n apele lacurilor i blilor, precum

i n cele lin curgtoare, triete

fixat de plantele acvatice.
Hidra de ap dulce
Animal sedentar, ea se fixeaz de
plante cu ajutorul prii posterioare,
lit ca o talp.
Corpul su are forma unui scule,
lung de 1 2 cm.
Aspectul tubular i alctuirea
corpului determin apartenena sa
la grupul animalelor celenterate.
 Orificiul buco- anal

Tentacule

n partea anterioar a corpului prezint orificiul buco anal.

Orificiul este nconjurat de 6 10 tentacule, care se pot

alungi sau scurta.
 Peretele corpului hidrei este format din dou straturi:

Stratul extern este alctuit din celule musculare, celule

nervoase i celule urzictoare .n special pe tentacule sunt
mai multe celule urzictoare.Ele produc un lichid ce
imobilizeaz prada, avnd un efect paralizant.Celulele
urzictoare au i un rol de aprare.
Stratul intern cptuete cavitatea digestiv.Este alctuit
din celule flagelate ce pot emite pseudopode i celule
glandulare ( produc sucuri digestive ).
Hidra este foarte sensibil la
condiiile de mediu.
La cea mai mic atingere,
hidra i contract
tentaculele i corpul.Poate
ajunge astfel la dimensiunea
unei gmlii de ac.
Cu ajutorul tentaculelor
urzictoare, hidra captureaz
hrana i o introduce prin orificiul
buco anal n cavitatea digestiv.
O parte din hran este digerat cu
ajutorul sucurilor digestive
secretate de celulele glandulare
ale stratului intern.
Ceea ce rmne este prins de
pseudopodele celulelor flagelate;
digestia se finalizeaz n vacuolele
digestive ale acestora.
Restul de hran nedigerat se
elimin prin orificiul buco-anal.
 Respiraia i excreia se face
la nivelul celulelor din peretele
corpului.
 n condiii favorabile,
vara pe corpul hidrei apar
muguri care cresc treptat i se
transform n noi hidre.
Acest mod de nmulire
se numete nmugurire.
 Cnd temperatura apei
scade, hidra se nmulete
prin ou.

Oul rezult din contopirea unui

ovul cu un spermatozoid.
Oul cade la fundul apei,
rezistnd astfel pn
primvara, cnd se formeaz
nou hidr.