psihomotorie
- hipoactivitatea:
Mutism: absena vorbirii printr-o inhibiie de natur afectiv
- mutism absolut: persoana refuz orice tip de comunicare
- mutism relativ: abolirea vorbirii este compensat prin mimic, gestic, scris
- mutism electiv: restrangerea comunicrii doar la persoane considerate prietene (in schizofrenie, tulburrile
delirante)
- mutism discontinuu, cu instalare i rezoluie capricioas apare in strile confuzionale
- mutismul apare in strile de stupoare, catatonie, isterie, depresie, tulburrile cronice delirante
Mutacismul: seamn cu mutismul
- un mutism deliberat
- apare in simulare i la histrionici
Ritmul
Accelerarea ritmului (tahifemie) - apare in oboseal, surescitare, insomnie, intoxicaie acut
Incetinirea ritmului (bradifemie) apare in depresie, demen, retard mintal, epilepsie
Afemia: imposibilitatea vorbirii, in ciuda eforturilor mimice i gestuale; este rar
Intonaia - se refer la intensitatea vorbirii
voce de intensitate crescut, tonalitate inalt, strigte, interjecii, injurii, apare in excitaia maniacal,
hipomaniacal, intoxicaii acute, sindroame paranoide (in special in tulburrile de personalitate de tip paranoid)
voce de intensitate sczut, optit caracterizeaz cu precdere depresia, histrionismul
tulburri ale foneticii de articulaie i de pronunie apar in balbismul tonic, clonic sau tonico-clonic, in boala
ticurilor
tulburri ale semanticii, sintacticii afecteaz inelesul cuvintelor:
paralogism cuvant uzual folosit in alt sens (apare in schizofrenie)
neologism creeaz cuvinte noi (de asemenea in schizofrenie) afecteaz inelesul frazei
embololalia: inseria in fraze a unor cuvinte desprinse din context, care revin cu insisten
agramatismul: utilizarea unui limbaj telegrafic, redus la esen
elipsa sintactic: eliminarea unor fragmente din fraz
onomatomania: repetarea unor cuvinte rupte din context, cu precdere cu coninut grosier afecteaz inelesul
limbajului
stereotipiile: repetarea monoton de cuvinte izolate cu caracter rimat
ecolalia: repetarea cuvintelor i intonaiei interlocutorului (in demen)
psitacismul (vorbirea de papagal): vorbire lipsit de sens
verbigeraia: debitarea unor cuvinte fr sens; forma extrem este cunoscut sub denumirea de salat de
cuvinte
schizofazia: debuteaz cu un discurs destul de comprehensibil, apoi se transform intr-un limbaj ermetic
jargonofazia: crearea unui limbaj nou
incoerena: alterarea maxim a vorbirii
Tulburri ale expresiei grafice a comunicrii
Limbajul scris se achiziioneaz in urma limbajului oral.

Tulburri ale ritmului scrisului:

Ritm crescut graforeea nevoia irezistibil de a scrie
Ritm sczut sau refuzul scrisului se manifest mai rar
Tulburri caligrafice:
Micrografia scrisul mic, meschin, se intalnete in depresii
Macrografia scrisul generos apare in episodul maniacal
Scrisul manierist, afectat, cu stereotipuri i simbolistic aparte,
apare in paranoia
Scrisul inegal, neglijent apare in procesele deteriorative
Dispunerea in pagin:
Tulburri ale scrierii cuvintelor (paragramafisme) erori, transpoziii sau substituii de
litere, de cuvinte
Tulburri ale sintaxei schizografia transpunerea in scris a schizofreniei
Ermetismul amestec incomprehensive de semne
Grifonajul deteriorarea total a scrisului intr-o mazglitur.
Tulburri ale comunicrii nonverbale
Comunicarea nonverbal reprezint totalitatea mijloacelor expresive umane care nu utilizeaz
limbajul.
Sunt elemente care frapeaz de la prima intalnire.

