Lect.dr.

Barbara Soare

Chimismul scoartei terestre

Structura tabelului periodic
Legaturi in cristale
Raze atomice si ionice
Coordinari
Tipuri de impachetari

Klein, 1993: capitolul 4

 Introducere

Compoziia chimic a cristalelor

determin multe dintre proprietile lor
Structura i proprietile chimice ale
atomilor sunt fundamentul chimiei
cristalelor
Un numar restrns de elemente
compun mineralele ce formeaza
asociaiile majore din roci
 Atomul

Modelul Bohr Modelul Schrodinger

Nucleul
- nucleul concentreaza masa atomica
- este compus din particule incarcate (+) (protoni) si particule
neutre (neutroni)
Norul electronic (invelisul de electroni)
- electronii au masa neglijabila (1/1837 din masa protonului)
- ocupa spatiul din jurul nucleului definind raza atomica
- controleaza legaturile chimice

10 = 1 nm = 10-9 m = 10-6 mm = 10-3 m

 Tipuri de legturi n cristale
Legturile dintre atomi sunt de natur electric;
Tipul de legatur este responsabil de proprietile fizice i chimice
ale mineralelor: duritate, clivaj, temperatura de topire,
conductivitate electric, termic, proprieti magnetice,
compresibilitate, etc
Legturile puternice produc:
-duritate ridicat;
-temperatur de topire ridicat;
-coeficient de expansiune termic mai sczut.

Principalele tipuri de legturi:

Ionic
Covalent
Metalic
Van der Waals
legatura de Hidrogen
Tipuri de legturi n minerale

Legatura ionic
Cedare sau acceptare de pentru a
obtine configuratie stabila (gaz
nobil) completarea stratul de
valenta
Ex: Na: Z=11: 1s2 2s2 2p6 3s1
Devine ion pozitiv prin cedarea unui
Ex2: Cl: Z=17: 1s2 2s2 2p6 3s2 3p5
Devine ion negativ prin acceptarea unui

2 atomi neutrii 2 ioni incarcati (+) si (-) care

formeaza NaCl
Tipuri de legturi n cristale (bonding forces)
Legatura covalent
obinerea configuraiei
de gaz nobil prin
punere n comun de

Ex.: Carbon, C
Legatura covalent a
 Tipuri de legturi n cristale (bonding forces)

Legatura metalic Bulinele rosii = nuclee

Nuclei atomici si electronii de Punctele negre = electronii

valenta care formeaza nori mobili
electronici
Electronii se mic liber n
structur

Proprieti:
Conductivitate electric
ridicat
Plasticitate >
Cristale translucide sau opace
 Tipuri de legturi n cristale (bonding forces)

Legatura tip van der Waals :

Legtur slab datorat unor
sarcini moleculare reziduale.
Ex.: grafit, filosilicai

Johannes Diederik van der Waals

1837-1923
(Premiul 1910 Nobel pentru Fizica)
Tipuri de legturi n cristale (bonding forces)

Legatura de Hidrogen- legatur electrostatic

(polar) ntre ioni de H- ncrcai pozitiv i ioni ncarcati
negativ O2- i N3-

Hydrogen 1p + 1 !

Cnd H pierde electronul catre un atom cu

electronegativitate puternic, protonul rmas se
poate lega slab de ioni negativi sau de molecule
polare!
Ex. ghea (ap) & grupari (OH)-
Tipuri de legturi n cristale (bonding forces)

Ex. apa
Legtura de H
 Cristale cu mai multe tipuri de legturi
Covalent bond
Van der Waals bond

Grafit
(C)
 Raze atomice i ionice
-Razele atomice sau ionice sunt dificil de estimat sau de masurat experimental;
-Raza unui atom este definita de densitatea maxima de sarcina a stratului exterior
(distanta maxima de nucleu fiind data de locul geometric al electronului (-nilor) de pe
ultimul strat);
-raza efectiva a unui atom (ion) depinde si de tipul si numarul atomilor vecini
-Intr-un cristal metalic pur, in reteaua caruia sunt legati atomi identici, raza unui atom
individual este considerata ca fiind jumatatea din distanta dintre 2 atomi legati.

