Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Boli Infectioase Cu Transmitere Aerogena
Boli Infectioase Cu Transmitere Aerogena
TRANSMITERE AEROGENA
Bolile infecioase cu transmitere aerogen
au ca izvoare de infecie mai ales omul
Infeciile acute cu transmitere aerogen
reprezint peste 25% din totalul patologiei
infecioase umane, afectnd cu o
inciden ridicat diverse colectiviti.
Mecanismul de transmitere este: prin picturi,
nucleosoli, pulberi, ceea ce face ca aceast
grup de mbolnviri s aib o contagiozitate
foarte mare.
Receptivitatea fa de infeciile respiratorii este
foarte mare, de la valori de 90-100% n rujeol
sau grip i pn la valori mici n meningita
meningococic.
Influena factorilor naturali este resimit de
influena variaiilor unor factori meteo-climatici,
majoritatea bolilor au evoluie sezonier.
Airborne Transmission of
Respiratory Pathogens
Deoarece infeciile respiratorii nu
beneficiaz de mijloace eficiente de
blocare a transmiterii, profilaxia are n
vedere n mod special, aplicarea imunizrii
active, cu respectarea indicaiilor de vrst
Gripa
Gripa este o viroz respiratorie acut,
determinat de virusurile influenzae tip
A, B, C
transmis prin picturi
incubaie de 1-3 zile
Clinic: febr de 39-40 C, cefalee,
curbatur, stare de prostraie, coriz, tuse
chinuitoare persistent
Virusul gripal tipul A este generator de
pandemii sau mari epidemii
tipul B de epidemii locale sau regionale
tipul C de cazuri sporadice sau de mici
epidemii locale.
Influenza Virus
Electron Micrograph of Viral
Particle (Influenza)
Virusurile gripei, membre ale familiei
Orthomyxoviridae, genul Influenzae, sunt
virusuri de 80-100 nm cu ARN
monocatenar
In structura virusurilor gripale se disting
dou poriuni:
1). componenta central
2). nveliul viral lipoproteic dublu
stratificat
componenta central
constituie antigenul solubil al virusului
gripal
este format din ribonucleoprotein (RNP/
nucleocapsid), n a crei componen
intr nucleoproteina 8
segmente de ARN monocatenar,
reprezentnd fiecare cte o gen
nveliul viral lipoproteic dublu
stratificat
acoperit de structuri glicoproteice sub form
de spiculi, unele avnd funcie de
hemaglutinin i altele de
neuraminidaz.
Influenza Gene Segments and
Proteins
Virusurile gripale sufer variaii antigenice
naturale, care se produc prin schimbri
survenite n cele dou antigene de nveli,
mai ales la nivelul hemaglutininei (H) i
mai puin la nivelul neuraminidazei (N).
variaii antigenice minore ("drift" antigenic)
schimbarea secvenei unor aminoacizi din
structura H sau N.
Se produc la intervale de 1/mai muli ani, prin
mutaie sub influena imunitii populaiei; in
urma acestor mutaii apar noi variante ale unui
subtip de virus gripal A.
Ele declaneaz epidemii de amploare
moderat.
variaii antigenice majore ("shift" antigenic)
produse printr-un proces de rearanjare a genelor
virale.
Sunt variaii discontinue, brute, profunde care
genereaz noi subtipuri de virus A, cu schimbri
att pentru H, ct i pentru N.
Aceste virusuri noi" sunt capabile s produc o
mare epidemie sau chiar o pandemie de grip,
deoarece populaia va fi lipsit iniial de anticorpi
fa de ele.
Virusurile gripale au rezisten redus n mediul
extern, astfel decontaminarea se poate realiza
prin aerisire i igienizare comun, fr utilizarea
decontaminanilor chimici.
Sursa de infecie este constituit de omul
bolnav, cu forme clinice tipice i atipice de boala,
contagios din perioada de incubaie, n primele
3-5 zile de boal, prin norul lui Phlugge
Ponderea major o reprezint persoanele care
suport infecia inaparent, cu rol epidemiologic
deosebit.
Deosebit de importanta este din punct de
vedere epidemiologic problema
rezervorului extrauman de virusuri gripale,
reprezentat de:
porci
cai
psri domestice/slbatice.
Transmiterea n grip este indirect simpl,
aerogen, prin norul Phlugge n spaii nchise.
In msur redus este posibil transmiterea prin
obiecte, mini recent contaminate.
Este cert posibilitatea transmiterii din rezervorul
animal la specia uman, i apoi transmiterea
interuman a virusurilor animale.