inuta:
Reflect gradul de aderen a persoanei la normele sociale, nivelul su socio-economic
Se adecveaz cu varsta, sexul i situaia
inuta dezordonat pierderea interesului pentru aspectul exterior, a aptitudinilor de
autoingrijire
Rafinamentul vestimentar grija deosebit pentru aspectul exterior depete normele sociale
inuta excentric bizarerii vestimentare, accesorii stridente, fard inadecvat.
inuta pervertit:
Cisvestitismul abordarea unei vestimentaii nepotrivite varstei i
situaiei persoanei
Transvestititsmul purtarea pasager sau permanent a vestimentaiei sexului opus. Acceptat
ocazional in spectacole. Este asociat mai ales cu homosexualitatea, indeosebi cu cea masculin
Mimica:
Are ca suport expresia facial i modificrile acesteia in relaie cu starea afectiv i cu normele
sociale.
Tulburri cantitative ale mimicii:
Hipermimii sau exagerarea mimicii - Facies foarte mobil, versatil, privire vioaie
Facies incruntat, ridat, lipsit de mobilitate, privire stins, exprim durerea
Mimic studiat, exagerat in toate registrele, cu figur dispreuitoare
Facies tensionat, privire scruttoare i neincreztoare
Mimic compensatorie cu expresivitate exagerat, ce trdeaz artificialitate
Hipomimii: Srcirea expresiei mimice
Privirea vid, facies inexpresiv, ce reflecta autismul
Stupoarea melancolic facies fix, impietrit in imobilism
Impregnarea neuroleptic facies imobil, reacioneaz tardiv i redus la stimuli
Confuzii mintale faciesul se descompune, privirea rtcit
Paramimiile tulburri calitative ale mimicii
Mimici bizare, paradoxale, in disonan flagrant cu coninutul explicat verbal
Surasul schizofren
Mimica disociat
Manierisul stereotipii mimice
Furtunile mimice
Gestica:
Ansamblu de micri voluntare sau involuntare cu valoare expresiv, simbolic, i care se compun in
anumite conduite

Ticurile gesturi scurte repetitive, fr o necesitate real

Iniial au putut fi obiective, dar s-au perpetuat i in lipsa unei jene locale
(relaxarea nodului unei cravate prea stramte)
Ticurile pot fi:
simple tuse, clipit;
complexe onicofagie, tricotilomanie, Sindromul Gilles de la Tourette:
ticuri motorii, cascade de ticuri verbale, impulsiunea spre coprolalie
Manierismul gestic exagerat, afectat i incrcat de preiozitate
Bizareriile gestualitate incrcat de un simbolism obscur observatorului, dar comprehensibil
uneori pentru subiect
Negativism gestual refuzul cu obstinaie al comunicrii
Stereotipiile conduite repetitive, fixe, inutile cu coninut simbolic, care scap inelegerii
Perseverrile repetri de gesturi sau atitudini
Activitatea funcie efectorie, const dintr-o succesiune de acte indreptate spre un scop.

Forme de activitate:
jocul imbinarea concretului cu imitativul i cu imaginarul
munca productiv urmrete obinerea unei finaliti cu un randament maxim
invarea instituionalizat presupune achiziionarea unor cunotine i deprinderi
necesare unei profesii
creaia artistic form desvarit de activitate; finalitatea reprezint opera

Tulburrile conduitei motorii

Dezorganizarea activitii motorii

Hiperactivitatea:
Polipragmazia exaltare a activitii, cu predominarea interesului ludic, gestic ampl,
multiple aciuni incepute care nu se finalizeaz
Agitaia psihomotorie dezorganizarea activitii desfurat aleator, necoordonat,
scpat de sub control voliional
Agitaia psihomotorie - stadializare:
- enervare, stare de tensiune, agasare, iritabilitate greu de calmat, in ciuda
eforturilor depuse
- turbulen excitaie motric lejer, deplasare continu, cverulen
- exaltarea unei agitaii pasionale excitaie verbal, ideatic
- furorul agitaie oarb, aprins, deosebit de distructiv prin manifestrile clasice i violena manifest

Entiti in care apare agitaia psihomotorie:

demene, oligofrenie
apare brusc la incitaii minime, are caracter stereotip
tendina la agresivitate (verbal in demen, fizic in oligofrenie)
stri maniacale: prodromal irascibilitate, agitaie psihomotorie i polipragmatism, aspect ludic, furor
maniacal
stri depresive de nelinite i dezordine motorie de mare violen, loviri, omucideri, sinucideri, raptus
melancolic
epilepsie intercritic la incitaii minime; furor epilepticus urmat de amnezie
tulburri de personalitate crize de manie, uneori alura teatral. Tendina de a impresiona, antaja
stri reactive: generate de sentimentul de frustrare i paroxisme anxioase, dezorganizare discret, se mic
incontinuu, ii frang mainile, cer compasiune
schizofrenie apare imprevizibil, incomprehensibilitatea conduitei, vorbirea i micrile au caracter simbolic
Hipoactivitatea:
- lentoare sau bradikinezie apare in convalescen i depresie
- inhibiia psihomotorie extrem hipoactivitate ce apare in stupor, catatonie
- stupor: implic imobilitate aproape complet, mimic inexpresiv sau obtuz, aparent suspendare a activitii
psihice, reactivitate intarziat, refuzul comunicrii
- stupoare imobilitate complet, pacieni ineri, nu rspund solicitrilor din afar sau rspund foarte
greu, mimic impietrit sau inexpresiv
- stupoare nevrotic isterie: apare brusc dup stri conflictuale, mimic anxioas
- stupoare psihotic: depresie - facies melancolic; schizofrenie facies amimic, akinetic, hipertonii localizate i
variabile, particip pasiv la activitatea anturajului
- stupoarea confuziv: activitate psihic aproape suspendat; interfereaz cu stri delirant-oneiroide
- catatonia dezintegrarea conduitei motorii prin lipsa iniiativei motorii. Elemente
catatonice:
- catalepsia rezistena maselor musculare la mobilizarea pasiv
- flexibilitatea ceroas modelarea segmentelor corpului i persistena in timp a atitudinilor, poziiilor impuse
- parakinezii micri parazite, ecopraxie, iteraie, perseveraie
- negativismul de tip:
activ presupune un rspuns motor contrar solicitrii
pasiv persoana nu reacioneaz deloc
- sugestibilitate urmarea ordinelor, imitaia unor gesturi
Impregnarea neuroleptic:
inhibiie motorie in urma administrrii acute sau indelungate a neurolepticelor
Stadii:
Distonia acut sau sindromul hiperton hiperkinetic apare dup administrare acut
- contractur generalizat, plafonarea privirii, protruzia limbii, torticolis
- dup tratament indelungat se pierde maturaia micrilor, tremor fin, rigiditate
Akatisia tremor, nelinite i balans al membrelor
Diskineziile tardive dup ani de tratament micri involuntare de tip coreic, grimase, suciunea
dentiiei
Sindromul neuroleptic malign hipertonicitate, hiperpirexie