NOTE: 100 pm = 10 nm = 1 Angstrom

 Raze atomice i ionice

raza atomica creste in grupa si scade

in perioada

raza ionica creste in gupa

raza unor ioni cu aceeasi
sarcina scade in perioada
raza ionica creste cu
cresterea numarului de
coordinare
raza ionica a unui atom
scade odata cu cresterea
sarcinii
cationii sunt de obicei mai
mici decat anionii

(numar atomic)
Determinarea razei ionice
Difracia de raze X
hri de densitate atomic

Raz relativ raportul dintre raza cationului (RA) si raza anionului (RX)
Impachetri

Impachetare primitiva
(spatii insuficient acoperite)

Impachetare compact
(acoperire eficient a
spaiului)
Impachetri

Goluri tetraedrice Goluri octaedrice

 Impachetri

strat A
A A A A A
B
C C
A A AB AB A A
strat B
C
A A A A A
strat C

Impachetare Impachetare
hexagonala compacta ABAB... cubica compacta ABCABC...
Impachetri i coordinri

coordinare tetraedrica
(4 anioni, NC=4)

coordinare octaedrica
(6 anioni, NC=6)
 Coordinri
Cnd ioni de sarcini opuse se unesc ntr-o reea, fiecare ion
are tendina de a se nconjura sau a se coordina cu ct
mai muli ioni posibil, de sarcin opus.
Convenii:
Forma ionilor se consider a fi sferic;
Ionii de coordinare sunt dispui fa de un ion central
a.. centrele lor se dispun n colurile unui poliedru
Poliedrul de coordinare al halitului (NaCl)
(ioni n aranjament cubic)

i Na+ i Cl- sunt n coordinare ( NC 6)

Coordinare octaedric in jurul ionului

Cl-
 Tipuri de coordinri

Raportul razelor cation/ion

indica numarul de coordinare
Coordinri. Poliedrii de coordinare

tetraedru de coordinare TO4

T T = Si, Al

M
octaedru de coordinare MO6
M = Al, Mg, Fe2+, Fe3+ , Ca, Na, K
Valene i coordinri
 Reele Bravais

Configuratia atomica
determina geometria
celulei elementare:
Primitive = atomi
doar in colturi
Centrat = atomi in
colturi si in centru
Fete centrate =
atomi in coluri i n
centrele a 2 sau mai
multe fee
Relatiile axiale
determina 6 clase de
celule elementare
(sisteme cristalografice)
 Poliedre de coordinare i celula
elementar

Nu sunt acelas lucru!

Poliedrii de coordinare sunt
coninui n celula elementar
Configuraia poliedrilor de
coordinare pstreaz simetria
caracteristic sistemului de
cristalizare

Halit (NaCl) - celula elemetara si poliedrul de coordinare

 Celula elementar

Celula elemetara este folosita

in sistematica mineralelor

Celula elementara (unit cell,

latice):
unitate repetitiv Sfalerit
Proporiile relative ale (Zn,Fe)S
elementelor n celula
elementar sunt indicate n
formula chimic

26
 Celula elementar

Simetria cristalului repet

simetria celulei elementare
Cristalele apar sub forme si
dimensiuni variabile si pot
exprima sau nu simetria
reticulara in functie de contitiile
termodinamice in care s-a format
(contur euhedral, subhedral,
anhedral)

Conventii:
1. Muchiile coincid cu axele sau
planele de simetrie
2. Se alege unitatea cea mai
redus
27
 Urmtorul curs
Izomorfism
Solutii solide
(Compositional variation in minerals)

Klein, 1993: capitolul 5, p.

233-249