Receptivitatea este general pentru persoanele
care nu posed titruri protective de anticorpi
corespunztori cu structura antigenic a
subtipurilor circulante.
Toate persoanele infectate sunt contagioase
ntr-o situaie particular de risc se pot gsi
copiii, vrstnicii, gravidele, imunosupresaii
Imunitatea antigripal postinfecioas
este strict specific de tulpin i are
caracter protector specific definitiv.
Imunitatea postvaccinal este omolog
compoziiei vaccinului i este tranzitorie
(maximum 1 an).
Prevenirea gripei
msuri nespecifice de ordin educaional
sanitar individual:
protejarea mecanic a tusei i strnutului,
mai ales n spaii nchise
evitarea aglomeraiilor n sezon epidemic.
Masti de protectie
The N95 Respirator
Imunoprofilaxia specific nu poate preveni
o pandemie, dar poate controla circulaia
tulpinilor cunoscute.
Chimioprofilaxia este recomandat numai
n gripa A ,este indicat la persoanele
nevaccinate i la care gripa constituie un
mare risc individual.
Terapia antigripala
Inhibitori de hemaglutinaza(HA)
amantadine, rimantidine
Care nu mai sunt folositi din 2005 avand in vedere rezistenta dezvoltata de virus
Inhibitori de neuraminidaza(NA)
oseltamvir(Tamiflu), zanamvir,
activi pentru Virusul gripal A si B,
si in profilaxie
ca sa fie eficienti, trebuiesc administrati in mai putin de 40 de ore de la aparitia
simptomelor.
oseltamvir(Tamiflu), oral, 75 mg/zi 5 zile
zanamvir, intranazal, 5 zile
Terapia antigripala
Avantajele prescrierii antiviralelor sunt
reducerea severitatii bolii, duratei ei si a
complicatiilor aferente
Eficiena variabil, dificil de cuantificat,
costurile ridicate, prezena reaciilor
adverse i inducerea rezistenei virusurilor
gripei nu permit utilizarea prevenional,
la nivel populaional, a antiviralelor.
Prevenia specific se realizeaz prin
vaccinare care, dei trebuie s nving, an
de an, dificultile legate de variaia
antigenic, n primul rnd a virusului tip A,
i s aib n vedere durata relativ redus
a proteciei, aduce mari beneficii la nivel
populaional, prioritar grupurilor cu risc
major
Protectia vaccinala apare dupa 10-14 zile de la
vaccinare
Indicatiile vaccinarii antigripale
varsta peste 50 de ani
Diabeticii
Afectiuni cronice ale plamanilor, inimii,
rinichilor
Afectiuni imunodeficitare
Gravide cu sarcina peste 3 luni in sezon
Lucratori din sistemul sanitar/case de copii
Influenza virus vaccine (Afluria,
Agriflu, FluLaval, Fluarix,
Fluvirin, Fluzone)
Indicat in imunizarea activa pentru preventia
infectiei cu V.gripal A si B
Produce anticorpi specifici tulpinilor virale
incluse in vaccin.
Vaccin viu atenuat, care contine 3 tulpini ale
virusului, cele care din punct de vedere antigenic
se considera ca vor circula in sezonul
urmator(imunitate globala)
Se formuleaza in fiecare an
Influenza virus vaccine,
intranasal (FluMist)
Indicat pentru imunizarea activa in
preventia infectiei cu V.gripal A si B;
produce anticorpi specifici de tulpina
Indicat in administrare intranazala pentru
vaccinarea copiilor sanatosi, adolescenti si
adulti
0.2 mL intranasally (ie, 1 mL in each
nostril) once per season
>49 years: Not established
Dezavantaje:costuri ridicate, posibile
reactii adverse
reactii adverse:
-bronchospasm dupa adm. intranazala de
zanamivir
- greata, varsaturi, dureri de cap dupa
adm.de oseltamivir.
Guidelines on immunization from the American
Academy of Pediatrics Committee
the live attenuated influenza vaccine (LAIV) should not be
administered to some persons, including the following:
Persons who have experienced severe allergic reactions to LAIV,
any of its components, or a previous dose of any other influenza
vaccine
Children aged 2-17 years receiving aspirin or aspirin-containing
products
Persons who are allergic to eggs
Pregnant women
Immunosuppressed persons
Children aged 2-4 years with asthma or who have had wheezing in
the past 12 months
Persons who have taken influenza antiviral medications in the
previous 48 hours
The recombinant influenza vaccine
(RIV; Flublok) contains no egg protein
whatsoever and is an option for adults of
all ages with egg allergy of any severity
Influenza Virus and Pregnancy