Surname 1

Analiza literară: Simbolismul în povestirea Un artist al foamei de Franz Kafka

De-a lungul timpului, scrierile lui Kafka au generat o multitudine de interpretări

sistematice: psihanalitice, teologice și existențialiste. Acest lucru s-a datorat în primul rând

metamorfozei scrisului său evaziv, alegoriilor prezente la fiecare pas și tendinței lui Kafka de

a distruge miturile. Toate acestea fac din întreaga operă kafkiană simbolul ființei umane

dezrădăcinate din timpurile moderne, care se luptă să-și câștige propria identitate. Motivul

personal de a analiza nuvela „Un artist al foamei” din perspectiva simbolurilor prezente în

text, a apărut tocmai din dorința de a identifica alte forme de reprezentare a acestei alienări.

Semnificația simbolică a „foamei” din „A Hunger Artist” este aproape religioasă și se referă

la foamea spirituală pentru o hrană încă necunoscută (Spann, 1976) care poate preveni

înstrăinarea individului. Celelalte simboluri care apar în text, cușca, pantera și ceasul susțin

sentimentul de nemulțumire și neîmplinire a artistului.

Breon Mitchell (1987) a arătat că povestea lui Kafka a fost inspirată din viața unui

adevărat artist contemporan cu autorul. Mitchell subliniază că detaliile prezentate de Kafka

corespunde „meseriei propriu-zise de post cu plată” ca „o formă de divertisment

public”. De aceea, foamea devine cel mai proeminent simbol al poveștii care caracterizează

sentimentul de nemulțumire al artistului față de realizările vieții. Foamea simbolizează atât

pofta de viață, cât și dorința spirituală în care artistul rămâne nesatisfăcut: „Trebuie să

postesc, nu mă pot abține. . . Nu am găsit mâncarea care mi-a plăcut. Dacă l-aș fi găsit, crede-

mă, nu ar fi trebuit să fac tam-tam și să mă umplu ca tine sau ca oricine altcineva” (Kafka,

2017).

Pentru a înțelege mai bine simbolurile prezente în A Hunger artist, trebuie să avem în

vedere orientarea religioasă a autorului. Deși nu este un practicant, Kafka a studiat religia

ebraică care asociază multe situații și tradiții cu mâncarea, precum și cu postul. Artistul
 Surname 2

foamei postește 40 de zile, perioadă de timp care duce la o multitudine de evenimente biblice:

potopul biblic a durat 40 de zile și 40 de nopți, după ce au fugit din Egipt evreii au rătăcit în

deșert timp de 40 de ani. Postul artistului foamei devine simbolul neîmplinirii spirituale iar

artistul este prezentat ca un martir: organizatorul „și-a ridicat brațele în aer deasupra

artistului, ca și cum ar fi invitat Raiul să-și privească creatura de aici în paie. , acest martir

suferind, care într-adevăr a fost, deși în cu totul alt sens” (Kafka, 2017).

Artistul foamei face spectacol în cușcă și, astfel, Kafka reprezintă înstrăinarea

personajului de societate. Această cușcă simbolizează o barieră între artist și spectacol, pe de

o parte, și public, pe de altă parte. Bariere împiedică publicul să înțeleagă artistul, să înțeleagă

sensul poziției sale. Publicul nu reușește să înțeleagă perfecțiunea artistică a celui care se

străduiește în cușcă. Telespectatorii văd doar un individ jalnic care i-ar putea înșela prin

postul său. ("Un artist al foamei: simboluri | Sparknotes"). Când este frustrat sau plictisit de

întrebările din partea publicului său, artistul foamei „își scutură barele cuștii ca un animal

sălbatic” (Kafka, 2017). Cușca se referă și la starea de claustrofobie prezentă în alte povești

kafkiene, unde eroul (uman sau animal) se limitează la a-și desfășura existența într-o singură

cameră. Artistul a ales o profesie care îl ține departe de plăcerile fizice sau spirituale ale

vieții. De aceea, cușca poate simboliza și aceste restricții fizice sau psihologice. Artistul

susține că poziția spectatorilor în afara cuștii îi împiedică să-și recunoască cu adevărat postul.

Cușca este folosită și ca simbol al ironiei – protagonistul este ironic pentru că este cel mai

robust când postește (Kafka; Donada) și, de asemenea, simbolizează relația artistului foamei

cu el însuși. El personifică corpul în care se simte prins. Kafka propune ca nevoile și dorințele

fizice ale artistului să fie limitate de post, la infinit. Astfel, corpul său devine o închisoare

pentru el însuși și efortul său de a ieși din închisoare este o dorință de moarte (Kotsko). Este

interesant de observat că, deși colivia are un ceas, artistul foamei nu se uită niciodată la el.
 Surname 3

Refuză să fie legat de noțiunea că este „pe ceas” sau că munca lui este un job care îl va

compensa cu bani sau faimă.

Diferențele esențiale dintre artist și tânăra și agilă pantera care îi ține locul în cușcă au

și o puternică încărcătură simbolică. Spre deosebire de artistul foamei, a cărui gură și gât

rareori admit mâncare, pantera mănâncă din toată inima și poartă „libertatea” în „corpul său

nobil” și „bucuria vieții curgea cu atâta pasiune înflăcărată din gât, încât pentru privitori a

fost. nu este ușor să suporti șocul” (Kafka, 2017). Imaginile din această declarație sunt că

artistul foamei pierde multe lucruri din cauza mândriei sale.