Pervertirea conduitei:
- manierismele atitudini i activiti exagerate, caricaturale
- stereotipiile micri repetitive, lipsite de sens
- ambitendina prezena simultan a unor tendine contradictorii
- comportament teatral demonstrativ cu gestic ampl
- retragerea, izolarea social treptat
Tulburri ale conduitei motorii prin control voliional viciat:
Impulsiunile aciuni declanate brusc, spontan sau reactive la un stimul minor au caracter iraional
devin necesiti imperioase, scpate de sub control voliional
se manifest brutal, cu grad mare de periculozitate, heteroagresivitate, crize clasice, autovtmri, suicid
Forme de impulsiuni:
- dromomania plecarea nemotivat, intempestiv de acas, fr un scop precis
- piromania incendierea unor obiecte i asistarea cu plcere
- cleptomania furtul irezistibil de ctre persoane cu statut bun a obiectelor fr valoare
- jocul de ans patologic atracie irezistibil, in ciuda prejudiciilor multiple
- tricotilomania smulgerea prului
Elemente comune ale impulsurilor:
- tensiunea premergtoare efecturii impulsului
- starea de detent i gratificare la svarirea actului
- eventual culpabilitate ulterioar
- apar in tulburrile de personalitate, retardul mintal, tulburri organice
- impulsivitatea prefigurarea unor tendine a unor persoane de a reaciona la impulsiuni
Raptusul manifestare motorie paroxistic, drept urmare a unei tensiuni emoionale de nesuportat
- aspect de automatism motor incoercibil autoagresiv sau heteroagresiv
- este urmat de amnezie lacunar
Fuga prsirea iraional i imprevizibil a domiciliului spre o destinaie aleatorie,este limitat in timp
- urmat de amnezie lacunar
- trebuie diferit de deambulrile nocturne
- apare in reacii acute, schizofrenie, intoxicaii.
Imaginaia
Proces psihic de prelucrare, transformare i sintetizare a reprezentrilor i ideilor, in
scopul furirii de noi imagini i idei

Forma neintenional (pasiv) toate tendinele, aspiraiile i dorinele, gandurile intime

Forma intenional (activ):
Reproductiv: asocierea de elemente verbal-imaginative cu imagini ce vin din
experiena proprie (cum este lectura)
Vis de perspectiv: proiectarea mental a dorinelor, aspiraiilor i planurilor de
via
Imaginaie creatoare: se anticipeaz imaginativ ideea sau planul viitoarei aciuni
Onirismul visarea debordare imaginativ haotic i bizar
Reverie visul diurn sau visarea in stare de veghe invadarea involuntar a
imaginarului in real, prin furirea unor proiecte, deziderate. Copiii confund realul
cu imaginarul
Tulburrile calitative ale imaginaiei

Mitomania: Pseudologia fantastic: tendina morbid de a altera adevrul, de a crea povestiri

imaginare (fabulaii) Diferit de mincinos, altereaz intenionat adevrul, este convins de realitatea
spuselor sale, este victima propriilor producii Mitomania este proprie persoanelor
emotive, sugestibile.

Trei tipuri de mitomanie:

Vanitoas rspunde unui orgoliu nemsurat i nevoii de a afia o existen romanesc. Apare
la tulburrile de personalitate, histrionici, debilitate mintal
Malign barfe, calomnii, anonime, denunuri
Pervers
Simulaia - falsificarea adevrului in privina strii de sntate. Fidelitatea simulrii depinde de
imaginaia, inteligena i rezistena celui ce simuleaz
Metasimulaia - dup un episod psihotic acut, real, pacientul refcut persevereaz in acuzele sale
anterioare
Suprasimulaia - amplificarea simptomatologiei unei afeciuni somatice sau
psihice preexistente
Disimularea - ascunderea unor simptome psihice sau somatice, ori a unei
boli, pentru a se sustrage de la tratamentul obligatoriu; depresia.
Voina - Funcia psihic prin care se realizeaz trecerea contient de la o idee sau raionament la o
activitate sau inhibiia unei activiti, in vederea realizrii unui anumit scop

Fazele desfurrii actului voliional:

Formularea scopului: sub raport afectiv, tendina este trit ca o dorin iar in planul contiinei
devine motiv
Lupta motivelor: motivul aprut se lupt cu alte motive poteniale sau active. In cazul scopului unic,
lupta se traneaz spontan
Adoptarea hotrarii: const in definirea scopului i pregtirea aciunii
Execuia (indeplinirea) aciunii: trecerea la aciune implic efortul voliional, predomin aspectul
cantitativ al procesului voliional. Rspunde la intrebarea Cat poi?

Voina activ: st la baza perseverenei, tenacitii i indeplinii izbutite a unei activiti

Are rol mobilizator, de susinere a efortului voliional = voina de suport
Voina inhibitorie: responsabil de stpanirea de sine, determin reinerea in anumite situaii,
franeaz reacia imediat
Se opune unor tendine impulsive, st la baza conduitei amanrii
Tulburrile de voin disbulii
Hiperbulia
Exagerarea forei voliionale; apare la persoane voluntare
In patologie apare rar, deoarece se dezorganizeaz suportul motivaional. Stri obsesivo-fobice
La toxicomani hiperbulie cu caracter unidirecional i electiv in scopul procurrii drogului,
pe fondul general de hipobulie
Hiperbulia delirant concentrarea extrem a interesului i eforturilor cu predilecie spre
temele delirante
Hipobulia
Scderea forei voliionale ce se traduce prin scderea capacitii de a
aciona
Are motivaie slab i antreneaz implicit aciuni lipsite de vigoare
Pacientul tie ce trebuie s fac, dar nu poate
Apare in tulburri de personalitate, tulburri depresive
Hipobulia global apare in oligofrenie, demene, toxicomanii
In manie, datorit tulburrilor de atenie, apare hipobulia
Hipobulia electiv vizeaz tematica fobic i compromite trecerea la anumite aciuni
Abulia - lipsa de iniiativ, incapacitatea de a aciona. Apare in catatonie, depresii profunde
Tulburrile calitative ale voinei:

Disabulia - dificultatea de a trece la o aciune sau de a sfari o aciune inceput, insoit