Artistul foamei își pierde silueta onorabilă și libertatea, dar pantera îi place să fie

închisă și se plimbă cu bunăvoință ("A Hunger Artist: Symbols | Sparknotes"). Astfel, se

poate interpreta că greutățile artistului foamei sunt consecințele mândriei sale.

Ceasul din cușcă simbolizează chiar ceasul biologic al artistului foamei. Autorul

dorește să atragă atenția asupra limitărilor fizice ale corpului artistului. Artistul își dorește

perfecțiunea și de aceea suferă din cauza limitărilor și revine la post pentru a-și îmbunătăți

performanța (Donadea). Kafka folosește ceasul ca simbol al prezentului în care artistul este

blocat. El nu poate exista în afara timpului, la fel cum nu poate supraviețui fără hrană. El este

supus trecerii ireversibile a timpului. Autorul vrea ca cititorul să știe că, deși artistul este deja

etichetat „nebun”, publicul își va aminti mereu de artist. Artistul va muri, va fi îngropat cu

paie de fân și apoi ceasul i se va opri. Kafka folosește ceasul pentru a ilustra că timpul curge

doar până la moartea artistului. Și atunci tânăra pantera neagră îi va lua locul ("A Hunger

Artist: Symbols | Sparknotes"). Folosind ceasul, Kafka demonstrează că timpul este cel mai

generos prieten și cel mai mare dușman al artistului, deoarece trece cu vederea starea de spirit

a vremii (Donada; Kotsko). În general, cea mai mare inovație a lui Kafka este capacitatea sa

de a răsuci sensul propozițiilor sale folosind simbolismul pentru a examina universul

sentimentelor artistului.
 Surname 4

Conturarea personajelor din nuvela A Hunger Artist este relevantă pentru lumea de

astăzi. Accentul principal este pe separarea protagonistului de restul oamenilor. În lumea

modernă, oamenii au devenit captivi ai tehnologiei digitale și ai rețelelor sociale. Ei fac orice

prin media digitală pentru popularitate. Dorința de faimă îi determină să posteze imagini

sensibile, inclusiv expunerea corpului pentru a atrage mai mulți adepți; totuși, în adâncul lor,

sunt nefericiți și singuri, fiind blocați în cușca dorinței lor de popularitate (ceea ce îi

împiedică să vadă diferența dintre aspect și esență), ceea ce se presupune că îi face fericiți.

Această dorință de popularitate este similară cu cea afișată de artistul foamei, care a putut

post 40 de zile pentru a-și distra publicul, dar a murit singur și nenorocit. Prin urmare, munca

lui Kafka este relevantă pentru ceea ce se întâmplă în lumea de astăzi a tehnologiei digitale și

a rețelelor sociale, unde oamenii au acces la o cantitate mare de date și pot comunica în mod

constant, dar se simt izolați.

Studiul capodoperei lui Kafka „Un artist al foamei” a scos la iveală pericolul la care

poate fi supus sinele izolat. Odată cu absurdul kafkian, se creează cadrul cauzal în care eul se

simte alienat. În povestea sa, Kafka explorează pe larg simbolismul, așa cum nu a făcut

niciodată în niciuna dintre poveștile sale. Foamea, cușca, ceasul și pantera sunt simboluri care

susțin sentimentul de nemulțumire și eșec spiritual al artistului într-o societate care nu-l

înțelege și nu-i recunoaște meritele. Exegeții lui Kafka au interpretat „A Artist of Hunger” ca

„o alegorie” în care personajul principal devine un simbol al „artistului care suferă în

societate”. Ultimele cuvinte ale artistului: „Întotdeauna mi-am dorit să-mi admiri postul”,

exprimă chinul, frustrarea și înstrăinarea artistului cu care a făcut parte de-a lungul întregii

sale existențe. Viziunea artistului foamei despre el însuși este constant în contradicție cu

imaginea societății despre el.

 Surname 5

Works Cited:

"A Hunger Artist: Symbols | Sparknotes." Sparknotes.Com, www.sparknotes.com/short-

stories/a-hunger-artist/symbols/. Accessed 1 Dec. 2020.

Donada, Ryan. "Franz Kafka’s Innovation, Imagery, and Symbolism." The Meta-Kafkasis,

March 17, 2012, www.metakafkasis.wordpress.com/2012/03/17/franz-kafkas-

innovation-imagery-and-symbolism/. Accessed 1 Dec. 2020.

Kafka, Franz. A hunger Artist. Sheba Blake Publishing, 2017.

Kotsko, Adam. "On the Ending of Kafka’s “A Hunger Artist.” An Und Für Sich, November

26, 2013, www.itself.blog/2013/11/26/on-the-ending-of-kafkas-a-hunger-artist/.

Accessed 1 Dec. 2020.

Spann, Meno. Franz Kafka. Twayne Publishers, 1976, Retrieved from

https://books.google.ro/books/about/Franz_Kafka.html?

id=jzBcAAAAMAAJ&redir_esc=y

Breon Mitchell, “Kafka and ‘The Hunger Artist’.” Kafka and the Contemporary Critical

Performance, ed. Alan Udoff, (Bloomington:Indiana University Press, 1987): pp.

236-255 retrieved from

https://www.docdroid.net/fLghn5z/a-hunger-artist-from-harold-bloom-franz-kafka-

blooms-major-short-story-writers-pdf#page=8