de perplexitate i not afectiv negativ. Apare in schizofrenie
Parabulia - insuficien voliional insoit sau determinat de anumite dorine, pulsiuni
sau acte paralele. Apare in nevroze motorii (ticurile)
Impulsivitatea - insuficiena voinei pasive, inhibitorii duce la lipsa de fran i
comportament impulsiv rezult acte impulsive, intempestive, cu un caracter antisocial,
reprobabil i dramatic apare in tulburrile de personalitate
Contiina
Procesul de reflectare a propriului eu i a lumii inconjurtoare. Jaspers (1965) viaa psihic la un moment dat
Tulburarea contiinei starea de contien (starea de luciditate): atat capacitatea i claritatea reflectrii, cat i
inelegerea realitii obiective
Contiina, din punct de vedere psihologic, reprezint acel proces de reflectare a propriului eu i a lumii
inconjurtoare. Din punct de vedere psihopatologic, cand se vorbete despre contiin, se face referire i la
tulburrile, in diferite grade, ale strii de luciditate.
Tulburri cantitative ale contiinei
Starea de veghe: funciile psihice se desfoar cu claritate, luciditate i sub controlul raiunii.
Forme:
Obtuzie: imprecizie, dificulti asociative, pierderea mobilitii ideative;
Hebetudine: perplexitate, detaare, indiferen fa de situaia in care se afl;
Torpoare: dezorientare uoar, hipokinezie, reducerea iniiativei, indiferen, apatie.
Obnubilare: orientare incomplet i dificil in spaiul imediat, bradipsihie, bradikinezie, influene vagi despre
propria persoan
Stupoare: activitatea psihomotorie pare suspendat, rspunde numai la stimuli foarte puternici
Sopor: reaciile la stimuli sunt foarte reduse, somnolen accentuat
Com: apsihism, pierderea complet a contiinei, se realizeaz prin disoluia funciei de relaie, conservarea
uneori relativ a funciilor vegetative.
Tulburri calitative ale contiinei
Ingustarea campului contiinei
Focalizarea contiinei asupra unei idei, amintiri, aciune de care
pacientul nu se poate desprinde
Contiina nu poate integra experiena prezent
Duce la deformarea relaiei cu realitatea
Starea crepuscular
Modificare de aspect critic cu debut i sfarit brusc
Ingustarea campului contiinei in grade variabile
Se menin automatismele motorii
Alterarea profund a reflectrii senzoriale
Pot asocia idei delirante, halucinaii auditive sau vizuale
Confuzia mental
Consecina unei afeciuni organice cerebrale acute, care duce la modificri ale contiinei cu
caracter tranzitoriu
Debutul brutal in cateva ore
Aspect de ruptur, hiatus fa de comportamentul avut anterior
Denivelarea contiinei in diferite grade (torpoare, obnubilare, com)
Tulburri de contiin de tip delirant
Dezorientarea in spaiu i timp
Tulburri masive de percepie, terifiante
Evolueaz pe fondul unei anxieti marcate
Idei delirante polimorfe i fragmentare, absurde
Febr, deshidratare
Onirismul - stare de vis patologic care invadeaz realitatea
Modificarea comportamentului
Halucinaii vizuale, viziuni haotice
Halucinaii auditive cu caracter neplcut, pacientul incearc s scape de ele.
Starea oneiroid
Infiltrare a construciilor visului in gandirea vigil, la care pacientul asist, nu
particip
Amestec intre fragmente ale realitii reflectate i reprezentri senzoriale plastice
Reminiscene halucinatorii
Idei de vis ce au coeren i sistematizare.
Starea amentiv
Simptomatologie polimorf, alterarea profunda a contiinei propriului eu
Dezorientarea este total
Incoerena ideativ este maxim
Vorbirea neinteligibil
Agitaie dezordonat in limitele patului
Derealizare i depersonalizare
Poate viza impresia de desanimare: schimbare psihic; schimbare somatic desomatizare
Este redat prin sentimentul anxiogen al modificrii propriului Eu
Pacienii au impresia c nu mai sunt ei, caut s se regseasc pe ei inii, par a fi pierdut entitatea personalitii lor
Starea de depersonalizare se triete prin impresia de inautenticitate
Aceast modificare atinge forul intim al individului, subiectivitatea sa profund
Este trit pe fundalul unei profunde ingrijorri
Reunete anxietate, perplexitate i stranietate
Apare la pacienii cu schizofrenie, cu epilepsie temporal
Derealizarea impresia, sentimentul de instrinare, indeprtare, nefamiliaritate a realitii trite
Pacientul are sentimentul iluzoriului, irealitii, cu un colorit cenuiu (mediul inconjurtor i se pare schimbat,
modificat, cu culori mai sumbre)
Se exprima prin pierderea autenticitii i a receptivitii psihosenzoriale a ambianei
Falsele recunoateri fenomen deja vu, deja connu, deja vecu sau negaia lui
Depersonalizarea - Situat la frontiera psihopatologiei contiinei i a persoanei (S. Folin)
Depersonalizarea este o stare (nu este un simptom/sindrom)
P. Janet consider c nu este o stare, ci un moment de evoluie
Elementul esenial: impresia de schimbare
Tulburarea instinctului alimentar

Scderea nevoii de hran

Anorexia scderea sau lipsa total a poftei de mancare. Apare in depresii, ia
aspectul refuzului alimentar, in reacii nevrotice i ocuri
Sitifobia: refuzul alimentar, asociat cu tulburri de percepie, de gandire. Apare in schizofrenie
Exagerarea nevoii de hran
Bulimia apare in afeciuni organice cerebrale, dar exist i bulimia nervoas
Polifagia persoana are tendina de a ingera fr discriminare alimente sau
produse necomestibile. Apare in demen, oligofrenie, schizofrenie, tulburri de personalitate
Potomania ingerarea unor cantiti exagerate de lichide. Exclude diabetul
insipid. Apare in tulburri de personalitate histrionic i borderline
Dipsomania nevoia imperioas de a bea episodic buturi alcoolice in cantiti mari, urmat de o
perioad de abstinen
Opsomania dorina de a manca dulciuri in exces, din dorina de a calma
starea de anxietate. Pentru scurt timp, starea de tristee este inlturat prin consum de dulciuri
(ciocolat)
Coprofagia consumul de excremente. Apare in oligofrenii grave i in demene
Pervertirea instinctului alimentar
Mercisismul complex de acte care urmeaz ingestiei alimentare. Regurgitarea i ruminaia
alimentelor regurgitate. Apare in oligofrenie, demen, tulburri grave de
personalitate
Pica nevoia de ingestie a unor alimente condimentate sau substane
nealimentare. Apare pasager in graviditate
Tulburarea instinctului sexual
Exagerarea instinctului sexual
Nimfomanie la femei
Satiriazis la brbai
Apare in episoadele maniacale, demene, oligofrenie
Impotena sexual psihic scderea instinctului sexual fr modificri ale libidoului. Apare in nevroze
Scderea instinctului sexual fr modificarea libidoului, apare in nevroze i afeciuni somatice
Anomalii in alegerea partenerului:
zoofilia (sodomia)
fetiism: contemplarea obiectelor de utilitate intim ale sexului opus, ce duce la satisfacerea erotic
pygmalionismul: satisfacerea erotic prin raporturi sexuale cu statui
necrofilia: satisfacerea erotic prin raporturi sexuale cu morti
Anomaliile desfurrii actului sexual
sado-masochismul, cu dou variante:
sadismul plcerea sexual deplin condiionat de provocarea unor stri de suferin fizic sau
moral
masochismul plcerea doar in msura in care partenerul provoac suferin fizic
exhibiionismul plcerea sexual obinut prin expunerea organelor sexuale in public.
Tulburrile instinctului de aprare
exagerat: teama excesiv de boal sau moarte (nevroze, hipocondrii) sau prin agresivitate
(toxicomanii)
diminuat: nepsare, indiferen fa de pericole; apare in oligofrenie
refuzul alimentar, autodenunuri, automutilri; apare in schizofrenie i in stri confuzive
abolirea: apare in oligofrenie i demene.

Tulburrile instinctului matern

Exagerat: la mamele anxioase, obsesionale in scop de supraprotecie
Diminuarea: apare la mame cu alcoolism, in tulburarea de narcisic
personalitate i in schizofrenie.
Pervertirea instinctului matern
Abandonul sau neglijarea copilului. Apare in schizofrenie, alcoolism,
oligofrenie
Pruncucidere forma extrem de pervertire. Apare in psihoze puerperale, sarcini nedorite,
stri de oc.
Infanticidul uciderea de ctre mam a propriului copil. Apare in tulburri
delirante, schizofrenie, epilepsie.
Tulburrile de somn

Tulburri de adormire i in meninerea somnului:

Insomnia: Total
Parial la adormire sau la trezire
Somnolena excesiv: narcolepsia, apneea in somn
Sindromul Kleine Levin: somnolen periodic, hiperfagie, hipersexualitate, ostilitate

Tulburri asociate stadiului de somn:

Somnambulism: automatism ambulator in timpul somnului
Pavor nocturn: agitaie in timpul somnului
Enuresis (encomprezis): pierderea de materii fecale in timpul
somnului
Bruxismul: scranirea dinilor in timpul stadiului I i II
Crize epileptice morfeice
Afectivitatea
Ansamblu de manifestri psihice care reflect realitatea prin triri pozitive i negative
Este un proces dinamic, continuu, in care rezoneaz dou realiti: a ambianei i a
subiectului

Elementele vieii afective

Semnul triri cu polaritate pozitiv (bucurie) sau negativ (tristee)
Intensitatea amplitudinea rspunsului
Stabilitatea persistena in timp a tririi
Mobilitatea trecerea de la o stare la alta
Expresivitatea capacitatea de exteriorizare a tririlor prin mimic, tonalitatea vocii
Nivelele vieii afective
Afectivitatea bazal (halotimic): cuprinde emoiile bazale (emoia i afectul) i dispoziia
Declanarea lor este rapida, impetuoas, fr participarea contiinei
Afectivitatea elaborat (catatimic) se refer la sentimente, pasiuni. Are genez cortical.
Se formeaz prin
mecanisme de invare.
 Afectivitatea

Rspunsul emoional
Imediat, cu declanare rapid i reacie vegetativ intens, tip fric sau manie, tip
surpriz
Secundar, de tip relaxare dup o emoie agreabil
Efecte persistente ale emoiilor; emoiile pozitive sunt conservate
iar cele negative sunt eliminate

Starea de afect
Incrctur emoional puternic
Debut brusc, durat scurt
Desfurare furtunoas, efecte dezorganizante asupra
comportamentului
Modificri de mimic, pantomimic i neurovegetative
Capacitate sczut de coordonare a rspunsurilor, descrcri intempestive
Emoia
Sistem motivaional complex
Rspunsul afectiv al raportului subiect-obiect, fiine, fenomene
Are manifestare spontan
Tensiune afectiv de mic amplitudine
Emoii pozitive: plcerea, bucuria, satisfacia
Emoii negative: neplcerea, tristeea, frica
Emoii stenice: inalt capacitate de efort
Emoii astenice: sczut rezisten la efort

Dispoziia (timia)
Stare psihica general nedefinit a tonusului afectiv, de fond
Este o caracteristic permanent, de durat, de intensitate medie
Este rezultanta tuturor impulsurilor extero-, intero- i
proprioceptive
Este determinat de gradul de adaptare la ambian
 Afectivitatea
Sentimente
Triri emoionale complexe, stabile i generalizate
Se dezvolt treptat, sunt trainice, cu influene din experienele anterioare
Unele sentimente sunt centrate asupra propriei persoane:
pudoare, orgolii
Alte sentimente rezult din interaciunea cu alte fiine: simpatie, mil, respect, ur
Influeneaz conduita, sunt interiorizate

Pasiunea
Stare afectiv de intensitate mare, durabil, angajare mai puternicnu poate fi
controlat raional
Subjug viaa afectiv i polarizeaz existena la un moment dat
Puternic instrumentate voliional
Pasiunile pot fi creatoare, mobilizatoare, distructive
 HIPEREMOTIVITATEA reprezint o hipersensibilitate asociat cu hiperreactivitate
afectiv ns intensitatea reaciei afective este excesiv fa de intensitatea stimulului
declanant. Apare n manie i la structurile histrionice de personalitate

CICLOTIMIA se refer la cicluri mai lungi dect n normalitate, alctuite din perioade
hipomaniacale i subdepresive care alterneaz

DISFORIA este reprezentat de o proast dispoziie nsoit de iritabilitate -stare mixt,

tulburare afectiv
dispoziie depresiv (mai mult anxioas)
apare i la alcoolicii cronici
Hipotimie scade elanul vital, tensiunea afectiv, rezultand atimie

IRITABILITATEA reprezint susceptibilitatea exagerat la reacii explozive (de furie)

disproporionate fa de intensitatea stimulilor, ce apar pe un fond de calm aparent
 Afectivitatea
Hipertimia negativa
DEPRESIA este o tristee patologic prin intensitate, durat, mod de apariie (n cazurile cnd
depresia nu este justificat de un eveniment negativ de via) i reactivitate (ncurajrile, vetile
bune nu amelioreaz dispoziia afectiv).
Persoana resimte depresia ca o durere profund, intens, moral, n care totul i pierde
valoarea: viaa sau propria persoan (apar sentimente de autodepreciere: incapacitate,
inutilitate, culpabilitate).
Individul resimte incapacitatea de a face planuri de viitor ( pierderea speranei).
Prezentul nu mai ofer nici o bucurie (apare anhedonia).
Atracia pentru trecutul dureros (eecuri, greeli)care provoac sentimente de culpabilitate.
Participare afectiv intens
Ideaie lent, coninut trist (bradipsihie)
Pot aprea tulburri senzoriale: halucinaii negative
Atenie sczut, memoria prbuit, verbalizare lent
Inhibiie motorie marcat sau nelinite anxioas
In tot ce simte, intrezrete nenorocirea, prevestirea de ru
Mimic hipomobil, comisuri bucale coborate
Corpul incovoiat, braele pe lang corp
Forma culminant poate antrena raptus suicidar (riscul mare de suicid este in perioada de
iniiere sau terminal)

 Afectivitatea
Tulburrile afective de tip hipotimic sau atimic

TOCIREA AFECTIV (ATIMHORMIA) reprezint lipsa capacitii

de reacie afectiv nsoit de inerie, lipsa voinei i inactivitate. Apare
n forma simpl a schizofreniei (cu simptome negative)

ANESTEZIA AFECTIV (ANHEDONIA) este incapacitatea de a se

mai bucura de lucruri care anterior produceau plcere. Apare n
depresia de intensitate foarte mare. Anestezia afectiv i
autodevalorizarea explic decizia unor pacieni depresivi de a comite
suicid. Depresia i anestezia psihic dureroas culmineaz prin
exacerbri critice raptus melancolic (afeciune rapid, brusc, cu
durat scurt i foarte intens, cu risc suicidar foarte mare)

 Afectivitatea
ANXIETATEA este o fric nejustificat (fric fr obiect).
Persoana triete cu presentimentul unui pericol iminent, care ns nu poate fi
precizat.
- mai mult potenial decat prezent
- asociaz o stare de nelinite psihomotorie, senzaie de disconfort interior,
sentimentul c nu poate s se odihneasc, s stea locului, s duc la bun sfarit
un lucru
- se observ starea de nestare a pacientului, care produce incontient,
involuntar, o oarecare descrcare
- la brbai apar in special manifestri cardio-vasculare, dureri, palpitaii
(mimeaz tulburrile de ritm cardiac), parestezii ale membrelor superioare;
durerea este de obicei migratorie
- la femei, apare senzaia de nod in gat; nu se pot alimenta, nu se pot hidrata
- manifestri gastro-intestinale: grea, senzaie de vom, tranzit intestinal
accentuat (diaree)
- parestezii; cefalee migratorie cu diverse caracteristici; transpiraie,
fatigabilitate (apare in timpul zilei, dup dou-trei ore de activitate); miciuni
frecvente (in anxietatea paroxistic).
 Afectivitatea
ATACUL DE PANIC (CRIZA DE ANGOAS) este o fric intens,
paroxistic tematizat: fric de moarte iminent nsoit de simptome
vegetative simpatice i/sau parasimpatice.
Apare n tulburarea de panic, fobii, reacia acut la stres.

FOBIA este o fric cu obiect (obiect fobogen sau situaie fobogen)dar excesiv
fa de gradul de periculozitate al obiectului (fric patologic, iraional).
Individul este contient de caracterul iraional al fricii, dar simte c nu o poate
controla.
Apare n tulburrile fobice (agorafobie, fobie social, fobii simple / specifice)i
n tulburarea obsesiv-compulsiv (fobiile obsesive de microbi, contaminare,
boal).
Tulburri calitative paratimii - reacii aberante, inadecvate contextului i intregii motivaii
care le declaneaz:

AFECTIVITATEA PARADOXALA rspuns foarte mare la un stimul foarte mic

LABILITATEA EMOIONAL reprezint trecerea rapid dintr-o stare emoional

ntr-una opus (de la tristee la bucurie sau invers). Se poate accentua odat cu
mbtrnirea. Se ntlnete ca trstur de personalitate la personalitile histrionice, n
patologia nevrotic i n manie (n acest caz trebuie difereniat de virajul depresiv)

AMBIVALENA AFECTIV reprezint prezena n acelai timp la aceeai persoan a

dou sentimente/reacii afective contrare. Se ntlnete n schizofrenie

INVERSIUNEA AFECTIV se refer la inversarea sentimentului de dragoste n ur i

dispre fa de persoanele iubite (prini, copii, partener de via). Se ntlnete n
schizofrenie

INCONGRUENA AFECTIV
 Afectivitatea

(DISCORDANA AFECTIV). Este un rspuns afectiv inadecvat n raport

cu situaia n care se afl persoana sau cu natura stimulilor (rde cnd
primete o veste trist). Se ntlnete n schizofrenie

RCEALA AFECTIV reprezintcontrolarea strict a manifestrilor

reaciilor afective dnd impresia de indiferen afectiv. Apare la
personalitile anankaste i schizoide.

INDIFERENA AFECTIV: incapacitatea de a resimi mil, compasiune

(empatie) fa de o persoan aflat n suferin. Uneori termenul de
rceal este folosit pentru a exprima indiferena afectiv. Apare la
personalitile dissociale/antisociale
 Afectivitatea
Tulburri cantitative
Exagerarea afectivitii se traduce prin dezechilibrul vieii psiho-afective
Hipertimia pozitiv
Euforia: triri plcute, vesele, bucurie, ras, optimism
- Este increztor, comunicativ
- Apare in episoadele maniacale i in intoxicaii uoare
- Stare de plenitudine, bine general
- Sntate, putere
- Fug de idei, logoree
- Glume contagioase
- Mimic expansiv, bogat, gesturi largi
- Tendin de supraapreciere
- Exacerbarea tendinelor i trebuinelor (in special sexuale)
- Polipragmazie (incepe multe lucruri i nu termin nici unul)
- Scade necesarul de somn (nu insomnii)
- Apare dup succese de mic amplitudine
- Episoade expansive
- Diferit de moria
Moria Veselie nejustificat asociat cu o stare psihic precar, simul critic este abolit
- Glume grosiere, avansuri sexuale
- Tumorile de lob frontal

Extazul Stare de beatitudine, contemplare pasiv a viziunilor onirice,

mistice
Apare in epilepsie i in schizofrenie

Hipomania (mania usoara) defineste o dispozitie ce nu influenteaza in

mod evident starea de sanatate, avand o severitate mult scazuta
fata de manifestarile maniei. In cazul persoanelor care sufera de
tulburare bipolara insa, hipomania poate evolua in manie sau in
depresie majora.

MANIA Echivalentul patologic al veseliei, dar calitativ diferit de

aceasta (veselie patologic prin intensitate, durat, mod de
apariie i reactivitate).
Individul triete ntr-o srbtoare continu (are tendina de a cnta,
dansa), i hipervalorizeaz propria persoan (se simte inteligent i
frumos) i este optimist i i face multiple planuri de viitor fr nici
o legtur cu realitatea.
 - Stare de excitatie, fericire/optimism excesiv;
- Trecere brusca de la starea de fericire la iritabilitate, furie, ostilitate;
- Agitatie, crestere a nivelului de energie si scaderea nevoii de odihna si somn, insomnie;
- Predispozitia de a vorbi foarte mult - logoree - si foarte repede;
- Distractibilitate - incapacitate de concentrare a atentiei;
- Apetit sexual ridicat;
- Tendinta de a face planuri marete, intangibile;
- Adoptarea de decizii pripite, discernamant diminuat;
- Stima de sine ridicata - convingeri nerealistice cu privire la abilitatile, inteligenta si
forta proprie;
- Comportament impulsiv si necugetat: abuz de alcool sau/si droguri, decizii impulsive,
investirea finantelor in obiecte nefolositoare, etc.